ID intern unic: 360900
Версия на русском
Republica Moldova
din 22.06.1995
drumurilor*
_________________________________
* Republicată în temeiul art. II al Legii nr. 85 din 7 iulie 2011 - Monitorul Oficial al RM, 2011, nr. 122-127 din 2011, art. 340.
Modificată prin Legile Republicii Moldova:
LP509-XIV din 15.07.99, MO 90-92/19.08.99, art. 454
LP280-XVI din 14.12.07, MO 94-96/30.05.08, art.349
LP85 din 07.07.11, MO 122-127/29.07.11, art.340
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Legea de faţă stabileşte principiile economice, juridice şi organizatorice de administrare, întreţinere, extindere şi utilizare a drumurilor.
Articolul 1. Dispoziţii generale
(1) În sensul prezentei legi, drumuri sînt căile de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.
(2) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile pentru parcare şi staţionare, plantaţiile rutiere, indicatoarele de semnalizare şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei.Cantoanele şi clădirile de serviciu, bazele de producţie, precum şi orice terenuri, amenajări sau dotări aferente drumului, sînt anexe ale acestuia.
Articolul 2. Clasificarea drumurilor
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:
a) drumuri publice – drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport rutier ale economiei naţionale şi ale populaţiei şi de apărare a ţării. Aceste drumuri sînt proprietate publică;
b) drumuri private – drumuri de utilitate privată destinate satisfacerii cerinţelor proprii de circulaţie rutieră şi pietonală în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, drumurile de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, drumurile pentru organizările de şantier. Aceste drumuri sînt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
(2) În funcţie de tipul de proprietate, drumurile se împart în:
a) drumuri proprietate publică a statului;
b) drumuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) drumuri private.
(3) Din punct de vedere funcţional, drumurile publice se împart în:
1) drumuri europene – drumuri internaţionale care trec prin Republica Moldova conform Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) la care Republica Moldova a aderat şi care pot coincide cu autostrăzi, drumuri expres şi drumuri republicane.
2) drumuri naţionale – drumuri care sînt proprietate publică a statului şi care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele, şi care pot fi:
a) autostrăzi – drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, avînd cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate, denumite noduri de circulaţie, dotate cu mijloace speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor;
b) drumuri expres – drumuri cu două sau mai multe benzi de circulaţie, la care accesul este posibil doar prin noduri rutiere denivelate sau intersecţii dirijate, pe care oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport pe partea carosabilă (părţile carosabile) sînt interzise;
c) drumuri republicane – drumuri care asigură legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană (centrele industriale, staţiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervaţiile naturale, monumentele istorice şi de cultură), de asemenea legătura între oraşele-reşedinţă, între municipii, între oraşele-reşedinţă şi municipii, precum şi legătura între oraşele-reşedinţă şi staţiile feroviare, aeroporturile şi porturile fluviale din imediata apropiere;
d) drumuri regionale – drumuri de însemnătate regională care asigură legătura între localităţile din două sau mai multe raioane sau între minim 4 localităţi dintr-o unitate administrativ-teritorială;
3) drumuri locale – drumuri care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale, şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
4) străzi – drumuri publice din interiorul localităţilor şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
5) drumuri comunale – drumuri care asigură legătura între satul-reşedinţă de comună şi satele componente sau obiectivele de interes comunal şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) În funcţie de parametrii lor tehnici, drumurile se împart în categorii tehnice conform anexei nr. 1.
(5) În funcţie de tipul structurii rutiere, drumurile se împart în:
a) drumuri cu structura rutieră capitală (permanentă) – cu îmbrăcăminţi din beton asfaltic sau beton de ciment;
b) drumuri cu structura rutieră uşoară (semipermanentă) – cu îmbrăcăminţi rutiere din materiale locale anrobate cu lianţi bituminoşi;
c) drumuri cu structura rutieră provizorie – drumurile pietruite.
