*LPO218/2010 Versiunea originala
ID intern unic:  360415
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 218
din  17.09.2010
privind protejarea patrimoniului arheologic
Publicat : 03.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 235-240     art Nr : 738     Data intrarii in vigoare : 03.03.2011
    Patrimoniul arheologic este elementul esenţial care defineşte vechimea şi originalitatea culturii, a istoriei şi a tradiţiilor fiecărui popor, stat sau a unui spaţiu cultural în raport cu alte popoare, state sau spaţii etnoculturale. Fiecare popor are obligaţia de a-şi păstra bunurile culturale şi de a le valorifica în beneficiul întregii umanităţi.
    Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova – componentă de bază a patrimoniului cultural naţional, supus unor grave ameninţări de degradare, atît ca urmare a intensificării procesului de realizare a proiectelor majore de amenajare complexă, de noi construcţii şi de exploatare a terenurilor, cît şi din cauza riscurilor naturale, săpăturilor clandestine sau insuficienţei de informare a publicului – necesită a fi protejat, integrînd organic politica de protejare a patrimoniului arheologic în politicile culturale, educaţionale, de mediu, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, de administrare a terenurilor agricole, a solurilor şi a pădurilor.
    În scopul asigurării unui cadru juridic coerent pentru protejarea şi salvgardarea patrimoniului arheologic naţional, ajustat la prevederile convenţiilor şi recomandărilor UNESCO şi ale Consiliului Europei referitoare la acest important domeniu, la care Republica Moldova este parte,
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul  I
DISPOZIŢII  GENERALE
    Articolul 1. Obiectul prezentei legi
    Prezenta lege reglementează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrimoniului arheologic, parte componentă a patrimoniului cultural naţional.
    Articolul 2. Noţiuni de bază
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
    a) patrimoniu arheologic – ansamblu de bunuri materiale, apărute ca rezultat al activităţii umane din trecut, păstrate în condiţii naturale la suprateran, subteran sau subacvatic, sub formă de situri arheologice (aşezări, necropole, morminte izolate, tumuli, cetăţi, valuri, construcţii, biserici, clădiri, anexe gospodăreşti etc.) sau bunuri mobile (obiecte sau fragmente ale acestora), care, pentru a fi identificate şi studiate, necesită aplicarea metodelor arheologice;
    b) regim juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice – ansamblu de măsuri juridice, administrative, financiare, tehnice şi ştiinţifice menite să asigure prospectarea, identificarea, descoperirea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, paza, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, a clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
    c) protejare a patrimoniului arheologic – sistem de măsuri juridice şi administrative cu caracter restrictiv şi punitiv, care au drept scop evidenţa, conservarea, păstrarea şi restaurarea patrimoniului arheologic;
    d) cercetare arheologică – ansamblu de măsuri cu caracter ştiinţific şi tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin săpături arheologice sau aducerea la lumină prin alte metode, investigarea, recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţifică, inclusiv prin publicaţii, a patrimoniului arheologic;
    e) periegeză arheologică – investigaţie arheologică de suprafaţă sau subacvatică care are drept scop identificarea unor vestigii arheologice noi sau precizarea situaţiei siturilor deja cunoscute;
    f) cercetare arheologică preventivă – investigaţie avînd drept scop studierea vestigiilor arheologice care sînt sau pot fi afectate de factori umani sau naturali, cum ar fi:
    – lucrările de proiectare a unor noi construcţii, de modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţii sau a dotărilor tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavările, exploatările de cariere, construcţiile de reţele magistrale, reţelele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, amenajările funciare, lucrările de cercetare şi de prospectare a terenurilor (foraje şi excavări) necesare efectuării studiilor geotehnice, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului, subsolul sau fundul apelor curgătoare ori stătătoare, indiferent dacă se execută în intravilanul sau în extravilanul localităţii şi indiferent de forma de proprietate a terenului;
    – lucrările de restaurare sau de reconstrucţie parţială sau totală a monumentelor istorice;
    – alunecările de teren, eroziunile solului etc.;
    g) cercetare arheologică de supraveghere – investigaţie care are drept scop monitorizarea şi intervenţiile arheologice operative în siturile arheologice aflate în zonele de construcţii, de amenajări teritoriale, precum şi în zonele cu monumente de arhitectură aflate în proces de restaurare sau reconstrucţie;
    h) cercetare arheologică sistematică – investigaţie arheologică de durată, executată în cadrul sitului arheologic în baza unui program ştiinţific multianual;
    i) cercetare arheologică de salvare – cercetare efectuată în regim de urgenţă în scopul salvării siturilor arheologice aflate sub pericolul de a fi distruse de factori umani sau naturali;
    j) expertiză arheologică – evaluare ştiinţifică a potenţialului arheologic al terenurilor şi a bunurilor mobile în scopul fundamentării propunerilor ce ţin de protejarea şi cercetarea acestora şi, după caz, de includere a lor în circuitul economic;
    k) descoperire arheologică – identificare, prin intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, a obiectelor şi a altor urme de activitate umană din trecut;
    l) descoperire arheologică întîmplătoare – depistare a bunurilor de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunilor umane, altele decît cercetarea arheologică specializată, sau a acţiunii factorilor naturali, care conduc la modificări asupra mediului natural;
    m) tezaur arheologic/comoară – bun sau ansamblu de bunuri mobile cu o deosebită valoare artistică şi/sau documentară, ascunse sau îngropate în trecut, al căror proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut, în condiţiile legii, dreptul de proprietate asupra lor, indiferent de faptul că este vorba de o descoperire întîmplătoare sau în rezultatul unor cercetări arheologice ori al unei anchete a organelor de drept sau că sînt obţinute printr-o hotărîre judecătorească;
    n) zonă cu potenţial arheologic – teren în care existenţa vestigiilor arheologice este documentată ştiinţific sau este presupusă în baza unor date indirecte;
    o) zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat – teren în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la lit. a);
    p) zonă cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător – teren în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat în mod neprevăzut ca urmare a unor acţiuni umane, altele decît cercetarea arheologică atestată, cum ar fi: lucrările de construcţii, prospecţiunile geologice, inclusiv teledetecţia, lucrările agricole, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic, sau ca urmare a unor acţiuni ale factorilor naturali, cum ar fi: seismele, alunecările de teren, inundaţiile, eroziunile solului şi altele, şi în cazul cărora este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării şi valorificării ştiinţifice a acestora;
    q) sit arheologic declarat zonă de interes naţional – zonă de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a căror cercetare ştiinţifică, protecţie şi punere în valoare sînt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională şi internaţională prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sînt propuse să facă parte din categoria „Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil” sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial;
    r) zonă cu patrimoniu arheologic reperat – teren delimitat în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional. Pînă la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sînt totodată şi zone cu patrimoniu arheologic reperat;
    s) zonă de protecţie a siturilor arheologice – spaţiu cu regim special de protecţie, stabilit perimetral în preajma sitului arheologic pe o lăţime de la 50 la 200 m, în funcţie de tipul şi importanţa obiectivului;
    t) bază de date a siturilor arheologice – bază de date electronică în care sînt înregistrate informaţii despre siturile arheologice incluse în Repertoriul arheologic naţional şi în Registrul arheologic naţional;
    u) instituţie de profil arheologic – instituţie care promovează şi realizează investigaţii arheologice sistematice şi dispune de cel puţin un specialist titular în domeniul arheologiei cu grad ştiinţific de doctor sau doctor habilitat, atestat în calitate de arheolog-expert;
    v) finanţator al cercetării arheologice – instituţie publică sau privată, societate comercială sau organizaţie necomercială, persoană fizică, care finanţează investigaţiile arheologice;
    w) arheolog profesionist – persoană cu studii superioare sau postuniversitare de specialitate, atestată de către Comisia Naţională Arheologică şi înregistrată în Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    x) autorizaţie de cercetare arheologică – document de autorizare pentru efectuarea cercetărilor arheologice de teren, eliberat de către Ministerul Culturii în baza deciziei Comisiei Naţionale Arheologice, ca urmare a examinării solicitărilor venite în scris din partea instituţiilor de profil arheologic din Republica Moldova.
