ID intern unic: 366050
Версия на русском
Republica Moldova
din 01.07.2016
pentru modificarea și completarea unor acte legislative
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Articolul 31 din Legea nr. 806-XII din 12 decembrie 1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. II. – La articolul 34 punctul 2 litera b) subpunctul 4) din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art. 33), cu modificările ulterioare, cuvintele „procurorului sau a” se exclud.
Art. III. – La articolul 7 din Legea presei nr. 243-XIII din 26 octombrie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 2, art. 12), cu modificările ulterioare, alineatul (3) se abrogă.
Art. IV. – La articolul 38 alineatul (2) litera d) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 53–54, art. 597), cu modificările ulterioare, cuvintele „colegiului Procuraturii Generale,” se substituie cu cuvintele „Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. V. – La articolul 9 litera f) din Legea nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995 privind organele securităţii statului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 10–11, art. 115), cu modificările ulterioare, textul „să efectueze, cu mandat emis de procuror, controlul corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor tipuri de comunicaţii, atunci cînd există probe suficiente ale indiciilor infracţiunilor, a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului” se substituie cu textul „să efectueze, în condițiile legii, controlul corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor tipuri de comunicaţii”.
Art. VI. – Capitolul IX din Legea nr. 1101-XIII din 6 februarie 1997 cu privire la gărzile populare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 22–23, art. 232) va avea următorul cuprins:
Controlul asupra respectării legislaţiei privind gărzile populare este exercitat de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe competente în modul stabilit de lege.”
Art. VII. – Legea nr. 1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 44–46, art. 310), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 33 alineatul (3), cuvintele „procurorului, a” se exclud.
2. La articolul 34 alineatul (3), cuvintele „ , de procuror” se exclud.
3. La articolul 44, alineatul (2) se abrogă.
4. La articolul 46 alineatul (1), cuvîntul „procuratură” se substituie cu textul „ , în cazul în care se invocă săvîrșirea unei infracțiuni, în procuratură”.
5. La articolul 47 alineatul (2), cuvintele „ , precum și a procurorului” se exclud.
Art. VIII. – La articolul 5 litera c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 3 octombrie 2006), cu modificările ulterioare, textul „articolului 5 din Codul de procedură civilă” se substituie cu cuvintele „Codului de procedură civilă”.
Art. IX. – La articolul 27 alineatul (2) din Legea patronatelor nr. 976-XIV din 11 mai 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 141–143, art. 1013), cu modificările ulterioare, cuvintele „procurorului sau a” se exclud.
Art. X. – La articolul 11 alineatul (2) din Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 7 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 130–132, art. 919), cu modificările ulterioare, cuvintele „sau Procurorului General” se exclud.
Art. XI. – Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 222 alineatul (2), cuvintele „conducerii organului de urmărire penală în domeniul vamal și ale” se exclud.
2. Articolul 275:
alineatul (1):
în partea introductivă, cuvintele „ , precum şi la recursul procurorului” se exclud;
la litera a), cuvintele „sau recursul nu sînt satisfăcute” se substituie cu cuvintele „nu este satisfăcută”;
la alineatul (2), cuvintele „procurorul care a înaintat recursul, precum şi” se exclud.
3. La articolul 277:
în titlu, cuvintele „sau a recursului procurorului” se exclud;
alineatul (2) se abrogă.
4. La articolul 278:
în titlu, cuvintele „sau declarării recursului” se exclud;
în textul articolului, cuvintele „sau declararea recursului” se exclud.
5. La articolul 280 alineatul (4), cuvintele „sau cu declararea recursului” și „sau recursului” se exclud.
6. La articolul 281 alineatul (1), cuvintele „sau de declarare a recursului” și „sau recursului” se exclud.
7. La articolul 282 alineatul (2) și la articolul 283 alineatul (3), cuvintele „sau de declarare a recursului” și „sau a recursului” se exclud.
8. Titlul secţiunii a 49-a va avea următorul cuprins:
„Articolul 299. Controlul exercitat de procuror
Controlul modului de realizare a atribuțiilor de către colaboratorii vamali în cadrul procesului penal, precum și a activității speciale de investigații, este exercitat de către procuror, conform competenței, în condiţiile legii.”
Art. XII. – Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 31 alineatul (3), cuvîntul „procurorului” se substituie cu cuvintele „autorităţii tutelare”.
2. Articolul 42 alineatul (1):
la litera a), cuvintele „ , autoritatea tutelară sau procurorul” se substituie cu cuvintele „sau autoritatea tutelară”;
la litera b), cuvintele „ , precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt” se exclud;
la litera c), cuvintele „sau procurorul” se exclud;
la litera d), cuvintele „şi procurorul” se exclud.
3. La articolul 53 alineatul (2), cuvîntul „procuror,” se exclude.
4. La articolul 68 alineatul (2), cuvintele „sau procurorul” se exclud.
5. La articolul 94 alineatul (5), cuvintele „ , a autorităţii tutelare sau a procurorului” se substituie cu cuvintele „sau a autorităţii tutelare”.
Art. XIII. – La articolul 15 alineatul (3) din Legea nr. 713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 208), cu modificările ulterioare, cuvintele „sau la cererea procurorului” se exclud.
Art. XIV. – La articolul 123 alineatul (3) din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, cuvintele „în condiţiile legii” se substituie cu cuvintele „altă persoană cu funcție de demnitate publică stabilită prin lege”.
Art. XV. – Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 209–211, art. 683), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 10 alineatul (1), cuvintele „procurorul anticorupție” se substituie cu cuvintele „procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție sau adjunctul acestuia, conform competențelor”.
2. Articolul 271 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Colaboratorul Centrului poate fi detașat, cu acordul scris al acestuia, în procuraturile specializate pentru o perioadă mai mare de 2 ani în condițiile legislației speciale.”
3. La articolul 44, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Controlul modului de realizare de către colaboratorii Centrului a atribuțiilor în cadrul procesului penal, precum și a activității speciale de investigații, este exercitat de către procuror, conform competenței, în condiţiile legii.”
Art. XVI. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 6:
la punctul 37), textul „(Procurorul General şi procurorii ierarhic inferiori subordonaţi lui în condiţiile Legii cu privire la Procuratură)” se exclude;
punctul 371) va avea următorul cuprins:
„371) procuror ierarhic superior – procurorul-șef al procuraturii teritoriale, adjunctul (adjuncţii) procurorului-șef al procuraturii teritoriale, procurorul-șef al procuraturii specializate, adjunctul (adjuncţii) procurorului-şef al procuraturii specializate, procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, adjuncţii Procurorului General, Procurorul General, conform ierarhiei stabilite de prezentul cod;”.
2. Articolul 52:
la alineatul (1) punctul 8), cuvintele „ilegale și” se substituie cu cuvintele „ilegale, modifică sau completează ordonanțele”;
alineatele (2), (21) și (41) se abrogă;
articolul se completează cu alineatul (42) cu următorul cuprins:
„(42) Indicațiile scrise ale procurorului date ofițerului de urmărire penală în cadrul procesului penal sînt obligatorii pentru executare.”
3. Codul se completează cu articolul 531 cu următorul cuprins:
„Articolul 531. Procurorul ierarhic superior
(1) Procuror ierarhic superior este:
a) pentru procurorii din procuratura teritorială – procurorul-șef al procuraturii teritoriale sau adjunctul acestuia, conform competențelor stabilite;
b) pentru procurorii din procuratura specializată – procurorul-șef al procuraturii specializate sau adjunctul acestuia, conform competențelor stabilite;
c) pentru procurorii-şefi adjuncţi ai procuraturilor teritoriale – procurorul-şef al procuraturii teritoriale;
d) pentru procurorii-şefi adjuncţi ai procuraturilor specializate – procurorul-şef al procuraturii specializate;
e) pentru procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale, inclusiv pentru procurorul-şef al Procuraturii unității teritoriale autonome Găgăuzia – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, conform competențelor stabilite;
f) pentru procurorii-șefi ai procuraturilor specializate – Procurorul General sau adjuncții săi, conform competențelor stabilite;
g) pentru procurorii din cadrul subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;
h) pentru adjuncții procurorilor-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;
i) pentru procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – Procurorul General sau adjuncții săi, conform competențelor stabilite;
j) pentru adjuncții Procurorului General – Procurorul General;
k) pentru toți procurorii din cadrul sistemului Procuraturii – Procurorul General.
(2) Procurorul ierarhic superior, pe lîngă atribuțiile prevăzute la art. 52 alin. (1), în cadrul urmăririi penale realizează următoarele atribuţii pentru exercitarea controlului ierarhic:
a) poate cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale şi alte date cu privire la infracţiunile săvîrşite şi la persoanele identificate în cauzele penale în care exercită controlul;
b) retrage, prin ordonanţă motivată, în cazurile prevăzute la alin. (3), materialele şi cauzele penale repartizate şi le transmite altui procuror pentru examinare;
c) decide, în termen de cel mult 15 zile, prin ordonanţă motivată, asupra contestaţiei depuse de ofiţerul de urmărire penală împotriva indicaţiilor scrise ale procurorului;
d) anulează, total ori parţial, modifică sau completează, prin ordonanță motivată, în condiţiile prezentului cod, actele procurorilor ierarhic inferiori și ale ofițerilor de urmărire penală;
e) soluţionează, prin ordonanță motivată, abţinerile şi recuzările procurorilor ierarhic inferiori;
f) examinează plîngerile depuse împotriva actelor şi acţiunilor procurorilor ierarhic inferiori;
g) asigură repartizarea către procurori a sesizărilor pentru examinare sau a cauzelor penale pentru exercitarea ori, după caz, pentru conducerea urmăririi penale;
h) reţine materialele, cauzele penale pentru exercitarea urmăririi penale în mod personal sau pentru conducerea urmăririi penale, adoptînd o ordonanţă motivată în acest sens;
i) retrage, prin ordonanță motivată, cauzele penale de la un organ de urmărire penală, dacă acesta nu este competent să efectueze urmărirea penală, și le transmite altui organ de urmărire penală, conform competenței;
j) restituie, cu indicaţiile sale scrise, dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori;
k) exercită alte atribuții prevăzute de lege.
