În temeiul Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art.507), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art.431), precum şi în scopul efectuării controlului inofensivităţii produselor vegetale, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală (se anexează).
    2. Se stabileşte că Metodele de prelevare, prevăzute în anexa la prezenta hotărîre, vor fi aplicate pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, produse şi/sau comercializate de deţinătorii de terenuri agricole şi agenţii economici, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare.
    3. Prezenta Hotărîre întră în vigoare la 3 luni de la publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    4. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Sănătăţii.

    PRIM-MINISTRU                                                             Vladimir  FILAT

    Nr. 1004. Chişinău, 25 octombrie 2010.


    Prezentele Metode stabilesc cadrul necesar pentru aplicarea prevederilor art.3 alin. (2) lit. c) şi d) şi anexei I la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 70 din 16 martie 2005, pag. 1-16), precum şi prevederilor art. 1 pct. 1 - 5 din tabelele 1 şi 4 din anexa la Directiva 2002/63/CE a Comisiei din 11 iulie 2002 de stabilire a metodelor comunitare de prelevare de probe pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din produsele de origine vegetală şi animală şi de abrogare a Directivei 79/700/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 187 din 16 iulie 2002, pag. 30-43).
    1. Obiectivul procedurilor de prelevare rezidă în obţinerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat analizei, pentru a verifica daca sînt respectate limitele maxime de reziduuri de pesticide. În cazul în care limita maximă de reziduuri (în continuare – LMR) pentru un anumit produs lipseşte, se vor lua în considerare limitele prevăzute de Comisia Codex Alimentarius.
    2. Metodele şi procedurile definite includ metode şi proceduri recomandate de Comisia Codex Alimentarius.
    3. Probele se prelevează de către un agent desemnat, după caz, de organul de supraveghere şi control fitosanitar şi/sau de autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice.
    4. Producătorii şi comercianţii de produse agricole, persoane fizice sau juridice, vor permite agentului desemnat prelevarea probelor de plante şi de produse vegetale proaspete, uscate, prelucrate sau incluse într-un aliment complex, destinate importului, exportului sau consumului intern.
    5. LMR pentru o plantă, un produs de origine vegetală ţine seama de nivelul maxim care poate fi prezent într-o probă compozită, obţinută de la mai multe unităţi de produs tratat şi care presupune că reprezintă nivelul mediu de reziduuri din lot. LMR pentru produsele vegetale se aplica unei probe compozite de la producţia în vrac, obţinută dintr-un anumit număr de probe primare cuprins între 1 şi 10.
    6. În sensul prezentelor Metode, noţiunile principale utilizate semnifică următoarele:
    agent responsabil de prelevarea probelor (agent) – persoană instruită în efectuarea procedurilor de prelevare. Agentul este responsabil de respectarea procedurii de prelevare, inclusiv de: prepararea, ambalarea şi expedierea probei/probelor de laborator, furnizarea documentaţiei complete privind probele, colaborarea cu specialiştii laboratorului care efectuează investigaţiile;
    dimensiune a probei – numărul de unităţi sau cantitatea de produs care constituie proba;
    instrument de prelevare – instrument, precum ar fi o lingură, un căuş, o sondă, un cuţit, o furculiţă, utilizate pentru a preleva o unitate dintr-un produs în vrac sau din ambalaje care sînt prea mari pentru a fi utilizate ca probe primare, ori un instrument precum ar fi un divizor de probe, utilizat pentru pregătirea unei probe de laborator dintr-o proba în vrac sau pentru extragerea unei porţiuni de analizat dintr-o probă de analizat.
    Instrumentele specifice de prelevare sînt descrise în standardele naţionale incluse în Lista standardelor conexe la prezenta hotărîre, aprobată prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare, coordonată cu Organismul Naţional de Standardizare.
    Pentru unele produse în vrac (frunze etc.), mîna agentului este folosită ca instrument de prelevare a probelor;
    limita maximă de reziduuri (LMR) – concentraţie maximă de reziduuri de pesticide, autorizată din sau de pe produsele alimentare sau hrana pentru animale, stabilite de legislaţia în vigoare, pe baza bunelor practici agricole şi a celui mai scăzut nivel de expunere care să permită protejarea tuturor consumatorilor vulnerabili;
    lot – cantitate de material alimentar livrat în bloc şi care are, cel puţin din informaţia deţinută de agentul responsabil de prelevare, caracteristici uniforme: aceeaşi origine, acelaşi producător, aceeaşi varietate, aceeaşi unitate de ambalare, acelaşi tip de condiţionare, aceeaşi marcă, acelaşi expeditor etc.;
    lot suspect – lot care, indiferent din ce motiv, ar putea să conţină un reziduu în cantitate excesivă;
    lot nesuspect – lot pentru care nu există nici un motiv de a considera că conţine reziduuri în cantitate excesivă.