Capitolul  II
SISTEMUL DE PROTEJARE A
PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

    Articolul 3. Ierarhizarea sistemului de protejare
                       a patrimoniului arheologic
    (1) Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.
    (2) Parlamentul asigură cadrul legislativ pentru realizarea politicii de stat privind protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic, aprobă strategiile naţionale în domeniu şi finanţarea acestora de la bugetul de stat.
    (3) Guvernul asigură realizarea politicii de stat în domeniul protejării patrimoniului arheologic, aprobă cadrul normativ, planurile de acţiuni şi programele de stat privind protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic.
    (4) Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea politicilor, a strategiilor şi a normelor specifice în vederea protejării patrimoniului arheologic naţional şi care asigură aplicarea în practică a acestora, precum şi a programelor privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului arheologic.
    (5) Agenţia Naţională Arheologică reprezintă instituţia publică specializată, subordonată Ministerului Culturii, care realizează politica de stat în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului arheologic.
    (6) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi de nivelul al doilea cooperează cu autorităţile centrale de specialitate, în condiţiile legii, în vederea întocmirii de programe privind protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic. Pentru îndeplinirea acestor programe, autorităţile administraţiei publice locale pot prevedea în bugetele lor anuale mijloace pentru finanţarea sau cofinanţarea activităţilor de salvgardare a patrimoniului arheologic. Totodată, autorităţile administraţiei publice locale beneficiază în acest scop de transferuri cu destinaţie specială din bugetul de stat, în condiţiile legii.
    (7) Academia de Ştiinţe a Moldovei elaborează şi pune în aplicare programe de cercetare ştiinţifică şi de salvare a siturilor arheologice; propune şi realizează, în colaborare cu Ministerul Culturii, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii de cercetare, măsuri şi programe de stat privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea siturilor arheologice; în comun cu alte instituţii de profil arheologic, anual, pune la dispoziţia Ministerului Culturii date privind siturile arheologice nou-descoperite, care sînt luate la evidenţa de stat în modul corespunzător.
    (8) Autorităţile publice centrale, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund conform legii de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
    (9) Persoanele fizice şi juridice care, prin acţiunile lor, pot afecta direct sau indirect siturile arheologice sau zonele cu potenţial arheologic sînt obligate să-şi coordoneze activităţile preconizate cu Ministerul Culturii prin prezentarea spre avizare a tuturor proiectelor ce preconizează intervenţii asupra solului şi subsolului, în scopul de a evita deteriorarea sau distrugerea patrimoniului arheologic.
    (10) Lucrările de inspectare şi de salvare a siturilor arheologice care se află în zonele de construcţii noi, de amenajare a terenurilor şi orice alte lucrări care afectează solul în adîncime vor fi finanţate din contul organizaţiilor/instituţiilor care intenţionează să efectueze aceste lucrări, conform legislaţiei în vigoare.
    (11) Săpăturile arheologice se realizează în condiţiile prezentei legi de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor din Republica Moldova, potrivit prevederilor Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică aprobat de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice, cu respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi conform Codului deontologic al arheologilor din Republica Moldova.
    Articolul 4.  Clasarea şi protejarea bunurilor de
                         patrimoniu arheologic
    (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sînt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi sînt clasate şi protejate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil sau imobil.
    (2) Persoana care a descoperit întîmplător materiale arheologice sau administratorul terenului în care s-a făcut descoperirea arheologică întîmplătoare este obligat, în termen de cel mult 48 de ore din momentul descoperirii, să aducă la cunoştinţa autorităţii administraţiei publice locale acest fapt şi să predea materialele găsite. Autoritatea administraţiei publice locale este obligată să asigure paza descoperirii şi să informeze oficial, în termen de cel mult 24 de ore, Ministerul Culturii.
    Articolul 5.  Mecanisme de protejare a patrimoniului
                        arheologic
    (1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor cu patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întîmplător sau ca urmare a cercetării arheologice pînă la clasarea bunurilor respective sau pînă la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de către Agenţia Naţională Arheologică de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea activităţilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
    (2) Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi restituit activităţilor umane curente ca urmare a finalizării cercetării de specialitate sau a distrugerii acestuia. Descărcarea de sarcină arheologică este obligatorie în cazul construcţiilor pentru care se solicită autorizaţie de construire.
    (3) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ emis în condiţiile prezentei legi, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care au fost evidenţiate bunuri arheologice.
    (4) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de către Ministerul Culturii, în baza propunerii Agenţiei Naţionale Arheologice, la cererea în scris a beneficiarului lucrărilor preconizate.
    (5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este reglementat de legislaţia privind protecţia monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
    (6) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de protecţia acordată zonelor ocrotite, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta lege.
    (7) Proiectele de construcţie sau de alt gen ce presupun intervenţii asupra solului în zonele cu patrimoniu arheologic sînt avizate de către Ministerul Culturii în baza expertizei Agenţiei Naţionale Arheologice.
    (8) Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător se delimitează în perimetrul locului descoperirii arheologice întîmplătoare, după caz:
    a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizaţiei de construire;
    b) pe o rază de 50 de metri de la locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire ori în cazul descoperirilor întîmplătoare, inclusiv de tezaure;
     c) pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea distructivă a unor factori naturali.