(3) Materialele şi cauzele penale repartizate unui procuror pot fi retrase și transmise altui procuror în cazul:
a) transferului, delegării, detaşării, suspendării sau eliberării din funcţie a procurorului, potrivit legii;
b) absenţei procurorului, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică prezentarea acestuia;
c) neîntreprinderii acțiunilor necesare pe cauza penală în mod nejustificat mai mult de 30 de zile;
d) constatării, din oficiu sau la plîngere, a unei încălcări grave a drepturilor persoanelor participante la procesul penal sau în cazul admiterii unor omisiuni ireparabile în procesul de administrare a probelor.
(4) Procurorul General poate da instrucţiuni cu caracter general procurorilor, organelor de urmărire penală, organelor care exercită activitatea specială de investigaţii şi organelor de constatare în scopul asigurării legalităţii urmăririi penale.”
4. Articolul 541 va avea următorul cuprins:
„Articolul 541. Consultantul procurorului
(1) În cadrul procesului penal, procurorul poate fi asistat de un consultant.
(2) La indicaţia procurorului, consultantul:
a) elaborează proiecte de acte procesuale;
b) acordă asistenţă procurorului la efectuarea acţiunilor procesuale.
(3) Consultantul procurorului activează sub conducerea acestuia şi nu este în drept să efectueze acţiuni procesuale.
(4) Consultantul este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea asupra faptelor şi informaţiilor care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuţiilor care îi revin şi poartă răspundere, conform legii, pentru acţiunile ilegale săvîrşite în exerciţiul funcţiei.”
5. Articolul 56:
la alineatul (2), cuvintele „ , ia măsuri pentru a asigura efectuarea sub toate aspectele, complet și obiectiv, a urmăririi penale” se exclud;
alineatul (21):
la litera a), cuvintele „transmite ofițerului” se substituie cu cuvintele „repartizează ofițerilor”, iar în final se completează cu cuvintele „ , precum și cauzele penale”;
literele c) și d) se abrogă;
la litera e), cuvintele „ , aducînd acest fapt la cunoștință procurorului care conduce urmărirea penală” se exclud;
alineatul (22) se abrogă;
la alineatul (23), cuvintele „și ajutor practic” se exclud;
alineatele (24) și (25) se abrogă;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Conducătorul organului de urmărire penală retrage materialele și cauzele penale repartizate unui ofițer de urmărire penală și le transmite altui ofițer de urmărire penală, cu informarea procurorului care conduce urmărirea penală, în cazul:
a) transferului, delegării, detașării, suspendării sau eliberării din funcție a ofiţerului de urmărire penală, potrivit legii;
b) absenței ofițerului de urmărire penală, dacă există cauze obiective care justifică urgența și care împiedică prezentarea acestuia.”
articolul se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:
„(4) Retragerea sesizărilor și cauzelor penale de la un ofițer de urmărire penală în vederea repartizării acestora unui alt ofițer de urmărire penală în alte cazuri decît cele stabilite la alin. (3) se face de către conducătorul organului de urmărire penală doar în temeiul ordonanței motivate a procurorului.
(5) Conducătorul organului de urmărire penală nu are dreptul să dea indicații privind efectuarea acțiunilor procesuale, privind deciziile pe caz sau să se implice într-un alt mod în desfășurarea urmăririi penale.”
6. La articolul 219:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Acţiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acţiunea sau inacţiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia.”
la alineatul (2), în partea introductivă, cuvîntul „înainta” se substituie cu cuvîntul „intenta”;
alineatul (5) se abrogă;
la alineatul (6), cuvîntul „înaintată” se substituie cu cuvîntul „intentată”;
la alineatele (7) și (9), cuvintele „înainta” se substituie cu cuvintele „intenta”.
7. Articolul 221 va avea următorul cuprins:
„Articolul 221. Intentarea acţiunii civile în procesul penal
(1) Acţiunea civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părţii civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătoreşti.
(2) Acţiunea civilă se intentează faţă de bănuit, învinuit, inculpat, faţă de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau faţă de persoana care poate fi responsabilă de acţiunile învinuitului, inculpatului.
(3) În cererea de intentare a acţiunii civile se arată cauza penală în procedura căreia urmează să fie intentată acţiunea civilă, cine şi către cine intentează acţiunea, valoarea acţiunii şi cerinţa de despăgubire. Dacă este necesar, partea civilă își poate concretiza pretențiile.
(4) Procurorul poate intenta și susţine acţiunea civilă intentată pentru compensarea prejudiciului cauzat autorităților publice prin infracțiune, precum și pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul, de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice.
(5) Persoana care nu a intentat acţiunea civilă în cadrul procesului penal are dreptul de a intenta o asemenea acţiune în ordinea procedurii civile. Dacă acţiunea civilă intentată la instanţa civilă a fost respinsă, reclamantul nu are dreptul de a intenta aceeaşi acţiune în cadrul procesului penal. Dacă acţiunea civilă a fost respinsă în cadrul procesului penal, reclamantul nu are dreptul să intenteze aceeaşi acţiune în ordinea procedurii civile.”
8. La articolul 222:
la alineatul (1), cuvintele „a înaintat” se substituie cu cuvintele „a intentat”;
la alineatul (2), cuvîntul „înaintarea” se substituie cu cuvîntul „intentarea”, iar cuvintele „a înaintat” – cu cuvintele „a intentat”;
la alineatul (3), cuvintele „de a înainta” se substituie cu cuvintele „de a intenta”.
9. Articolul 224:
la alineatul (1), textul „Persoana poate retrage acțiunea civilă și în cazul în care aceasta a fost inițiată de către procuror în interesele ei.” se exclude;
alineatul (2) se completează în final cu textul: „Retragerea acțiunii civile la faza judecării cauzei, acceptată de instanţă, împiedică intentarea ulterioară a aceleiaşi acţiuni în cadrul procesului civil.”
10. La articolul 225:
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”
alineatul (4) se abrogă.
11. Articolul 253:
la alineatul (2), după cuvîntul „sînt” se introduc cuvintele „organizate în structuri centrale și structuri teritoriale și sînt”;
la alineatul (3), cuvintele „ale conducătorului organului de urmărire penală şi” se exclud.
12. Articolul 257:
se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită și conduc urmărirea penală în privința infracțiunilor date în competența lor, indiferent de locul săvîrșirii acestora.”
la alineatul (5), cuvintele „pentru efectuarea unei urmăriri penale mai operative, mai complete şi mai obiective” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu prevederile prezentului cod”.
13. Articolul 269 va avea următorul cuprins:
„Articolul 269. Competenţa organului de urmărire
penală al Centrului Național Anticorupție
Organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute la art. 239–240, 243, 279 şi 324–335 din Codul penal, precum și a celor săvîrșite în conexiune cu acestea, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.”
14. Articolul 270:
alineatul (1):
la punctul 1):
litera e1) se abrogă;
litera g) se completează în final cu cuvintele „ , în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”;
litera h) se completează în final cu cuvintele „ , dacă acestea sînt deosebit de grave și excepțional de grave”;
punctul se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
„i) angajații Centrului Național Anticorupție, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu;”
punctul 2) va avea următorul cuprins:
„2) următoarelor infracțiuni:
a) atentatele la viața polițiştilor, ofițerilor de urmărire penală, ofițerilor de informații și securitate, procurorilor, judecătorilor, dacă atentatul este legat de exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și la viața membrilor familiilor acestora;
b) infracțiuni date în competenţa procuraturilor specializate, conform prevederilor art. 2701 și 2702;”
punctele 3) și 4) se abrogă;
alineatele (2) și (3) se abrogă;
alineatele (4) și (5) vor avea următorul cuprins:
„(4) Este competent să exercite urmărirea penală în cazurile prevăzute la alin. (1) procurorul de la procuratura în a cărei rază teritorială a fost săvîrșită infracțiunea sau, după caz, procurorul din procuratura specializată.
(5) Procurorul General și adjuncții săi pot să dispună, prin ordonanţă motivată, exercitarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la alin. (1) de către procurorul din altă procuratură.”
alineatul (6) se abrogă;
alineatele (7)–(9) vor avea următorul cuprins:
„(7) Urmărirea penală împotriva Procurorului General se pornește de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.
(8) În cauzele complicate şi de mari proporţii, procurorul ierarhic superior celui de a cărui competenţă este urmărirea penală poate dispune, prin ordonanţă motivată, exercitarea urmăririi penale de către un grup de procurori și ofițeri de urmărire penală, indicînd procurorul care conduce grupul.
(9) În caz de necesitate, procurorul poate exercita personal urmărirea penală în orice cauză penală.”
15. Codul se completează cu articolele 2701 și 2702 cu următorul cuprins:
„Articolul 2701. Competenţa Procuraturii Anticorupţie
(1) Procuratura Anticorupţie exercită urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 1811, 1812, 2421, 2422, 324–329, 332–335 din Codul penal şi în cazul infracţiunilor comise cu folosirea situaţiei de serviciu, prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal:
1) dacă au fost săvîrşite de:
a) persoane cu funcţii de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și comunelor, consilierilor locali ai satelor și comunelor;
b) funcţionari publici de conducere de nivel superior;
c) ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii;
d) avocaţi;
e) executori judecătorești;
f) administratori autorizați;
g) persoane ce reprezintă conducerea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;
h) persoane ce reprezintă conducerea băncilor comerciale;
i) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, alte persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Statului Major General al Forţelor Armate, precum şi de persoane care dețin gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă şi altor foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depăşesc 5000 de unităţi convenţionale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte 50000 de unităţi convenţionale;
3) dacă valoarea finanţării, resurselor administrative, a donaţiilor, alocaţiilor de la bugetul de stat şi/sau mijloacelor din fondul electoral utilizate la săvîrşirea infracţiunii depăşeşte 5000 de unităţi convenţionale – în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 1812 din Codul penal.
