Prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament.
    Articolul 1. Obiectul de reglementare
    Prezenta lege reglementează temeiurile răspunderii disciplinare, categoriile abaterilor disciplinare comise de judecători, sancţiunile disciplinare aplicate acestora, etapele procedurii disciplinare, atribuţiile instituţiilor implicate în procedura disciplinară, precum şi procedura examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor în cauzele disciplinare privind judecătorii.
    Articolul 2. Principiile procedurii disciplinare privind judecătorii
    Procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe principiile:
    a) legalităţii;
    b) respectării independenţei justiţiei;
    c) echităţii procedurii;
    d) proporţionalităţii dintre abaterea disciplinară comisă şi sancţiune;
    e) transparenţei.
    Articolul 3. Temeiurile răspunderii disciplinare
    Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art. 4.
    Articolul 4. Abaterile disciplinare
    (1) Constituie abatere disciplinară:
    a) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei;
    b) aplicarea în mod intenţionat, cu rea-voinţă sau aplicarea repetată din neglijenţă gravă a legislaţiei contrar practicii judiciare uniforme;
    c) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave  şi evidente;
    d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător;
    e) intervenţiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite;
    f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii confidenţiale de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, în condiţiile legii;
    g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărîrilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces;
    h)  absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanţei;
    i) încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei;
    j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu;
    k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane;
    l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile, interdicţiile şi restricţiile de serviciu care îi privesc pe judecători;
    m) comiterea unei fapte care întruneşte elementele unei infracţiuni sau contravenţii, dacă aceasta a adus atingere prestigiului justiţiei;
    n) obstrucţionarea, prin orice mijloace, a activităţii inspectorilor-judecători;
    o) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător;
    p) alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora.
    (2) Constituie abatere disciplinară comisă de preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare, din motive imputabile acestora, a atribuţiilor stabilite de articolul 16¹ din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi dacă aceasta a afectat activitatea instanţei.
    Articolul 5. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere
                       disciplinară a judecătorului
    (1) Judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărîre irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă comiterea de către judecător a unei abateri disciplinare, judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data devenirii irevocabile a hotărîrii instanţei naţionale sau internaţionale, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data comiterii abaterii.
    Articolul 6. Sancţiunile disciplinare
    (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sînt:
    a) avertismentul;
    b) mustrarea;
    c) reducerea salariului;
    d) eliberarea din funcţia de judecător.
    (2) Pentru judecătorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată, în afară de sancţiunile indicate la alin. (1), poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia respectivă.
    (3) Avertismentul constă în atenţionarea judecătorului asupra abaterii disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispoziţiile legale, prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune a avertismentului este de 1 an.
    (4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, privind faptele comise de judecător. Termenul de acţiune a mustrării este de 2 ani.
    (5) Reducerea salariului reprezintă micşorarea salariului lunar de la 15% pînă la 30%, pentru o perioadă de la 3 luni pînă la 1 an şi se aplică cu începere din luna calendaristică ulterioară datei la care hotărîrea colegiului disciplinar a rămas irevocabilă.
    (6) Eliberarea din funcţia de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare. Propunerea de eliberare din funcţia de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit de lege.
    (7) Eliberarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se aplică pentru abaterile disciplinare stabilite la art. 4 alin. (2) al prezentei legi şi presupune încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti. Propunerea de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se înaintează de Consiliul Superior al Magistraturii, în modul stabilit de lege.
    Articolul 7. Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare
    (1) Sancţiunile disciplinare se aplică judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.
    (2) Sancţiunile disciplinare se aplică proporţional gravităţii abaterii disciplinare comise de judecător şi de circumstanţele personale ale acestuia. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor implicate în procesul judiciar în cadrul căruia s-a comis fapta, cît şi efectele asupra imaginii şi prestigiului justiţiei.
    (3) Comiterea repetată a unei abateri disciplinare reprezintă comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise. Totodată, aceasta constituie o circumstanţă agravantă şi se ia în considerare la stabilirea sancţiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.
    (4) Dacă în termenul de acţiune a sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)- c) şi alin. (2) faţă de judecător nu se aplică o nouă sancţiune disciplinară, se consideră că el nu a fost sancţionat disciplinar.
    (5) Pe perioada acţiunii sancţiunilor disciplinare judecătorul nu poate fi transferat, numit în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau promovat în altă instanţă.
