Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, conform anexei nr. 1;
    Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, conform anexei nr. 2.
    2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţei şi din contul mijloacelor aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare, realizarea prevederilor Planului nominalizat şi vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne, semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de raport, informaţia de rigoare.
    3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului anual, pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a realizării pe anul precedent a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020.

    PRIM-MINISTRU                                          Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor interne                            Alexandru Jizdan
    Ministrul finanţelor                                         Octavian Armaşu

    Nr. 587. Chişinău, 12 mai 2016.


    Obiectivul principal al amplului proces de reformare a sistemului afacerilor interne din Republica Moldova a urmărit în special realizarea unui serviciu de poliţie profesionist, eficient, neutru din punct de vedere politic, care exercită atribuţiile sale în interesul cetăţeanului şi al comunităţii, asigurînd respectarea legii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi protecţia juridică şi socială a angajaţilor Poliţiei.
    Ca rezultat al primei etape a reformei, Ministerul Afacerilor Interne și subdiviziunile componente au făcut obiectul unor schimbări radicale din punct de vedere conceptual şi funcţional, care au determinat procese de optimizare structurală, orientate în special spre compatibilizarea cu structurile similare din Uniunea Europeană şi spre îmbunătăţirea calităţii  serviciilor prestate către societate.
    În acest sens, Hotărîrea Guvernului nr. 1109 din 6 decembrie 2010 „Pentru aprobarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate și desconcentrate ale acestuia” reprezintă primul document de politici publice care a identificat principalele probleme ale sistemului afacerilor interne existente în momentul adoptării actului normativ, a stabilit obiectivele procesului de reformă, precum şi actele normative ce urmau a fi modificate. O parte din obiectivele şi măsurile stabilite în cadrul acestei Concepţii de reformă au fost puse în aplicare, fapt ce a reprezentat practic iniţierea procesului de reformă instituţională a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate. Astfel, dacă anterior Poliţia era un departament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fără o identitate proprie şi fără un centru  propriu  de administrare şi coordonare, prin acțiunile de reformare a fost realizată delimitarea strictă a funcţiilor subdiviziunilor Ministerului potrivit specializării lor, cu identificarea şi stabilirea clară a competenţelor acestora, fiind asigurată independența uneia față de alta şi complementaritatea atribuţiilor.
    Prin Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 a fost creată instituţia Poliţiei ca entitate distinctă, coordonată la nivel central de Inspectoratul General al Poliţiei şi a fost stabilită misiunea acesteia de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.
    Potrivit aceluiaşi act normativ, funcţiile de bază ale Poliţiei sînt următoarele:
    1) menţinerea, asigurarea și restabilirea ordinii şi securităţii publice,  protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanei şi comunităţii;
    2) prevenirea şi  combaterea  infracţiunilor şi contravenţiilor, asigurarea respectării legalităţii, ordinii şi securităţii publice;
    3) investigarea infracţiunilor şi contravenţiilor, realizarea urmăririi penale, asigurarea înfăptuirii justiţiei;
    4) acordarea asistenţei populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice locale.
    Adoptarea noii legi cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului a creat premisele pentru realizarea unor măsuri concrete ce au determinat soluționarea mai multor probleme de funcționare a sistemului afacerilor interne cu referire la activitatea polițienească, fiind depășit stereotipul unei autorități de represiune, lipsită de încredere și respect din partea societății.
    Dacă anterior misiunea de bază a Poliţiei era promovarea şi respectarea intereselor statului, în contextul actualului proces de reformă, specificul activităţii Poliţiei este acela de serviciu public în beneficiul comunităţii.
    Aplicarea conceptului de demilitarizare a determinat abandonarea sistemului militarizat, în sensul formei de organizare și management, fiind create astfel premisele pentru descentralizare și mai multă inițiativă în colaborarea cu autoritățile administrației publice și comunitatea locală.
    Consolidarea independenței Poliției și depolitizarea acesteia, asigurarea transparenței în activitate și sporirea nivelului de încredere a populației în Poliție au fost realizate prin crearea unei noi structuri de organizare internă a Poliției și stabilirea Inspectoratului General al Poliției ca organ central de administrare și control. Crearea unor subdiviziuni noi în cadrul Poliției privind investigarea infracțiunilor de o complexitate deosebită ori cu caracter transnaţional (Centrul de analiză a informațiilor, Centrul pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, Centrul pentru combaterea crimelor informatice etc.) a determinat implementarea unor metode moderne de management al activităţii Poliției și a sporit capacitatea de reacționare la tendințele actuale ale criminalităţii, îndeosebi a celei organizate, precum şi la îmbunătăţirea climatului de siguranţă publică în comunitate.
    În aceeași ordine de idei este de menționat că, potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 6 din 16 februarie 2012, Poliția judecătorească urma să treacă în subordinea Ministerului Justiției. Acest fapt nu s-a realizat pînă la momentul adoptării prezentei Strategii, dar măsura se impune cu necesitate a fi realizată în perioada imediat următoare.
    În pofida progreselor realizate de la începutul procesului de reformă, există încă suficient de multe probleme de natură obiectivă şi subiectivă, care au condus la tergiversarea implementării procesului de reformă sau pur şi simplu la nerealizarea unora din obiectivele propuse în Concepţia de reformare. De altfel, ca urmare a evoluţiei societăţii moldoveneşti şi a deciziei de asociere la valorile şi standardele europene, unele din măsurile propuse în Concepţie nu sînt actuale.
    Una din vulnerabilităţile esenţiale ale sistemului de ordine şi securitate publică, constatată şi de către experţii Uniunii Europene în cadrul desfăşurării Analizei Funcţionale a Ministerului Afacerilor Interne, o reprezintă faptul că structurile de ordine şi securitate publică sînt neuniforme şi neproporţionale din punct de vedere organizatoric, al efectivelor şi dotărilor. Totodată, cadrul normativ învechit după care funcţionează Departamentul Trupelor de Carabinieri nu corespunde exigenţelor actuale privind locul şi rolul acestora  într-un sistem dual de asigurare a ordinii publice, producînd deficite de capacitate pe acest segment şi diminuînd implicit nivelul de siguranţă al comunităţii.
    Din aceste considerente, se impune revizuirea legislaţiei privind statutul şi competenţele carabinierilor, trecîndu-se progresiv la profesionalizarea personalului din această instituţie şi efectuarea serviciului pe bază de contract. În acelaşi timp, avînd în vedere faptul că mai multe instituţii din structura Ministerului Afacerilor Interne au competenţe în domeniul ordinii publice, este necesară elaborarea  unei strategii de ordine şi securitate publică, prin care va fi realizată conceptual delimitarea între poliţie, poliţie de frontieră şi carabinieri a atribuţiilor fiecărei instituţii privind menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, astfel încît să fie evitate orice suprapuneri de competenţe.
    Prin elaborarea şi implementarea Strategiei de ordine şi securitate publică, a  Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 (în continuare – Strategie) şi a unei Strategii distincte de dezvoltare a carabinierilor, se va realiza o abordare unitară şi coerentă a acestui domeniu şi va creşte eficienţa instituţiilor angajate, concomitent cu îmbunătăţirea gradului de siguranţă al societăţii.
    În perspectiva viziunilor strategice, consolidarea sistemului de ordine şi securitate publică se va materializa prin menţinerea şi consolidarea sistemului dual de asigurare a ordinii şi siguranţei publice, care funcţionează în multe state europene şi presupune acoperirea funcţională a acestui domeniu de către poliţie (statut special) şi carabinieri (cu statut militar), prin delimitarea clară a competenţelor funcţionale. Pînă la atingerea acestor obiective, poliţia va desfăşura în continuare activităţi de menţinere, asigurare şi de restabilire a ordinii publice conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
    Procesul de reformare a carabinierilor nu va afecta capacitatea de apărare naţională, aceştia continuînd să exercite competenţele specifice în cadrul sistemului naţional de apărare.