(2) Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție.
Articolul 2702. Competenţa Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Organizate
și Cauze Speciale
(1) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul:
a) infracţiunilor cu caracter terorist în sensul art. 13411 din Codul penal;
b) infracțiunilor prevăzute la art. 135–144, art. 1661 alin. (3) și (4), art. 283, 284, 295–2952, 337–346 din Codul penal;
c) infracţiunilor prevăzute la art. 244, 248, 249, 259–2611 din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte valoarea de 50000 de unităţi convenţionale;
d) infracţiunilor săvîrşite de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul penal, al infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, cu excepția celor menționate la art. 2701 alin. (1) din prezentul cod;
e) infracțiunilor săvîrșite de o organizaţie (asociație) criminală în sensul art. 47 din Codul penal.
(2) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competenţa pe întreg teritoriul Republicii Moldova, menționate la art. 266 și 268 din prezentul cod.
(3) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită sau conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia de către Procurorul General.”
16. La articolul 271:
alineatul (7) se completează în final cu textul: „Această prevedere nu se aplică procuraturilor specializate.”
articolul se completează cu alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins:
„(8) Dacă o persoană a săvîrșit două sau mai multe infracţiuni dintre care cel puțin una este de competența procuraturii specializate, urmărirea penală este exercitată de către procuratura specializată.
(9) Conflictul de competenţă între procuraturile specializate se soluţionează de către Procurorul General în conformitate cu prevederile prezentului cod.”
Art. XVII. – La articolul 349 din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159–162, art. 648), cu modificările ulterioare, litera f) se abrogă.
Art. XVIII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130–134, art. 415), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolele 71 și 72 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 71. Participarea procurorului la judecarea
pricinilor civile
(1) Procurorul participă la judecarea pricinilor civile în calitate de participant la proces dacă el însuşi a depus cererea de chemare în judecată.
(2) Procurorul poate depune cererea de chemare în judecată pentru compensarea prejudiciului cauzat autorităților publice prin infracțiune, precum și pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul, în cazul încetării urmăririi penale sau neînceperii urmăririi penale în temeiul art. 275 pct. 4), 5) şi 9) din Codul de procedură penală. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice.
Articolul 72. Drepturile procedurale ale procurorului
(1) Procurorul care a intentat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.
(2) Renunţarea procurorului la pretenţiile înaintate în apărarea intereselor autorității publice nu o privează pe aceasta de dreptul de a cere examinarea pricinii în fond.
(3) Renunțarea autorității publice la acțiunea intentată de procuror nu afectează examinarea pricinii dacă procurorul cere examinarea pricinii în fond.
(4) Neprezentarea procurorului citat legal în şedinţa de judecată nu împiedică examinarea pricinii dacă autoritatea publică în interesele căreia a fost intentată acţiunea susţine examinarea cauzei în lipsa procurorului.”
2. La articolul 169, alineatul (1) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal, dacă retragerea a fost acceptată de instanţă;”.
3. La articolul 265, alineatul (1) se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:
„c1) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal, dacă retragerea a fost acceptată de instanţă;”.
4. La articolul 302 alineatele (1) și (2), cuvintele „ , a procurorului” se exclud.
5. La articolul 308 alineatul (2), cuvintele „ , a procurorului” se exclud.
6. La articolul 3181 alineatul (1), cuvîntul „procuror,” se exclude.
Art. XIX. – Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 35–38, art. 148), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul capitolului III se completează în final cu cuvintele „ , a inspectorilor din Inspecția procurorilor”.
2. La articolul 6:
alineatul (2) se abrogă;
la alineatul (3), după cuvîntul „magistrat” se introduc cuvintele „și procuror”.
3. Legea se completează cu articolul 83 cu următorul cuprins:
„Art. 83. – Salariile inspectorilor din Inspecţia procurorilor cuprind salariul funcţiei conform anexei nr. 14.”
4. Legea se completează cu articolul 221 cu următorul cuprins:
„Art. 221. – Ofițerilor de urmărire penală detașați la procuraturile specializate li se stabilește un salariu de bază lunar în mărime de 2 salarii medii pe economie. Dacă salariul prevăzut pentru funcția în care ofițerul de urmărire penală se detașează este mai mic decît cel de care acesta beneficia în funcția anterioară, se va păstra salariul funcției de bază.”
5. La anexa nr. 3, compartimentele „Procuratura Generală”, „Procuratura unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, Procuratura municipiului Chişinău şi Procuratura anticorupţie” și „Procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate” se exclud.
6. La anexa nr. 9, compartimentul „Pentru colaboratorii organelor procuraturii” se exclude.
7. Legea se completează cu anexa nr. 14 cu următorul cuprins:
Art. XX. – Legea nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 195–198, art. 918), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 6, alineatul (6) se completează în final cu textul: „Conducătorul organului de urmărire penală nu este în drept să dea indicații sau însărcinări ofițerilor de urmărire penală detașați la procuratura specializată.”
2. Articolul 25:
alineatul (1) se completează în final cu textul „sau, în caz de detaşare, prin ordin al conducătorului instituţiei la care este detaşat ofiţerul de urmărire penală”;
la alineatul (2), după cuvintele „este constituit organul de urmărire penală” se introduc cuvintele „sau de către conducătorul instituţiei la care este detaşat ofițerul de urmărire penală”.
3. La articolul 29, alineatul (3) se completează în final cu cuvintele „sau în instituţia la care este detaşat ofiţerul de urmărire penală”.
4. Legea se completează cu capitolul IV1 cu următorul cuprins:
la procuraturile specializate
(1) Ofiţerii de urmărire penală pot fi detaşaţi la procuraturile specializate pentru o perioadă de pînă la 5 ani, care poate fi reînnoită pentru o perioadă de pînă la 5 ani.
(2) Ofiţerii de urmărire penală pasibili de detaşare sînt selectați în mod individual, în baza unor criterii stabilite în regulamentul de activitate al procuraturii specializate, de către procurorul-şef al procuraturii specializate. Detaşarea se face cu acordul scris al ofiţerului de urmărire penală selectat, prin ordinul Procurorului General, cu acordul conducătorului instituţiei în care activează persoana detaşată.
(3) Detaşarea ofiţerului de urmărire penală la procuratura specializată încetează înaintea expirării termenului pentru care a fost detaşat, prin revocare din funcţia în care a fost detaşat, în temeiul ordinului motivat al Procurorului General, doar la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate.
(4) În perioada detaşării la procuratura specializată, ofiţerul de urmărire penală are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, cu excepţiile stabilite în prezentul capitol.
Articolul 292. Statutul şi competenţa ofiţerilor de urmărire
penală detaşaţi la procuratura specializată
(1) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată îşi desfăşoară activitatea doar în cadrul procuraturii specializate, sub autoritatea exclusivă a procurorului-şef al acesteia.
(2) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată nu pot primi nicio indicaţie sau însărcinare de la instituțiile de la care au fost detaşaţi.
(3) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată pot efectua doar acțiunile de urmărire penală dispuse de procurorii procuraturii specializate. Ofiţerii de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorilor din cadrul procuraturii specializate.
(4) Dispoziţiile procurorilor din procuratura specializată sînt obligatorii pentru ofiţerii de urmărire penală detaşaţi. Actele întocmite de ofiţerii de urmărire penală în temeiul ordonanţei scrise a procurorului se consideră a fi efectuate în numele acestuia.
Articolul 293. Serviciul în cadrul procuraturii specializate
(1) Atribuţiile prevăzute de lege privind asigurarea drepturilor, acordarea stimulărilor și aplicarea sancţiunilor ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată sînt exercitate de către Procurorul General, la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate, sau, după caz, de către procurorul-șef al procuraturii specializate.
(2) Ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată gradele speciale le sînt acordate de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei, la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate.
(3) Ofiţerul de urmărire penală detaşat la procuratura specializată este evaluat de către procurorul-şef al procuraturii specializate în condiţiile legislaţiei care reglementează activitatea instituției de la care este detaşat.
(4) Ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi li se eliberează, de către Procurorul General, legitimaţie de serviciu de modelul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Articolul 294. Salarizarea ofiţerului de urmărire penală detaşat
la procuratura specializată
Drepturile salariale ale ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată se plătesc din bugetul procuraturii specializate.”
Art. XXI. – La articolul 42 alineatul (2) din anexa la Legea nr. 52-XVI din 2 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 78–81, art. 356), cu modificările ulterioare, cuvîntul „militar” se exclude.
Art. XXII. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3–6, art.15), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 386:
la alineatul (2), literele e) și f) se completează în final cu textul „ , conform prevederilor art. 396 alin. (4)”;
alineatul (3) se abrogă.
2. Articolul 396 va avea următorul cuprins:
„Articolul 396. Competența procurorului
(1) Procurorul emite ordonanța cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în exerciţiul funcţiunii şi o transmite autorității publice cu competență de examinare a contravențiilor.
(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art. 336.
(3) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie o contravenţie, procurorul dispune, prin ordonanță motivată, pornirea procesului contravenţional şi, prin derogare de la alin. (1), examinează cauza.
(4) În cadrul controlului respectării legislației la înregistrarea de către subdiviziunile competente subordonate Ministerului Afacerilor Interne, de către Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal a sesizărilor despre săvîrșirea contravențiilor și infracțiunilor, procurorul este în drept să verifice legalitatea acțiunilor agentului constatator, să pornească procesul contravențional, să atace decizia agentului constatator în instanța de judecată.
(5) Decizia procurorului poate fi contestată în termen de 15 zile de la emitere și se examinează în conformitate cu prevederile art. 448 şi ale capitolului VII din cartea a doua.”