    (9) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător, în interiorul zonei delimitate conform alin. (8) se instituie temporar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protecţie, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic.
    (10) Pînă la descărcarea de sarcină arheologică, terenul care face obiectul cercetării este ocrotit ca sit arheologic conform legii.
    (11) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător, pînă la descărcarea de sarcină arheologică, se întrerup lucrările de construcţie sau de alt gen ce presupun intervenţii asupra solului, în scopul efectuării cercetărilor arheologice de salvare.
    (12) Normele privind procedurile şi standardele arheologice se stabilesc prin ordin al ministrului culturii, la recomandarea Comisiei Naţionale Arheologice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi se aplică tuturor tipurilor de cercetare arheologică.
    (13) Toate etapele cercetării arheologice sînt parte integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică, aşa cum este definită de legislaţia de profil.
    (14) Cercetările arheologice constînd din inventariere, prospectare, săpături, supraveghere şi intervenţii asupra materialului arheologic vor fi întreprinse conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică.
    (15) Cercetările arheologice se realizează în baza autorizaţiei de cercetare arheologică, conform unui proiect avizat de către Comisia Naţională Arheologică şi se finalizează cu rapoarte ştiinţifice elaborate conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică.
    (16) Cercetările arheologice în fondul ariilor naturale ocrotite de stat se efectuează cu avizul autorităţii administraţiei publice centrale de mediu.
    (17) Cercetările arheologice preventive sînt parte componentă a strategiilor de dezvoltare economico-socială durabilă, de dezvoltare a mediului, de urbanism şi amenajare a teritoriului, de dezvoltare a turismului atît la nivel naţional, cît şi local.
    (18) Utilizarea detectoarelor de metale şi a altor mijloace de teledetecţie, cercetarea geofizică şi aeriană în siturile arheologice şi în zonele cu potenţial arheologic sînt permise numai în scopuri de cercetare ştiinţifică, în baza autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii.
    Articolul 6. Cercetarea arheologică preventivă
    (1) În cazul executării lucrărilor de construire, modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţie, de curăţare a lacurilor, de construire a tuturor tipurilor de conducte, de plantare a pădurilor, a livezilor, a viilor şi în cazul executării altor lucrări agricole sau de ameliorări funciare, de construire a clădirilor private sau de stat, de executare a excavărilor, inclusiv exploatări de cariere, dotări tehnico-edilitare subterane sau subacvatice, care pot deteriora patrimoniul arheologic, investitorii persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, instituţiile de proiectare, alte instituţii private sau de stat, instituţiile publice finanţatoare au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale Arheologice efectuarea unui control preventiv în ceea ce priveşte prezenţa/lipsa vestigiilor arheologice şi avizarea proiectelor lucrărilor prevăzute.
    (2) Investitorii persoane fizice ori juridice de drept public sau privat finanţatoare ale proiectelor, în limitele alocaţiilor aprobate, finanţează:
    a) prospectarea arheologică a zonei incluse în proiect;
    b) cercetarea arheologică preventivă, în cazul identificării vestigiilor arheologice în zona afectată de lucrări;
    c) cercetarea arheologică de supraveghere pe întreaga durată a lucrărilor, în cazul zonelor cu potenţial arheologic;
    d) conservarea şi punerea în valoare, după caz, a descoperirilor arheologice din zona afectată de lucrări.
    Articolul 7. Cadastrul arheologic
    (1) Cadastrul arheologic reprezintă sistemul de evidenţă de stat a siturilor arheologice şi a zonelor cu patrimoniu arheologic, elaborat în baza Registrului arheologic naţional, care conţine date referitoare la amplasamentul, statutul juridic, regimul de protecţie şi zona de protecţie a acestora. Cadastrul arheologic este aprobat de Guvern.
    (2) Instituirea, administrarea şi dezvoltarea cadastrului arheologic sînt de competenţa Agenţiei Naţionale Arheologice şi se finanţează de la bugetul de stat.
    (3) Cadastrul arheologic este parte a cadastrului bunurilor imobile din Republica Moldova.
    Articolul 8.  Exercitarea dreptului de proprietate
                        asupra patrimoniului arheologic
    (1) Toate bunurile patrimoniului arheologic, ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional, aparţin domeniului public al statului, indiferent de tipul de proprietate asupra terenului în care acestea sînt situate sau din care au fost recuperate, şi sînt protejate de lege.
    (2) Condiţiile exercitării dreptului de proprietate asupra patrimoniului arheologic, inclusiv restricţiile stabilite prin prezenta lege, sînt obligatorii şi se extind asupra tuturor subiecţilor dreptului de proprietate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
    (3) Bunurile patrimoniului arheologic sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
    (4) Dreptul de a dispune de patrimoniu arheologic este exercitat de Guvern, prin intermediul Ministerului Culturii.
    (5) Consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti exercită dreptul de a dispune de terenurile cu patrimoniu arheologic aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare (raion, municipiu, oraş, comună, sat).
    (6) Dreptul de a dispune de terenurile cu patrimoniu arheologic imobil aflat  în proprietate privată este exercitat de către proprietarul terenului, cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi.
    (7) Patrimoniul arheologic care nu are proprietar sau al cărui proprietar nu este cunoscut trece în proprietatea statului în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (8) Toate bunurile arheologice imobile şi mobile sînt luate la evidenţa de stat.
    Articolul 9. Regimul juridic al terenurilor cu patrimoniu
                       arheologic
    (1) Terenurile cu patrimoniu arheologic din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi înstrăinate, dar pot fi date în folosinţă. Toate actele juridice sau acţiunile care, în mod direct ori indirect, violează dreptul de proprietate publică asupra terenurilor cu patrimoniu arheologic sînt lovite de nulitate absolută.
    (2) Terenurile cu patrimoniu arheologic aflate în proprietate privată pot fi vîndute, donate sau înstrăinate în corespundere cu legislaţia în vigoare, cu notificarea prealabilă obligatorie a Ministerului Culturii şi stabilirea pentru deţinătorii de teren, în contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor respective, a responsabilităţilor de protecţie a patrimoniului arheologic. La vînzarea-cumpărarea terenurilor cu patrimoniu arheologic, statul are dreptul de preemţiune.
    (3) În caz de conflict armat, bunurile patrimoniului arheologic sînt protejate conform convenţiilor internaţionale, care prevăd pedeapsa pentru furtul, jefuirea şi distrugerea lor.