    Obiectivul privind depolitizarea Poliției a fost realizat în parte prin asigurarea autonomiei și independenței conducerii Inspectoratului General al Poliţiei, respectiv numirea în funcție a şefului Inspectoratului General al Poliţiei prin hotărîre de Guvern pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne. Cu toate acestea, persistă unele riscuri care pot determina indirect influențe prin menținerea în continuare a controlului politic asupra activității operaționale a Poliției.
    Inițierea implementării mecanismului de angajare şi promovare în funcţiile poliţieneşti pe baza concursului reprezintă un alt pas spre transparență şi spre creşterea calităţii resurselor umane şi a managementului poliţienesc. Implementarea procesului de evaluare periodică a angajaţilor, de testare a integrităţii profesionale se înscriu armonios în cadrul măsurilor de îmbunătăţire a pregătirii profesionale, dar şi de prevenire a coruptibilităţii şi asigurare a integrităţii profesionale a efectivului. Se impune însă crearea și dezvoltarea unui mecanism de evaluare a performanței atît la nivel individual, cît și la nivel de subdiviziuni, actualul sistem de evaluare fiind unul constatator și incapabil să identifice evoluțiile pozitive înregistrate.
    Realizarea reformei nu a fost susținută printr-un suport consistent din punctul de vedere al asigurării cu mijloace financiare de la bugetul de stat, elocventă fiind situația privind dotarea cu uniformă, echipament și mijloace speciale a polițiștilor realizată doar în proporţie de cca 50%. Aceste lipsuri privind dotarea logistică afectează semnificativ capacitatea de acţiune şi eficacitatea activităţii poliţieneşti repercutîndu-se  implicit asupra imaginii instituţionale.
    Programele de asistență externă au contribuit în cea mai mare parte la îmbunătăţirea dotării Poliţiei, îndeosebi de la implementarea Acordului de asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova. Astfel, autoturismele achiziţionate prin suportul bugetar acordat de Uniunea Europeană au permis creşterea capacităţii de reacţie şi intervenţie a Poliţiei, dotările cu echipamente criminalistice au sporit eficienţa procesului de identificare a autorilor de infracţiuni, iar echipamentul şi sistemele moderne de comunicaţii și tehnologii informaționale au îmbunătăţit capacitatea operaţională a instituţiei.
    În acelaşi timp, mutaţiile semnificative înregistrate în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale au oferit  posibilitatea preluării celor mai bune practici din activitatea instituţiilor similare din Uniunea Europeană, iar schimbul operaţional de informaţii a permis soluţionarea unor cazuri de crimă organizată transfrontalieră deosebit de complexe.
    În continuare, datorită insuficienței surselor financiare, rămîn a fi nerealizate obiectivele privind sporirea capacităţii de reacţie a Poliției la apelurile cetățenilor pe întreg teritoriul țării și amplificarea prezenței Poliţiei în zonele rurale.
    Există încă opinii contradictorii privind rolul, locul, subordonarea, atribuțiile și eficiența activității Direcției Generale Urmărire Penală a Inspectoratului General al Poliției, inclusiv datorită  lipsei de sincronizare cu procesul de reformare a sectorului justiției din Republica Moldova şi  întîrzierilor manifestate în acest proces.
    Aprobarea Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 a determinat amplificarea discrepanțelor privind statutul personalului diferitelor instituții din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fiecare dintre entitățile cu statut special  avînd statut propriu şi oferind un set diferit de beneficii și garanții sociale angajaților, fapt ce generează migraţia personalului de la o instituţie la alta şi implicit deficite de personal la structurile al căror statut este mai puţin generos, afectînd astfel eficienţa activităţilor desfăşurate.
    Deși măsurile întreprinse au schimbat calitativ activitatea polițienească, fiind revizuite inclusiv formele de colaborare cu societatea civilă, totuși se constată că anumite aspecte ale activității nu au atins efectul scontat, devenind evidente unele deficienţe de sistem care necesită a fi abordate punctual.
    Sistemele poliţieneşti moderne se evaluează prin prisma gradului de încredere de care se bucură din partea comunităţii. Elementul încrederii este unul dominant și determină implementarea politicilor comunitare în activitatea polițienească în raport cu cultura societală, tradiţiile existente şi mai ales în raport cu problemele cu care comunitatea se confruntă. Deşi au existat unele iniţiative şi chiar măsuri punctuale pentru apropierea Poliţiei de comunitate, procesele nu au avut o abordare sistemică integrată şi coerentă, astfel încît rezultatele sînt modeste, iar coeficientul de încredere este fluctuant, bazat mai degrabă pe modul în care Poliţia este reflectată în mass-media şi mai puţin pe relaţia consistentă de parteneriat cu comunitatea.
    Unele din nerealizările procesului de reformă au fost evidenţiate şi în evaluările unor institute de politici din Republica Moldova, individual sau în cooperare cu experţi internaţionali. Sînt de menţionat astfel „Reforma Ministerului Afacerilor Interne. Obiective, activităţi, rezultate“, studiu realizat de Asociaţia pentru Politică Externă şi Fundaţia Friedrich Ebert în anul 2013 şi „Evaluarea gradului de implementare a legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului” realizat în anul 2014 de Institutul de Politici Publice cu suportul Fundaţiei Soros.
    Un exemplu elocvent al tempoului de realizare a reformării Poliției îl reprezintă și datele Barometrului Opiniei Publice, care reflectă indirect percepția societății asupra calității măsurilor realizate, iar în mod direct, asupra calităţii serviciului poliţienesc.
    Astfel, pe parcursul anului 2013 nivelul de încredere în Poliție a înregistrat o creştere de la 33.5% în luna mai, la 42.4% în luna decembrie. Un indicator ridicat  s-a constatat și în luna noiembrie 2014, respectiv 39%, pe fondul unui proces continuu şi relativ constant al reformei.
    Perioada anilor 2013–2014 coincide cu faza cea mai energică de implementare a reformelor cînd a existat şi cel mai mare val de suport financiar și logistic din partea donatorilor externi și ai partenerilor de dezvoltare.
    Deja în anul 2015, pe fundalul deteriorării situației social-politice din țară și scăderii drastice a încrederii populației în autoritățile statului, precum și incertitudinii existente cu privire la implementarea pe mai departe a acțiunilor planificate de reformă în domeniul polițienesc, din lipsa unui suport financiar constant din partea partenerilor externi şi mai ales de la bugetul de stat, coeficientul de încredere în Poliţie s-a diminuat pînă la 31%. Cu toate acestea, Poliția se menține în topul primelor 5 instituţii care se bucură de încrederea populației.