3. Articolul 400:
la alineatul (4), după textul „prevăzute la art.” se introduc cifrele „541,”, cifrele „62” se substituie cu cifrele „62–68”, după cifrele „76,” se introduc cifrele „88,”, cifrele „322” se substituie cu cifrele „317, 320, 322–324”, iar după textul „art. 2771 alin. (3)” se introduce textul „ , art. 335–337, 351–353”;
la alineatul (6), după textul „prevăzute la art.” se introduc cifrele „541, 62–68, 88,” cifrele „322” se substituie cu cifrele „317, 320, 322–324”, iar după textul „art. 2771 alin. (3)” se introduce textul „ , art. 335–337, 351–353”.
4. La articolul 401 alineatul (1), cifrele „3131” se substituie cu cifrele „312, 313, 3131, 3133”, iar textul „şi 315” se substituie cu textul „ , 315 şi 316”.
Art. XXIII. – Hotărîrea Parlamentului nr. 77 din 4 mai 2010 privind aprobarea structurii Procuraturii Generale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78–80, art. 227) se abrogă.
Art. XXIV. – Hotărîrea Parlamentului nr. 78 din 4 mai 2010 privind aprobarea organelor Procuraturii, a localităţilor de reşedinţă, a circumscripţiilor în care activează şi a numărului de personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78–80, art. 228) se modifică după cum urmează:
1. Titlul hotărîrii va avea următorul cuprins: „Hotărîre privind aprobarea numărului de personal al Procuraturii”;
2. Articolele 1 și 2 se abrogă.
3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. – Se aprobă personalul Procuraturii în număr de 720 de procurori şi 700 de unităţi de personal, inclusiv personal tehnic.”
4. Articolul 4 se abrogă.
Art. XXV. – La articolul 6 din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 126–128, art. 406), cu modificările ulterioare, alineatul (6) se abrogă.
Art. XXVI. – Capitolul I secţiunea a III-a punctul 1 poziția A04 coloana a doua din anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 164–165, art. 480), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul: „Şef/şef adjunct al aparatului Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. XXVII. – Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 63, art. 213), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8 alineatul (4), cuvintele „şi de Consiliul Superior al Magistraturii” se substituie cu cuvintele „ , de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor”.
2. La anexa nr. 2 compartimentul „Procuratura Generală”:
titlul se completează cu cuvintele „ , Consiliul Superior al Procurorilor”;
înainte de poziţia B15 se introduc poziţiile:
Art. XXVIII. – Articolul 9 din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigații (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 113–118, art. 373), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:
„(5) Ofiţerii de investigații pot fi detaşaţi la procuraturile specializate în condițiile legii.
(6) Ofiţerii de investigații pasibili de detaşare se selectează în mod individual, în baza unor criterii stabilite de regulamentul de activitate al procuraturii specializate, de către procurorul-şef al procuraturii specializate. Detaşarea se face cu acordul scris al ofiţerului de investigații selectat, prin ordinul comun al Procurorului General şi al conducătorului autorității în care activează ofițerul de investigații detaşat.”
Art. XXIX. – Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 14–16, art. 32), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii se completează în final cu cuvintele „și procurorilor”.
2. Articolul 1:
la alineatul (1), după cuvintele „condiţiile de salarizare a judecătorilor” și „sistem unitar de salarizare a judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
la alineatul (2):
în partea introductivă, după cuvintele „Sistemul de salarizare a judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
alineatul se completează cu litera a1) cu următorul cuprins:
„a1) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de procurori în dependență de nivelul procuraturilor;”
la alineatul (3), cuvintele „precum și” se exclud, iar în final se completează cu cuvintele „ , precum și procurorilor”.
3. La articolul 2:
titlul se completează în final cu cuvintele „și procurorilor”;
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Sistemul de salarizare a procurorilor se stabileşte ţinîndu-se cont de rolul procurorului la realizarea actului justiţiei, de incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute de lege pentru aceştia, precum şi de exigenţele impuse prin documentele internaţionale cu privire la funcţionarea eficientă a Procuraturii.”
la alineatul (2):
în partea introductivă, după cuvîntul „judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
la litera c), cuvintele „pentru judecători” se substituie cu cuvintele „atît pentru judecători, cît și pentru procurori”.
4. Titlul capitolului II se completează în final cu cuvintele „și al procurorului”.
5. Articolul 3:
la alineatul (1), în partea introductivă, cuvintele „judecătorul are” se substituie cu cuvintele „judecătorul și procurorul au”;
la alineatul (2), după cuvîntul „Judecătorul” se introduc cuvintele „și procurorul”.
6. La articolul 4, titlul se completează în final cu cuvintele „al judecătorului”.
7. Legea se completează cu articolele 51 și 52 cu următorul cuprins:
„Articolul 51. Salariul de funcție al procurorului
(1) Salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform prezentei legi şi Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținîndu-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.
(2) Salariul de funcţie al procurorului din procuratura teritorială și procuratura unității teritoriale autonome Găgăuzia se stabileşte în cuantum de:
a) 2,7 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de pînă la 6 ani;
b) 2,88 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de la 6 la 12 ani;
c) 3,15 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de peste 12 ani.
(3) Salariul de funcţie al procurorului din Procuratura Generală și procuratura specializată se stabileşte în cuantum de:
a) 4,32 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de pînă la 16 ani;
b) 4,5 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de peste 16 ani.
(4) Salariul de funcţie al preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte în cuantum de 4,5 salarii medii pe economie.
(5) Membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndul procurorilor li se stabileşte un salariu de funcție la nivelul celui al procurorului din cadrul Procuraturii Generale sau, după caz, li se păstrează salariul pentru funcţia de procuror deţinută pînă la detaşare dacă acesta este mai mare.
Articolul 52. Sporul pentru exercitarea funcțiilor
de conducere în Procuratură
și în Consiliul Superior al Procurorilor
Pentru exercitarea funcției de conducere, procurorul beneficiază de următorul spor calculat în raport procentual față de salariul său de funcție în cuantum de:
a) 20% – pentru exercitarea funcției de Procuror General sau de preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor;
b) 15% – pentru exercitarea funcției de adjunct al Procurorului General sau de procuror-șef al procuraturii specializate;
c) 12% – pentru exercitarea funcției de procuror-șef al direcției din cadrul Procuraturii Generale sau de adjunct al procurorului-șef al procuraturii specializate;
d) 9% – pentru exercitarea funcției de procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale sau de procuror-șef al procuraturii teritoriale;
e) 7% – pentru exercitarea funcției de adjunct al procurorului-șef al procuraturii teritoriale.”
8. Articolul 6:
la alineatul (1), după cuvintele „Judecătorilor”, „judecătorului” se introduc, respectiv, cuvintele „și procurorilor”, „sau procurorului”;
la alineatul (2), după cuvîntul „Judecătorii” se introduc cuvintele „și procurorii”;
la alineatul (3), după cuvîntul „judecătorii” se introduc cuvintele „și procurorii”;
la alineatul (4), după cuvintele „unui judecător” se introduc cuvintele „sau, respectiv, unui procuror”.
9. Titlul capitolului III se completează în final cu cuvintele „judecătorului și procurorului”.
10. Articolul 7:
la alineatul (1), cuvintele „Salariul judecătorului se stabilește și se plătește” se substituie cu cuvintele „Salariul judecătorului și salariul procurorului se stabilesc și se plătesc”;
articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Salariul procurorului se stabileşte în limitele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de actele normative de punere în aplicare a acesteia, printr-un act administrativ al Procurorului General.”
11. Legea se completează cu articolul 81 cu următorul cuprins:
„Articolul 81. Salariul procurorului în situații speciale
(1) Procurorul care asigură interimatul funcţiei de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef are dreptul, pe perioada exercitării interimatului acestor funcţii, la un spor la salariul de funcţie stabilit în condiţiile art. 52.
(2) Adjunctului procurorului-șef care, pentru o perioadă determinată, exercită atribuțiile altui adjunct sau ale procurorului-șef nu i se achită sporul prevăzut la alin. (1).
(3) În cazul detașării sau delegării într-o altă funcție pe un termen limitat, procurorul beneficiază, pe perioada detașării sau delegării, de toate drepturile salariale prevăzute de lege pentru funcţia în care este detașat sau delegat. În cazul în care salariul prevăzut pentru funcţia în care a fost detașat sau delegat este mai mic, procurorul beneficiază de salariul stabilit pentru funcţia din care a fost detașat sau delegat.
(4) Pe perioada detaşării, procurorul beneficiază, pe lîngă salariul de funcţie, şi de celelalte drepturi salariale acordate procurorilor în condiţiile prezentei legi.
(5) Drepturile salariale acordate pe perioada detaşării procurorului sînt achitate de instituția la care acesta a fost detaşat. În cazul în care instituția la care a fost detaşat procurorul este în imposibilitatea de a achita drepturile salariale ale acestuia, achitarea se va efectua de către Procuratură.”
12. În titlul şi în textul articolului 9, după cuvintele „ale judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”.
Art. XXX. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 august 2016, concomitent cu Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, cu excepția art. XXIV pct. 3, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 152. Chişinău, 1 iulie 2016.
Art. I. – Articolul 31 din Legea nr. 806-XII din 12 decembrie 1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. II. – La articolul 34 punctul 2 litera b) subpunctul 4) din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art. 33), cu modificările ulterioare, cuvintele „procurorului sau a” se exclud.
Art. III. – La articolul 7 din Legea presei nr. 243-XIII din 26 octombrie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 2, art. 12), cu modificările ulterioare, alineatul (3) se abrogă.
Art. IV. – La articolul 38 alineatul (2) litera d) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 53–54, art. 597), cu modificările ulterioare, cuvintele „colegiului Procuraturii Generale,” se substituie cu cuvintele „Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. V. – La articolul 9 litera f) din Legea nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995 privind organele securităţii statului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 10–11, art. 115), cu modificările ulterioare, textul „să efectueze, cu mandat emis de procuror, controlul corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor tipuri de comunicaţii, atunci cînd există probe suficiente ale indiciilor infracţiunilor, a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului” se substituie cu textul „să efectueze, în condițiile legii, controlul corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor tipuri de comunicaţii”.