Articolul 3. Suprafeţele de teren aferente drumurilor
(1) Suprafeţele de teren aferente drumului public sînt următoarele:
1) zona drumului public, care cuprinde:
a) ampriza drumului – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, pavilioane pentru pasageri, parcaje şi platforme pentru staţionarea mijloacelor de transport, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă;
b) zonele de siguranţă – suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţiile rutiere şi pentru alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru siguranţa circulaţiei. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, suprafeţele ocupate de drumurile de vară destinate deplasării maşinilor şi agregatelor agricole, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
2) zonele de protecţie, care cuprind suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului, asigurării condiţiilor de întreţinere şi de circulaţie pe el. În limita zonelor de protecţie se stabilesc cerinţe specifice pentru proprietarii şi utilizatorii de terenuri, prezentate în anexa nr. 2 secţiunea II. Limitele zonelor de protecţie sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
3) zona străzilor, care cuprinde partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora.
(2) Pentru drumurile private, lăţimea zonei de protecţie se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 4. Denumirea şi indexarea drumurilor
(1) Drumurile publice au denumire şi index. Denumirea drumului include denumirea punctului iniţial şi a punctului terminus, iar în caz de necesitate – a punctelor intermediare. Indexul drumului constă din litere latine şi cifre. Literele se atribuie drumurilor după cum urmează:
(2) Denumirile şi indexurile drumurilor publice se stabilesc de Guvern.
(3) Străzile, drumurile comunale şi drumurile private pot avea doar denumiri.
Articolul 5. Administrarea drumurilor
(1) Administrarea drumurilor are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea drumurilor.
(2) Administrarea drumurilor naţionale se asigură de către organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Administrarea drumurilor locale, comunale şi a străzilor se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale.
(4) Administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
Articolul 6. Proiectarea drumurilor şi executarea
lucrărilor de drumuri
(1) Proiectarea drumurilor şi executarea lucrărilor de drumuri se efectuează, respectiv, în baza certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire şi în corespundere cu normativele şi regulamentele tehnice, elaborate şi aprobate în condiţiile legii. Proiectarea reparaţiei şi reparaţia drumurilor existente fără modificarea parametrilor acestora se efectuează fără certificate de urbanism şi autorizaţii de construire.
(2) La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.
(3) Amplasarea unor obiecte industriale sau de altă natură care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau sistemului rutier al drumului se face cu acordul administratorului drumului respectiv, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cheltuielile fiind în sarcina celui care a solicitat modificările.
(4) Intersecţiile drumurilor naţionale cu căile ferate se fac prin pasaje denivelate. La intersecţiile la nivel existente pe aceste drumuri se vor executa pasaje denivelate în cadrul primelor lucrări de sporire a capacităţii de circulaţie sau de modernizare pe oricare din cele două căi de comunicaţie.
Articolul 7. Căi de acces la drumurile publice
(1) Construcţia, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina celor care le au în administrare, folosinţă sau proprietate.
(2) Căile de acces la drumurile publice se proiectează, se construiesc şi se amenajează în conformitate cu certificatul de urbanism şi se execută în baza proiectelor aprobate şi autorizaţiilor de construire, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cu acordul administratorului drumului.
(3) Căile de acces la drumurile publice realizate fără acordul administratorului drumului, precum şi căile de acces nefolosite vor fi desfiinţate de către proprietari, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în limitele zonei de protecţie a drumului public.
Articolul 8. Modul de întreţinere, reparare
şi exploatare a drumurilor
(1) Drumurile, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi echipamentele aferente, trebuie să fie menţinute într-o stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă.
(2) Masa totală maximă admisă, sarcina maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sînt prevăzute în anexa nr. 3.
(21) Circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise este posibilă numai în cazuri excepţionale (pentru transportul obiectelor indivizibile), în baza unei autorizaţii speciale de transport, eliberată de organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Pe drumurile naţionale se interzice circulaţia transportului cu şenile, cu tracţiune animală, precum şi a vehiculelor neechipate corespunzător, care transportă încărcături a căror scurgere poate provoca jivrajul îmbrăcămintei rutiere în perioada de iarnă şi diminuarea securităţii circulaţiei rutiere.
(4) Pentru traficul pe drumurile publice cu tonaj sau gabarite depăşite, precum şi pentru folosirea acestor drumuri de către vehicule înmatriculate în alte ţări, se percep taxe rutiere, stabilite în Codul fiscal al Republicii Moldova.