    Din evaluarea realizărilor procesului de reformă şi a neîmplinirilor care persistă încă, următoarele obiective reprezintă priorităţi ale continuării procesului de reformă:
    a) stabilirea unui management instituțional eficient, bazat pe un cadru legislativ și normativ bine definit pentru realizarea misiunii Poliției și pe un sistem dezvoltat pe verticală, cu mecanisme viabile de coordonare și control la nivel central, regional și local;
    b) dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Poliţiei în domeniul creării şi utilizării instrumentelor moderne bazate pe analiza informaţiilor şi analiza de risc, în cadrul unui sistem informatic integrat care asigură protecţia datelor personale la standardele Uniunii Europene;
    c) asigurarea unui management modern al resurselor umane, bazat pe criterii concrete de evaluare a performanțelor și îmbunătăţirea calității sistemului de pregătire a personalului, care să conducă la creşterea responsabilităţii şi eficienţei activităţii poliţieneşti;
    d) consolidarea capacităților instituționale în domeniul combaterii și investigării infracțiunilor, îndeosebi a crimei organizate transnaţionale;
    e) alinierea procesului de anchetă judiciară la standardele internaţionale;
    f) delimitarea clară a competenţelor între poliţie şi carabinieri în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice;
    g) consolidarea capacităților necesare pentru creșterea nivelului de încredere a societății în Poliție, prin sporirea abilităților de comunicare ale polițiștilor, amplificarea prezenței Poliției în teritoriu, reducerea timpului de reacție la apelurile cetățenilor și implementarea activității polițienești bazate pe politici comunitare, cu implicarea activă a comunității în crearea unui mediu de dezvoltare în siguranță;
    h) asigurarea unui nivel ridicat de integritate al polițiștilor și aplicarea eficientă în activitatea polițienească a abordării bazate pe respectarea drepturilor omului.
    Evaluarea efectuată a determinat elaborarea prezentei Strategii de dezvoltare a Poliției, ca rezultat al necesităților și vulnerabilităţilor identificate, dar și din oportunitatea stabilirii următorilor pași pentru modernizarea Poliției pentru perioada anilor 2016–2020, reieșind din așteptările societății și standardele existente la nivel european.
    La 27 decembrie 2012 Parlamentul a adoptat Legea nr. 320 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ce a intrat în vigoare la 5 martie 2013, al cărei obiect de reglementare constă în stabilirea cadrului juridic şi principiilor de activitate, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile, împuternicirile şi obligaţiile Poliţiei, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a acesteia, precum şi statutul poliţistului.
    În temeiul art. 12 alin.(4) din Legea sus menţionată  s-a adoptat  Hotărîrea Guvernului nr.283 din 24 martie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcționarea Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne”, ce stabileşte misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestuia.
    În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, s-a aprobat Hotărîrea Guvernului nr. 284 din 24 aprilie 2013 „Privind aprobarea uniformei, însemnelor şi normelor de echipare cu uniformă ale polițiștilor”.
    Totodată, în scopul implementării art. 55 alin.(7) al Legii nominalizate, s-a adoptat Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 9 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului”, care reglementează totalitatea regulilor de conduită, obligatorii pentru poliţişti, care alcătuiesc disciplina de serviciu.
    Intrarea în vigoare a Legii Poliţiei a constituit temei de amendare a Hotărîrii Guvernului nr.778 din 27 noiembrie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”, prin Hotărîrea Guvernului nr. 990 din 26 decembrie 2012 „Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului”, precum și a Hotărîrii Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice”, prin Hotărîrea Guvernului nr. 282 din 24 aprilie 2013 „Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006”.
    Ulterior Guvernul a aprobat Hotărîrea nr. 986 „Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei”, care a intrat în vigoare la 5 martie 2013.
    De asemenea, în contextul Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 şi Hotărîrii Guvernului nr. 283 din 24 martie 2013, au fost elaborate şi aprobate regulamentele de organizare şi funcţionare ale subdiviziunilor Poliţiei.
    Reforma inițiată a avut la bază ca documente strategice atît Programul de activitate al Guvernului, cît și Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, precum și Planul național de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova 2014–2016.
    Reflectarea situației constatate se atestă și prin elaborarea și aprobarea de programe strategice de dezvoltare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și al entităților din subordine. Astfel, Programul de Dezvoltare Strategică al Poliției pentru anii 2014–2016, documentul de bază al reformei Poliţiei, completează sistemul planificării strategice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, asigurînd prioritizarea diverselor obiective reflectate în numeroasele documente de politici, şi identifică lacunele în capacităţile şi instrumentele/metodele pe care le va utiliza Poliţia în vederea atingerii obiectivelor sale.
    Acțiunile planificate în prezenta Strategie reflectă prevederile unui șir de documente cu caracter strategic:
    Planul național de implementare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova;
    Strategia de reformă a sectorului justiției (2011–2016);
    Strategia națională anticorupție (2011–2015);
    Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (2013–2017);
    Strategia națională de prevenire și combatere a crimei organizate (2011–2016);
    Strategia națională antidrog (2011–2018);
    Strategia naţională de management integrat al frontierei (2014–2017);
    Planul național de prevenire și combatere a traficului de ființe umane (2014–2016);
    Planul de acțiuni comune privind prevenirea și combaterea infracțiunilor cibernetice (2013–2015).
    Programul de Dezvoltare Strategică a Poliției include şi angajamente şi obligaţii specifice ale Poliţiei, care reies din misiunea autorităţii, sînt stipulate în diferite tratate internaţionale, dar nu se regăsesc din diverse motive în documentele de politici.
    La nivel instituțional, în vederea implementării Programului de Dezvoltare Strategică, eforturile subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției au fost orientate preponderent spre identificarea și valorificarea potențialului necesar de resurse umane, materiale și financiare.
    Analiza comprehensivă a Programului prin prisma indicatorilor stabiliți pentru fiecare obiectiv scoate în evidență că la jumătatea termenului de implementare a Programului, obiectivele au fost realizate în proporție de 56%. În celelalte cazuri, reieșind din complexitatea informațiilor prezentate de către unitățile implicate nemijlocit în procesul de implementare a Programului de Dezvoltare Strategică a Poliției, acțiunile au fost evaluate cu calificativul „parțial realizate” dat fiind faptul că acestea exprimă alte informații decît cele necesare, definite prin indicatorii de performanță.
    Evaluarea la jumătatea termenului de implementare a Programului de Dezvoltare Strategică a scos la iveală existența a suficiente provocări și probleme cauzate atît de circumstanțe obiective, cît și subiective: insuficiență de resurse financiare, insuficiență de resurse calificate, gradul redus de responsabilitate a unor actori implicați în realizarea acțiunilor, întîrzieri și alte inacțiuni din aceste motive.
    Implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor a oferit oportunitatea utilizării unui instrument financiar oferit de Uniunea Europeană în cadrul Politicii de vecinătate (European Neighborhood Policy Instrument), respectiv suportul bugetar acordat în baza unei Matrice de Politici. Acest program, în valoare de 20 mil. euro desfăşurat pe o perioadă de 3 ani, a început să fie implementat în anul 2014. Fiind evaluat la sfîrşitul primului an de implementare, s-a constatat că obiectivele corespunzătoare perioadei au fost îndeplinite în proporţie de 99,7%, fiind astfel debursată de către Uniunea Europeană suma de 108,8 mil. lei din suportul bugetar.
    Ca efect al înrăutăţirii situaţiei financiare a Republicii Moldova,  deşi au fost prevăzute iniţial în bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al instituţiilor subordonate sumele necesare îndeplinirii obiectivelor din cel de-al doilea an al Matricei de Politici, în trimestrul II al anului 2015 toate proiectele de achiziţii au fost sistate şi reluate la începutul anului 2016, odată cu reluarea finanţării, existînd astfel o relativă întîrziere a îndeplinirii obiectivelor planificate pentru anul 2015.
    În acest context extrem de complex este evident că procesul de implementare a reformei în domeniul poliţienesc trebuie să continue pentru a asigura pe de o parte finalitatea proceselor începute, iar pe de altă parte, eficienţa serviciului poliţienesc.
    Prezenta Strategie asigură continuitatea procesului de reformare demarat prin Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi deconcentrate, rezultînd din necesitățile reale stabilite în procesul de implementare a reformelor și oferă posibilitatea ajustării din punct de vedere conceptual și principial a proceselor deja demarate, redefinirea vectorului de dezvoltare a entității.