Art. VI. – Capitolul IX din Legea nr. 1101-XIII din 6 februarie 1997 cu privire la gărzile populare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 22–23, art. 232) va avea următorul cuprins:
„Capitolul IX
CONTROLUL ASUPRA RESPECTĂRII LEGISLAŢIEI
Articolul 16. ControlulCONTROLUL ASUPRA RESPECTĂRII LEGISLAŢIEI
Controlul asupra respectării legislaţiei privind gărzile populare este exercitat de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe competente în modul stabilit de lege.”
Art. VII. – Legea nr. 1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 44–46, art. 310), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 33 alineatul (3), cuvintele „procurorului, a” se exclud.
2. La articolul 34 alineatul (3), cuvintele „ , de procuror” se exclud.
3. La articolul 44, alineatul (2) se abrogă.
4. La articolul 46 alineatul (1), cuvîntul „procuratură” se substituie cu textul „ , în cazul în care se invocă săvîrșirea unei infracțiuni, în procuratură”.
5. La articolul 47 alineatul (2), cuvintele „ , precum și a procurorului” se exclud.
Art. VIII. – La articolul 5 litera c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 3 octombrie 2006), cu modificările ulterioare, textul „articolului 5 din Codul de procedură civilă” se substituie cu cuvintele „Codului de procedură civilă”.
Art. IX. – La articolul 27 alineatul (2) din Legea patronatelor nr. 976-XIV din 11 mai 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 141–143, art. 1013), cu modificările ulterioare, cuvintele „procurorului sau a” se exclud.
Art. X. – La articolul 11 alineatul (2) din Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 7 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 130–132, art. 919), cu modificările ulterioare, cuvintele „sau Procurorului General” se exclud.
Art. XI. – Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 222 alineatul (2), cuvintele „conducerii organului de urmărire penală în domeniul vamal și ale” se exclud.
2. Articolul 275:
alineatul (1):
în partea introductivă, cuvintele „ , precum şi la recursul procurorului” se exclud;
la litera a), cuvintele „sau recursul nu sînt satisfăcute” se substituie cu cuvintele „nu este satisfăcută”;
la alineatul (2), cuvintele „procurorul care a înaintat recursul, precum şi” se exclud.
3. La articolul 277:
în titlu, cuvintele „sau a recursului procurorului” se exclud;
alineatul (2) se abrogă.
4. La articolul 278:
în titlu, cuvintele „sau declarării recursului” se exclud;
în textul articolului, cuvintele „sau declararea recursului” se exclud.
5. La articolul 280 alineatul (4), cuvintele „sau cu declararea recursului” și „sau recursului” se exclud.
6. La articolul 281 alineatul (1), cuvintele „sau de declarare a recursului” și „sau recursului” se exclud.
7. La articolul 282 alineatul (2) și la articolul 283 alineatul (3), cuvintele „sau de declarare a recursului” și „sau a recursului” se exclud.
8. Titlul secţiunii a 49-a va avea următorul cuprins:
„Secțiunea a 49-a
Controlul activității de urmărire penală, activității
speciale de investigații, precum și controlul legalității
deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale
şi a colaboratorilor vamali”.
9. Articolul 299 va avea următorul cuprins:Controlul activității de urmărire penală, activității
speciale de investigații, precum și controlul legalității
deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale
şi a colaboratorilor vamali”.
„Articolul 299. Controlul exercitat de procuror
Controlul modului de realizare a atribuțiilor de către colaboratorii vamali în cadrul procesului penal, precum și a activității speciale de investigații, este exercitat de către procuror, conform competenței, în condiţiile legii.”
Art. XII. – Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 31 alineatul (3), cuvîntul „procurorului” se substituie cu cuvintele „autorităţii tutelare”.
2. Articolul 42 alineatul (1):
la litera a), cuvintele „ , autoritatea tutelară sau procurorul” se substituie cu cuvintele „sau autoritatea tutelară”;
la litera b), cuvintele „ , precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt” se exclud;
la litera c), cuvintele „sau procurorul” se exclud;
la litera d), cuvintele „şi procurorul” se exclud.
3. La articolul 53 alineatul (2), cuvîntul „procuror,” se exclude.
4. La articolul 68 alineatul (2), cuvintele „sau procurorul” se exclud.
5. La articolul 94 alineatul (5), cuvintele „ , a autorităţii tutelare sau a procurorului” se substituie cu cuvintele „sau a autorităţii tutelare”.
Art. XIII. – La articolul 15 alineatul (3) din Legea nr. 713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 208), cu modificările ulterioare, cuvintele „sau la cererea procurorului” se exclud.
Art. XIV. – La articolul 123 alineatul (3) din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, cuvintele „în condiţiile legii” se substituie cu cuvintele „altă persoană cu funcție de demnitate publică stabilită prin lege”.
Art. XV. – Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 209–211, art. 683), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 10 alineatul (1), cuvintele „procurorul anticorupție” se substituie cu cuvintele „procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție sau adjunctul acestuia, conform competențelor”.
2. Articolul 271 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Colaboratorul Centrului poate fi detașat, cu acordul scris al acestuia, în procuraturile specializate pentru o perioadă mai mare de 2 ani în condițiile legislației speciale.”
3. La articolul 44, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Controlul modului de realizare de către colaboratorii Centrului a atribuțiilor în cadrul procesului penal, precum și a activității speciale de investigații, este exercitat de către procuror, conform competenței, în condiţiile legii.”
Art. XVI. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 6:
la punctul 37), textul „(Procurorul General şi procurorii ierarhic inferiori subordonaţi lui în condiţiile Legii cu privire la Procuratură)” se exclude;
punctul 371) va avea următorul cuprins:
„371) procuror ierarhic superior – procurorul-șef al procuraturii teritoriale, adjunctul (adjuncţii) procurorului-șef al procuraturii teritoriale, procurorul-șef al procuraturii specializate, adjunctul (adjuncţii) procurorului-şef al procuraturii specializate, procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, adjuncţii Procurorului General, Procurorul General, conform ierarhiei stabilite de prezentul cod;”.
2. Articolul 52:
la alineatul (1) punctul 8), cuvintele „ilegale și” se substituie cu cuvintele „ilegale, modifică sau completează ordonanțele”;
alineatele (2), (21) și (41) se abrogă;
articolul se completează cu alineatul (42) cu următorul cuprins:
„(42) Indicațiile scrise ale procurorului date ofițerului de urmărire penală în cadrul procesului penal sînt obligatorii pentru executare.”
3. Codul se completează cu articolul 531 cu următorul cuprins:
„Articolul 531. Procurorul ierarhic superior
(1) Procuror ierarhic superior este:
a) pentru procurorii din procuratura teritorială – procurorul-șef al procuraturii teritoriale sau adjunctul acestuia, conform competențelor stabilite;
b) pentru procurorii din procuratura specializată – procurorul-șef al procuraturii specializate sau adjunctul acestuia, conform competențelor stabilite;
c) pentru procurorii-şefi adjuncţi ai procuraturilor teritoriale – procurorul-şef al procuraturii teritoriale;
d) pentru procurorii-şefi adjuncţi ai procuraturilor specializate – procurorul-şef al procuraturii specializate;
e) pentru procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale, inclusiv pentru procurorul-şef al Procuraturii unității teritoriale autonome Găgăuzia – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, conform competențelor stabilite;
f) pentru procurorii-șefi ai procuraturilor specializate – Procurorul General sau adjuncții săi, conform competențelor stabilite;
g) pentru procurorii din cadrul subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;
h) pentru adjuncții procurorilor-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;
i) pentru procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – Procurorul General sau adjuncții săi, conform competențelor stabilite;
j) pentru adjuncții Procurorului General – Procurorul General;
k) pentru toți procurorii din cadrul sistemului Procuraturii – Procurorul General.
(2) Procurorul ierarhic superior, pe lîngă atribuțiile prevăzute la art. 52 alin. (1), în cadrul urmăririi penale realizează următoarele atribuţii pentru exercitarea controlului ierarhic:
a) poate cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale şi alte date cu privire la infracţiunile săvîrşite şi la persoanele identificate în cauzele penale în care exercită controlul;
b) retrage, prin ordonanţă motivată, în cazurile prevăzute la alin. (3), materialele şi cauzele penale repartizate şi le transmite altui procuror pentru examinare;
c) decide, în termen de cel mult 15 zile, prin ordonanţă motivată, asupra contestaţiei depuse de ofiţerul de urmărire penală împotriva indicaţiilor scrise ale procurorului;
d) anulează, total ori parţial, modifică sau completează, prin ordonanță motivată, în condiţiile prezentului cod, actele procurorilor ierarhic inferiori și ale ofițerilor de urmărire penală;
e) soluţionează, prin ordonanță motivată, abţinerile şi recuzările procurorilor ierarhic inferiori;
f) examinează plîngerile depuse împotriva actelor şi acţiunilor procurorilor ierarhic inferiori;
g) asigură repartizarea către procurori a sesizărilor pentru examinare sau a cauzelor penale pentru exercitarea ori, după caz, pentru conducerea urmăririi penale;
h) reţine materialele, cauzele penale pentru exercitarea urmăririi penale în mod personal sau pentru conducerea urmăririi penale, adoptînd o ordonanţă motivată în acest sens;
i) retrage, prin ordonanță motivată, cauzele penale de la un organ de urmărire penală, dacă acesta nu este competent să efectueze urmărirea penală, și le transmite altui organ de urmărire penală, conform competenței;
j) restituie, cu indicaţiile sale scrise, dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori;
k) exercită alte atribuții prevăzute de lege.