    Articolul 10.  Regimul juridic al patrimoniului
                          arheologic
    (1) Proprietarii terenurilor cu situri arheologice, precum şi titularii  dreptului de administrare a acestora, au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii în vederea cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic şi de a asigura măsurile de protecţie şi de pază a bunurilor patrimoniului arheologic conform legii.
    (2) Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Registrul arheologic naţional, proprietarii sau arendaşii terenurilor cu patrimoniu arheologic aflate în proprietate privată sînt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern.
    (3) Aducerea terenului la condiţia iniţială revine finanţatorului cercetării arheologice.
    Articolul 11.  Regimul juridic al tezaurelor/comorilor
                          descoperite
    (1) În cazul descoperirii unui tezaur/unei comori, acestea sînt transmise în proprietatea statului în termen de cel mult 72 de ore din momentul descoperirii. Proprietarul terenului în care a fost descoperit tezaurul/comoara, precum şi descoperitorul au dreptul la o recompensă conform prevederilor din Codul civil al Republicii Moldova.
    (2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat, în condiţiile legii, inclusiv în cadrul exercitării obligaţiilor de serviciu, în interesul unor terţi, cercetări arheologice şi alte investigaţii legale în urma cărora a fost descoperit tezaurul/comoara.
Capitolul  III
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE
 ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII
 PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

    Articolul 12.  Autorităţile publice cu atribuţii în domeniul
                          protejării patrimoniului arheologic
    (1) Ministerul Culturii îşi exercită atribuţiile în domeniul protejării patrimoniului arheologic direct sau prin instituţiile şi structurile subordonate.
    (2) Atribuţiile de bază ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului arheologic sînt următoarele:
    a) elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor naţionale în domeniul protejării, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului arheologic;
    b) implementarea, prin instituţiile şi structurile specializate subordonate, a politicii de stat şi a strategiei naţionale în domeniul protejării, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului arheologic;
    c) elaborarea normelor şi metodologiilor specifice, precum şi monitorizarea respectării prevederilor legale în domeniu;
    d) monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului arheologic;
    e) asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protejarea patrimoniului arheologic la care Republica Moldova este parte;
    f) înaintarea propunerilor privind ajustarea la tratatele internaţionale a cadrului juridic existent în domeniul protejării patrimoniului cultural.
    (3) În scopul promovării unei politici durabile în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii:
    a) creează Comisia Naţională Arheologică, ca organ consultativ  în domeniu, şi asigură activitatea ei;
    b) elaborează şi actualizează, la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice, standardele şi procedurile arheologice, aprobă Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică, Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova şi monitorizează respectarea acestora;
    c) eliberează, la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice, autorizaţii de cercetare arheologică pentru periegeze arheologice, săpături arheologice preventive, supraveghere arheologică şi săpături arheologice sistematice;
    d) elaborează modele de cerere de autorizaţie, certificate, avize şi fişe tehnice necesare cercetării arheologice;
    e) aprobă metodologia de planificare, executare şi control privind săpăturile arheologice preventive;
    f) stabileşte un sistem de norme privind calculele estimative în cercetarea arheologică;
    g) supraveghează şi verifică lucrările de conservare şi restaurare, rezervîndu-şi dreptul de a le întrerupe în caz de nerespectare a prevederilor legii şi a normelor tehnico-ştiinţifice;
    h) coordonează programul anual de cercetări arheologice din Republica Moldova;
    i) instituie Registrul arheologilor din Republica Moldova şi asigură actualizarea lui periodică;
    j) coordonează inspecţia arheologică la nivel naţional;
    k) aprobă listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;
    l) administrează dosarele de clasare a siturilor arheologice în Registrul arheologic naţional;
    m) avizează documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului care cuprinde situri arheologice sau zone cu potenţial arheologic;
    n) asigură editarea anuală a Buletinului Comisiei Naţionale Arheologice;
    o) organizează, în comun cu alte instituţii de specialitate, sesiunea anuală de rapoarte arheologice;
    p) formează colecţiile arheologice naţionale şi asigură condiţii adecvate de păstrare a acestora;
    q) formează arhiva de rapoarte arheologice şi documentaţie arheologică de teren, asigură condiţii adecvate de păstrare şi de exploatare a acesteia;
    r) înregistrează şi monitorizează colecţiile private de bunuri arheologice.
    Articolul 13. Comisia Naţională Arheologică
    (1) Comisia Naţională Arheologică este un organ consultativ, care reprezintă autoritatea ştiinţifică în domeniul ocrotirii patrimoniului arheologic şi activează pe lîngă Ministerul Culturii.
    (2) Comisia Naţională Arheologică elaborează şi propune Ministerului Culturii spre aprobare planuri de acţiuni pentru implementarea strategiilor, politicilor şi programelor naţionale privind protejarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului arheologic.
    (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale Arheologice este aprobat prin ordin al ministrului culturii.
    (4) Comisia Naţională Arheologică are următoarele atribuţii:
    a) elaborează recomandările de rigoare privind strategiile şi politicile din domeniul evidenţei, clasării, ocrotirii, cercetării, valorificării şi administrării patrimoniului arheologic naţional;
    b) efectuează expertiza investigaţiilor arheologice de teren din Republica Moldova şi a calităţii rapoartelor arheologice;
    c) decide şi înaintează spre aprobare ministrului culturii propuneri pentru eliberarea autorizaţiilor nominale de săpături arheologice sistematice şi de salvare pe teritoriul Republicii Moldova;
    d) propune spre aprobare Ministerului Culturii normele şi metodologiile din domeniul cercetării arheologice;
    e) elaborează şi propune ministrului culturii spre aprobare Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică şi Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova;
    f) avizează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Registrul arheologic naţional, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii;
    g) avizează listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;
    h) avizează metodologia elaborării şi administrării Repertoriului arheologic naţional şi Registrului arheologic naţional;
    i) avizează actualizarea Registrului arheologic naţional;
    j) avizează şi propune spre aprobare ministrului culturii Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    k) efectuează atestarea specialiştilor pentru a fi înscrişi în Registrul arheologilor din Republica Moldova şi propune deciziile respective spre aprobare ministrului culturii;
    l) avizează studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite care cuprind patrimoniu arheologic;
    m) avizează instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite care cuprind patrimoniu arheologic şi le propune spre aprobare ministrului culturii;
    n) propune autorităţilor publice centrale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
    o) reprezintă Republica Moldova în cadrul organismelor internaţionale similare de specialitate;
    p) avizează planul cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice moldovene pe teritoriul altor state;
    q) examinează contestaţiile din domeniul său de competenţă;
    r) îndeplineşte alte atribuţii din domeniu în condiţiile legii.