(5) În cazul unor lucrări legate de starea tehnică a drumului public, de executarea, revizia ori repararea unor obiective autorizate din zona drumului şi/sau zonele de protecţie ale acestuia, precum şi în alte situaţii fortuite (inundaţii, alunecări de teren, temperaturi înalte pe timp de vară), administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, pot închide provizoriu sau institui restricţii provizorii de circulaţie pe anumite sectoare de drum, asigurînd continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare, conform normelor în vigoare, informîndu-i pe utilizatorii drumului prin intermediul mass-mediei.
(51) În cazul în care temperatura aerului este mai mare de 30°C, administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, instituie restricţii de circulaţie privind masa totală a vehiculelor pe drumurile din beton asfaltic, indicînd termenele de aplicare, lista drumurilor, instalînd indicatoarele rutiere corespunzătoare şi informîndu-i pe utilizatorii drumurilor prin intermediul mass-mediei.
(6) În situaţia în care drumurile publice sînt afectate de calamităţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorul drumului ia măsuri pentru restabilirea operativă a circulaţiei prin executarea, după caz, de variante ocolitoare sau alte amenajări cu caracter provizoriu. În acest scop se pot ocupa temporar, pînă la restabilirea drumului, terenuri situate în zona de protecţie sau în afara acesteia, conform legislaţiei.
(7) Regulile de înlăturare a obstacolelor pentru circulaţie, apărute în urma avariilor, calamităţilor naturale, schimbării bruşte a condiţiilor climaterice sau altor cazuri fortuite pe drumuri, se stabilesc de Guvern.
(8) Regulile de transportare a încărcăturilor periculoase (substanţe explozibile, toxice, radioactive etc.) pe drumurile publice sînt stabilite prin lege.
Articolul 9. Autorizaţia de amplasare a obiectivului
în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale acestuia
(1) Amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare, numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia (în continuare – autorizaţie de amplasare), eliberată de către administratorul drumului.
(2) Reparaţia şi întreţinerea terenurilor şi căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina proprietarului acestora.
(3) Proprietarul obiectivului execută, pe cont propriu, demolarea, mutarea sau modificarea obiectivului dacă aceste operaţii sînt impuse de modernizarea şi exploatarea drumului public.
(4) Proprietarul obiectivului este obligat să înceapă lucrările de construcţie în termen de 2 ani de la data eliberării autorizaţiei de amplasare. Dacă proprietarul nu începe lucrările de construcţie în termenul stabilit, autorizaţia de amplasare îşi pierde valabilitatea.
(5) Autorizarea amplasării obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 4.
Articolul 10. Repartizarea de terenuri
Repartizarea de terenuri pentru construcţia de drumuri, corecţii sau lărgiri de traseu şi pentru alte lucrări necesare funcţionalităţii drumului şi asigurării siguranţei circulaţiei, precum şi modul de despăgubire a proprietarilor de terenuri, se face în modul şi în limitele stabilite în Codul funciar.
Articolul 11. Finanţarea activităţii în domeniul drumurilor
Activitatea în domeniul drumurilor se finanţează conform legislaţiei.
Articolul 12. Drumurile cu trafic plătit
(1) Este permisă construcţia sau modernizarea drumurilor, podurilor şi viaductelor cu trafic plătit cu condiţia existenţei unor drumuri de alternativă fără plată. Cheltuielile pentru construcţia şi întreţinerea lor se compensează din contul încasărilor la taxa de trecere.
(2) Construcţia, modernizarea şi utilizarea drumurilor cu trafic plătit se efectuează în baza contractelor de concesiune, în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, Codul funciar şi alte legi de reglementare a contractelor de concesiune.
(3) Funcţia de concedent o exercită organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
Articolul 13. Responsabilitatea proprietarului
sau administratorului drumului
(1) Proprietarul sau administratorul drumului poartă răspundere pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv pentru starea tehnică a drumului pe care îl deţine sau administrează.
(2) Responsabilitatea materială a proprietarului sau administratorului drumului în faţa participanţilor la trafic este stabilită de legislaţie.