(3) Materialele şi cauzele penale repartizate unui procuror pot fi retrase și transmise altui procuror în cazul:
a) transferului, delegării, detaşării, suspendării sau eliberării din funcţie a procurorului, potrivit legii;
b) absenţei procurorului, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică prezentarea acestuia;
c) neîntreprinderii acțiunilor necesare pe cauza penală în mod nejustificat mai mult de 30 de zile;
d) constatării, din oficiu sau la plîngere, a unei încălcări grave a drepturilor persoanelor participante la procesul penal sau în cazul admiterii unor omisiuni ireparabile în procesul de administrare a probelor.
(4) Procurorul General poate da instrucţiuni cu caracter general procurorilor, organelor de urmărire penală, organelor care exercită activitatea specială de investigaţii şi organelor de constatare în scopul asigurării legalităţii urmăririi penale.”
4. Articolul 541 va avea următorul cuprins:
„Articolul 541. Consultantul procurorului
(1) În cadrul procesului penal, procurorul poate fi asistat de un consultant.
(2) La indicaţia procurorului, consultantul:
a) elaborează proiecte de acte procesuale;
b) acordă asistenţă procurorului la efectuarea acţiunilor procesuale.
(3) Consultantul procurorului activează sub conducerea acestuia şi nu este în drept să efectueze acţiuni procesuale.
(4) Consultantul este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea asupra faptelor şi informaţiilor care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuţiilor care îi revin şi poartă răspundere, conform legii, pentru acţiunile ilegale săvîrşite în exerciţiul funcţiei.”
5. Articolul 56:
la alineatul (2), cuvintele „ , ia măsuri pentru a asigura efectuarea sub toate aspectele, complet și obiectiv, a urmăririi penale” se exclud;
alineatul (21):
la litera a), cuvintele „transmite ofițerului” se substituie cu cuvintele „repartizează ofițerilor”, iar în final se completează cu cuvintele „ , precum și cauzele penale”;
literele c) și d) se abrogă;
la litera e), cuvintele „ , aducînd acest fapt la cunoștință procurorului care conduce urmărirea penală” se exclud;
alineatul (22) se abrogă;
la alineatul (23), cuvintele „și ajutor practic” se exclud;
alineatele (24) și (25) se abrogă;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Conducătorul organului de urmărire penală retrage materialele și cauzele penale repartizate unui ofițer de urmărire penală și le transmite altui ofițer de urmărire penală, cu informarea procurorului care conduce urmărirea penală, în cazul:
a) transferului, delegării, detașării, suspendării sau eliberării din funcție a ofiţerului de urmărire penală, potrivit legii;
b) absenței ofițerului de urmărire penală, dacă există cauze obiective care justifică urgența și care împiedică prezentarea acestuia.”
articolul se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:
„(4) Retragerea sesizărilor și cauzelor penale de la un ofițer de urmărire penală în vederea repartizării acestora unui alt ofițer de urmărire penală în alte cazuri decît cele stabilite la alin. (3) se face de către conducătorul organului de urmărire penală doar în temeiul ordonanței motivate a procurorului.
(5) Conducătorul organului de urmărire penală nu are dreptul să dea indicații privind efectuarea acțiunilor procesuale, privind deciziile pe caz sau să se implice într-un alt mod în desfășurarea urmăririi penale.”
6. La articolul 219:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Acţiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acţiunea sau inacţiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia.”
la alineatul (2), în partea introductivă, cuvîntul „înainta” se substituie cu cuvîntul „intenta”;
alineatul (5) se abrogă;
la alineatul (6), cuvîntul „înaintată” se substituie cu cuvîntul „intentată”;
la alineatele (7) și (9), cuvintele „înainta” se substituie cu cuvintele „intenta”.
7. Articolul 221 va avea următorul cuprins:
„Articolul 221. Intentarea acţiunii civile în procesul penal
(1) Acţiunea civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părţii civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătoreşti.
(2) Acţiunea civilă se intentează faţă de bănuit, învinuit, inculpat, faţă de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau faţă de persoana care poate fi responsabilă de acţiunile învinuitului, inculpatului.
(3) În cererea de intentare a acţiunii civile se arată cauza penală în procedura căreia urmează să fie intentată acţiunea civilă, cine şi către cine intentează acţiunea, valoarea acţiunii şi cerinţa de despăgubire. Dacă este necesar, partea civilă își poate concretiza pretențiile.
(4) Procurorul poate intenta și susţine acţiunea civilă intentată pentru compensarea prejudiciului cauzat autorităților publice prin infracțiune, precum și pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul, de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice.
(5) Persoana care nu a intentat acţiunea civilă în cadrul procesului penal are dreptul de a intenta o asemenea acţiune în ordinea procedurii civile. Dacă acţiunea civilă intentată la instanţa civilă a fost respinsă, reclamantul nu are dreptul de a intenta aceeaşi acţiune în cadrul procesului penal. Dacă acţiunea civilă a fost respinsă în cadrul procesului penal, reclamantul nu are dreptul să intenteze aceeaşi acţiune în ordinea procedurii civile.”
8. La articolul 222:
la alineatul (1), cuvintele „a înaintat” se substituie cu cuvintele „a intentat”;
la alineatul (2), cuvîntul „înaintarea” se substituie cu cuvîntul „intentarea”, iar cuvintele „a înaintat” – cu cuvintele „a intentat”;
la alineatul (3), cuvintele „de a înainta” se substituie cu cuvintele „de a intenta”.
9. Articolul 224:
la alineatul (1), textul „Persoana poate retrage acțiunea civilă și în cazul în care aceasta a fost inițiată de către procuror în interesele ei.” se exclude;
alineatul (2) se completează în final cu textul: „Retragerea acțiunii civile la faza judecării cauzei, acceptată de instanţă, împiedică intentarea ulterioară a aceleiaşi acţiuni în cadrul procesului civil.”
10. La articolul 225:
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”
alineatul (4) se abrogă.
11. Articolul 253:
la alineatul (2), după cuvîntul „sînt” se introduc cuvintele „organizate în structuri centrale și structuri teritoriale și sînt”;
la alineatul (3), cuvintele „ale conducătorului organului de urmărire penală şi” se exclud.
12. Articolul 257:
se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită și conduc urmărirea penală în privința infracțiunilor date în competența lor, indiferent de locul săvîrșirii acestora.”
la alineatul (5), cuvintele „pentru efectuarea unei urmăriri penale mai operative, mai complete şi mai obiective” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu prevederile prezentului cod”.
13. Articolul 269 va avea următorul cuprins:
„Articolul 269. Competenţa organului de urmărire
penală al Centrului Național Anticorupție
Organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute la art. 239–240, 243, 279 şi 324–335 din Codul penal, precum și a celor săvîrșite în conexiune cu acestea, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.”
14. Articolul 270:
alineatul (1):
la punctul 1):
litera e1) se abrogă;
litera g) se completează în final cu cuvintele „ , în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”;
litera h) se completează în final cu cuvintele „ , dacă acestea sînt deosebit de grave și excepțional de grave”;
punctul se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
„i) angajații Centrului Național Anticorupție, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu;”
punctul 2) va avea următorul cuprins:
„2) următoarelor infracțiuni:
a) atentatele la viața polițiştilor, ofițerilor de urmărire penală, ofițerilor de informații și securitate, procurorilor, judecătorilor, dacă atentatul este legat de exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și la viața membrilor familiilor acestora;
b) infracțiuni date în competenţa procuraturilor specializate, conform prevederilor art. 2701 și 2702;”
punctele 3) și 4) se abrogă;
alineatele (2) și (3) se abrogă;
alineatele (4) și (5) vor avea următorul cuprins:
„(4) Este competent să exercite urmărirea penală în cazurile prevăzute la alin. (1) procurorul de la procuratura în a cărei rază teritorială a fost săvîrșită infracțiunea sau, după caz, procurorul din procuratura specializată.
(5) Procurorul General și adjuncții săi pot să dispună, prin ordonanţă motivată, exercitarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la alin. (1) de către procurorul din altă procuratură.”
alineatul (6) se abrogă;
alineatele (7)–(9) vor avea următorul cuprins:
„(7) Urmărirea penală împotriva Procurorului General se pornește de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.
(8) În cauzele complicate şi de mari proporţii, procurorul ierarhic superior celui de a cărui competenţă este urmărirea penală poate dispune, prin ordonanţă motivată, exercitarea urmăririi penale de către un grup de procurori și ofițeri de urmărire penală, indicînd procurorul care conduce grupul.
(9) În caz de necesitate, procurorul poate exercita personal urmărirea penală în orice cauză penală.”
15. Codul se completează cu articolele 2701 și 2702 cu următorul cuprins:
„Articolul 2701. Competenţa Procuraturii Anticorupţie
(1) Procuratura Anticorupţie exercită urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 1811, 1812, 2421, 2422, 324–329, 332–335 din Codul penal şi în cazul infracţiunilor comise cu folosirea situaţiei de serviciu, prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal:
1) dacă au fost săvîrşite de:
a) persoane cu funcţii de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și comunelor, consilierilor locali ai satelor și comunelor;
b) funcţionari publici de conducere de nivel superior;
c) ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii;
d) avocaţi;
e) executori judecătorești;
f) administratori autorizați;
g) persoane ce reprezintă conducerea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;
h) persoane ce reprezintă conducerea băncilor comerciale;
i) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, alte persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Statului Major General al Forţelor Armate, precum şi de persoane care dețin gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă şi altor foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depăşesc 5000 de unităţi convenţionale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte 50000 de unităţi convenţionale;
3) dacă valoarea finanţării, resurselor administrative, a donaţiilor, alocaţiilor de la bugetul de stat şi/sau mijloacelor din fondul electoral utilizate la săvîrşirea infracţiunii depăşeşte 5000 de unităţi convenţionale – în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 1812 din Codul penal.
(2) Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție.
