În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Victor POPA, judecători,
    cu participarea dlui Eugeniu Osipov, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 6 noiembrie 2015
    şi înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară închisă,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Adoptă următorul aviz:
    PROCEDURA
    1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 6 noiembrie 2015 de Comisia Electorală Centrală, în temeiul prevederilor art.135 alin.(1) lit. c) din Constituție, art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. c) din Codul jurisdicţiei constituţionale și art. 148 alin. (2) din Codul electoral, prin care se solicită avizarea iniţiativei civice de revizuire a articolelor 60 alin. (2), 70 alin. (3), 78 și 89 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican.
    2. La 5 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală a recepționat documentele necesare în vederea înregistrării unui grup de inițiativă civică pentru desfășurarea referendumului republican constituțional.
    3. Potrivit documentelor prezentate, problema preconizată a fi supusă referendumului republican se referă la revizuirea Constituției Republicii Moldova, fiind anexat și un proiect de lege în acest sens.
    4. Pornind de la rigorile legale, Comisia Electorală Centrală se poate pronunța asupra cererii de înregistrare a grupului de inițiativă doar după verificarea de către Curte a constituționalității proiectului de lege pentru modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova.
    5. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei este expusă în următoarea redacţie:
    Noi, poporul Republicii Moldova, exercitîndu-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul nostru de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, exprimîndu-ne voinţa asupra problemei ce ţine de reducerea numărului de deputați, de limitare a imunității parlamentare, de modul de alegere, suspendare din funcție și demitere a Preşedintelui Republicii Moldova, în temeiul art.2, art.39, art.75 și 141 din Constituţie,
adoptăm prezenta lege.
    Articolul I. – Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
    1. În art.60 alin. (2), cifra 101 se substituie cu cifra 71.
    2. Alineatul (3) al art. 70 se exclude.
    3. Articolul 78 se expune în redacție nouă, cu următorul cuprins:
    (1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
    (2) La funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 40 de ani, au locuit sau locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.
    (3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.
    (4) În cazul cînd nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate necesară, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.”
    4. Articolul 89 se expune în redacție nouă, cu următorul cuprins:
    (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcţie de Parlament, cu votul majorității deputaţilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului și Curții Constituționale explicații cu privire la faptele ce i se impută.
    (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui.
    (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 70 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”
    Articolul II. Guvernul, în termen de trei luni, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în conformitate cu prezenta Lege.
    Articolul III. Constituția Republicii Moldova, cu toate modificările și completările, va fi republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”
    6. Se intenţionează a supune referendumului republican propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, exprimată prin următoarele rezumate:
    „1. Sunteți pentru modificarea art. 60 alin. (2) al Constituției în vederea reducerii numărului deputaților, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71? – Pentru. – Contra.
    2. Sunteți pentru excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constituție, care stipulează că deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa? – Pentru. – Contra.
    3. Sunteți pentru modificarea și completarea art. 78 din Constituție în vederea alegerii Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat? – Pentru. – Contra.
    4. Sunteți pentru expunerea articolului 89 din Constituție într-o nouă redacție, care să prevadă că, în cazul săvârșirii de către Președintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituția, Parlamentul poate aproba inițiativa a cel puțin o treime din deputați, de suspendare din funcție, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Președintelui? – Pentru. – Contra.”
    LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
    7. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
    „(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”
    „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
    (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”
    „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
    „Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
    [...]
    b) declară referendumuri; [...]”
    „(3) Prin lege organică se reglementează:
    b) organizarea şi desfăşurarea referendumului; [...]”
    „(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
    (2) Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.”
    „(1) Curtea Constituţională:
    [...]
    c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
    d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; [...]”
    „(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
    a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;
    [...]
    (2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.”
    „(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
    (2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.”
    „(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.
    (2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.”
    8. Prevederile relevante ale Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr. 81, art. 667)  sunt următoarele:
    „(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.
    (2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia  şi prevederile prezentului cod.
    (3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”
    „(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative.
     (2) Referendumului constituţional sînt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.