    În cazul în care o livrare este compusă din loturi care pot fi identificate ca provenind de la cultivatori diferiţi etc., fiecare lot va fi tratat separat. O livrare poate fi constituită din unul sau mai multe loturi.
    În cazul în care dimensiunea sau limitele fiecărui lot dintr-o livrare nu sînt stabilite în mod clar, fiecare unitate de transport/încărcătură (vagon, camion, cale de vapor) pot fi tratate ca lot distinct.
    Un lot poate fi amestecat în procesul de fabricare sau calibrare;
    prelevare – procedură utilizată pentru a extrage şi a constitui o probă;
    porţiune de analizat – o cantitate reprezentativă, din materialul prelevat din proba de analizat, suficient de mare, încît să permită măsurarea concentraţiei de reziduuri. Pentru a extrage porţiunea de analizat se poate utiliza un instrument de prelevare;
    probă de analizat – materialul pregătit pentru analiză, obţinut din proba de laborator prin separarea porţiunii din produsul de analizat, conform anexei nr. 1 la prezentele Metode, supusă apoi amestecării, măcinării, tăierii mărunte, tocării fine etc. a acesteia în vederea extragerii porţiunilor de analizat cu o eroare minima de prelevare.
    Prepararea probei de analizat trebuie să reflecte procedura urmată pentru stabilirea LMR şi, prin urmare, porţiunea din produsul de analizat poate cuprinde părţi care, în mod normal, nu sînt consumate;
    probă în vrac – probă reunită, combinată şi bine omogenizată, obţinută din probele primare prelevate dintr-un lot.
    Probele primare trebuie să conţină suficient material pentru a permite extragerea tuturor probelor de laborator din proba în vrac.
    În cazul în care se prepară probe de laborator distincte în timpul prelevării probei/probelor primare, proba în vrac este suma teoretică a probelor de laborator în momentul prelevării probelor din lot;
    probă de laborator – probă expediată în laborator sau primită de către acesta ce constituie o cantitate reprezentativă de material extras din proba în vrac. Proba de laborator poate fi constituită din întreaga probă în vrac sau dintr-o porţiune a acesteia. Pentru a obţine proba/probele de laborator, unităţile nu vor fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat;
    probă primară – una sau mai multe unităţi prelevate dintr-un singur punct al lotului. Punctul din lot, de unde este prelevată proba primară, trebuie selectat, în mod aleatoriu. În cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, punctul de prelevare trebuie ales în mod aleatoriu din părţile accesibile ale lotului.
    Numărul de unităţi necesare pentru a constitui o probă primară este determinat de dimensiunea minimă şi de numărul de probe de laborator solicitate. În cazul în care sînt prelevate mai multe probe dintr-un lot, fiecare probă primară trebuie să contribuie în proporţie egală la constituirea probei în vrac.
    În cazurile în care unităţile sînt de dimensiuni medii sau mari şi în care amestecarea probelor în vrac nu permite obţinerea unor probe de laborator reprezentative, sau în cazul în care unităţile, de exemplu, fructele cu miez moale, pot fi strivite prin amestecare, unităţile pot fi repartizate în mod aleatoriu între subprobele de laborator în momentul prelevării probei/probelor primare.
