CMAE/2002
ID intern unic:  359891
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
CONVENŢIE Nr. 2002
din  06.12.2002
ÎNTRE GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA ŞI GUVERNUL
REPUBLICII ALBANIA PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI
ŞI PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE CU PRIVIRE LA
IMPOZITELE PE VENIT ŞI PE CAPITAL*

Publicat : 30.12.2005 în Tratate Internationale Nr. 30     art Nr : 4     Data intrarii in vigoare : 06.06.2003
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
    * Semnată la Porto la 6 decembrie 2002.
       În vigoare din 6 iunie 2003.


    Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania,
    dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
    au convenit după cum urmează:
Articolul 1
Persoane vizate
    Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unui sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
    1) Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital, percepute în numele unui Stat Contractant sau unităţilor sale administrativ-teritoriale, sau autorităţilor locale, indiferent de modul în care sunt percepute.
    2) Vor fi considerate ca impozite pe venit şi pe capital toate impozitele, percepute pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cîştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe sumele totale ale simbriilor sau salariilor, plătite de către întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital.
    3) Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia, în particular sunt:
    a) în Moldova:
    (i) impozitul pe venit; şi
    (ii) impozitul pe bunurile imobiliare;
    (în continuare “impozit moldovenesc”);
    b) în Albania:
    (i) impozitele pe venit (inclusiv impozitul pe profiturile corporative şi impozitul pe venitul personal);
    (ii) impozitul pe activitate de afaceri mici, şi
    (iii) impozitul pe proprietate;
    (în continuare “impozit albanez”).
    4) Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanţial similare, care sunt percepute după data semnării Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale respective.
Articolul 3
Definiţii generale
    1) În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
    a) termenii “un Stat Contractant” şi “celălalt Stat Contractant” înseamnă Moldova sau Albania, după cum cere contextul;
    b) termenul “Moldova” înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele sale, alcătuit din sol, subsol, ape şi spaţiul aerian de deasupra solului şi apelor, asupra căruia Republica Moldova îşi exercită suveranitatea şi jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu legislaţia sa internă şi cu dreptul internaţional;
    c) termenul “Albania” înseamnă Republica Albania şi, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Albania, inclusiv apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra lor, precum şi orice suprafaţă în afara apelor teritoriale ale Republicii Albania, care este o suprafaţă, asupra căreia Republica Albania poate exercita drepturile sale cu privire la fundul mării şi subsolul şi resursele sale naturale, potrivit legislaţiei sale şi în conformitate cu dreptul internaţional;
    d) termenul “persoană” include o persoană fizică, o companie şi orice altă asociere de persoane;
    e) termenul “companie” înseamnă orice entitate juridică care este tratată, în scopuri fiscale, ca o persoană juridică;
    f) termenii “întreprindere a unui Stat Contractant” şi “întreprindere a celuilalt Stat Contractant” înseamnă, respectiv, o întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
    g) termenul “persoană naţională” înseamnă:
    (i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;
    (ii) orice persoană juridică, societate sau asociaţie, care au primit un asemenea statut al lor, potrivit legislaţiei în vigoare a unui Stat Contractant.
    h) termenul “trafic internaţional” înseamnă orice transport cu o navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului, c`nd nava maritimă sau aeronava este exploatată numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;
    i) termenul “autoritate competentă” înseamnă:
    (i) în Moldova, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat;
    (ii) în Albania, Departamentul General Fiscal.
    2) În ce priveşte aplicarea prezentei Convenţii la orice perioadă de timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe care îl are la acea perioadă de timp în cadrul legislaţiei acestui Stat cu referire la impozitele la care se aplică Convenţia, orice înţeles, potrivit legislaţiei fiscale corespunzătoare a acestui Stat, va prevala asupra înţelesului atribuit termenului de alte legi ale acestui Stat.
Articolul 4
Rezident
    1) În sensul prezentei Convenţii, termenul “rezident al unui Stat Contractant” înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impunerii fiscale conform domiciliului, reşedinţei, locului de conducere, locului de înregistrare ale sale sau oricărui alt criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat, unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia. Acest termen, totuşi, nu va include orice persoană care este supusă impunerii fiscale în acest Stat numai în legătură cu veniturile realizate din sursele aflate în acest Stat sau capitalul situat acolo.