    [...]”
    „(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
    a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit. a) din Constituţie;
    [...]
    (2) Subiecţii menţionaţi la alin. (1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143.
    [...]
    (4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu  pot fi  supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.”
    „(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul decretării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea acestor stări. Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amână  pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare în condiţiile prezentului cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.
    (2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican.”
    „(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
    a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova;
    [...]”
    „Referendumului republican nu pot fi supuse problemele:
    a) privind impozitul şi bugetul;
    b) privind amnistierea şi graţierea;
    c) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;
    d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;
    e) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată şi procuraturii.”
    „(1) Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se efectuează în condiţiile art.141 din Constituţie.
    (2) Propunerea privind desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să efectueze, în termen de 10 zile, controlul constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului şi să prezinte un aviz.
    (3) După efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează avizul Curţii Constituţionale, se prezintă spre examinare Parlamentului.
    (4) Nu poate fi supusă referendumului revizuirea Constituţiei dacă va avea ca rezultat sugrumarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (5) În cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.”
    „(1) În termen de 6 luni de la primirea propunerilor de iniţiere a referendumului, Parlamentul adoptă una din următoarele hotărâri:
    a) despre declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărârii;
    b) despre respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului în cazul când aceasta este formulată de deputaţi;
    c) despre soluţionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului, fără efectuarea ulterioară a acestuia.
    (2) În hotărârea sau decretul despre desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege sau de hotărâre preconizate a fi adoptate, expunându-se textul acestora şi/sau conţinutul întrebărilor supuse referendumului.”
    „(1) Data referendumului  republican se stabileşte de către Parlament prin hotărâre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă  referendumul este iniţiat de acesta şi are caracter consultativ.
    (2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.”
    ÎN DREPT
    9. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă posibilitatea revizuirii Constituţiei în partea ce ţine de: numărul (1) și imunitatea (2) deputaților în Parlament; modalitatea alegerii (3) şi demiterii (4) Preşedintelui Republicii Moldova.
    10. Prin proiectul de lege se propune reducerea numărului deputaţilor în Parlament - de la 101 la 71 de deputaţi.
    11. Totodată, proiectul legii propune excluderea imunităţii parlamentare.
    12. De asemenea, prin proiectul de lege se propune revenirea la alegerea şi demiterea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
    13. În acelaşi timp, proiectul legii constituţionale propune revenirea la instituţia suspendării din funcţie a şefului statului.
    14. Competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona prezenta cauză este prevăzută de dispoziţiile art.135 alin. (1) lit. c) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
    15. Legea Supremă conţine prevederi exprese doar privind revizuirea Constituţiei de către Parlament. O altă procedură decât votarea prin Parlament nu este prevăzută expres în Constituţie.
    16. Posibilitatea revizuirii Constituţiei pe cale referendară şi-a găsit consacrarea exclusiv pe cale jurisprudenţială, prin interpretarea coroborată a articolelor 2 şi 75 din Constituţie. Astfel, prin Avizul nr. 3 din 6 iulie 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, Curtea Constituţională a admis, implicit, modificarea Constituţiei prin referendum constituţional.
    17. Curtea s-a pronunţat în privinţa regulilor care guvernează revizuirea Constituţiei pe cale referendară prin Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra iniţiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican (Sesizarea nr. 48c/2014).
    18. Cu această ocazie, Curtea a statuat că în cazul referendumului constituţional decizional este necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor de validitate inerente revizuirii Constituţiei (1) şi a celor de validitate a referendumului (2).
    19. Prin urmare, pentru a fi constituţională, orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă şi să respecte procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă.
    20. Cu privire la procedura de organizare şi desfăşurare a referendumului, rolul Curţii Constituţionale, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. d) din Constituţie, este acela de a veghea la respectarea procedurii şi de a confirma rezultatele acestuia. Or, în situaţia revizuirii Constituţiei prin referendum republican, Curtea Constituţională trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei referendare.