    Totodată, prezenta Strategie reprezintă o aliniere a acțiunilor planificate la prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova privind Titlul II „Dialogul politic și reforma, cooperarea pe domeniul politicilor externe și de securitate” și Titlul III „Justiție, Libertate și Securitate”, privind domeniile de modernizare a Poliției, conform standardelor europene și celor mai bune practici internaționale, îmbunătățirea capacităților de combatere a criminalității, sporirea integrității angajaților și instituționalizarea principiilor de abordare din perspectiva asigurării drepturilor persoanei.
    Legalitatea. Realizarea întregului proces de dezvoltare a Poliției are loc potrivit dispozițiilor prevăzute de lege, în special pentru asigurarea respectării prevederilor legale privind atribuțiile, împuternicirile, obligațiile, restricțiile și interdicțiile în activitatea Poliției, precum și de organizare și funcționare a autorității.
    Eficiența. Implementarea metodelor eficace de activitate și asigurarea condițiilor necesare angajaților pentru eficientizarea cheltuirii banului public, organizarea judicioasă a activităţii și consolidarea capacităților de a produce rezultatul așteptat.
    Transparența. Consolidarea capacităților și cunoștințelor personalului pentru desfășurarea unei activități deschise față de public, astfel încît accesul liber la informațiile de interes public să constituie o regulă a sistemului polițienesc, iar limitarea accesului la informație să constituie o excepție dictată de prevederile legislației în vigoare.
    Profesionalism. Asigurarea condițiilor necesare pentru sporirea competenței și capacității personalului Poliției pentru exercitarea calitativă a funcțiilor stabilite, cu respectarea principiilor prevăzute de lege.
    Responsabilitatea. Obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciului public, conștientizarea fiecărui angajat asupra rolului său privind asigurarea activității eficiente a Poliţiei, inclusiv privind comunicarea cu societatea și alte autorități.
    Reproiectarea sistemului de valori. Realizarea reconstrucției instituționale în baza valorilor unanim acceptate de statele cu democraţie consolidată, inclusiv cu perspectiva de schimbare a mentalității părților implicate.
    Continuitatea. Asigurarea adaptării la necesitățile şi evoluţiile actuale şi viitoare, fără a periclita realizarea nevoilor deja existente, funcționarea fără întrerupere.
    1. Consolidarea responsabilității, eficienței, transparenței și profesionalismului Poliției.
    2. Aplicarea echitabilă, eficientă și eficace a legislației bazate pe drepturile omului în activitatea Poliției.
    3. Consolidarea capacităților Poliției de combatere a crimei organizate, traficului de ființe umane, criminalității cibernetice, violenței, inclusiv infracțiunilor din motive de gen, drogurilor și contrabandei cu armament, falsificarea și spălarea banilor.
    4. Crearea unui serviciu polițienesc modern, în conformitate cu cele mai bune standarde și practici ale Uniunii Europene și internaționale, în măsură să răspundă proactiv și în mod egal la nevoile cetățenilor și ale societății în ansamblu.
    5. Promovarea și implementarea principiului toleranță zero față de corupție, discriminare și rele tratamente în activitatea Poliției.
    O analiză retrospectivă privind evoluţia fenomenului infracțional pentru perioada anilor 2010 – 2015, indică o tendință de creștere a numărului de infracțiuni înregistrate anual, cu o ușoară descreștere pe parcursul ultimului an   (-5,75%).
    Este de menționat că ponderea infracţiunilor excepţional şi deosebit de grave reprezintă doar  3,6 la sută din totalul infracţiunilor comise în anul 2015, în timp ce infracţiunile uşoare şi mai puţin grave reprezintă 79,6%.
Rata medie a criminalităţii în perioada de referinţă este de 8,04 infracţiuni la 100.000 de locuitori, cu mult inferioară celei existente în majoritatea statelor UE. 
    Creșterea numărului de infracțiuni este determinată de ascendența înregistrată în cazul infracțiunilor privind violența sexuală, pungășiile, infracțiunile economice (în special cele legate de fabricarea mijloacelor bănești false și contrabanda), infracțiunile informatice, accidentele rutiere, organizarea migrației ilegale etc.
    Totodată, se constată că majoritatea infracţiunilor cu pericol social ridicat se comit în aglomerările urbane, îndeosebi în mun. Chişinău.
    În urma analizei s-a stabilit că în ultima perioadă nu sînt evoluții îngrijorătoare, care să atragă atenția că acțiunile Poliţiei ar trebui îndreptate asupra unui anumit gen de infracțiuni, cu excepţia faptelor de ultraj împotriva poliţiştilor, care au crescut simţitor şi care denotă, pe de o parte, lipsa de respect faţă de autoritate, iar, pe de altă parte, insuficienta pregătire a poliţiştilor pentru prevenirea şi contracararea acestor fapte.
    Analiza asupra structurii şi evoluţiei criminalităţii comise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi asupra tendinţelor acesteia, conduce la următoarele concluzii:
    - trendul criminalităţii nu evidenţiază tendinţe îngrijorătoare pentru perioada imediat următoare;
    - rata criminalităţii este scăzută în coraport internaţional;
    - ponderea infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave reprezintă 3,25 la sută din totalul infracţiunilor;
    - în raza municipiului Chişinău se înregistrează 36% din totatul criminalităţii la nivel naţional;
    - activitățile întreprinse privind consolidarea capacităților de investigație și cercetare tehnico-criminalistică necesită a fi consolidate în continuare, inclusiv cu referire la subdiviziunile nou-create și din perspectiva implementării unor metode moderne de investigație;
    - pe domeniul de asigurare a ordinii și securității publice urmează a fi întreprinse măsuri suplimentare pentru consolidarea capacităților, cu revizuirea competențelor stabilite pe domeniu pentru subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției, dar și cele ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv din perspectiva evoluției numărului de infracțiuni comise în locuri publice, organizarea reacționării operative în localitățile rurale și gestionarea  situației privind măsurile în masă.
    În cadrul Poliţiei activează 9231 angajaţi, dintre care 111 – în cadrul Aparatului Central al Inspectoratului General al Poliţiei. Informaţia detaliată privind ponderea personalului de conducere şi de execuţie în numărul total de angajaţi, real încadraţi, se prezintă în tabelul de mai jos.
    Din graficele prezentate anterior se remarcă faptul că ponderea femeilor din totalul personalului angajat este de 14%, în timp ce ponderea femeilor numite în funcţii de conducere este puțin peste 7 %, rezultînd astfel o discrepanţă între aceşti doi indicatori.
    În acelaşi timp este de remarcat faptul că cca 21% din totalul personalului Poliţiei are o vechime în activitate de pînă la 5 ani, o bună parte din aceştia fiind pregătiţi în cadrul unor cursuri de scurtă durată (3-6 luni).
    Structura Poliţiei este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 986 din 24 decembrie 2012 „Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne”.
    În conformitate cu prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, unitatea centrală de administrare şi control al Poliţiei este Inspectoratul General al Poliţiei, care este condus de un şef numit de Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne. Totodată, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, ministrul afacerilor interne numește în funcții șeful-adjunct al entității și conducătorii subdiviziunilor specializate ale Poliției.
    În plan organizatoric, realizarea misiunii Inspectoratului General al Poliției la nivel local se efectuează prin intermediul inspectoratelor de poliție, care în vederea optimizării responsabilităţilor, au în componența lor sectoare de poliţie.
    Totodată, noua structură a Poliției prevede 2 subdiviziuni naționale, Inspectoratul Naţional de Investigaţii şi Inspectoratul Naţional de Patrulare, care au drept sarcină intensificarea luptei împotriva crimei organizate și asigurarea prezenței optime a polițiștilor în teritoriu, în vederea apropierii acestora de comunitate, dar și în scopul eficientizării măsurilor de prevenire și combatere a infracțiunilor și contravențiilor  sau altor abateri cu caracter antisocial.