    Articolul 14. Agenţia Naţională Arheologică
    (1) Pentru realizarea politicii statului în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, Guvernul creează Agenţia Naţională Arheologică.
    (2) Agenţia Naţională Arheologică este o instituţie publică autonomă, cu statut de persoană juridică distinctă şi buget separat,  subordonată Ministerului Culturii.
    (3) Activitatea Agenţiei Naţionale Arheologice se finanţează de la bugetul de stat, din prestări de servicii şi din alte mijloace intrate legal în posesia instituţiei. Bugetul Agenţiei se formează anual şi este coordonat cu Ministerul Culturii.
    (4) Agenţia Naţională Arheologică îşi exercită atribuţiile în corespundere cu prezenta lege şi cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale Arheologice.
    (5) Regulamentul, structura şi efectivul-limită al Agenţiei Naţionale Arheologice se aprobă prin hotărîre de Guvern.
    (6) Agenţia Naţională Arheologică este administrată de un director general, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii, prin ordin al ministrului culturii.
    (7) Directorul general al Agenţiei Naţionale Arheologice are în subordinea sa un director general adjunct, numit şi eliberat din funcţie prin ordin al ministrului culturii.
    (8) Agenţia Naţională Arheologică are următoarele atribuţii de bază:
    a) implementează strategiile, politicile şi programele naţionale privind protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic;
    b) elaborează studii de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite ce cuprind patrimoniu arheologic;
    c) elaborează planurile de management ale siturilor arheologice;
    d) administrează siturile arheologice din Republica Moldova;
    e) efectuează inspecţia arheologică la nivel naţional;
    f) coordonează cu instituţiile de profil arheologic şi cu autorităţile administraţiei publice locale activităţile de valorificare a siturilor arheologice;
    g) realizează, în colaborare cu instituţiile de cercetare, activităţile de salvare a siturilor arheologice;
    h) administrează, deţine şi completează anual, în baza informaţiilor oferite de instituţiile de profil:
    – Repertoriul arheologic naţional, baza de date a siturilor arheologice din Republica Moldova;
    – Registrul arheologic naţional;
    – Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    i) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Registrul arheologic naţional;
    j) elaborează, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;
    k) elaborează, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, metodologia întocmirii şi administrării Repertoriului arheologic naţional şi Registrului arheologic naţional;
    l) elaborează Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    m) efectuează, contra plată, în scopul descărcării de sarcină arheologică, expertiza ştiinţifico-tehnică a tuturor proiectelor de construcţii, amenajare sau modificare a terenurilor şi stabileşte termenele, modul şi costurile necesare pentru efectuarea săpăturilor arheologice preventive;
    n) organizează şi, după caz, efectuează, contra plată, cercetări arheologice preventive, de salvare şi de supraveghere;
    o) avizează, în baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează a fi efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
    p) avizează documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, care cuprinde situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
    q) asigură supravegherea ştiinţifică a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întîmplătoare, declanşînd, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;
    r) face propuneri privind eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică în cazul siturilor arheologice distruse sau aflate sub pericolul de a fi distruse;
    s) pune la dispoziţia autorităţii administraţiei publice locale date complete privind siturile arheologice aflate pe teritoriul administrativ al acesteia; instruieşte autoritatea administraţiei publice locale în probleme ce ţin de protecţia şi valorificarea patrimoniului arheologic.
    Articolul 15. Repertoriul arheologic naţional
    (1) Repertoriul arheologic naţional cuprinde lista tuturor siturilor arheologice descoperite pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a siturilor demolate în timpul investigaţiilor de specialitate ori distruse de factori naturali sau antropici.
    (2) Repertoriul arheologic naţional, pe suport de hîrtie şi în formă electronică, este elaborat şi administrat de către Agenţia Naţională Arheologică potrivit Regulamentului privind Repertoriul arheologic naţional, aprobat prin ordin al ministrului culturii.
    (3) Repertoriul arheologic naţional este elaborat în baza datelor ştiinţifice publicate, a celor de arhivă, precum şi a datelor ştiinţifice recente, oferite de către instituţiile de profil arheologic.
    (4) Specialiştii în domeniul arheologiei şi instituţiile de profil arheologic sînt obligate să prezinte anual Agenţiei Naţionale Arheologice date privind siturile arheologice nou-descoperite, fiind respectate drepturile de autor ale cercetătorilor conform legislaţiei în domeniul protecţiei dreptului de autor.
    (5) Repertoriul arheologic naţional cuprinde texte, imagini, date cartografice, topografice şi ştiinţifice, precum şi orice alte informaţii privind:
    a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, zonele cu potenţial arheologic necercetat şi, pe măsură ce acestea devin cunoscute, zonele al căror potenţial arheologic devine cunoscut întîmplător;
    b) siturile arheologice în care s-au efectuat sau sînt în curs de desfăşurare cercetări arheologice;
    c) datele provenite din fişele de evidenţă a bunurilor mobile descoperite în zonele cu potenţial arheologic prevăzute la lit. a) şi siturile arheologice prevăzute
la lit. b).
    (6) Repertoriul arheologic naţional se reactualizează anual în baza informaţiilor oferite de către specialişti şi instituţii de profil arheologic ca rezultat al noilor descoperiri arheologice întîmplătoare, al cercetării arheologice sistematice şi al periegezei arheologice.
    Articolul 16. Registrul arheologic naţional
    (1) Registrul arheologic naţional cuprinde lista siturilor arheologice existente, de importanţă naţională şi internaţională, incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
    (2) Registrul arheologic naţional este elaborat în baza Repertoriului arheologic naţional de către Agenţia Naţională Arheologică, în colaborare cu instituţiile de profil arheologic, şi aprobat de Parlament în modul stabilit.
    (3) Registrul arheologic naţional este administrat de către Agenţia Naţională Arheologică.
    (4) Registrul arheologic naţional se reactualizează periodic de către Parlament în baza propunerilor înaintate de Ministerul Culturii.
    Articolul 17. Registrul arheologilor din Republica
                         Moldova
    (1) Registrul arheologilor din Republica Moldova cuprinde lista arheologilor profesionişti din Republica Moldova care, în conformitate cu categoria deţinută, au dreptul să realizeze periegeze arheologice, cercetări arheologice preventive, de supraveghere sau sistematice.
    (2) În conformitate cu calificarea atinsă, arheologul poate fi atestat la următoarele categorii profesionale: debutant, specialist şi expert. Arheologul atestat este salarizat în corespundere cu legislaţia în vigoare.
    (3) Atestarea arheologilor pentru categoriile profesionale se efectuează de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice.