    I. Cu privire la respectarea regulilor specifice revizuirii Constituţiei
    1. Limitele revizuirii Constituţiei
    21. În ceea ce priveşte limitele revizuirii, articolul 142 din Constituţie prevede următoarele:
    „(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
    (2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.”
    22. Textul citat reglementează condiţii de constituţionalitate intrinsecă a iniţiativei de revizuire [alin.(1) şi (2) ale art.142] şi de constituţionalitate extrinsecă a acesteia [alin.(3) al art.142].
    a) Constituţionalitatea extrinsecă (limitele temporale)
    23. Sub aspectul constituţionalităţii extrinseci, privitoare la normalitatea împrejurărilor revizuirii Constituţiei, textul art.142 alin.(3) din Legea fundamentală, care interzice revizuirea Constituţiei pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război, coroborează cu cel al art.63 alin.(3) teza a doua din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul nu poate revizui Constituţia în perioada în care mandatul se prelungeşte până la întrunirea legală a noii componenţe.
    24. De asemenea, limitele temporale includ termenul de adoptare a iniţiativei de revizuire a Constituţiei.
    25. În conformitate cu articolul 143 din Constituţie, care reglementează modificarea Constituţiei pe cale parlamentară şi se aplică mutatis mutandis modificării Constituţiei pe cale referendară, o lege cu privire la modificarea Constituţiei poate fi adoptată după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. În Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 Curtea a statuat că acelaşi termen urmează a fi respectat şi în cazul revizuirii Constituţiei pe cale referendară.
    26. Curtea constată că, în momentul iniţierii revizuirii Constituţiei în prezenta cauză, nu subzistă niciuna dintre situaţiile la care fac referire textele constituţionale menţionate, fiind întrunite condiţiile de constituţionalitate extrinsecă a iniţiativei de revizuire.
    b) Constituţionalitatea intrinsecă (limitele materiale)
    27. Pronunţarea cu privire la constituţionalitatea intrinsecă (limitele materiale) impune analiza modificărilor propuse prin raportare la dispoziţiile art.142 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţie, pentru a determina dacă obiectul revizuirii îl constituie caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, precum şi dacă modificările propuse au ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    - Articolul 60. Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
    28. Prin punctul 1 din propunerea de revizuire, se modifică art.60 alin. (2), după cum urmează: „cifra 101 se substituie cu cifra 71”. Prin aceasta se urmărește înlocuirea actualei norme a art. 60 alin. (2) din Constituţie, care prevede că „Parlamentul este compus din 101 deputaţi”.
    29. Curtea consideră că adoptarea modificării propuse şi eliminarea actualei reglementări, care prevede 101 deputaţi, nu afectează cadrul constituţional unitar cu privire la funcţionarea Parlamentului.
    - Articolul 70. Incompatibilităţi şi imunităţi
    30. Prin punctul 2 din propunerea de revizuire a Constituţiei se abrogă alin. (3) al art. 70, care prevede că „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.
    31. În acest context, Curtea relevă că anterior s-a pronunţat pozitiv asupra problemei prin Avizul nr. 1 din 25 noiembrie 2011 asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea articolelor 70 şi 71 din Constituţia Republicii Moldova (Sesizarea nr.24c/2011).
    32. În acelaşi timp, Curtea reaminteşte că imunitatea parlamentară este justificată de necesitatea protecţiei mandatului parlamentar, ca garanţie a înfăptuirii prerogativelor constituţionale, având ca scop protejarea parlamentarului împotriva unor măsuri represive, arbitrare, ce ar putea fi luate de puterea politică şi ar afecta independenţa acestuia.
    33. După cum rezultă din datele statistice, în ultimele două decenii, cu o singură excepţie survenită în octombrie 2015, Procuratura Generală a cerut ridicarea imunităţii parlamentare exclusiv în privinţa deputaţilor care reprezentau opoziţia parlamentară. Prin urmare, în funcţie de nivelul de cultură politică, gradul de democraţie şi starea justiţiei, excluderea imunităţii parlamentare ar putea vulnerabiliza opoziţia parlamentară şi pluralismul politic în general.