    Astfel, pentru a asigura reacționarea promptă și în timp redus a Poliției la solicitările cetățenilor, asigurarea prezenței publice a forțelor polițienești, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 986 din 24 decembrie 2012 „Cu privire la structura și efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne”, în cadrul Inspectoratului General al Poliției a fost creat Inspectoratul Național de Patrulare, cu sarcini nemijlocite privind asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii publice pe întreg teritoriul țării, inclusiv în domeniul circulației rutiere. 
    Inspectoratul Naţional de Patrulare a fost creat în scopul asigurării şi menţinerii ordinii publice, securităţii circulaţiei rutiere, reacţionării prompte şi operative la manifestările negative, prezenţei masive şi evidente a Poliţiei în locuri publice şi de agrement, precum şi sporirii climatului de siguranţă în societate. Raza de acoperire a Inspectoratului Naţional de Patrulare cuprinde municipii, oraşe şi centre raionale al căror număr de populaţie depăşeşte 20 mii locuitori, precum şi traseele naţionale.
    Din evaluarea activităţii Inspectoratului Național de Patrulare pe segmentul privind asigurarea ordinii publice se constată însă că activitatea este concentrată îndeosebi pe combaterea abaterilor de la normele rutiere, iar centralizarea excesivă a deciziei conduce la disfuncţionalităţi majore în cooperarea cu inspectoratele teritoriale de poliţie, concomitent nefiind asigurată amplificarea prezenței poliției în teritoriu, în special în localitățile rurale.
    În scopul relevării, investigării şi descoperirii infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi a celor cu o rezonanţă socială sporită, urmăririi şi tragerii la răspundere penală a infractorilor deosebit de periculoşi, organizării, desfăşurării şi dirijării activităţilor speciale de investigaţii şi curmării criminalităţii organizate a fost creat Inspectoratul Naţional de Investigaţii.
    În acest sens, Inspectoratul Național de Investigații coordonează activitatea tuturor subdiviziunilor Poliţiei de investigații subordonate Inspectoratului General al Poliției şi are o rază de acoperire pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
    În vederea consolidării capacităților în domeniul investigării infracțiunilor, pe lîngă dezvoltarea subdiviziunilor care au activat tradițional în domeniul combaterii crimelor grave și criminalității organizate, au fost create și subdiviziuni cu profil nou, ca urmare a diversificării modurilor de operare ale infractorilor şi a domeniilor afectate de acest flagel.
    Pentru a implementa conceptul de „intelligence-led policing” (conducere bazată pe informaţii), o atenție sporită a fost acordată consolidării capacităților Centrului de analiză a informațiilor din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, care organizează, controlează şi desfăşoară activităţi informaţional-analitice privind infracţiunile grave, deosebit şi excepţional de grave,  evoluţia acestora şi a zonelor afectate,  precum şi identificarea autorilor acestora prin utilizarea produselor analitice operaţionale.
    Subdiviziunile specializate ale Poliției asigură metodic activitatea subdiviziunilor teritoriale, conform atribuțiilor și domeniilor de activitate ale acestora.
    Cu referire la structurile teritoriale ale Poliției, este de menționat faptul că au fost constituite 2 direcții teritoriale de poliție și 42 inspectorate de poliție cu 205 sectoare de poliție, în contextul în care Republica Moldova are o suprafață de 33 843 m² și o populație de cca 3,5 mil. locuitori, iar din punct de vedere teritorial-administrativ republica este extrem de fragmentată, fiind împărțită în  32 raioane, 66 orașe, din  care 5 cu statut de municipiu și 898 de comune.
    Estimarea alocaţiilor bugetare pentru Poliţie în perioada de pînă la 5 martie 2013, adică pînă la separarea Poliţiei de Ministerul Afacerilor Interne prin crearea Inspectoratului General al Poliţiei în calitate de unitate centrală de administrare a Poliţiei, nu este posibil de realizat, din care considerente vor fi prezentate alocaţiile ulterioare acestei perioade.
    Analiza structurii cheltuielilor bugetare din anul 2015 relevă faptul că 84% din acestea reprezintă cheltuieli de personal, 15% cheltuieli curente şi doar 1,5% cheltuieli de capital, ceea ce în mod evident nu permite dezvoltarea instituţională.
    Începînd cu anul 2013, în contextul Suportului bugetar pentru implementarea Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, au fost realizate următoarele:
    - reînnoirea parcului auto al Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor subordonate cu 233 unități de transport auto și dotarea a 194 unități de transport auto cu sisteme de monitorizare video GPS;
    - achiziţionarea mijloacelor tehnice şi echipamentelor de comunicaţii în standard TETRA (323 seturi de terminale);
    - achiziţionarea completelor de mijloace tehnice speciale necesare pentru desfăşurarea activităţii de serviciu a 873 de şefi de post şi ofiţeri de sector;
    - achiziţionarea a 134 computere şi 134 imprimante laser multifuncţionale pentru dotarea a 134 sectoare de poliţie, precum și a altor 30 de seturi pentru dotarea Serviciilor de gardă din cadrul unor inspectorate de poliție;
    - dotarea cu echipament și soft criminalistic specializat a 4 laboratoare criminalistice;
    - lansarea Centrului mobil de prevenire și informare al Poliției.
    Obiectivul 1. Consolidarea responsabilității, eficienței, transparenței și profesionalismului Poliției.
    Obiective specifice:
    1.1. Sistem transparent de selectare și promovare a personalului, bazat pe concurs şi criterii clare de selectare, evaluare și promovare a personalului.
    Activități:
    1.1.1.    Dezvoltarea procedurilor de recrutare (selectare) a personalului în cadrul Poliției;
    1.1.2.    Elaborarea ghidului de evaluare a performanțelor colective, dezvoltarea sistemului de evaluare a performanțelor individuale şi de promovare în carieră;
    1.1.3.    Elaborarea ghidului carierei polițistului;
    1.1.4.    Respectarea principiului egalităţii de gen în procesul de angajare și promovare în Poliție;
    1.1.5.    Creșterea progresivă a ponderii subofițerilor în cadrul Poliției. Reevaluarea condițiilor și procedurilor de recrutare în funcțiile de ofițeri și a posturilor ce pot fi ocupate de aceştia.
    1.2. Dezvoltarea procesului de pregătire inițială și continuă a polițiștilor.
    Activități:
    1.2.1. Ajustarea curriculei și dezvoltarea sistemului privind pregătirea inițială a polițiștilor, punînd accentul pe pregătirea practică;
    1.2.2. Elaborarea curriculei privind pregătirea profesională continuă bazată pe indicatori concreți, orientați în vederea îmbunătățirii abilităților practice și de aplicare a legii;
    1.2.3. Crearea Centrului comun de instruire a personalului Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu standardele Uniunii Europene.
    1.3. Promovarea principiilor de transparență în procesul managementului decizional.
    Activități:
    1.3.1. Eficientizarea activității Consiliului de conducere al Inspectoratului General al Poliției în procesul decizional;
    1.3.2. Crearea Consiliului consultativ pe aspecte strategice la nivelul Inspectoratului General al Poliției, cu implicarea societății civile și mediului academic;
    1.3.3. Dezvoltarea mecanismului de interacțiune cu societatea civilă și identificarea unor mecanisme de control ale societății civile asupra acțiunilor Poliției;
    1.3.4. Elaborarea și aprobarea Concepției de comunicare externă a Poliției;
    1.3.5. Crearea Consiliului de coordonare și monitorizare a asistenței externe la nivelul Inspectoratului General al Poliției în vederea consolidării capacității de absorbție a asistenței financiare externe.
