1. Se aprobă Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare (se anexează).

2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în termen de o lună, vor desemna în cadrul subdiviziunilor lor persoanele responsabile de implementarea analizei impactului de reglementare.

3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administrative nesubordonate Guvernului vor elabora actul de analiză a impactului de reglementare ca parte integrantă a notei informative la proiectul de act normativ.

va acorda asistenţa metodologică necesară ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale în procesul realizării analizei impactului de reglementare.

1. Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare (în continuare - Metodologia) este elaborată în conformitate cu Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

2. Prezenta Metodologie stabileşte modalitatea de evaluare şi monitorizare a impactului de reglementare asupra intereselor societăţii şi asupra protecţiei drepturilor întreprinzătorilor.

3. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului legislativ şi/sau a actului normativ al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (în continuare - acte normative).

4. Analiza impactului de reglementare este parte componentă a notei informative asupra proiectului de act normativ.

5. Actul de analiză a impactului de reglementare vizează oportunitatea adoptării unui proiect de act normativ, asigurînd o evaluare cantitativă şi calitativă a impacturilor majore (beneficii/costuri) ale acestuia asupra societăţii.

6. Analiza impactului de reglementare se poate efectua şi în cazul actelor normative în vigoare, cu evaluarea impactului şi stabilirea necesităţii modificării ori abrogării acestora.

7. Sub incidenţa prezentei Metodologii cad proiectele de acte normative elaborate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau proiectele de acte elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale cu caracter de reglementare a activităţii de întreprinzător.

8. Toate actele normative trebuie să corespundă următoarelor standarde de calitate:

stabilitate - actele normative se bazează pe cerinţele pieţei şi sînt supuse principiilor previzibilităţii, transparenţei decizionale şi transparenţei de reglementare. Actele normative care stabilesc restricţii în înregistrarea, desfăşurarea şi lichidarea afacerii, concurenţa liberă, comerţ şi investiţii se justifică prin protecţia interesului public;

eficacitate a costurilor - actele normative trebuie să opteze pentru soluţia celui mai mic cost al unei probleme clar definite;

flexibilitate şi orientare spre performanţă - actele normative stabilesc performanţele ce trebuie obţinute de către cei afectaţi şi nu pot fi argumentate prin implementarea de tehnici şi metode necesare pentru obţinerea acelor performanţe;

proporţionalitate - actele normative trebuie să fie proporţionale asigurării intereselor societăţii şi protecţiei drepturilor întreprinzătorilor.

9. Fiecare autoritate publică efectuează, anterior elaborării proiectelor de acte normative, o analiză preliminară a impactului de reglementare, care conţine următoarele secţiuni:

a) definirea problemei. Analiza preliminară a impactului de reglementare defineşte problema ce urmează a fi soluţionată şi stabileşte potenţialele rezultate ale reglementării din partea statului. Definirea problemei trebuie să conţină următoarele elemente:

componenta juridică care să indice modul în care problema este raportată la o autoritate a administraţiei publice, pentru intervenţia statului;

elementul analitic care să explice motivul apariţiei problemei şi să estimeze dimensiunea acesteia;

estimarea posibilelor consecinţe în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă;

b) costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului. Analiza preliminară a impactului de reglementare identifică în termeni calitativi şi cantitativi potenţialele impacturi majore ale intervenţiei statului. Aceste impacturi vor fi grupate în modul următor:

nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenţiei statului;

c) evaluarea abordărilor alternative. Analiza preliminară a impactului de reglementare prezintă cel puţin două abordări alternative care urmează să fie luate în considerare ca răspuns la problemă. O abordare alternativă obligatorie este "a nu face nimic". Celelalte alternative trebuie să fie deduse din:

d) strategia de consultanţă. Analiza preliminară a impactului de reglementare identifică principalele părţi interesate, care pot fi afectate de reglementare şi explică modul în care va avea loc procesul de consultanţă şi de comunicare cu aceste părţi. Acest tip de analiză stabileşte necesităţile majore de date şi modul în care consultanţa va ajuta la satisfacerea respectivelor necesităţi;

e) recomandări. Analiza preliminară a impactului de reglementare recomandă întreprinderea unei anumite acţiuni, justificate în baza criteriilor din pct. 8 al prezentei Metodologii;

f) sumarul analizei preliminare a impactului de reglementare şi decizia/recomandarea. Sumarul analizei preliminare este prezentat de către autorul proiectului de act normativ şi conţine:

tabelul de sinteză al obiecţiilor, comentariilor şi propunerilor înaintate pe parcursul elaborării analizei preliminare, inclusiv cele ale Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător (în continuare - Grup de lucru);

decizia/recomandarea de a refuza fără analiză adiţională elaborarea proiectului de act normativ; de a accepta fără analiză adiţională elaborarea proiectului de act normativ; de a studia detaliat oportunitatea proiectului conform analizei finale a impactului de reglementare.