    În cazul în care probele primare sînt prelevate în mai multe etape în timpul încărcării/descărcării unui lot, „punctul” de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care are loc încărcarea sau descărcarea lotului. Pentru a obţine proba/probele de laborator unităţile nu vor fi tăiate sau divizate;
    probă – una sau mai multe unităţi extrase dintr-o populaţie de unităţi sau o porţiune de material extrasă dintr-o cantitate mai mare. O probă reprezentativă trebuie să reprezinte lotul, proba în vrac în ceea ce priveşte conţinutul de reziduuri de pesticide şi nu neapărat în ceea ce priveşte alte caracteristici;
    reziduuri de pesticide – reziduurile, inclusiv substanţele active, substanţele metabolice şi/sau produsele obţinute în urma degradării sau reacţiei substanţelor active utilizate în prezent sau trecut în produsele fitosanitare, de pe şi din produsele specificate în anexa nr.1 la prezentele Metode, în special reziduurile a căror prezenţă poate fi cauzată de o utilizare a substanţelor active în scopuri fitosanitare, veterinare sau ca biocide;
    unitate – cea mai mică porţiune dintr-un lot care trebuie prelevată pentru a constitui întreaga probă primară sau o parte din aceasta. Unităţile sînt definite astfel:
    a) pentru fructe şi legume proaspete: fiecare fruct sau legumă întreagă ori un grup natural din acestea (de exemplu, ciorchine de struguri) constituie o unitate, cu excepţia cazurilor cînd acestea sînt de mici dimensiuni. Unităţile de produse mici, ambalate, pot fi identificate în conformitate cu litera b) din prezenta noţiune. În cazul în care utilizarea instrumentului de prelevare nu provoacă strivirea/deteriorarea materialului, acesta poate fi utilizat la constituirea unităţilor. Fructele sau legumele proaspete nu vor fi tăiate sau divizate pentru a obţine unităţi;
    b) produse ambalate: ambalajul individual cel mai mic va fi considerat o unitate. În cazul în care cele mai mici ambalaje sînt foarte voluminoase, materialul va fi prelevat ca produsele în vrac, în conformitate cu litera c) din prezenta noţiune. În cazul în care cele mai mici ambalaje sînt foarte mici, un lot de mici ambalaje poate constitui o unitate;
    c) materialele în vrac şi ambalaje mari – materiale care sînt individual prea voluminoase pentru a constitui probe primare. În acest caz, unităţile se constituie cu ajutorul unui instrument de prelevare.
    7. Din fiecare lot de producţie care face obiectul controlului respectării dispoziţiilor privind reziduurile de pesticide se vor preleva probe în mod separat.
    8. În timpul prelevării şi pregătirii probelor de laborator se întreprind măsuri pentru evitarea oricărei contaminări şi deteriorări ale acestora, care ar putea afecta rezultatele analizelor.
    9. Numărul minim de probe primare care trebuie prelevate dintr-un lot este stabilit în tabelul 1.
    10. Fiecare probă primară va fi prelevată dintr-un punct al lotului, selectat în mod aleatoriu.
    11. Reprezentarea schematică a procedurilor de prelevare este expusă în anexa nr. 2 la prezentele Metode.
    12. Probele primare vor fi constituite din material suficient încît să poată furniza proba/probele de laborator care trebuie prelevate din lot.
    13. Procedurile pentru pregătirea probei în vrac sînt descrise în tabelul 2. Probele primare vor fi combinate şi bine amestecate, pentru a constitui proba în vrac.
    14. Dacă o astfel de amestecare în scopul constituirii probei în vrac nu este posibilă, se poate utiliza următoarea procedură. În cazul în care unităţile pot fi deteriorate (la fel şi reziduurile) prin operaţiuni de amestecare sau de fracţionare a probei în vrac sau dacă unităţile mari nu pot fi amestecate pentru o distribuire mai uniformă a reziduurilor, unităţile vor fi alocate în mod aleatoriu ca dubluri ale probelor de laborator constituite în momentul prelevării de probe primare. În acest caz, rezultatul care trebuie utilizat este media rezultatelor valabile obţinute din probele de laborator analizate.
    15. Daca volumul probei în vrac este mai mare decît cel necesar pentru o probă de laborator, aceasta va fi fracţionată pentru a obţine o porţiune reprezentativă. Se va utiliza un instrument de prelevare pentru împărţirea în sferturi sau o altă metodă corespunzătore de reducere a volumului, însă unităţile de produse vegetale în stare proaspătă nu vor fi tăiate sau fracţionate.
    16. După caz, în acest stadiu, se vor preleva sau prepara, conform procedurii menţionate anterior, dubluri ale probelor de laborator.
    17. Dimensiunile minime ale probelor de laborator sînt prezentate în tabelul 2.
    18. Agentul responsabil de prelevare trebuie să noteze natura şi originea lotului, numele proprietarului, al furnizorului sau al transportatorului, data şi locul prelevării şi orice altă informaţie considerată utilă.
    19. Orice deviere de la metoda de prelevare recomandată trebuie înregistrată.
    20. Pentru fiecare probă prelevată, agentul responsabil de prelevare va întocmi şi va semna un proces-verbal în 3 exemplare identice, conform anexei nr.3 la prezentele Metode. Primul exemplar va însoţi proba expediată la laborator, exemplarul al doilea se eliberează proprietarului lotului sau reprezentantului acestuia, indiferent de faptul dacă aceştia primesc sau nu o probă de laborator, exemplarul al treilea se va păstra la agentul care a prelevat proba.
    21. În cazul în care procesele-verbale de prelevare sînt întocmite în format electronic, acestea vor fi distribuite destinatarilor menţionaţi la pct. 20 al prezentelor Metode, cu respectarea modalităţii similare de înregistrare, verificabilă pentru audit.