    2) Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:
    a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai strînse (centrul intereselor vitale);
    b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul dintre State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea locuieşte în mod obişnuit;
    c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a cărui cetăţenie o are;
    d) dacă aceasta are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia din ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
    3) Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este situat locul conducerii sale efective.
Articolul 5
Reprezentanţă permanentă
    1) În sensul prezentei Convenţii, termenul “reprezentanţă permanentă” înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată, integral sau parţial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.
    2) Termenul “reprezentanţă permanentă”, în special, include:
    a) un loc de conducere;
    b) o filială;
    c) un birou;
    d) o fabrică;
    e) un atelier, şi
    f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
    3) Termenul “reprezentanţă permanentă”, de asemenea, include:
    a) un şantier de construcţie sau un proiect de construcţie, asamblare sau montaj sau activităţile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activităţi continuă pentru o perioadă mai mare de nouă luni în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
    b) prestarea serviciilor, inclusiv serviciilor de consultanţă, de o întreprindere prin angajaţii săi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai dacă activităţile de această natură continuă în limitele ţării pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de trei luni în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat.
    4) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, termenul “reprezentanţă permanentă” va fi considerat, că nu include:
    a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul depozitării sau expunerii produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii;
    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării sau expunerii;
    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă întreprindere;
    d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul achiziţionării produselor sau mărfurilor, sau colectării de informaţii pentru întreprindere;
    e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;
    5) Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană - alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 - acţionaează într-un Stat Contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, această întreprindere va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în primul Stat Contractant menţionat, referitoare la orice activităţi pe care această persoană le exercită pentru întreprindere, dacă o asemenea persoană:
    a) are, şi de regulă, utilizează în primul Stat menţionat împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu excepţia cazurilor, cînd activităţile acestei persoane sunt limitate de cele specificate în paragraful 4, care fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf; sau
    b) nu are asemenea împuternicire, dar, de regulă, menţine în primul Stat menţionat un stoc de produse sau mărfuri din care aceasta livrează în mod regulat produse sau mărfuri în numele întreprinderii.
    6) O întreprindere nu va fi considerată, că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul că aceasta exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia, ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite. Totuşi, cînd activităţile unui asemenea agent sunt dedicate integral sau parţial în numele acestei întreprinderi, acesta nu va fi considerat un agent cu statut independent în sensul acestui paragraf.
    7) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, o companie de asigurări a unui Stat Contractant, cu excepţia cazurilor de reasigurare, va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în celălalt Stat Contractant, dacă ea colectează prime de asigurări pe teritoriul acelui celuilalt Stat sau asigură riscurile situate acolo printr-o persoană alta decît un agent cu statut independent căruia se aplică paragraful 6.
    8) Faptul că o companie rezidentă a unui Stat Contractant controlează sau este controlată de o companie rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau, care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (fie, printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste companii o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
Articolul 6
Venitul din proprietăţi imobiliare
    1) Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Termenul “proprietăţi imobiliare” va avea înţelesul pe care îl are, potrivit legislaţiei Statului Contractant, în care proprietăţile în cauză sunt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietăţilor imobiliare, inventarul viu şi utilajul, utilizate în agricultură şi silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţile variabile sau fixe, ca compensaţii pentru exploatarea sau concesionarea zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale. Navele maritime şi aeronavele nu vor fi considerate ca proprietăţi imobiliare.
    3) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din utilizarea directă, din darea în arendă sau din utilizarea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.
    4) Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi şi venitului din proprietăţile imobiliare, utilizate pentru prestarea serviciilor personale independente.
Articolul 7
Profituri din activităţi de afaceri
    1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte a lor care este atribuită:
    a) acelei reprezentanţe permanente;
    b) comercializării în acel celălalt Stat a produselor sau mărfurilor identice sau similare celor comercializate printr-o reprezentanţă permanentă; sau
    c) altor activităţi de afaceri exercitate în acel celălalt Stat identice sau similare celor efectuate printr-o reprezentanţă permanentă.