    34. Pe de altă parte, din analiza comparativă a prevederilor constituţionale şi a propunerii legislative de revizuire, Curtea observă că prevederi privind imunitatea se regăsesc şi în privinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Din această perspectivă, propunerea de modificare doar a dispoziţiilor art. 70 alin. (3), referitoare la suprimarea inviolabilităţii membrilor Parlamentului, apare ca fiind discriminatorie, de natură a genera o inegalitate de tratament juridic între persoane care dobândesc mandatul prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (în cazul alegerii Preşedintelui prin vot direct, în conformitate cu pct. 3 din propunerea de revizuire a Constituţiei).
    - Articolul 78. Alegerea Preşedintelui
    35. Prin punctul 3 din propunerea de revizuire, se modifică art.78, în sensul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Propunerea are drept scop înlocuirea actualei norme a art. 78, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.
    36. În acest context, Curtea relevă că anterior s-a pronunţat asupra problemei prin Avizul nr.2 din 4 mai 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova, Avizul nr.3 din 6 iulie 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional şi Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 și 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican.
    37. În toate aceste cazuri Curtea a conchis că proiectele iniţiate nu depăşesc limitele de revizuire a Constituţiei impuse de dispoziţiile art. 142 alin.(2), fiind în corespundere cu exigenţele privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului şi nefiind de natură să conducă la suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiilor acestora.
    38. În acelaşi timp, Curtea reiterează rezerva, exprimată în Avizul nr. 2 din 4 mai 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 și 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican, că revizuirea iniţiată trebuie să asigure unitatea materiei constituţionale şi echilibrul între normele concurente şi cele ce ţin de instituţia Preşedinţiei şi raporturile acesteia cu Parlamentul şi Guvernul.
    39. Astfel, Curtea consideră că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere şi demitere a Preşedintelui ţării, ci şi să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele Preşedintelui şi, respectiv, ale Premierului şi Parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile statului, prevăzute în Constituţie.
    40. Aşa cum rezultă din textul proiectului legii constituţionale, în fapt se încearcă o anulare a reformei constituţionale din anul 2000 şi revenirea la o arhitectură instituţională care, le fel, nu a fost ferită de conflicte şi blocaje între autorităţi. Întrucât Preşedintele este ales prin vot universal şi direct, el are, din primul moment al exercitării mandatului, o autoritate mult mai mare decât prim-ministrul (care e legitimat de votul Parlamentului). De aici derivă, în mare parte, complicaţiile constituţionale, care au condus, în anii 1994-2000, la perpetuarea conflictelor dintre autorităţi.
    41. Adiţional, Curtea Constituţională reţine atenţia asupra prevederii art.85 alin.(4) din Constituţie, potrivit căreia „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art.78 alin.(5)...”, în legătură cu faptul că art.78 în varianta revizuită nu mai conţine norma: „Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament”.
    42. În contextul celor enunţate, Curtea Constituţională relevă că revizuirea iniţiată trebuie să asigure unitatea materiei constituţionale şi echilibrul între normele concurente şi cele ce ţin de instituţia Preşedinţiei şi raporturile acesteia cu Parlamentul şi Guvernul.
    - Articolul 89. Demiterea [Preşedintelui]
    43. Prin punctul 4 din propunerea de revizuire, se modifică art.89, în sensul revenirii la instituţia suspendării din funcţie a Preşedintelui ţării de către Parlament şi a demiterii acestuia prin referendum. Astfel, suspendarea Preşedintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, după consultarea Curții Constituționale. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova se vor pronunţa pe marginea demiterii Preşedintelui.
    44. Propunerea are drept scop înlocuirea actualei norme a art. 89, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
    45. În acest context, Curtea relevă că anterior s-a pronunţat asupra problemei prin Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 și 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican.