    22. Agentul va ambala proba de laborator într-un recipient curat şi inert din punct de vedere chimic, care-i va asigura o protecţie adecvata împotriva oricărui risc de contaminare, deteriorare sau scurgere.
    23. Recipientul se va sigila şi eticheta în mod corespunzător, astfel încît să devină imposibilă deschiderea acestuia şi îndepărtarea etichetei fără deteriorarea sigiliului.
    24. În cazul în care se va utiliza un cod de bare, se recomandă furnizarea şi a informaţiei alfanumerice.
    25. Proba/probele se expediază în laborator cît mai curînd posibil. Se va evita orice deteriorare a probelor în timpul transportării. Fructele şi legumele în stare proaspătă vor fi păstrate la temperatura care asigură păstrarea lor fără alterare, iar probele congelate trebuie sa rămînă congelate.
    26. Proba/probele respective vor fi însoţite de procesul-verbal de prelevare şi, după caz, de Certificatul privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, în conformitate cu anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005, eliberat de organul de supraveghere şi control fitosanitar.
    27. În laborator persoana abilitată va primi mostra şi va înregistra actele de însoţire în Registrul de evidenţă.
    28. Probei de laborator i se va atribui un cod de identificare unic, care va fi înscris în procesul-verbal împreuna cu data recepţiei şi greutatea probei.
    29. Partea de produs care urmează a fi analizată, conform anexei nr. 1 la prezentele Metode, respectiv proba de analizat, trebuie separată cît de curînd posibil.
    30. În cazul în care nivelul de reziduuri necesită a fi calculat astfel încît să includă părţi care nu sînt analizate, se va înregistra greutatea părţilor separate. Sîmburii fructelor sîmburoase nu sînt analizaţi, însă nivelul de reziduuri se calculează presupunînd că aceştia sînt incluşi în proba de analizat, dar nu conţin reziduuri.
    31. Proba destinată analizei se va fracţiona, după caz, şi se va amesteca bine pentru a permite extragerea porţiunilor reprezentative în vederea analizei. Dimensiunea părţii care face obiectul analizei se va stabili în funcţie de metoda de analiză şi de eficienţa amestecării.
    32. Metodele utilizate pentru fracţionare şi amestecare vor fi înregistrate şi ele nu trebuie să influenţeze reziduurile prezente în proba de analizat.
    După caz, proba de analizat va fi prelucrată în condiţii speciale, de exemplu, la temperaturi sub zero grade, pentru a reduce la minimum efectele adverse.
    33. În cazul în care prelucrarea riscă să afecteze reziduurile şi nu există practici alternative, partea de analizat poate fi constituită din unităţi întregi sau segmente prelevate din unităţi întregi.
    34. Dacă partea de analizat este constituită dintr-un număr mic de unităţi sau de segmente, este puţin probabil să fie reprezentativă pentru proba de analizat. Prin urmare, este necesară analizarea unui număr suficient de părţi similare pentru a fi posibilă indicarea gradului de incertitudine al valorii medii.
    35. Dacă părţile pentru analiză trebuie în prealabil depozitate, metoda şi durata depozitării nu trebuie să afecteze nivelul de reziduuri prezente. În caz de necesitate, se vor preleva părţi suplimentare, în scopul analizei pentru duplicare şi confirmare.
    36. Rezultatele analizei se obţin de la una sau de la mai multe probe de laborator prelevate dintr-un lot şi recepţionate într-o stare corespunzătoare pentru analiză.
    37. Rezultatele trebuie coroborate cu informaţii accesibile privind controlul calităţii.
    38. În cazul în care un reziduu depăşeşte LMR, identitatea acestuia va fi confirmată, iar concentraţia – verificată prin analiza uneia sau mai multor părţi de analizat suplimentare, prelevate din proba/probele de laborator originale.
    39. LMR se aplică probei în vrac.
    40. Lotul respectă limitele maxime admise de reziduuri numai dacă rezultatele analitice nu depăşesc valorile stabilite.
    41. În cazul în care rezultatele obţinute pentru proba în vrac depăşesc limitele maxime admise, la adoptarea deciziei de respingere a lotului se va ţine seama de rezultatele obţinute de la una sau mai multe probe de laborator, după caz, şi de exactitatea şi precizia analizei, indicate în informaţia privind controlul calităţii.
    42. Agentul va elibera fiecărui furnizor de probe de plante şi/sau produse de origine vegetală rezultatele testărilor de laborator în scopul utilizării acestora la completarea documentelor necesare pentru plasarea produselor pe piaţă.

    tabelul 1

    tabelul 2

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3