    2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în fiecare Stat Contractant, acestei reprezentanţe permanente i se vor atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă este.
    3) La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise spre deducere cheltuielile efectuate în scopurile de afaceri ale reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare astfel suportate, indiferent de faptul că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte. Totuşi, asemenea deducere nu va fi admisă în privinţa oricăror sume, dacă există, plătite (altele decît cele achitate pentru acoperirea cheltuielilor curente) de reprezentanţa permanentă către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăţi similare în scimbul utilizării brevetelor de invenţii sau altor drepturi, sau sub formă de comisioane pentru serviciile specifice prestate sau pentru conducere, sau, cu excepţia unei instituţii bancare, sub formă de dobînzi pentru sumele de bani date cu împrumut reprezentanţei permanente. În acelaşi mod, nu se va ţine seama, la determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente, de sumele plătite (altele decît cele achitate pentru acoperirea celtuielilor curente) de reprezentanţa permanentă către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăţi similare în schimbul utilizării brevetelor de invenţii sau altor drepturi, sau sub formă de comisioane pentru servicii specifice prestate sau pentru conducere, sau, cu excepţia cazului unei instituţii bancare, sub formă de dobînzi pentru sumele de bani date cu împrumut oficiului central al întreprinderii sau oricăror altor oficii ale sale.
    4) În măsura, în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca profiturile, atribuite unei reprezentanţe permanente, să fie determinate în baza repartizării proporţionale a profiturilor totale ale întreprinderii către diversele sale oficii, nimic în paragraful 2 nu va împiedica acest Stat Contractant să determine profiturile impozabile în baza unei asemenea repartizări obişnuite; metoda de repartizare adoptată va fi, totuşi, acea, ca rezultatul să fie în conformitate cu principiile incluse în acest articol.
    5) Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente, din simplul motiv, că această reprezentanţă permanentă achiziţionează produse sau mărfuri pentru întreprindere.
    6) În sensul paragrafelor precedente ale acestui articol, profiturile, atribuite reprezentanţei permanente, vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motiv temeinic şi suficient de a proceda altfel.
    7) Cînd profiturile includ elemente de venit, care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
Articolul 8
Transporturi maritime şi aeriene
    1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor din participarea la un pool, o afacere în comun sau o agenţie internaţională de transporturi.
Aricolul 9
Întreprinderi asociate
    1) Cînd:
    a) o întreprindere a unui Stat Contractat participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
    b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant,
    şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au fost astfel calculate, datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse, în consecinţă.
    2) Cînd un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi a acestui Stat şi impune, în consecinţă, profiturile, asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impunerii în acel celălalt Stat şi profiturile astfel calculate sunt profituri care ar fi fost calculate întreprinderii primului Stat menţionat, dacă relaţiile între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei impozitului încasat acolo pe acele profituri, dacă acel celălalt Stat consideră modificarea justificată. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.
Articolul 10
Dividende
    1) Dividendele, plătite de o companie rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant, a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:
    a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă Proprietarul beneficiar este o companie (alta decît o societate), care deţine, în mod direct, cel puţin 25 la sută din capitalul companiei plătitoare de dividende;
    b) 10 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitări.
    Prevederile acestui paragraf nu vor efectua impunerea companiei în ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.
    3) Termenul “dividende”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din acţiuni de orice natură sau alte drepturi, ce nu sunt titluri de creanţă, participante la profituri, precum şi veniturile din alte drepturi corporative, care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, potrivit legislaţiei Statului, a cărui rezidenţă este compania distribuitoare de profituri.
    4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, a cărui rezidenţă este compania plătitoare de dividende, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată alolo, şi holdingul, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legat de această reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau aricolului 14, după caz.
    5) Cînd o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de companie, cu excepţia cazului, cînd asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt Stat sau cînd holdingul, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legat de o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale companiei unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale companiei, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau integral sau parţial din profituri sau venituri ce provin din acel celălalt Stat.