    (4) Registrul arheologilor din Republica Moldova este aprobat de Ministerul Culturii şi administrat de Agenţia Naţională Arheologică potrivit unui regulament aprobat prin ordin al ministrului culturii.
Capitolul  IV
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE
    Articolul 18.  Atribuţiile principale ale autorităţilor
                          administraţiei publice locale
    În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:
    a) cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi urmărirea respectării deciziilor acestora;
    b) asigură protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetărilor arheologice sistematice sau preventive şi a descoperirilor arheologice întîmplătoare aflate pe terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi pot participa la cofinanţarea acestor activităţi, în condiţiile legii;
    c) colaborează cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finanţarea cercetării şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
    d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sînt ordonatori principali de credite, prevăzînd distinct sumele necesare în acest scop în bugetele lucrărilor pe care le finanţează;
    e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic; aprobă documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, în conformitate cu avizele de specialitate emise de instituţiile şi subdiviziunile Ministerului Culturii, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţie în scopul stabilirii măsurilor de protecţie a patrimoniului arheologic evidenţiat întîmplător, potrivit legii;
    f) colaborează cu Agenţia Naţională Arheologică, transmiţînd acesteia informaţii actualizate cu privire la cererile pentru emiterea autorizaţiei de construire în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
    g) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;
    h) întreprind măsurile administrative corespunzătoare şi notifică proprietarilor de terenuri cu patrimoniu arheologic, precum şi titularilor dreptului de administrare a acestora, obligaţiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice întîmplătoare.
    Articolul 19. Atribuţii specifice
    În domeniul protejării patrimoniului arheologic situat pe terenurile unităţii administrativ-teritoriale, primarul, în limitele teritoriului administrat, are următoarele atribuţii specifice:
    a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi sistarea oricăror lucrări de construire/desfiinţare a construcţiilor în cazul descoperirii de vestigii arheologice, anunţă, în cel mult 48 de ore, instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii despre aceasta, organizează paza descoperirilor arheologice întîmplătoare pînă la preluarea acestora de către specialiştii abilitaţi;
    b) eliberează, în baza şi în conformitate cu avizul Agenţiei Naţionale Arheologice, autorizaţia de construire/desfiinţare pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător;
    c) asigură paza şi protecţia patrimoniului arheologic, semnalînd de urgenţă instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii despre orice nerespectare a legii;
    d) dispune de copii actualizate de pe Repertoriul arheologic naţional şi de pe Registrul siturilor arheologice în partea ce se referă la siturile arheologice din raza localităţii administrate şi verifică periodic, în baza acestor documente, starea de conservare a siturilor;
    e) informează populaţia locală cu privire la siturile arheologice din raza localităţii administrate, precum şi cu privire la măsurile de protecţie a acestor bunuri culturale.
 Capitolul  V
CONLUCRAREA ORGANELOR DE STAT CU ASOCIAŢIILE
ŞI FUNDAŢIILE OBŞTEŞTI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII
PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

    Articolul 20. Activitatea Parlamentului
    Parlamentul încurajează, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor obşteşti şi a persoanelor particulare care îşi propun ca scop protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic.
    Articolul 21. Activitatea Guvernului
    Guvernul susţine, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor obşteşti privind evidenţa, cercetarea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului arheologic.
    Articolul 22. Activitatea Ministerului Culturii
    Ministerul Culturii oferă, la solicitarea asociaţiilor şi fundaţiilor obşteşti, informaţii despre siturile arheologice, despre programele de cercetare, conservare, restaurare a siturilor şi a bunurilor arheologice. La rîndul lor, asociaţiile şi fundaţiile obşteşti pot participa la elaborarea programelor de cercetare, salvare, protejare, conservare şi restaurare a siturilor arheologice.
    Articolul 23. Activitatea asociaţiilor obşteşti
    (1) Asociaţiile obşteşti care, în baza statutului lor, urmăresc protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic se bucură de dreptul de a exercita controlul obştesc asupra protecţiei şi punerii în valoare a siturilor arheologice.
    (2) Asociaţiile obşteşti au dreptul să ceară sistarea lucrărilor de conservare şi restaurare dacă acestea periclitează integritatea sitului arheologic ori ştirbesc valoarea lui istorică, intervenind pe lîngă instituţiile de stat responsabile de protecţia patrimoniului arheologic cu propuneri, probe şi avize documentate; să abordeze problema intentării unui proces civil sau penal, precum şi să fie reclamant, în caz de încălcare a prezentei legi.
    (3) Asociaţiile obşteşti, în scopul promovării patrimoniului arheologic naţional şi al facilitării finanţării lucrărilor de cercetare şi protecţie, pot crea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, întreprinderi şi ateliere de conservare şi restaurare, pot organiza rute turistice, expoziţii, pot deschide magazine şi edita tipărituri.
Capitolul  VI
ZONE DE INTERES ARHEOLOGIC PRIORITAR
    Articolul 24. Zone de interes arheologic prioritar
    (1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este un obiectiv de interes naţional şi internaţional, iar protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, în condiţiile legii, o cauză de utilitate publică.
    (2) Finanţarea cercetării arheologice, a conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat.
    (3) Cheltuielile necesare în vederea elaborării planurilor de management, cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, şi din mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste situri.
    Articolul 25.  Măsuri de protecţie a zonelor de interes
                          arheologic prioritar
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea măsuri administrative şi tehnice necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea lui în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economică, socială şi teritorială a localităţilor.
    (2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot prevedea în bugetele proprii fondurile necesare pentru a asigura:
    a) elaborarea şi, după caz, modificarea documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului în vederea includerii măsurilor necesare de ocrotire şi de punere în valoare a patrimoniului arheologic;
    b) elaborarea reglementărilor speciale de protecţie a zonei de interes arheologic prioritar;
    c) delimitarea zonei de interes arheologic prioritar şi informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a acestei zone.
    (3) Pentru realizarea prevederilor alin. (2), autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (4) Documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se avizează în mod obligatoriu de Ministerul Culturii şi de autoritatea administraţiei publice centrale în construcţii şi se coordonează cu autorităţile administraţiei publice locale.
    Articolul 26. Organizarea pazei speciale a siturilor
                          de interes arheologic prioritar
    Metodologia de organizare a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar şi modul de finanţare a acestor măsuri se aprobă de către Guvern.
Capitolul  VII
CERCETAREA, CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA
PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC
    Articolul 27. Principii de cercetare, conservare
                          şi restaurare a patrimoniului arheologic
    (1) Cercetarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic se întemeiază pe principii şi norme ştiinţifice universal acceptate.
    (2) Cercetarea şi conservarea siturilor arheologice sînt prioritare în raport cu lucrările de restaurare sau reconstrucţie.