    46. Curtea reiterează că norma privind suspendarea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă ce generează confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, cât şi sub aspectul procedurii şi autorităţii abilitate cu competenţa de constatare, precum şi al efectelor unor astfel de constatări, în condiţiile în care propunerea de revizuire operează cu noţiunea ambiguă de „consultare”, care poate deveni o sursă de noi dezechilibre.
    47. În acelaşi timp, Curtea reiterează că aceste modificări creează premisa dublă a unui blocaj constituţional şi a unei tensiuni între votul referendar şi ideea modernă de reprezentare. Efectul ultim este, incontestabil, fragilizarea democraţiei constituţionale. În plus, se poate menţiona faptul că, în varianta propusă, articolul 89 din Constituţie nu are corespondent în niciun text constituţional al unui stat membru al Uniunii Europene, cu excepţia României, unde a creat blocaje constituţionale repetate.
    48. România şi Slovacia sunt singurele state în Uniunea Europeană în care un Preşedinte ales de către cetăţeni poate fi suspendat de Parlament, decizia unei Curţi Constituţionale nefiind tranşantă, demiterea survenind atunci când cetăţenii validează, cu condiţia cvorumului, suspendarea Preşedintelui. Doar că în cazul Slovaciei legislativul şi-a dat seama că această măsură poate fi abuzivă şi a prevăzut următoarea sancţiune: în cazul în care Preşedintele nu este demis, parlamentul e dizolvat. În toate celelalte state membre, preşedintele ales de cetăţeni poate fi doar direct demis, aceasta după hotărârea unei instanţe jurisdicţionale, fie Curtea Constituţională (care apreciază dacă Constituţia a fost grav încălcată), fie prin instanţa de judecată supremă de drept comun (care apreciază înalta trădare sau alte crime grave).
    49. Cu referire la exemplul României, Comisia de la Veneţia, în avizul său nr. 685/2012 referitor la aspectele de drept public ale crizei politice române din anul 2012 (emis la data de 17 decembrie 2012), recomandă revizuirea procedurii de suspendare şi demitere a şefului statului. Potrivit punctului 78 al avizului Comisiei de la Veneţia, procedura prevăzută în Constituţie contopeşte într-o manieră neobişnuită răspunderea juridică şi cea politică. Referitor la articolul 95 al Constituţiei României, care reglementează suspendarea din funcţie, Comisia de la Veneţia recomandă reformularea acestuia, astfel încât tragerea la răspundere a Preşedintelui să urmeze fără echivoc o procedură juridică, deci să fie finalizată printr-o hotărâre judecătorească.
    50. În redacţia propusă a articolului 89 din Constituţie răspunderea juridică se contopeşte cu cea politică. Răspunderea juridică – mai precis, penală – şi/sau politică a Preşedintelui ales (Preşedintele republicii sau şeful statului) şi, prin urmare, procedurile aferente de tragere la răspundere trebuie să fie clare şi stabilite prin norme juridice de cel mai înalt rang, adică prin prevederi constituţionale.
    51. Din acest punct de vedere, eliminarea instituţiei suspendării Preşedintelui ales apare ca o formă de europenizare constituţională, iar revenirea la o astfel de reglementare poate deveni o sursă de noi dezechilibre.
    52. Curtea constată că în cauză nu subzistă niciuna dintre situaţiile la care fac referire textele constituţionale menţionate, fiind întrunite condiţiile de constituţionalitate intrinsecă a iniţiativei de revizuire.
    II. Cu privire la respectarea regulilor specifice referendumului
    Validitatea în sens formal a textelor supuse referendumului
    53. În Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a menționat că:
    „80. Având în vedere faptul că formarea liberă a opiniei reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii, în conformitate cu principiul statuat în art.2 din Legea fundamentală, Curtea trebuie să găsească un echilibru între necesitatea protejării dreptului cetăţeanului de a decide participativ la referendum, ca un drept fundamental al său, şi asigurarea formării libere a voinţei electoratului şi onestitatea scrutinului.
    81. În acest sens, Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind consultarea loială a cetăţenilor cu drept de vot, principii care presupun crearea tuturor condiţiilor pentru ca electorii să cunoască problemele supuse referendumului, consecinţele juridice ale opţiunilor, precum şi efectele pe care le produce rezultatul referendumului asupra intereselor generale ale comunităţii.”