Articolul 11
Dobînzi
    1) Dobînzile, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dobînzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dobînzilor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dobînzilor.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
    3) Termenul “dobânzi”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare şi de dreptul de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din h`rtii de valoare de stat şi veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile, aferente acestor hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile calculate pentru plata cu înt`rziere nu vor fi considerate ca dob`nzi în sensul acestui articol.
    4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dobînzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobînzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, şi titlurile de creanţă, în legătură cu care sunt plătite dobînzile, sunt efectiv legate de: a) această reprezentanţă permanentă sau bază fixă sau de b) activităţile de afaceri potivit prevederilor subparagrafului c) al paragrafului 1 al articolului 7. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Dobînzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant, cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul dobînzilor, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă, în legătură cu care a apărut datoria, pentru care se plătesc dobînzile, şi aceste dobînzi se suportă de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste dobînzi vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza fixă.
    6) Cînd, datorită unei relaţii speciale beneficiar al dobînzilor sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma existente între plătitorul şi proprietarul dobînzilor, referitoare la titlul de creanţă pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi proprietarul beneficiar al dobînzilor, în lipsa acestei relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 12
Royalty
    1) Royalty, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută al royalty.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
    3) Termenul “royalty”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă plăţile de orice natură, primite ca compensaţie pentru utilizarea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi pelicule sau benzi pentru radiodifuziune sau televiziune, orice brevet de invenţii, produse soft, emblemă comercială, design sau model, plan, formulă secretă sau proces, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
    4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant din care provin royalty, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc royalty, este efectiv legată de: a) această reprezentanţă permanentă sau bază fixă, sau b) activităţile de afaceri potrivit prevederilor subparagrafului c) al paragrafului 1 al articolului 7. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Royalty vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant, cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul de royalty, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă, în legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty, şi aceste royalty sunt suportate de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci asemenea royalty vor fi considerate că provin din Statul Contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza fixă.
    6) Cînd, datorită unei relaţii speciale existente între plătitorul şi proprietarul beneficiar al royalty sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma royalty referitoare la utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar al royalty în lipsa acestei relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 13
Cîştiguri de capital
    1) Cîştiguri, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, specificată în articolul 6, şi situată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Cîştigurile din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant sau proprietăţi mobiliare ce ţine de o bază fixă de care dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant, în scopul prestării serviciilor personale independente, inclusiv cîştigurile din înstrăinarea acestei reprezentanţe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    3) Cîştigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor, exploatate în trafic internaţional sau proprietăţi mobiliare, ce ţine de exploatarea acestor nave maritime sau aeronave vor fi impuse numai în acest Stat.
    4) Cîştigurile din înstrăinarea acţiunilor ale capitalului acţionar al unei companii sau unei cote într-o societate sau trust, a căror proprietate constă direct sau indirect, în special, din proprietatea imobiliară situată într-un Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.
    5) Cîştigurile din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea specificată în paragrafele precedente ale acestui articol, vor fi impuse numai în Statul Contractant, a cărui rezidentă este persoana care înstrăinează.
Articolul 14
Servicii personale independente
    1) Venitul, realizat de o persoană fizică care este rezidentă a unui Stat Contractant în legătură cu serviciile profesionale sau alte servicii similare cu caracter independent, va fi impus numai în acest Stat, cu excepţia următoarelor circumstanţe, cînd aşa venit poate fi, de asemenea, impus în celălalt Stat Contractant:
    a) dacă el dispune, în mod regulat, de o bază fixă la dispoziţia sa în celălalt Stat Contractant în scopul exercitării activităţilor sale; în acest caz, numai acea parte a venitului care este atribuită acestei baze fixe, poate fi impusă în acel celălalt Stat; sau
    b) dacă prezenţa sa în celălalt Stat Contractant este pentru o perioadă sau perioade care în total constituie sau depăşesc 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat; în acest caz, numai acea parte a venitului care a fost realizată din activităţile exercitate în acel celălalt Stat, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Termenul “servicii profesionale” include, în special, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi activităţile independente de medici, dentişti, avocaţi, ingineri, arhitecţi şi contabili, auditori şi consultanţi.