    1.4.    Reorganizarea sistemului de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice.
    Activități:
    1.4.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei de ordine și securitate publică;
    1.4.2. Delimitarea clară a competențelor de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice între Inspectoratul General al Poliției și Departamentul Trupelor de Carabinieri;
    1.4.3. Desconcentrarea  activităților de menţinere şi asigurare a ordinii publice la nivelul subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei;
    1.4.4. Perfecționarea cadrului legal privind organizarea întrunirilor publice;
    1.4.5. Expertizarea și ajustarea cadrului legal privind aplicarea forței fizice și mijloacelor speciale de către poliție, precum și asigurarea protecției personalului;
    1.4.6. Elaborarea procedurilor operaționale standard privind reglementarea tacticii de intervenție;
    1.4.7. Crearea condițiilor adecvate pentru instruirea continuă a efectivului unităților specializate în menţinerea ordinii publice;
    1.4.8. Consolidarea capacităților de intervenție prin dotarea cu echipament și tehnică specială a subdiviziunilor Poliției responsabile de menținerea și asigurarea ordinii publice.
    1.5. Consolidarea capacităților Poliției în domeniul securității rutiere.
    Activități:
    1.5.1. Dezvoltarea capacităților de prevenire a accidentelor rutiere;
    1.5.2. Îmbunătățirea calității documentării accidentelor rutiere soldate cu victime;
    1.5.3. Elaborarea și implementarea unui concept privind constatarea amiabilă a accidentelor rutiere ce nu au produs victime;
    1.5.4. Dezvoltarea conceptului de analiză a riscurilor pe porțiunile de drum cu un număr ridicat de accidente datorate condițiilor de trafic;
    1.5.5. Sporirea mobilității echipelor de prevenire și combatere a evenimentelor rutiere;
    1.5.6. Îmbunătățirea managementului documentării accidentelor rutiere prin utilizarea tehnologiilor informaționale.
    1.6. Creșterea eficienței activităţii prin aplicarea conceptului de performanță egală a Poliţiei.
    Activități:
    1.6.1. Îmbunătățirea infrastructurii și capacităților logistice ale Poliției în vederea realizării atribuțiilor stabilite prin lege;
    1.6.2. Elaborarea procedurilor operaționale standard privind activitatea Poliției;
    1.6.3. Consolidarea managementului operațional prin stabilirea clară a domeniului în vederea creării unui sistem complex pentru asigurarea suportului decizional, bazat pe un sistem informațional integrat al managementului operațional;
    1.6.4. Reorganizarea structurilor de suport operativ în cadrul Inspectoratului General al Poliției;
    1.6.5. Regionalizarea unor structuri ale Poliției în vederea asigurării suportului operativ și administrativ al inspectoratelor de poliție;
    1.6.6. Ajustarea periodică a structurilor Poliției în raport cu evoluția standardelor europene și tendințele fenomenului infracțional.
    1.7. Consolidarea capacităților Poliției de participare la misiunile internaționale și operațiunile Uniunii Europene de gestionare a situațiilor de criză.
    Activități:
    1.7.1. Elaborarea cadrului departamental de reglementare a participării Poliției la misiunile internaționale și operațiunile Uniunii Europene de gestionare a situațiilor de criză;
    1.7.2. Elaborarea mecanismului privind asigurarea misiunilor internaționale și operațiunilor Uniunii Europene de management al crizelor;
    1.7.3. Elaborarea și aprobarea curriculei de instruire a personalului selectat pentru participare la misiuni internaționale.
    Rezultate scontate:
    Poliția este bine instruită și dotată, responsabilă, eficientă și acționează în mod transparent și profesionist, bazîndu-se pe:
    sistemul de management al resurselor umane îmbunătățit prin dezvoltarea regulamentelor și procedurilor de recrutare a personalului, remunerare, evaluare și promovare cu asigurarea egalității de gen privind accesul, inclusiv la posturile de conducere;
    Centrul comun de instruire privind aplicarea legii operațional, implementarea curriculei de instruire în conformitate cu cele mai bune practici și standarde europene și internaționale (cu accent pe aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, tehnici moderne de management, acces facilitat pentru femei);
    investiții sporite în infrastructură și logistică îmbunătățită în raport cu necesitățile unităților de poliție, la nivel central, regional și local;
    accesul asigurat al cetățenilor la servicii polițienești de calitate;
    transparență în activitatea Poliției prin informarea publică cu privire la activitatea, bugetul și cheltuielile Poliției;
    consolidarea capacităţilor Poliţiei de asigurare şi menţinere a ordinii publice la nivel teritorial.
    Îmbunătățirea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente soldate cu victime:
    capacități sporite pe domeniul de securitate rutieră, inclusiv privind documentarea și investigarea accidentelor rutiere;
    acțiuni eficiente de prevenire a evenimentelor rutiere.
    Capacități consolidate ale Poliției la toate nivelurile privind realizarea sarcinilor specifice, conform standardelor existente, prin:
    sistemul consolidat de management operațional;
    operaţionalizarea şi dezvoltarea structurilor regionale ale Poliţiei;
    implementarea procedurilor standardizate în activitate;
    capacități consolidate ale Poliției din Republica Moldova pentru a participa la misiuni internaționale și operațiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor.
    Obiectivul 2. Aplicarea echitabilă, eficientă și eficace a legislației bazate pe drepturile omului  în activitatea Poliției.
    Obiective specifice:
    2.1. Eliminarea tuturor formelor de rele tratamente, abuz și discriminare în activitatea Poliției.
    Activități:
    2.1.1. Crearea condițiilor pentru desfășurarea procedurilor în cadrul urmăririi penale în conformitate cu prevederile legale;
    2.1.2. Îmbunătățirea condițiilor în locurile de deținere provizorie ale Poliției în conformitate cu standardele Uniunii Europene;
    2.1.3. Îmbunătățirea condițiilor de transportare a persoanelor reținute/arestate în procesul urmăririi penale;
    2.1.4. Asigurarea respectării standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului în efectuarea reținerii și altor măsuri operative;
    2.1.5. Stabilirea unui parteneriat între Inspectoratul General al Poliției și reprezentanții societății civile în scopul monitorizării și evaluării cazurilor de rele tratamente, abuz și discriminare în activitatea Poliției. 
    2.2. Revizuirea statutului ofițerilor de investigații și ofițerilor de urmărire penală.
    Activități:
    2.2.1. Stabilirea rolului, locului și atribuțiilor subdiviziunilor de urmărire penală din cadrul Poliției în contextul reformei sectorului judiciar;
    2.2.2. Dezvoltarea standardelor ocupaționale pentru ofițerii de investigații și de urmărire penală;
    2.2.3. Adaptarea cadrului legal privind activitatea specială de investigații la standardele comunitare.
    Rezultate scontate:
    Activitatea poliţienească bazată pe respectarea drepturilor omului în ceea ce privește:
    asigurarea respectării standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului în timpul reținerilor și altor măsuri operative, inclusiv promovarea unei abordări corecte în raport cu copiii și problemele de gen;
    eliminarea tuturor măsurilor și practicilor de abuz şi rele tratamente, inclusiv acțiunile discriminatorii faţă de minorități sau persoane cu nevoi speciale;
condiţiile în spațiile pentru detenţie  provizorie și  camerele de interogare îmbunătăţite în conformitate cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.
    Activitatea de urmărire penală eficientizată prin:
    cooperarea îmbunătățită între Poliție și procurori;
    rata sporită a condamnărilor în cazul persoanelor trimise în judecată;
    Obiectivul 3. Consolidarea capacităților Poliției de combatere a crimei organizate, traficului de ființe umane, criminalității cibernetice, violenței, inclusiv a infracțiunilor din motive de gen, drogurilor și contrabandei cu armament, falsificarea și spălarea banilor.