    (3) Se stopează orice cercetare sistematică a siturilor arheologice care nu deţine garanţii de conservare a sitului.
    Articolul 28.  Normele de cercetare, conservare
                           şi restaurare
    Lucrările de cercetare, conservare şi restaurare a patrimoniului arheologic se execută conform normelor şi prescripţiilor adoptate de Guvern, la propunerea Ministerului Culturii, a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a altor instituţii de specialitate.
    Articolul 29.  Documentaţia tehnică pentru lucrările
                           de cercetare, conservare şi restaurare
    (1) Lucrările de cercetare, conservare şi restaurare a patrimoniului arheologic se execută conform documentaţiei tehnice, întocmită în baza unor studii pluridisciplinare şi avizului Ministerului Culturii.
    (2) Instituţiile responsabile de protejarea patrimoniului arheologic sînt obligate să preîntîmpine deteriorarea acestuia, asigurînd efectuarea la timp a lucrărilor de cercetare, conservare şi restaurare.
    (3) Instituţiile de proiectare a tuturor tipurilor de lucrări la subteran şi subacvatic sînt obligate să coordoneze proiectele respective la capitolul prezenţa/lipsa vestigiilor arheologice cu Agenţia Naţională Arheologică şi să prevadă, în caz de necesitate, în devizul de cheltuieli al acestor proiecte mijloacele necesare pentru salvarea vestigiilor arheologice aflate sub pericolul distrugerii.
    Articolul 30.  Atestarea persoanelor fizice şi juridice
                          pentru lucrările de cercetare, conservare
                          şi restaurare
    Lucrările de cercetare, conservare şi restaurare a patrimoniului arheologic se execută de persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, specializate în domeniul de referinţă, atestate de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice şi a Agenţiei Naţionale Arheologice.
    Articolul 31.  Conservarea, restaurarea şi utilizarea
                          patrimoniului arheologic
    (1) Prelevarea, înlocuirea cu replici şi machete în vederea conservării, precum şi utilizarea în orice fel a unor componente ale patrimoniului arheologic, descoperite în timpul săpăturilor arheologice, se fac în baza deciziei instituţiilor de stat responsabile pentru protejarea patrimoniului arheologic.
    (2) Conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic, în scopul expunerii lui şi al asigurării accesului publicului, se efectuează conform unor proiecte elaborate de specialişti autorizaţi şi aprobate de Ministerul Culturii sau, după caz, de Guvern.
    Articolul 32.  Inspectarea şi monitorizarea patrimoniului
                          arheologic
    Instituţiile responsabile de protejarea patrimoniului arheologic sînt obligate să inspecteze şi să monitorizeze sistematic starea în care se află patrimoniul arheologic în scopul elaborării programelor ştiinţifice argumentate pentru lucrările de cercetare, conservare şi restaurare.
    Articolul 33.  Beneficiarii lucrărilor de cercetare,
                          conservare şi restaurare a patrimoniului
                           arheologic
    (1) Beneficiar al lucrărilor de cercetare, conservare şi restaurare poate fi proprietarul sau deţinătorul patrimoniului arheologic.
    (2) Ministerul Culturii se prezintă în calitate de beneficiar al lucrărilor de cercetare, conservare şi restaurare prin instituţiile sale specializate, acordînd deţinătorilor de patrimoniu arheologic ajutor prin specialişti, materiale, precum şi mijloace financiare.
    Articolul 34.  Achitarea cheltuielilor de cercetare,
                          conservare şi restaurare
    Organele de stat şi instituţiile private la a căror comandă se efectuează lucrări de cercetare, conservare şi restaurare achită cheltuielile numai după aprobarea acestora de către Ministerul Culturii. Cheltuielile pentru corectarea inexactităţilor sau erorilor comise în procesul de restaurare sînt suportate de executanţi.
    Articolul 35. Responsabilitatea pentru integritatea
                          patrimoniului arheologic în perioada
                          lucrărilor de restaurare
    Subiectul responsabil de integritatea patrimoniului arheologic în timpul lucrărilor de restaurare este indicat în contractul dintre titularul de drept şi executantul lucrărilor. În contract se prevăd acţiuni de precauţie, precum şi gradul de accesibilitate a siturilor arheologice în timpul lucrărilor. La contract se anexează procesul-verbal sau avizul privind starea tehnică a sitului la data începerii lucrărilor.
Capitolul  VIII
EXPORTUL ŞI IMPORTUL BUNURILOR
 ARHEOLOGICE

    Articolul 36.  Exportul definitiv al bunurilor arheologice
    Exportul definitiv al bunurilor arheologice este interzis.
    Articolul 37.  Exportul  temporar al bunurilor
                           arheologice mobile
    Exportul temporar al bunurilor arheologice mobile, în scopul de a întreţine relaţii internaţionale în domeniul istoriei şi culturii sau de a efectua lucrări de conservare şi restaurare, de expertizare ştiinţifică a acestora, se admite în condiţiile stabilite prin autorizaţia de export temporar al bunurilor respective, eliberată de Ministerul Culturii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 38.  Regimul juridic al bunurilor arheologice
                           mobile importate temporar
    Bunurile arheologice mobile importate temporar ce se află în proprietatea statelor străine, a organizaţiilor obşteşti şi a cetăţenilor străini sînt ocrotite de stat în condiţiile prezentei legi şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din ţară la dorinţa proprietarilor în baza certificatului care atestă aducerea lor în ţară şi în baza autorizaţiei de export al bunurilor culturale respective, eliberată de Ministerul Culturii.
Capitolul  IX
FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE PROTEJARE
A PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC
    Articolul 39. Modalităţile de finanţare
    Finanţarea activităţii privind evidenţa, cercetarea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic se asigură: de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, alte instituţii de profil; din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale conform  programelor coordonate cu Ministerul Culturii; din contul persoanelor fizice şi juridice care stingheresc protejarea patrimoniului arheologic; din veniturile şi donaţiile organizaţiilor care, în baza statutului lor, promovează proiecte de ocrotire a patrimoniului arheologic; din fondurile şi donaţiile unor persoane fizice şi juridice, precum şi din alte surse legale.
    Articolul 40.  Finanţarea activităţii de salvare şi de
                          cercetare a patrimoniului arheologic
    (1) Finanţarea activităţilor de salvare şi de cercetare a vestigiilor arheologice ameninţate de distrugere în cadrul unor proiecte de construcţii sau alte activităţi legate de subteran sau subacvatic se efectuează din contul organizaţiei interesate în lucrările respective, conform normelor stabilite de Ministerul Culturii.