(3) Proprietarul sau administratorul drumului nu poartă răspundere pentru obstacolele create circulaţiei şi pentru pagubele aduse participanţilor la trafic din motive independente de el.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului nu restituie participanţilor la trafic cheltuielile suplimentare, condiţionate de restricţiile de circulaţie legate de executarea lucrărilor planificate şi lucrărilor de restabilire a sectoarelor de drum degradate de avarii sau calamităţi naturale.
Articolul 14. Drepturile lucrătorilor administratorului
drumurilor publice
Lucrătorii administratorului drumurilor publice au dreptul:
a) să întocmească împreună cu reprezentanţii abilitaţi ai organelor afacerilor interne, procese-verbale de constatare a contravenţiei şi să aplice măsuri administrative contravenienţilor în modul şi în limitele stabilite prin lege;
b) să stabilească proporţiile contravenţiilor administrative, cuantumurile amenzilor sau ale despăgubirilor, în condiţiile legii;
c) să efectueze controlul unităţilor de transport pentru stabilirea depăşirii maselor şi/sau dimensiunilor maxime prevăzute în anexa nr. 3 şi să calculeze sumele taxelor corespunzătoare.
Articolul 15. Obligaţiunile persoanelor fizice şi juridice
care exercită lucrări pe drum sau în zona
lui de protecţie
(1) Persoana fizică sau juridică, care execută lucrări pe drum sau în zona lui de protecţie, asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi respectă termenele de executare a lucrărilor şi prescripţiile indicate în autorizaţia eliberată de administratorul drumului. În caz de refacere a elementelor drumului sau de înlăturare a defecţiunilor pricinuite, respectă întocmai cerinţele tehnice ale normativelor de construcţie.
(2) Pentru încălcarea termenelor de executare a lucrărilor, de înlăturare a defecţiunilor sau pentru eschivare de la îndeplinirea lucrărilor, înlăturarea defecţiunilor se percepe amendă în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.
(3) Plata amenzii nu scuteşte de obligaţiunea de a efectua lucrările de înlăturare a defecţiunilor sau de a transfera pentru ele mijloace financiare, materiale şi tehnice.
Articolul 16. Obligaţiunile proprietarului şi utilizatorului
terenului adiacent drumului sau construcţiilor
aferente acestuia
(1) Proprietarul şi utilizatorul terenului adiacent drumului în limitele zonei de protecţie:
a) întreţine în bună stare căile de acces care îi aparţin şi instalează indicatoarele de semnalizare, în conformitate cu actele normative;
b) întreţine în bună stare acest teren şi construcţiile amplasate pe el, nu permite înrăutăţirea stării drumului şi a condiţiilor de exploatare a acestuia.
(2) Întreţinerea construcţiilor ameliorative şi hidrotehnice, amplasate în zona de protecţie a drumului, ce nu constituie părţile lui componente, este asigurată de proprietarul acestora.
(3) Pasajele de cale ferată şi intersecţiile la nivel ale drumului cu calea ferată pe distanţa, stabilită de normative, de la coroana şinei în ambele părţi ale căii ferate sînt întreţinute în bună stare de posesorul căii ferate.
Articolul 17. Obligaţiunile populaţiei
Pe sectoarele în care drumurile naţionale şi locale traversează localităţi, locuitorii acestora sînt obligaţi să întreţină în bună stare şanţurile, podeţele de la intrările în curţi, plantaţiile şi trotuarele din dreptul locuinţelor şi a terenurilor pe care le deţin. Coordonarea acestei activităţi revine primăriilor.
Articolul 18. Controlul asupra respectării prezentei legi
Controlul asupra respectării prezentei legi şi altor acte normative referitoare la administrarea, utilizarea şi protecţia drumurilor se efectuează de către organele de stat stabilite prin lege.
Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea
prezentei legi
Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi se stabileşte conform legislaţiei.
Articolul 20. Acorduri internaţionale
În cazul în care acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme privind întreţinerea şi utilizarea drumurilor, decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele acordului internaţional.
Articolul 21. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) Guvernul:
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu legea de faţă;
- va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative, menite să completeze prezenta lege.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI
Nr. 509-XIII. Chişinău, 22 iunie 1995.