    Obiective specifice:
    3.1. Dezvoltarea capacităților structurilor responsabile de combaterea criminalității organizate și transfrontaliere.
    Activități:
    3.1.1. Achiziționarea de echipament și tehnică specială pentru investigarea calitativă a tuturor categoriilor de infracțiuni;
    3.1.2. Implementarea măsurilor necesare pentru acreditarea subdiviziunilor tehnico-criminalistice conform standardelor internaționale în domeniu;
    3.1.3. Consolidarea capacităților subdiviziunilor tehnico-criminalistice și de investigații la nivel regional;
    3.1.4. Îmbunătățirea procedurii legale privind eliberarea și retragerea permiselor de portarmă;
    3.1.5. Perfecționarea aplicației privind registrul electronic de evidență a armelor;
    3.1.6. Ajustarea cadrului legal privind delegarea către Poliție a competențelor de aplicare a măsurilor urgente de protecție în cazul infracţiunilor de violență domestică în familie;
    3.1.7. Îmbunătățirea capacităților de intervenție ale Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” în combaterea formelor de crimă organizată, terorism și extremism conform competențelor specifice;
    3.1.8. Îmbunătățirea calității formării profesionale a ofițerilor de investigații prin identificarea unui grup de formatori din cadrul subdiviziunilor subordonate și asigurarea instruirii acestora conform standardelor internaționale. 
    3.2. Extinderea competențelor Poliției în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor proveniți din activități de criminalitate organizată.
    Activități:
    3.2.1. Elaborarea și aprobarea proiectelor pentru amendarea cadrului legislativ și normativ în vederea reglementării competențelor Poliției în prevenirea și combaterea fenomenului spălării banilor;
    3.2.2. Crearea în cadrul Inspectoratului General al Poliției a structurii specializate de combatere a spălării banilor; 
    3.2.3. Consolidarea capacităților Poliției în domeniul combaterii spălării banilor rezultaţi din activităţi de crimă organizată;
    3.2.4. Extinderea cooperării internaționale prin schimb de date și informații în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
    Rezultate scontate:
    Reducerea nivelului criminalității organizate, traficului de ființe umane, criminalității informatice, violenței, inclusiv crimelor legate de gen, droguri și contrabanda cu armament, contrafacerea și spălarea banilor, în special în ceea ce privește:
    capacități îmbunătățite ale Poliției în lupta împotriva criminalității, în special a criminalităţii organizate și transfrontaliere, traficului de ființe umane, criminalității informatice, toate formele de violență (inclusiv violența în familie și de gen), contrabanda cu armament, la nivel central, regional și local;
    capacităţi îmbunătăţite în domeniul expertizei criminalistice la nivel central, regional și local;
    registru electronic actualizat de înregistrare a armelor, introducerea unui mecanism de marcare a armelor și utilizarea registrelor electronice și bazelor de date la nivel teritorial, cu respectarea standardelor de protecție a datelor cu caracter personal;
    consolidarea unităților specializate ale Poliției în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    capacităţi de investigare și intervenție în situații de urgență îmbunătățite.
    Obiectivul 4. Crearea unui serviciu polițienesc modern în conformitate cu cele mai bune standarde și practici ale Uniunii Europene și internaționale, în măsură să răspundă proactiv și în mod egal la nevoile cetățenilor și ale societății în ansamblu.
    Obiective specifice:
    4.1. Implementarea Conceptului de poliție comunitară în cadrul structurilor Inspectoratului General al Poliţiei.
    Activități:
    4.1.1. Elaborarea și aprobarea Conceptului de poliție comunitară;
    4.1.2. Elaborarea planului de acțiuni privind implementarea Conceptului de poliție comunitară;
    4.1.3. Stabilirea clară a competențelor ofițerilor de sector;
    4.1.4. Consolidarea capacităților de comunicare ale ofițerilor de sector;
    4.1.5. Dezvoltarea infrastructurii sediilor sectoarelor de poliție și a inspectoratelor de poliție, conform standardelor în domeniu;
    4.1.6. Elaborarea Concepției de prevenire a criminalității.
    4.2. Dezvoltarea Conceptului de activitate polițienească bazată pe informații (Intelligence-led policing) și extinderea acestuia pe întreg teritoriul republicii.
    Activități:
    4.2.1. Elaborarea Conceptului de activitate polițienească bazată pe informații prin utilizarea expertizei internaţionale în domeniu;
    4.2.2. Participarea la implementarea proiectelor twinning (înfrățire instituțională) privind implementarea Conceptului de activitate polițienească bazată pe informații;
    4.2.3. Reorganizarea structurilor de analiză a informației;
    4.2.4. Consolidarea capacităților de analiză a riscurilor;
    4.2.5. Îmbunătățirea capacităților de analiză operațională și tactică;
    4.2.6. Crearea, operaţionalizarea şi dezvoltarea Serviciului de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor al Inspectoratului General al Poliției;
    4.2.7. Crearea subdiviziunii specializate a Inspectoratului General al Poliției de asigurare a securității sistemelor informaționale gestionate de către Poliție și protecția datelor cu caracter personal;
    4.2.8. Achiziționarea de echipament și tehnică specială;
    4.2.9. Realizarea rețelei de comunicații voce-date a Poliției;
    4.2.10. Dezvoltarea sistemului informatic integrat al Poliției.
    4.3. Consolidarea capacităților de patrulare, reacționare și intervenție ale Poliției la apelurile cetățenilor.
    Activități:
    4.3.1.Reorganizarea Inspectoratului Naţional de Patrulare prin desconcentrarea structurilor de patrulare;
    4.3.2. Dezvoltarea sistemului de management integrat al apelurilor de urgență din competența Poliției;
    4.3.3. Îmbunătăţirea capacităţilor de comunicare ale personalului implicat;
    4.3.4. Diminuarea timpului de intervenție a Poliției la apelurile cetățenilor.
    Rezultate scontate:
    Implementarea şi dezvoltarea conceptelor de poliție comunitară şi activității polițienești bazate pe informații, în special în ceea ce privește:
    accesul îmbunătățit la serviciile polițieneşti atît în mediul urban, cît şi in mediul rural, prin implementarea politicilor comunitare, inclusiv în ceea ce privește problemele legate de gen şi de minori;
    capacități îmbunătățite în domeniul realizării campaniilor de sensibilizare a opiniei publice;
    activitatea polițienească bazată pe informații extinse la nivel național;
    securitate asigurată în cazul utilizării sistemelor și bazelor de date informaționale, inclusiv sub aspectul protecției datelor cu caracter personal.
    Capacități sporite ale Poliției de patrulare, reacționare și intervenție la toate nivelurile (atît în orașe, cît și la nivel rural), din perspectiva procedurilor unice de operare pe direcțiile specifice de activitate, prin:
    dezvoltarea sistemului de patrulare și reacționare operativă la nivelul subdiviziunilor teritoriale, desconcentrarea activității la nivel teritorial;
    crearea și operaționalizarea sistemului de management integrat al resurselor la apelurile de urgență;
    formarea deprinderilor de comunicare și de acționare profesionistă a angajaților serviciilor de patrulare și reacționare operativă.
    Obiectivul 5. Promovarea și implementarea principiului toleranță zero față de corupție, discriminare și rele tratamente  în activitatea Poliției.
    Obiective specifice:
    5.1. Promovarea și implementarea principiului toleranță zero față de corupție în activitatea Poliției.
    Activități:
    5.1.1. Identificarea domeniilor şi locurilor de muncă vulnerabile în cadrul Poliţiei din perspectiva comiterii infracţiunilor de corupţie și elaborarea de proceduri operaționale în vederea reglementării acestor activități;
    5.1.2. Intensificarea campaniilor de prevenire a comportamentului corupţional al polițiștilor, îndeosebi în domeniile vulnerabile;
    5.1.3. Dezvoltarea sistemului electronic de constatare și evidență a contravențiilor rutiere în vederea diminuării intervenției factorului uman în această activitate;
    5.1.4. Reorganizarea sistemului de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul Poliţiei şi pregătirea personalului în acest scop.