    (2) În cazuri excepţionale, cînd distrugerea sitului arheologic este inevitabilă (lucrări la subteran sau subacvatice, alte scindări de ordin fizic sau tehnic, deteriorări din cauza cataclismelor), acesta se cercetează şi se conservă, finanţarea cheltuielilor făcîndu-se din contul organizaţiei interesate în lucrările respective.
    Articolul 41.  Sprijinul activităţilor de protejare
                           a patrimoniului arheologic
    În sprijinirea activităţii orientate spre evidenţa, cercetarea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic, se permit editarea cărţilor poştale, calendarelor, timbrelor, materialelor video care reproduc bunuri din patrimoniul arheologic naţional, organizarea turismului în zonele cu situri arheologice etc. în corespundere cu legislaţia în vigoare şi doar în baza deciziei Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale Arheologice şi al Agenţiei Naţionale Arheologice. Veniturile provenite din aceste activităţi se depun pe conturile speciale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi, după caz, pe conturile asociaţiilor şi ale fundaţiilor obşteşti care desfăşoară programe în domeniul respectiv, avînd ca scop beneficiul public.
    Articolul 42. Darea în locaţiune a siturilor
                          arheologice
    Siturile arheologice pot fi date în locaţiune în condiţiile legislaţiei în vigoare. Deţinătorul monumentului istoric este obligat să ocrotească siturile luate în locaţiune în baza unui contract semnat cu Agenţia Naţională Arheologică, care prevede obligaţii concrete de protecţie a monumentului istoric, şi să prezinte, la cererea autorităţilor respective, informaţii despre starea sitului.
    Articolul 43.  Plata pentru darea în locaţiune a siturilor
                           arheologice
    Plata pentru darea în locaţiune a siturilor arheologice, inclusiv pentru arenda terenului din zonele lor de protecţie, se depune pe un cont special al Agenţiei Naţionale Arheologice şi se foloseşte doar pentru protecţia, conservarea şi restaurarea siturilor arheologice.
    Articolul 44. Fondul de intervenţii excepţionale
    (1) Guvernul prevede anual în bugetul de stat fondul de intervenţii excepţionale pentru salvarea siturilor arheologice, a cărui gestionare se face de Ministerul Culturii.
    (2) Mărimea fondului de intervenţii excepţionale pentru salvarea siturilor arheologice se stabileşte în baza propunerilor Ministerului Culturii.
    Articolul 45.  Responsabilitatea autorităţilor
                          administraţiei publice locale
    Consiliile raionale şi primăriile pot prevedea în bugetele lor anuale sumele necesare, coordonate cu Ministerul Culturii şi în corespundere cu legislaţia în vigoare, pentru finanţarea sau cofinanţarea lucrărilor de evidenţă, cercetare, punere în valoare, salvare, ocrotire, conservare şi restaurare a siturilor arheologice situate pe teritoriile subordonate lor.
    Articolul 46. Înlesniri pentru activităţile legate
                         de ocrotirea  patrimoniului arheologic
    Statul acordă înlesniri, în condiţiile legislaţiei în vigoare, în baza documentaţiei aprobate de Ministerul Culturii, persoanelor fizice şi juridice care produc ori procură din ţară sau străinătate materie primă, materiale, utilaje şi aparatură necesare pentru lucrările de evidenţă, cercetare, punere în valoare, salvare, ocrotire, conservare şi restaurare a siturilor arheologice.
Capitolul  X
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
 PREZENTEI LEGI

    Articolul 47.  Răspunderea pentru încălcarea prezentei
                          legi
    (1) Persoanele fizice şi juridice răspund civil, contravenţional sau penal, în conformitate cu legislaţia, pentru:
    a)  efectuarea fără autorizaţie de cercetare arheologică sau fără certificat de descărcare de sarcină arheologică a oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice;
    b) accesul neautorizat cu  detectoarele de metale sau alte aparate de teledetecţie şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără autorizaţia prealabilă;
    c) comercializarea şi deţinerea neautorizată a detectoarelor de metale şi a altor aparate de teledetecţie;
    d) efectuarea de săpături neautorizate în zona cu potenţial arheologic şi căutarea de comori;
    e) distrugerea sau deteriorarea intenţionată a siturilor arheologice;
    f) sustragerea din săpături arheologice autorizate sau din zonele cu potenţial arheologic a patrimoniului arheologic mobil;
    g) comercializarea neautorizată a patrimoniului arheologic mobil;
    h) exportul neautorizat al bunurilor arheologice;
    i) neanunţarea autorităţilor publice privind descoperirile întîmplătoare de vestigii arheologice;
    j) încălcarea prevederilor legale cu privire la predarea în proprietatea statului a comorilor şi a altor vestigii arheologice descoperite întîmplător;
    k) neprezentarea spre avizare la organele abilitate a proiectelor de construcţii noi şi alte amenajări care pot afecta patrimoniul arheologic;
    l) nerespectarea avizului organelor abilitate sau emiterea autorizaţiei de construire în absenţa acestui aviz pentru lucrările de construire/desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic;
    m) continuarea neautorizată a lucrărilor de intervenţie asupra solului în zonele în care au fost depistate vestigii arheologice;
    n) nerespectarea obligaţiilor de protejare a patrimoniului arheologic de către persoane fizice şi juridice;
    o) încălcarea prevederilor legale privind accesul liber al specialiştilor în zonele cu patrimoniu arheologic;
    p) încălcarea prevederilor legale privind aducerea terenurilor cercetate arheologic la condiţia iniţială.
    (2) Prejudiciul material cauzat siturilor arheologice sau componentelor acestora de către persoane fizice sau juridice urmează a fi reparat în modul stabilit de legislaţie.
    (3) Reparaţia prejudiciului cauzat siturilor arheologice şi componentelor acestora se efectuează în mod benevol sau în baza unei hotărîri judecătoreşti.
Capitolul  XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 48
    (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (2) Guvernul, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
    a) va crea Agenţia Naţională Arheologică;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    d) va asigura executarea prezentei legi de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
    (3) Ministerul Culturii, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
    a) va elabora şi va prezenta Guvernului spre aprobare Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Arheologice;
    b) va aproba:
    – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale Arheologice;
    – Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică;
    – Regulamentul privind Repertoriul arheologic naţional;
    – Regulamentul privind Registrul arheologic naţional;
    – Regulamentul cadastrului arheologic;
    – Regulamentul cu privire la evidenţa şi clasarea patrimoniului arheologic;
    – Regulamentul  privind Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    – Registrul arheologilor din Republica Moldova;
    – Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova;
    c) va crea Comisia Naţională Arheologică.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                 Mihai GHIMPU

    Nr. 218. Chişinău, 17 septembrie 2010.