Articolul 15
Servicii personale dependente
    1) Sub rezerva prevederilor articolelor 16, 18 şi 19, salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remuneraţiile astfel primite pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Indiferent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menţionat, dacă:
    a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
    b) remuneraţiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, şi
    c) remuneraţiile nu sunt suportate de o reprezentanţă permanentă sau de o bază fixă pe care patronul o are în celălalt Stat.
    3) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile, primite în legătură cu munca salariată exercitată la bordul unei nave maritime sau aeronave, exloatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant, pot fi impuse în acest Stat.
Articolul 16
Onorariile directorilor
    Onorariile directorilor şi alte plăţi similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al comitetului de conducere sau unui organ similar al unei companii, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
Articolul 17
Artişti şi sportivi
    1) Indiferent de prevederile articolelor 14 şi 15, venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, cum sunt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune, sau un interpret muzical, sau ca un sportiv, din activităţile lor personale, exercitate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Cînd venitul, în legătură cu activităţile personale, exercitate de un artist de estradă sau un sportiv în această calitate a sa, nu revine însuşi artistului de estradă sau sportivului, ci unei alte persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15, poate fi impus în Statul Contractant în care sunt exercitate activităţile artistului de estradă sau sportivului.
Articolul 18
Pensii
    Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată exercitată în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.
Articolul 19
Serviciul public
    1)
    a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, altele decît pensia, plătite de un Stat Contractant, unitate administrativ-teritorială, sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, unităţi sau autorităţi, vor fi impuse numai în acest Stat.
    b) Totuşi, asemenea salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, care:
    (i) are cetăţenia acelui Stat; sau
    (ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.
    2)
    a) Orice pensie, plătită de sau din fondurile create de un Stat Contractant, unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, unităţi sau autorităţi va fi impusă numai în acest Stat.
    b) Totuşi, această pensie va fi impusă numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui Stat.
    3) Prevederile articolelor 15, 16 şi 18 se vor aplica salariilor, simbriilor şi altor remuneraţii similare, şi pensiilor, pentru serviciile prestate, în legătură cu o activitate de afaceri, exercitată de un Stat Contractant, unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia.
Articolul 20
Studenţi
    Plăţile, primite de un student sau de un stagiar care este sau a fost imediat înainte de a vizita un Stat Contractant, rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat, exclusiv, în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreţinerea, instruirea şi pregătirea sa, nu vor fi impuse în primul Stat menţionat, cu condiţia, ca asemenea plăţi să provină din sursele aflate în afara acestui Stat.
Articolul 21
Alte venituri
    1) Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, indiferent de sursa de provenienţă, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor decît veniturile din proprietăţi imobiliare, cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul acestor venituri, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea, în legătură cu care venitul plătit, este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie, se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
Articolul 22
Capital
    1) Capitalul, reprezentat de proprietăţi imobiliare, cum este definită în articolul 6, deţinută de un rezident al unui Stat Contactant şi situată în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Capitalul, reprezentat de proprietăţi mobiliare, ce face parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, sau de proprietăţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe, accesibilă unui rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant în scopul prestării serviciilor personale independente, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    3) Capitalul, reprezentat de nave maritime şi aeronave, exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic internaţional şi de proprietăţi mobiliare ce ţin de exploatarea unor asemenea nave maritime şi aeronave, va fi impus numai în acest Stat.
    4) Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.
Articolul 23
Eliminarea dublei impuneri
    1) Cînd un rezident al unui Stat Contractant realizează venit sau deţine capital, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, poate fi impus în celălalt Stat Contractant, atunci primul Stat menţionat va permite:
    a) deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătit în acel celălalt Stat;
    b) deducerea din impozitul pe capital a acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe capital, plătit în acel celălalt Stat.
    Asemenea deducere, totuşi, în nici un caz, nu va depăşi acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, calculată pînă la acordarea deducerii, ce se atribuie, după caz, venitului sau capitalului, care poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul realizat sau capitalul deţinut de un rezident al unui Stat Contractant este scutit de impunere în acest Stat, asemenea Stat poate, totuşi, la calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe capitalul rămas al acestui rezident să ţină cont de venitul cau capitalul scutit.