a) definirea problemei. Analiza finală a impactului de reglementare defineşte problema ce urmează a fi soluţionată şi stabileşte rezultatele ce pot fi obţinute în urma reglementării din partea statului. Definirea problemei trebuie să conţină următoarele elemente:

componenta juridică care să indice modul în care problema este raportată la o autoritate a administraţiei publice, pentru intervenţia statului;

elementul analitic care să explice motivul apariţiei problemei şi să estimeze dimensiunea acesteia;

estimarea posibilelor consecinţe în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă;

beneficiile (toate impacturile pozitive majore, inclusiv asupra domeniului sănătăţii publice, securităţii naţionale şi protecţiei mediului înconjurător);

costurile (toate impacturile negative majore, inclusiv costurile sociale şi economice);

impacturile asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (orice efecte negative sau pozitive asupra înfiinţării şi desfăşurării activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii);

c) opţiuni alternative. Alternativele vor fi comparate folosind următorul tabel sumar:

d) implementarea. Analiza finală a impactului de reglementare propune o strategie de executare şi estimează:

capacităţile actuale ale autorităţilor administraţiei publice responsabile pentru implementarea actului de reglementare sau a altor acţiuni;

e) indicatorii performanţei. Analiza finală a impactului de reglementare identifică indicatorii concreţi şi măsurabili pentru monitorizarea performanţei actului în legătură directă cu scopurile identificate de intervenţia statului. Secţiunea trebuie:

să recomande indicatorii care calculează eficacitatea în obţinerea rezultatelor strategice şi costurile sau alte impacturi negative majore;

să prezinte o strategie de monitorizare, inclusiv colectarea informaţiei, consultarea cu părţile interesate de bază şi frecvenţa monitorizării;

f) data intrării în vigoare şi termenul de acţiune. Analiza finală a impactului de reglementare propune şi justifică, după caz, data intrării în vigoare a actului normativ şi motivează termenul de acţiune propus pentru acesta.

11. Procesul de elaborare a analizei impactului de reglementare are următoarele etape:

a) identificarea problemei şi luarea deciziei de a iniţia procesul de reglementare. Prima etapă a procesului de analiză este identificarea problemei, care justifică intervenţia statului prin reglementare. Autoritatea administraţiei publice abilitată să iniţieze elaborarea unui proiect de act normativ poartă răspunderea pentru corespunderea acţiunilor cu prezenta Metodologie;

b) pregătirea analizei preliminare a impactului de reglementare. Anterior elaborării proiectului de act normativ, autoritatea administraţiei publice întocmeşte analiza preliminară, conform prevederilor prezentei Metodologii;

c) revizuirea analizei preliminare a impactului de reglementare de către Grupul de lucru. Analiza preliminară se prezintă spre revizuire Grupului de lucru, pentru o aprobare ulterioară de către Comisia de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător. Termenul de revizuire şi prezentare a avizului de către Grupul de lucru este de 2 săptămîni;

d) elaborarea proiectului de act normativ şi analizei finale a impactului de reglementare. Autoritatea administraţiei publice elaborează proiectul de act normativ, însoţit, după caz, de analiza finală în baza deciziei Grupului de lucru;

e) avizarea şi consultările publice. Proiectul actului normativ şi proiectul analizei finale se avizează de autorităţile şi instituţiile interesate şi Grupul de lucru, conform legislaţiei. Proiectul actului normativ şi analiza finală se plasează pe pagina web a autorităţii administraţiei publice pentru consultări publice;

f) definitivarea proiectului de act normativ şi analizei finale a impactului de reglementare. Autoritatea administraţiei publice definitivează proiectul actului normativ şi analiza finală a impactului de reglementare conform avizelor şi consultărilor publice, cu întocmirea tabelului divergenţelor;

g) varianta finală a proiectului de act normativ şi analizei impactului de reglementare. Autoritatea administraţiei publice întocmeşte varianta finală a proiectului de act normativ şi analiza impactului de reglementare în baza avizului pozitiv al Grupului de lucru.

12. Autoritatea administraţiei publice responsabilă pentru implementarea actului normativ monitorizează performanţele actului de reglementare, folosind indicatorii conţinuţi în analiza impactului de reglementare, şi, după caz, propune modificarea ori abrogarea acestuia.

13. Autoritatea administraţiei publice responsabilă de implementarea actului normativ prezintă anual Guvernului un raport de evaluare a eficacităţii acestuia.