Articolul 2702. Competenţa Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Organizate
și Cauze Speciale
(1) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul:
a) infracţiunilor cu caracter terorist în sensul art. 13411 din Codul penal;
b) infracțiunilor prevăzute la art. 135–144, art. 1661 alin. (3) și (4), art. 283, 284, 295–2952, 337–346 din Codul penal;
c) infracţiunilor prevăzute la art. 244, 248, 249, 259–2611 din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte valoarea de 50000 de unităţi convenţionale;
d) infracţiunilor săvîrşite de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul penal, al infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, cu excepția celor menționate la art. 2701 alin. (1) din prezentul cod;
e) infracțiunilor săvîrșite de o organizaţie (asociație) criminală în sensul art. 47 din Codul penal.
(2) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competenţa pe întreg teritoriul Republicii Moldova, menționate la art. 266 și 268 din prezentul cod.
(3) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită sau conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia de către Procurorul General.”
16. La articolul 271:
alineatul (7) se completează în final cu textul: „Această prevedere nu se aplică procuraturilor specializate.”
articolul se completează cu alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins:
„(8) Dacă o persoană a săvîrșit două sau mai multe infracţiuni dintre care cel puțin una este de competența procuraturii specializate, urmărirea penală este exercitată de către procuratura specializată.
(9) Conflictul de competenţă între procuraturile specializate se soluţionează de către Procurorul General în conformitate cu prevederile prezentului cod.”
Art. XVII. – La articolul 349 din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159–162, art. 648), cu modificările ulterioare, litera f) se abrogă.
Art. XVIII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130–134, art. 415), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolele 71 și 72 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 71. Participarea procurorului la judecarea
pricinilor civile
(1) Procurorul participă la judecarea pricinilor civile în calitate de participant la proces dacă el însuşi a depus cererea de chemare în judecată.
(2) Procurorul poate depune cererea de chemare în judecată pentru compensarea prejudiciului cauzat autorităților publice prin infracțiune, precum și pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul, în cazul încetării urmăririi penale sau neînceperii urmăririi penale în temeiul art. 275 pct. 4), 5) şi 9) din Codul de procedură penală. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice.
Articolul 72. Drepturile procedurale ale procurorului
(1) Procurorul care a intentat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.
(2) Renunţarea procurorului la pretenţiile înaintate în apărarea intereselor autorității publice nu o privează pe aceasta de dreptul de a cere examinarea pricinii în fond.
(3) Renunțarea autorității publice la acțiunea intentată de procuror nu afectează examinarea pricinii dacă procurorul cere examinarea pricinii în fond.
(4) Neprezentarea procurorului citat legal în şedinţa de judecată nu împiedică examinarea pricinii dacă autoritatea publică în interesele căreia a fost intentată acţiunea susţine examinarea cauzei în lipsa procurorului.”
2. La articolul 169, alineatul (1) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal, dacă retragerea a fost acceptată de instanţă;”.
3. La articolul 265, alineatul (1) se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:
„c1) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal, dacă retragerea a fost acceptată de instanţă;”.
4. La articolul 302 alineatele (1) și (2), cuvintele „ , a procurorului” se exclud.
5. La articolul 308 alineatul (2), cuvintele „ , a procurorului” se exclud.
6. La articolul 3181 alineatul (1), cuvîntul „procuror,” se exclude.
Art. XIX. – Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 35–38, art. 148), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul capitolului III se completează în final cu cuvintele „ , a inspectorilor din Inspecția procurorilor”.
2. La articolul 6:
alineatul (2) se abrogă;
la alineatul (3), după cuvîntul „magistrat” se introduc cuvintele „și procuror”.
3. Legea se completează cu articolul 83 cu următorul cuprins:
„Art. 83. – Salariile inspectorilor din Inspecţia procurorilor cuprind salariul funcţiei conform anexei nr. 14.”
4. Legea se completează cu articolul 221 cu următorul cuprins:
„Art. 221. – Ofițerilor de urmărire penală detașați la procuraturile specializate li se stabilește un salariu de bază lunar în mărime de 2 salarii medii pe economie. Dacă salariul prevăzut pentru funcția în care ofițerul de urmărire penală se detașează este mai mic decît cel de care acesta beneficia în funcția anterioară, se va păstra salariul funcției de bază.”
5. La anexa nr. 3, compartimentele „Procuratura Generală”, „Procuratura unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, Procuratura municipiului Chişinău şi Procuratura anticorupţie” și „Procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate” se exclud.
6. La anexa nr. 9, compartimentul „Pentru colaboratorii organelor procuraturii” se exclude.
7. Legea se completează cu anexa nr. 14 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 14
Salariile funcţiei pentru inspectorii din Inspecţia
procurorilor din cadrul Procuraturii Generale
procurorilor din cadrul Procuraturii Generale
|
Inspector-șef |
3,44 salarii medii pe economie
|
|
Inspector |
|
|
cu vechimea în muncă de la 7 la 12 ani
|
2,88 salarii medii pe economie
|
|
cu vechimea în muncă de peste 12 ani
|
3,15 salarii medii pe economie”
|
Art. XX. – Legea nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 195–198, art. 918), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 6, alineatul (6) se completează în final cu textul: „Conducătorul organului de urmărire penală nu este în drept să dea indicații sau însărcinări ofițerilor de urmărire penală detașați la procuratura specializată.”
2. Articolul 25:
alineatul (1) se completează în final cu textul „sau, în caz de detaşare, prin ordin al conducătorului instituţiei la care este detaşat ofiţerul de urmărire penală”;
la alineatul (2), după cuvintele „este constituit organul de urmărire penală” se introduc cuvintele „sau de către conducătorul instituţiei la care este detaşat ofițerul de urmărire penală”.
3. La articolul 29, alineatul (3) se completează în final cu cuvintele „sau în instituţia la care este detaşat ofiţerul de urmărire penală”.
4. Legea se completează cu capitolul IV1 cu următorul cuprins:
„Capitolul IV1
OFIŢERII DE URMĂRIRE PENALĂ DETAŞAŢI
LA PROCURATURILE SPECIALIZATE
Articolul 291. Detaşarea ofiţerilor de urmărire penală OFIŢERII DE URMĂRIRE PENALĂ DETAŞAŢI
LA PROCURATURILE SPECIALIZATE
la procuraturile specializate
(1) Ofiţerii de urmărire penală pot fi detaşaţi la procuraturile specializate pentru o perioadă de pînă la 5 ani, care poate fi reînnoită pentru o perioadă de pînă la 5 ani.
(2) Ofiţerii de urmărire penală pasibili de detaşare sînt selectați în mod individual, în baza unor criterii stabilite în regulamentul de activitate al procuraturii specializate, de către procurorul-şef al procuraturii specializate. Detaşarea se face cu acordul scris al ofiţerului de urmărire penală selectat, prin ordinul Procurorului General, cu acordul conducătorului instituţiei în care activează persoana detaşată.
(3) Detaşarea ofiţerului de urmărire penală la procuratura specializată încetează înaintea expirării termenului pentru care a fost detaşat, prin revocare din funcţia în care a fost detaşat, în temeiul ordinului motivat al Procurorului General, doar la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate.
(4) În perioada detaşării la procuratura specializată, ofiţerul de urmărire penală are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, cu excepţiile stabilite în prezentul capitol.
Articolul 292. Statutul şi competenţa ofiţerilor de urmărire
penală detaşaţi la procuratura specializată
(1) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată îşi desfăşoară activitatea doar în cadrul procuraturii specializate, sub autoritatea exclusivă a procurorului-şef al acesteia.
(2) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată nu pot primi nicio indicaţie sau însărcinare de la instituțiile de la care au fost detaşaţi.
(3) Ofiţerii de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată pot efectua doar acțiunile de urmărire penală dispuse de procurorii procuraturii specializate. Ofiţerii de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorilor din cadrul procuraturii specializate.
(4) Dispoziţiile procurorilor din procuratura specializată sînt obligatorii pentru ofiţerii de urmărire penală detaşaţi. Actele întocmite de ofiţerii de urmărire penală în temeiul ordonanţei scrise a procurorului se consideră a fi efectuate în numele acestuia.
Articolul 293. Serviciul în cadrul procuraturii specializate
(1) Atribuţiile prevăzute de lege privind asigurarea drepturilor, acordarea stimulărilor și aplicarea sancţiunilor ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată sînt exercitate de către Procurorul General, la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate, sau, după caz, de către procurorul-șef al procuraturii specializate.
(2) Ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată gradele speciale le sînt acordate de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei, la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate.
(3) Ofiţerul de urmărire penală detaşat la procuratura specializată este evaluat de către procurorul-şef al procuraturii specializate în condiţiile legislaţiei care reglementează activitatea instituției de la care este detaşat.
(4) Ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi li se eliberează, de către Procurorul General, legitimaţie de serviciu de modelul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Articolul 294. Salarizarea ofiţerului de urmărire penală detaşat
la procuratura specializată
Drepturile salariale ale ofiţerilor de urmărire penală detaşaţi la procuratura specializată se plătesc din bugetul procuraturii specializate.”
Art. XXI. – La articolul 42 alineatul (2) din anexa la Legea nr. 52-XVI din 2 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 78–81, art. 356), cu modificările ulterioare, cuvîntul „militar” se exclude.
Art. XXII. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3–6, art.15), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 386:
la alineatul (2), literele e) și f) se completează în final cu textul „ , conform prevederilor art. 396 alin. (4)”;
alineatul (3) se abrogă.
2. Articolul 396 va avea următorul cuprins:
„Articolul 396. Competența procurorului
(1) Procurorul emite ordonanța cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în exerciţiul funcţiunii şi o transmite autorității publice cu competență de examinare a contravențiilor.
(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art. 336.
(3) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie o contravenţie, procurorul dispune, prin ordonanță motivată, pornirea procesului contravenţional şi, prin derogare de la alin. (1), examinează cauza.