* Republicată în temeiul art. II al Legii nr. 85 din 7 iulie 2011 - Monitorul Oficial al RM, 2011, nr. 122-127 din 2011, art. 340.
Modificată prin Legile Republicii Moldova:
LP509-XIV din 15.07.99, MO 90-92/19.08.99, art. 454
LP280-XVI din 14.12.07, MO 94-96/30.05.08, art.349
LP85 din 07.07.11, MO 122-127/29.07.11, art.340
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Legea de faţă stabileşte principiile economice, juridice şi organizatorice de administrare, întreţinere, extindere şi utilizare a drumurilor.
Articolul 1. Dispoziţii generale
(1) În sensul prezentei legi, drumuri sînt căile de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.
(2) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile pentru parcare şi staţionare, plantaţiile rutiere, indicatoarele de semnalizare şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei.Cantoanele şi clădirile de serviciu, bazele de producţie, precum şi orice terenuri, amenajări sau dotări aferente drumului, sînt anexe ale acestuia.
Articolul 2. Clasificarea drumurilor
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:
a) drumuri publice – drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport rutier ale economiei naţionale şi ale populaţiei şi de apărare a ţării. Aceste drumuri sînt proprietate publică;
b) drumuri private – drumuri de utilitate privată destinate satisfacerii cerinţelor proprii de circulaţie rutieră şi pietonală în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, drumurile de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, drumurile pentru organizările de şantier. Aceste drumuri sînt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
(2) În funcţie de tipul de proprietate, drumurile se împart în:
a) drumuri proprietate publică a statului;
b) drumuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) drumuri private.
(3) Din punct de vedere funcţional, drumurile publice se împart în:
1) drumuri europene – drumuri internaţionale care trec prin Republica Moldova conform Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) la care Republica Moldova a aderat şi care pot coincide cu autostrăzi, drumuri expres şi drumuri republicane.
2) drumuri naţionale – drumuri care sînt proprietate publică a statului şi care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele, şi care pot fi:
a) autostrăzi – drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, avînd cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate, denumite noduri de circulaţie, dotate cu mijloace speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor;
b) drumuri expres – drumuri cu două sau mai multe benzi de circulaţie, la care accesul este posibil doar prin noduri rutiere denivelate sau intersecţii dirijate, pe care oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport pe partea carosabilă (părţile carosabile) sînt interzise;
c) drumuri republicane – drumuri care asigură legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană (centrele industriale, staţiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervaţiile naturale, monumentele istorice şi de cultură), de asemenea legătura între oraşele-reşedinţă, între municipii, între oraşele-reşedinţă şi municipii, precum şi legătura între oraşele-reşedinţă şi staţiile feroviare, aeroporturile şi porturile fluviale din imediata apropiere;
d) drumuri regionale – drumuri de însemnătate regională care asigură legătura între localităţile din două sau mai multe raioane sau între minim 4 localităţi dintr-o unitate administrativ-teritorială;
3) drumuri locale – drumuri care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale, şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
4) străzi – drumuri publice din interiorul localităţilor şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
5) drumuri comunale – drumuri care asigură legătura între satul-reşedinţă de comună şi satele componente sau obiectivele de interes comunal şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) În funcţie de parametrii lor tehnici, drumurile se împart în categorii tehnice conform anexei nr. 1.
(5) În funcţie de tipul structurii rutiere, drumurile se împart în:
a) drumuri cu structura rutieră capitală (permanentă) – cu îmbrăcăminţi din beton asfaltic sau beton de ciment;
b) drumuri cu structura rutieră uşoară (semipermanentă) – cu îmbrăcăminţi rutiere din materiale locale anrobate cu lianţi bituminoşi;
c) drumuri cu structura rutieră provizorie – drumurile pietruite.