    5.2. Îmbunătăţirea cooperării între agenţiile şi structurile de combatere a corupţiei la nivel intra şi interinstituţional.
    Activităţi:
    5.2.1. Consolidarea capacităților Serviciului protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne prin crearea structurilor responsabile pentru subdiviziunile subordonate Ministerului, pe segmentul combaterii corupției;
    5.2.2. Realizarea, în comun cu Serviciul protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne și Centrul Național Anticorupție, a unor programe de instruire pentru efectivul polițienesc în domeniul prevenirii corupţiei;
    5.2.3. Instituirea și dezvoltarea sistemului de verificare a plîngerilor îndreptate împotriva personalului Poliției privind actele de discriminare și rele tratamente în activitatea Poliției.
    Rezultate scontate:
    Activitatea bazată pe principiul toleranță zero față de corupție și cooperare între agenţiile şi structurile de combatere a corupţiei prin:
    integritatea personalului Poliţiei îmbunătăţită, îndeosebi a celor care îşi desfăşoară activitatea în zonele expuse riscului de corupţie;
    cazurile de corupţie semnalate în cadrul Poliţiei reduse semnificativ;
    cooperarea structurilor şi agenţiilor de combatere a corupţiei îmbunătăţită.
    După aprobarea prezentei Strategii şi a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, responsabilitatea pentru implementarea obiectivelor și acțiunilor prezentate în Strategie va aparține Ministerului Afacerilor Interne și instituțiilor stabilite ca responsabile în Planul de acțiuni.
    Ministerul Afacerilor Interne va coordona toate acţiunile prevăzute în Strategie şi activitățile planificate.
    Experienţa dobîndită în cadrul activităţilor realizate anterior ne permite evidențierea următoarelor impedimente:
    a) cadrul de reglementare al activității este unul împovărat, fapt determinat de lipsa unor principii generale de activitate stabilite la nivel de sistem al afacerilor interne, precum și de existența unor reglementări depășite ori a altora cu caracter fragmentar, ceea ce provoacă în continuare senzația unui sistem insuficient reglementat;
    b) există  divergențe la nivel organizațional privind coordonarea activității structurilor pe diferite niveluri ierarhice, sistemul de monitorizare fiind unul anevoios și dificil de reglementat;
    c) actualul sistem de evaluare a performanţei individuale şi de promovare în carieră este lacunar, ceea ce permite o abordare foarte subiectivă a acestor procese;
    d) persistă  dublări de competențe atît în interiorul Inspectoratului General al Poliției, cît și în raport cu alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, pe de altă parte, există linii de activitate fără a avea atribuții clar stabilite pentru activitățile specifice domeniilor respective;
    e) organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova a condus la existenţa unui număr mare de subdiviziuni teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției şi implicit la o creştere nejustificată a personalului administrativ în detrimentul celui operaţional;
    f) procesul de reformă în domenii conexe activităţii Poliţiei a fost tergiversat nejustificat, împiedicînd astfel continuarea sau implementarea unor măsuri de reformare al sistemului poliţienesc;
    g) lipsa suportului financiar consistent şi continuu și dificultățile logistice au determinat nerealizarea unor activități de impact pentru implementarea măsurilor de reformare;
    h) inexistenţa în structura Inspectoratului General al Poliției a unei unități cu competențe în domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicații a determinat subdezvoltarea acestui domeniu în comparație cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și dificultăți privind protecția internă a informației și asigurarea accesului operativ la bazele  de date specializate.
    Unele din impedimentele menţionate anterior pot constitui şi în continuare factori de risc în implementarea prezentei Strategii.
    Un factor major de risc îl constituie instabilitatea politică, care generează discontinuitatea procesului de reformă și implicit situații de incertitudine cu privire la evoluția și perspectivele de dezvoltare instituțională. În acest sens este necesar a fi asumate anumite angajamente politice la nivel național privind implementarea măsurilor de reformă pe termen mediu şi lung, în vederea asigurării continuităţii procesului de reformă în strictă conformitate cu obligaţiile asumate.
    Persistă în continuare vulnerabilitatea sistemului polițienesc cu privire la asigurarea cu resurse financiare pentru dezvoltare, în acest sens resursele alocate de la bugetul de stat fiind insuficiente, iar garanțiile sociale, asigurarea tehnico-materială și nivelul de salarizare al polițiștilor determinînd un grad sporit de predispunere către acte de corupţie. Această constatare atrage după sine necesitatea întreprinderii unui complex de măsuri urgente privind revizuirea principiilor de finanțare și asigurare tehnico-materială a Poliției, precum și stabilirea unui sistem echilibrat de garanții sociale și asigurare cu un salariu decent al polițiștilor.
    Problemele constatate în domeniul resurselor umane pot influența cu certitudine realizarea în continuare a acțiunilor deja inițiate sau care vor fi începute în perioada imediat următoare, datorită unei slabe culturi organizaţionale şi a rezistenţei manifestate în mod tradiţional la procesele de schimbare. Pe de altă parte, persistenţa convingerilor şi atitudinilor manifestate de unii lideri care consideră că reforma a fost încheiată o dată cu demilitarizarea Poliţiei, schimbarea uniformei şi crearea Inspectoratului General al Poliției poate conduce la mimarea procesului de reformă şi la lipsa progresului real privind realizarea obiectivelor asumate.
    În cadrul realizării activităților planificate va fi asigurat procesul de monitorizare a realizării acțiunilor și rezultatele obținute. Procesul de monitorizare va avea drept scop evaluarea gradului de implementare a obiectivelor prezentei Strategii reieșind din rezultatele obținute în procesul implementării şi relevanța acestora.
    În acest sens, ministrul afacerilor interne va constitui şi coordona un Consiliu de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei în componenţa căruia se va afla un secretariat tehnic care va elabora semestrial un raport de monitorizare.
    În Consiliu vor fi cooptaţi, ca membri, reprezentanți ai subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, experţi din alte instituţii publice şi membri ai unor organizaţii nonguvernamentale.
    Rapoartele de evaluare vor viza modalităţile concrete de realizare a activităţilor din Planul de acţiuni şi a efectelor acestora. Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate în cadrul unor reuniuni de coordonare a Consiliului de monitorizare şi evaluare, convocate semestrial de ministrul afacerilor interne.
    Impactul Strategiei va fi evaluat prin raportarea la indicatorii interni şi externi de performanţă. Evaluarea ex-post a impactului Strategiei va urmări modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat, precum şi eficienţa intervenţiilor şi va fi realizată de evaluatori externi, selectați de către donatori.
    În aceeaşi ordine de idei, Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului, anual, pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a realizării pe anul precedent a Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020.
    În conformitate cu prevederile fișei de proiect pentru Suportul bugetar privind implementarea Strategiei de reformă a Poliției, Uniunea Europeană va finanța aceste costuri în baza unui acord de finanțare încheiat cu Guvernul Republicii Moldova. În baza Acordului de finanțare, Guvernul va aloca anual sumele necesare pentru realizarea obiectivelor asumate în anul respectiv, urmînd ca după evaluarea privind îndeplinirea acestora și proporțional cu gradul de realizare, sumele să fie debursate de către Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar al politicii de vecinătate.
    În consecință, în cadrul planului de acțiuni pentru implementarea prezentei Strategii, sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare.

    anexa nr.2