Articolul 24
Nediscriminarea
    1) Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sunt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui celălalt Stat, aflate în aceleaşi circumstanţe, în special, în privinţa reşedinţei. Indiferent de prevederile articolului 1 această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ambelor State Contractante.
    2) Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celuilalt Stat, care exercită aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligînd un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant orice deduceri, înlesniri şi scutiri cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligaţiilor familiale, în ce priveşte impunerea, pe care le acordă rezidenţilor săi.
    3) Cu excepţia cazului, cînd se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 6 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobînzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant faţă de un rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident al primului Stat menţionat.
    4) Întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este integral sau parţial deţinut cau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.
Articolul 25
Procedura amiabilă
    1) Cînd o persoană consideră, că din acţiunile unuia sau ambelor State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac, prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant, a cărui rezidentă este sau, dacă cazul său cade sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 24, a acelui Stat Contractant, a cărui persoană naţională este. Cazul trebuie prezentat în decurs de trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă, că impunerea nu este în conformitate cu prevederile Convenţiei.
    2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în stare să ajungă la o soluţie satisfăcătoare, să rezolve cazul de comun acord cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de orice perioadă de prescripţie prevăzută de legislaţia internă a Statelor Contractante.
    3) Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve de comun acord orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenţie.
    4) Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte, formate din ele însăşi sau reprezentanţii lor, în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 26
Schimb de informaţii
    1) Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţii, necesare realizării prevederilor prezentei Convenţii sau ale legislaţiei interne a Statelor Contractante, referitoare la impozitele vizate de Convenţie, în măsura, în care impunerea potrivit acestei legislaţii nu contravine prevederilor Convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolele 1 şi 2 ale prezentei Convenţii. Orice informaţie primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia primită, potrivit legislaţiei interne a acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (incluiv instanţele judecătoreşti şi organele administrative), abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forţată sau urmărirea judiciară sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele vizate de Convenţie. Asemenea persoane sau autorităţi vor utiliza informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.
    2) Prevederile paragrafului 1, în nici un caz, nu vor fi interpretate ca impunînd unui Stat Contractant obligaţia:
    a) de a realiza măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    b) de a furniza informaţii care nu pot fi accesibile potrivit legislaţiei sau în procesul administrării obişnuite a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    c) de a furniza informaţii care ar dezvălui orice secret de negoţ, de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau proces comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară politicii de stat.
Articolul 27
Membrii misiunilor diplomatice şi posturilor consulare
    Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor acordurilor speciale.
Articolul 28
Intrarea în vigoare
    Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificări în scris, prin canale diplomatice, despre îndeplinirea de către Statele Contractante a procedurilor necesare potrivit legislaţiilor sale pentru intrarea ei în vigoare şi prevederile sale vor avea efect:
    a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
    b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare.
Articolul 29
Denunţarea
    Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţare de către unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate denunţa acţiunea Convenţiei, prin canale diplomatice, înaintînd o notă de denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an calendaristic, ce urmează după expirarea a cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în vigoare. În asemenea situaţie prezenta Convenţie îşi va înceta efectul:
    a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
    b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital, percepute pentru orice an fiscal ce se începe la sau după 1 ianuiarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare.
    Drept care, sebsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezenta Convenţie.
    Întocmit la Porto la 6 decembrie 2002 în două exemplare originale, fiecare în limbile moldovenească, albaneză şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul divergenţelor dintre texte, textul în limba engleză va prevala.

PROTOCOL

    La momentul semnării Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, subsemnaţii au convenit asupra următoarei prevederi care va fi o parte componentă a prezentei Convenţii.
    Termenul “capital” va include proprietatea mobiliară şi imobiliară şi proprietate de orice natură potrivit legislaţiei Statului Contractant în care asemenea proprietate este situată.
    Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul Protocol.
    Întocmit la Porto la 6 decembrie 2002 în două exemplare originale, fiecare în limbile moldovenească, albaneză şi engleză, toate textele fiind egal autentice.
    În cazul divergenţelor dintre texte, textul în limba engleză va prevala.