Articolul 3. Suprafeţele de teren aferente drumurilor
(1) Suprafeţele de teren aferente drumului public sînt următoarele:
1) zona drumului public, care cuprinde:
a) ampriza drumului – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, pavilioane pentru pasageri, parcaje şi platforme pentru staţionarea mijloacelor de transport, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă;
b) zonele de siguranţă – suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţiile rutiere şi pentru alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru siguranţa circulaţiei. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, suprafeţele ocupate de drumurile de vară destinate deplasării maşinilor şi agregatelor agricole, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
2) zonele de protecţie, care cuprind suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului, asigurării condiţiilor de întreţinere şi de circulaţie pe el. În limita zonelor de protecţie se stabilesc cerinţe specifice pentru proprietarii şi utilizatorii de terenuri, prezentate în anexa nr. 2 secţiunea II. Limitele zonelor de protecţie sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
3) zona străzilor, care cuprinde partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora.
(2) Pentru drumurile private, lăţimea zonei de protecţie se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 4. Denumirea şi indexarea drumurilor
(1) Drumurile publice au denumire şi index. Denumirea drumului include denumirea punctului iniţial şi a punctului terminus, iar în caz de necesitate – a punctelor intermediare. Indexul drumului constă din litere latine şi cifre. Literele se atribuie drumurilor după cum urmează:
|
Index
|
Categoria drumului
|
|
E
|
drum european
|
|
A
|
autostradă
|
|
M
|
drum expres
|
|
R
|
drum republican
|
|
G
|
drum regional
|
|
L
|
drum local.
|
(2) Denumirile şi indexurile drumurilor publice se stabilesc de Guvern.
Articolul 5. Administrarea drumurilor
(1) Administrarea drumurilor are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea drumurilor.
(2) Administrarea drumurilor naţionale se asigură de către organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Administrarea drumurilor locale, comunale şi a străzilor se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale.
(4) Administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
Articolul 6. Proiectarea drumurilor şi executarea
lucrărilor de drumuri
(1) Proiectarea drumurilor şi executarea lucrărilor de drumuri se efectuează, respectiv, în baza certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire şi în corespundere cu normativele şi regulamentele tehnice, elaborate şi aprobate în condiţiile legii. Proiectarea reparaţiei şi reparaţia drumurilor existente fără modificarea parametrilor acestora se efectuează fără certificate de urbanism şi autorizaţii de construire.
(2) La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.
(3) Amplasarea unor obiecte industriale sau de altă natură care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau sistemului rutier al drumului se face cu acordul administratorului drumului respectiv, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cheltuielile fiind în sarcina celui care a solicitat modificările.
(4) Intersecţiile drumurilor naţionale cu căile ferate se fac prin pasaje denivelate. La intersecţiile la nivel existente pe aceste drumuri se vor executa pasaje denivelate în cadrul primelor lucrări de sporire a capacităţii de circulaţie sau de modernizare pe oricare din cele două căi de comunicaţie.
Articolul 7. Căi de acces la drumurile publice
(1) Construcţia, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina celor care le au în administrare, folosinţă sau proprietate.
(2) Căile de acces la drumurile publice se proiectează, se construiesc şi se amenajează în conformitate cu certificatul de urbanism şi se execută în baza proiectelor aprobate şi autorizaţiilor de construire, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cu acordul administratorului drumului.
(3) Căile de acces la drumurile publice realizate fără acordul administratorului drumului, precum şi căile de acces nefolosite vor fi desfiinţate de către proprietari, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în limitele zonei de protecţie a drumului public.
Articolul 8. Modul de întreţinere, reparare
şi exploatare a drumurilor
(1) Drumurile, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi echipamentele aferente, trebuie să fie menţinute într-o stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă.
(2) Masa totală maximă admisă, sarcina maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sînt prevăzute în anexa nr. 3.
(21) Circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise este posibilă numai în cazuri excepţionale (pentru transportul obiectelor indivizibile), în baza unei autorizaţii speciale de transport, eliberată de organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Pe drumurile naţionale se interzice circulaţia transportului cu şenile, cu tracţiune animală, precum şi a vehiculelor neechipate corespunzător, care transportă încărcături a căror scurgere poate provoca jivrajul îmbrăcămintei rutiere în perioada de iarnă şi diminuarea securităţii circulaţiei rutiere.
(4) Pentru traficul pe drumurile publice cu tonaj sau gabarite depăşite, precum şi pentru folosirea acestor drumuri de către vehicule înmatriculate în alte ţări, se percep taxe rutiere, stabilite în Codul fiscal al Republicii Moldova.