    54. Curtea reține că, potrivit art. 144 din Codul electoral, propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă. Nu  pot fi  supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.
    55. Atât Codul bunelor practici privind referendumurile constituţionale la nivel naţional, cât şi Codul bunelor practici în materie de referendum prevăd că problema care face obiect al referendumului trebuie să respecte:
    „- unitatea de formă: aceeaşi întrebare nu trebuie să combine o propunere de amendament, redactată în termeni specifici, cu o propunere formulată generic sau cu o chestiune de principiu;
    - unitatea de conţinut: exceptând revizuirea totală a unui text (Constituţie, lege), trebuie să existe un raport intrinsec între diferitele părţi ale fiecărei chestiuni supuse la vot, astfel încât să se garanteze libertatea de vot a alegătorului, care nu trebuie chemat să accepte sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele; revizuirea simultană a mai multor capitole dintr-un text este echivalentă cu o revizuire totală. [...]”
    56. Curtea observă că inițiativa de modificare a Constituției prin referendum cuprinde textul proiectului de lege constituțională, însoţit de rezumate pentru fiecare modificare în parte.
    57. În acest context, Curtea relevă că iniţiativa dedusă avizării Curţii conţine diferite chestiuni, între care nu există un raport intrinsec, reglementarea în comun a acestora nefiind interdependentă. Deşi admisibilă în cadrul unor proceduri parlamentare ordinare, formularea într-un singur proiect de lege a mai multor chestiuni care urmează a fi supuse votului nu este permisă în cadrul unui referendum constituţional decizional, unde, în vederea garantării libertăţii de vot a alegătorului, cetăţeanul nu trebuie chemat să accepte sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele.
    58. Mai mult, ţinând cont de posibilitatea alegătorului de a răspunde diferenţiat la cele patru chestiuni supuse votului, formularea acestora într-un proiect de lege unic nu permite separarea ulterioară a prevederilor adoptate de cele respinse.
    59. În lumina celor expuse, în vederea diferenţierii opţiunii electoratului, chestiunile (4 în speţă) supuse referendumului urmează a fi formulate separat (rezumatul însoţit de textul corespondent din proiectul legii), conform obiectului de reglementare, inclusiv pe liste de subscripţie şi buletine de vot distincte.
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.c), art.141 alin.(2) din Constituţie, art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) şi art.63 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională adoptă următorul
    1. Iniţiativa de revizuire a articolelor  60 alin. (2), 70 alin. (3), 78 și 89 din Constituţie nu depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei impuse de dispoziţiile constituţionale ale articolului 142 alin. (2).
    2. Proiectul de lege constituţională privind revizuirea articolelor 60 alin.(2), 70 alin.(3), 78 și 89 din Constituţie poate fi supus referendumului după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei de modificare a Constituției, cu respectarea considerentelor enunţate în partea descriptivă a prezentului aviz.
    3. În vederea diferenţierii opţiunii electoratului, chestiunile supuse referendumului urmează a fi formulate separat (rezumatul însoţit de textul corespondent din proiectul legii), conform obiectului de reglementare, inclusiv pe liste de subscripţie şi buletine de vot distincte.
    4. După adoptarea de către Comisia Electorală Centrală a hotărârii cu privire la iniţierea referendumului, Parlamentul are obligaţia constituţională de a stabili neîntârziat data şi de a aloca mijloacele financiare necesare desfăşurării referendumului republican, în condiţiile legii.
    5. În cazul iniţiativei civice de revizuire a Constituţiei, termenul de 6 luni, în interiorul căruia proiectul de lege constituţională nu poate fi adoptat, include perioada de după înregistrarea la Comisia Electorală Centrală a grupului de iniţiativă, colectarea semnăturilor şi verificarea listelor de subscripţie.
    6 . Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                        Alexandru TĂNASE

    Nr. 2. Chişinău, 10 noiembrie 2015.