(4) În cadrul controlului respectării legislației la înregistrarea de către subdiviziunile competente subordonate Ministerului Afacerilor Interne, de către Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal a sesizărilor despre săvîrșirea contravențiilor și infracțiunilor, procurorul este în drept să verifice legalitatea acțiunilor agentului constatator, să pornească procesul contravențional, să atace decizia agentului constatator în instanța de judecată.
(5) Decizia procurorului poate fi contestată în termen de 15 zile de la emitere și se examinează în conformitate cu prevederile art. 448 şi ale capitolului VII din cartea a doua.”
3. Articolul 400:
la alineatul (4), după textul „prevăzute la art.” se introduc cifrele „541,”, cifrele „62” se substituie cu cifrele „62–68”, după cifrele „76,” se introduc cifrele „88,”, cifrele „322” se substituie cu cifrele „317, 320, 322–324”, iar după textul „art. 2771 alin. (3)” se introduce textul „ , art. 335–337, 351–353”;
la alineatul (6), după textul „prevăzute la art.” se introduc cifrele „541, 62–68, 88,” cifrele „322” se substituie cu cifrele „317, 320, 322–324”, iar după textul „art. 2771 alin. (3)” se introduce textul „ , art. 335–337, 351–353”.
4. La articolul 401 alineatul (1), cifrele „3131” se substituie cu cifrele „312, 313, 3131, 3133”, iar textul „şi 315” se substituie cu textul „ , 315 şi 316”.
Art. XXIII. – Hotărîrea Parlamentului nr. 77 din 4 mai 2010 privind aprobarea structurii Procuraturii Generale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78–80, art. 227) se abrogă.
Art. XXIV. – Hotărîrea Parlamentului nr. 78 din 4 mai 2010 privind aprobarea organelor Procuraturii, a localităţilor de reşedinţă, a circumscripţiilor în care activează şi a numărului de personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78–80, art. 228) se modifică după cum urmează:
1. Titlul hotărîrii va avea următorul cuprins: „Hotărîre privind aprobarea numărului de personal al Procuraturii”;
2. Articolele 1 și 2 se abrogă.
3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. – Se aprobă personalul Procuraturii în număr de 720 de procurori şi 700 de unităţi de personal, inclusiv personal tehnic.”
4. Articolul 4 se abrogă.
Art. XXV. – La articolul 6 din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 126–128, art. 406), cu modificările ulterioare, alineatul (6) se abrogă.
Art. XXVI. – Capitolul I secţiunea a III-a punctul 1 poziția A04 coloana a doua din anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 164–165, art. 480), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul: „Şef/şef adjunct al aparatului Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. XXVII. – Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 63, art. 213), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8 alineatul (4), cuvintele „şi de Consiliul Superior al Magistraturii” se substituie cu cuvintele „ , de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor”.
2. La anexa nr. 2 compartimentul „Procuratura Generală”:
titlul se completează cu cuvintele „ , Consiliul Superior al Procurorilor”;
înainte de poziţia B15 se introduc poziţiile:
|
„A04
|
Șef al aparatului Consiliului Superior al Procurorilor
|
22
|
–
|
|
A04
|
Șef adjunct al aparatului Consiliului Superior al Procurorilor
|
20
|
–”
|
Art. XXVIII. – Articolul 9 din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigații (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 113–118, art. 373), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:
„(5) Ofiţerii de investigații pot fi detaşaţi la procuraturile specializate în condițiile legii.
(6) Ofiţerii de investigații pasibili de detaşare se selectează în mod individual, în baza unor criterii stabilite de regulamentul de activitate al procuraturii specializate, de către procurorul-şef al procuraturii specializate. Detaşarea se face cu acordul scris al ofiţerului de investigații selectat, prin ordinul comun al Procurorului General şi al conducătorului autorității în care activează ofițerul de investigații detaşat.”
Art. XXIX. – Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 14–16, art. 32), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii se completează în final cu cuvintele „și procurorilor”.
2. Articolul 1:
la alineatul (1), după cuvintele „condiţiile de salarizare a judecătorilor” și „sistem unitar de salarizare a judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
la alineatul (2):
în partea introductivă, după cuvintele „Sistemul de salarizare a judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
alineatul se completează cu litera a1) cu următorul cuprins:
„a1) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de procurori în dependență de nivelul procuraturilor;”
la alineatul (3), cuvintele „precum și” se exclud, iar în final se completează cu cuvintele „ , precum și procurorilor”.
3. La articolul 2:
titlul se completează în final cu cuvintele „și procurorilor”;
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Sistemul de salarizare a procurorilor se stabileşte ţinîndu-se cont de rolul procurorului la realizarea actului justiţiei, de incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute de lege pentru aceştia, precum şi de exigenţele impuse prin documentele internaţionale cu privire la funcţionarea eficientă a Procuraturii.”
la alineatul (2):
în partea introductivă, după cuvîntul „judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”;
la litera c), cuvintele „pentru judecători” se substituie cu cuvintele „atît pentru judecători, cît și pentru procurori”.
4. Titlul capitolului II se completează în final cu cuvintele „și al procurorului”.
5. Articolul 3:
la alineatul (1), în partea introductivă, cuvintele „judecătorul are” se substituie cu cuvintele „judecătorul și procurorul au”;
la alineatul (2), după cuvîntul „Judecătorul” se introduc cuvintele „și procurorul”.
6. La articolul 4, titlul se completează în final cu cuvintele „al judecătorului”.
7. Legea se completează cu articolele 51 și 52 cu următorul cuprins:
„Articolul 51. Salariul de funcție al procurorului
(1) Salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform prezentei legi şi Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținîndu-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.
(2) Salariul de funcţie al procurorului din procuratura teritorială și procuratura unității teritoriale autonome Găgăuzia se stabileşte în cuantum de:
a) 2,7 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de pînă la 6 ani;
b) 2,88 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de la 6 la 12 ani;
c) 3,15 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de peste 12 ani.
(3) Salariul de funcţie al procurorului din Procuratura Generală și procuratura specializată se stabileşte în cuantum de:
a) 4,32 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de pînă la 16 ani;
b) 4,5 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcţia de procuror de peste 16 ani.
(4) Salariul de funcţie al preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte în cuantum de 4,5 salarii medii pe economie.
(5) Membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndul procurorilor li se stabileşte un salariu de funcție la nivelul celui al procurorului din cadrul Procuraturii Generale sau, după caz, li se păstrează salariul pentru funcţia de procuror deţinută pînă la detaşare dacă acesta este mai mare.
Articolul 52. Sporul pentru exercitarea funcțiilor
de conducere în Procuratură
și în Consiliul Superior al Procurorilor
Pentru exercitarea funcției de conducere, procurorul beneficiază de următorul spor calculat în raport procentual față de salariul său de funcție în cuantum de:
a) 20% – pentru exercitarea funcției de Procuror General sau de preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor;
b) 15% – pentru exercitarea funcției de adjunct al Procurorului General sau de procuror-șef al procuraturii specializate;
c) 12% – pentru exercitarea funcției de procuror-șef al direcției din cadrul Procuraturii Generale sau de adjunct al procurorului-șef al procuraturii specializate;
d) 9% – pentru exercitarea funcției de procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale sau de procuror-șef al procuraturii teritoriale;
e) 7% – pentru exercitarea funcției de adjunct al procurorului-șef al procuraturii teritoriale.”
8. Articolul 6:
la alineatul (1), după cuvintele „Judecătorilor”, „judecătorului” se introduc, respectiv, cuvintele „și procurorilor”, „sau procurorului”;
la alineatul (2), după cuvîntul „Judecătorii” se introduc cuvintele „și procurorii”;
la alineatul (3), după cuvîntul „judecătorii” se introduc cuvintele „și procurorii”;
la alineatul (4), după cuvintele „unui judecător” se introduc cuvintele „sau, respectiv, unui procuror”.
9. Titlul capitolului III se completează în final cu cuvintele „judecătorului și procurorului”.
10. Articolul 7:
la alineatul (1), cuvintele „Salariul judecătorului se stabilește și se plătește” se substituie cu cuvintele „Salariul judecătorului și salariul procurorului se stabilesc și se plătesc”;
articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Salariul procurorului se stabileşte în limitele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de actele normative de punere în aplicare a acesteia, printr-un act administrativ al Procurorului General.”
11. Legea se completează cu articolul 81 cu următorul cuprins:
„Articolul 81. Salariul procurorului în situații speciale
(1) Procurorul care asigură interimatul funcţiei de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef are dreptul, pe perioada exercitării interimatului acestor funcţii, la un spor la salariul de funcţie stabilit în condiţiile art. 52.
(2) Adjunctului procurorului-șef care, pentru o perioadă determinată, exercită atribuțiile altui adjunct sau ale procurorului-șef nu i se achită sporul prevăzut la alin. (1).
(3) În cazul detașării sau delegării într-o altă funcție pe un termen limitat, procurorul beneficiază, pe perioada detașării sau delegării, de toate drepturile salariale prevăzute de lege pentru funcţia în care este detașat sau delegat. În cazul în care salariul prevăzut pentru funcţia în care a fost detașat sau delegat este mai mic, procurorul beneficiază de salariul stabilit pentru funcţia din care a fost detașat sau delegat.
(4) Pe perioada detaşării, procurorul beneficiază, pe lîngă salariul de funcţie, şi de celelalte drepturi salariale acordate procurorilor în condiţiile prezentei legi.
(5) Drepturile salariale acordate pe perioada detaşării procurorului sînt achitate de instituția la care acesta a fost detaşat. În cazul în care instituția la care a fost detaşat procurorul este în imposibilitatea de a achita drepturile salariale ale acestuia, achitarea se va efectua de către Procuratură.”
12. În titlul şi în textul articolului 9, după cuvintele „ale judecătorilor” se introduc cuvintele „și procurorilor”.
Art. XXX. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 august 2016, concomitent cu Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, cu excepția art. XXIV pct. 3, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 152. Chişinău, 1 iulie 2016.