(5) În cazul unor lucrări legate de starea tehnică a drumului public, de executarea, revizia ori repararea unor obiective autorizate din zona drumului şi/sau zonele de protecţie ale acestuia, precum şi în alte situaţii fortuite (inundaţii, alunecări de teren, temperaturi înalte pe timp de vară), administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, pot închide provizoriu sau institui restricţii provizorii de circulaţie pe anumite sectoare de drum, asigurînd continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare, conform normelor în vigoare, informîndu-i pe utilizatorii drumului prin intermediul mass-mediei.
(51) În cazul în care temperatura aerului este mai mare de 30°C, administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, instituie restricţii de circulaţie privind masa totală a vehiculelor pe drumurile din beton asfaltic, indicînd termenele de aplicare, lista drumurilor, instalînd indicatoarele rutiere corespunzătoare şi informîndu-i pe utilizatorii drumurilor prin intermediul mass-mediei.
(6) În situaţia în care drumurile publice sînt afectate de calamităţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorul drumului ia măsuri pentru restabilirea operativă a circulaţiei prin executarea, după caz, de variante ocolitoare sau alte amenajări cu caracter provizoriu. În acest scop se pot ocupa temporar, pînă la restabilirea drumului, terenuri situate în zona de protecţie sau în afara acesteia, conform legislaţiei.
(7) Regulile de înlăturare a obstacolelor pentru circulaţie, apărute în urma avariilor, calamităţilor naturale, schimbării bruşte a condiţiilor climaterice sau altor cazuri fortuite pe drumuri, se stabilesc de Guvern.
(8) Regulile de transportare a încărcăturilor periculoase (substanţe explozibile, toxice, radioactive etc.) pe drumurile publice sînt stabilite prin lege.
Articolul 9. Autorizaţia de amplasare a obiectivului
în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale acestuia
(1) Amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare, numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia (în continuare – autorizaţie de amplasare), eliberată de către administratorul drumului.
(2) Reparaţia şi întreţinerea terenurilor şi căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina proprietarului acestora.
(3) Proprietarul obiectivului execută, pe cont propriu, demolarea, mutarea sau modificarea obiectivului dacă aceste operaţii sînt impuse de modernizarea şi exploatarea drumului public.
(4) Proprietarul obiectivului este obligat să înceapă lucrările de construcţie în termen de 2 ani de la data eliberării autorizaţiei de amplasare. Dacă proprietarul nu începe lucrările de construcţie în termenul stabilit, autorizaţia de amplasare îşi pierde valabilitatea.
(5) Autorizarea amplasării obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 4.
Articolul 10. Repartizarea de terenuri
Repartizarea de terenuri pentru construcţia de drumuri, corecţii sau lărgiri de traseu şi pentru alte lucrări necesare funcţionalităţii drumului şi asigurării siguranţei circulaţiei, precum şi modul de despăgubire a proprietarilor de terenuri, se face în modul şi în limitele stabilite în Codul funciar.
Articolul 11. Finanţarea activităţii în domeniul drumurilor
Activitatea în domeniul drumurilor se finanţează conform legislaţiei.
Articolul 12. Drumurile cu trafic plătit
(1) Este permisă construcţia sau modernizarea drumurilor, podurilor şi viaductelor cu trafic plătit cu condiţia existenţei unor drumuri de alternativă fără plată. Cheltuielile pentru construcţia şi întreţinerea lor se compensează din contul încasărilor la taxa de trecere.
(2) Construcţia, modernizarea şi utilizarea drumurilor cu trafic plătit se efectuează în baza contractelor de concesiune, în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, Codul funciar şi alte legi de reglementare a contractelor de concesiune.
(3) Funcţia de concedent o exercită organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
Articolul 13. Responsabilitatea proprietarului
sau administratorului drumului
(1) Proprietarul sau administratorul drumului poartă răspundere pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv pentru starea tehnică a drumului pe care îl deţine sau administrează.
(2) Responsabilitatea materială a proprietarului sau administratorului drumului în faţa participanţilor la trafic este stabilită de legislaţie.
(3) Proprietarul sau administratorul drumului nu poartă răspundere pentru obstacolele create circulaţiei şi pentru pagubele aduse participanţilor la trafic din motive independente de el.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului nu restituie participanţilor la trafic cheltuielile suplimentare, condiţionate de restricţiile de circulaţie legate de executarea lucrărilor planificate şi lucrărilor de restabilire a sectoarelor de drum degradate de avarii sau calamităţi naturale.
Articolul 14. Drepturile lucrătorilor administratorului
drumurilor publice
Lucrătorii administratorului drumurilor publice au dreptul:
a) să întocmească împreună cu reprezentanţii abilitaţi ai organelor afacerilor interne, procese-verbale de constatare a contravenţiei şi să aplice măsuri administrative contravenienţilor în modul şi în limitele stabilite prin lege;
b) să stabilească proporţiile contravenţiilor administrative, cuantumurile amenzilor sau ale despăgubirilor, în condiţiile legii;
c) să efectueze controlul unităţilor de transport pentru stabilirea depăşirii maselor şi/sau dimensiunilor maxime prevăzute în anexa nr. 3 şi să calculeze sumele taxelor corespunzătoare.
Articolul 15. Obligaţiunile persoanelor fizice şi juridice
care exercită lucrări pe drum sau în zona
lui de protecţie
(1) Persoana fizică sau juridică, care execută lucrări pe drum sau în zona lui de protecţie, asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi respectă termenele de executare a lucrărilor şi prescripţiile indicate în autorizaţia eliberată de administratorul drumului. În caz de refacere a elementelor drumului sau de înlăturare a defecţiunilor pricinuite, respectă întocmai cerinţele tehnice ale normativelor de construcţie.
(2) Pentru încălcarea termenelor de executare a lucrărilor, de înlăturare a defecţiunilor sau pentru eschivare de la îndeplinirea lucrărilor, înlăturarea defecţiunilor se percepe amendă în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.
(3) Plata amenzii nu scuteşte de obligaţiunea de a efectua lucrările de înlăturare a defecţiunilor sau de a transfera pentru ele mijloace financiare, materiale şi tehnice.
Articolul 16. Obligaţiunile proprietarului şi utilizatorului
terenului adiacent drumului sau construcţiilor
aferente acestuia
(1) Proprietarul şi utilizatorul terenului adiacent drumului în limitele zonei de protecţie:
a) întreţine în bună stare căile de acces care îi aparţin şi instalează indicatoarele de semnalizare, în conformitate cu actele normative;
b) întreţine în bună stare acest teren şi construcţiile amplasate pe el, nu permite înrăutăţirea stării drumului şi a condiţiilor de exploatare a acestuia.
(2) Întreţinerea construcţiilor ameliorative şi hidrotehnice, amplasate în zona de protecţie a drumului, ce nu constituie părţile lui componente, este asigurată de proprietarul acestora.
(3) Pasajele de cale ferată şi intersecţiile la nivel ale drumului cu calea ferată pe distanţa, stabilită de normative, de la coroana şinei în ambele părţi ale căii ferate sînt întreţinute în bună stare de posesorul căii ferate.
Articolul 17. Obligaţiunile populaţiei
Pe sectoarele în care drumurile naţionale şi locale traversează localităţi, locuitorii acestora sînt obligaţi să întreţină în bună stare şanţurile, podeţele de la intrările în curţi, plantaţiile şi trotuarele din dreptul locuinţelor şi a terenurilor pe care le deţin. Coordonarea acestei activităţi revine primăriilor.
Articolul 18. Controlul asupra respectării prezentei legi
Controlul asupra respectării prezentei legi şi altor acte normative referitoare la administrarea, utilizarea şi protecţia drumurilor se efectuează de către organele de stat stabilite prin lege.
Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea
prezentei legi
Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi se stabileşte conform legislaţiei.
Articolul 20. Acorduri internaţionale
În cazul în care acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme privind întreţinerea şi utilizarea drumurilor, decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele acordului internaţional.
Articolul 21. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) Guvernul:
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu legea de faţă;
- va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative, menite să completeze prezenta lege.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI
Nr. 509-XIII. Chişinău, 22 iunie 1995.