    (6) În cazul aplicării faţă de judecătorul demisionat a sancţiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. d), acestuia îi va fi retrasă indemnizaţia unică de concediere şi îi va fi recalculată pensia, potrivit art. 25 alin.(3¹) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
    (7) Judecătorul faţă de care a fost aplicată sancţiunea eliberării din funcţia de judecător nu poate fi ales sau numit ulterior, timp de cinci ani, în nici o funcţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi organele subordonate acestuia şi nu poate activa în cadrul Institutului Naţional de Justiţie, atît în funcţii administrative, cît şi în calitate de formator.
    (8) Judecătorul eliberat din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti poate solicita promovarea într-o instanţă judecătorească superioară sau numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti doar după expirarea a 2 ani din ziua aplicării sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă.
    Articolul 8. Statutul şi competenţa colegiului disciplinar
    (1) Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor şi aplică sancţiuni disciplinare.
    (2) Colegiul disciplinar:
    a) formează completele de admisibilitate;
    b) examinează contestaţiile privind respingerea sesizării de către completul de admisibilitate;
    c) examinează cauzele privind răspunderea disciplinară a judecătorilor;
    d) aplică judecătorilor sancţiuni disciplinare.
    (3) Activitatea colegiului disciplinar este reglementată de prezenta lege şi de Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
    Articolul 9. Componenţa şi durata mandatului colegiului disciplinar
    (1) Colegiul disciplinar este format din 5 judecători şi 4 persoane din societatea civilă.
    (2) Calitatea de membru al colegiului disciplinar este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, al colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, cu calitatea de inspector-judecător, precum şi cu calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.
    (3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul societăţii civile trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, să se bucure de autoritate în societate, să aibă experienţă de cel puţin 7 ani în domeniul dreptului şi sînt obligaţi să respecte restricţiile specificate la art.8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Pentru verificarea acestor calităţi, CV-urile candidaţilor care participă la concurs vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de ziua organizării concursului.
    (4) Mandatul membrului colegiului disciplinar este de 6 ani. Membrul colegiului disciplinar nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutive.
    (5) Mandatul membrilor colegiului disciplinar se prelungeşte de drept pînă la constituirea unui colegiu într-o nouă componenţă.
    Articolul 10. Alegerea şi numirea membrilor colegiului disciplinar
    (1) Membrii colegiului disciplinar din rîndul judecătorilor sînt aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor după cum urmează: 2 judecători din cadrul Curţii  Supreme de Justiţie, 2 judecători din cadrul curţilor de apel şi 1 judecător din cadrul judecătoriilor. Judecătorii din judecătorii pot fi aleşi în colegiul disciplinar doar dacă au vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani.
    (2) La Adunarea Generală a Judecătorilor sînt aleşi 5 membri supleanţi, cu respectarea proporţionalităţii stabilite la alin. (1). Membrii supleanţi continuă mandatul membrului colegiului disciplinar în cazul survenirii uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (3).
    (3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv 4 membri supleanţi, sînt numiţi de Ministrul Justiţiei, fiind selectaţi prin concurs public. Concursul este organizat de o comisie de selecţie a candidaţilor din care fac parte şi reprezentanţi desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Componenţa numerică şi nominală, modul de funcţionare a comisiei, precum şi criteriile de selecţie a candidaţilor sînt stabilite în Regulamentul privind selecţia membrilor colegiului disciplinar, aprobat de Ministerul Justiţiei, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
    Articolul 11. Încetarea mandatului membrului colegiului disciplinar
    (1) Mandatul membrului colegiului disciplinar poate înceta  sau poate fi revocat:
    a) la cererea proprie;
    b) în caz de deces;
    c) în cazul participării la adoptarea unei hotărîri cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (1);
    d) în cazul apariţiei unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);
    e) la propunerea motivată a colegiului disciplinar, adoptată cu votul a cel puţin 2/3 din membrii acestuia, în caz de neîndeplinire timp de cel puţin 3 luni, fără motive întemeiate, a obligaţiilor de membru al colegiului disciplinar stabilite de prezenta lege.
    (2) Propunerea motivată a colegiului disciplinar privind revocarea mandatului unui membru al colegiului disciplinar se transmite organului care a numit sau a ales membrul respectiv, pentru a revoca mandatul şi a-l substitui cu un alt membru.
    (3) În cazul încetării sau revocării mandatului unui membru al colegiului disciplinar, locul acestuia va fi ocupat de membrul supleant.
    Articolul 12. Preşedintele colegiului disciplinar
    (1) Preşedintele colegiului disciplinar este ales cu votul secret al majorităţii membrilor colegiului.
    (2) Preşedintele colegiului disciplinar are următoarele atribuţii:
    a) organizează activitatea colegiului şi repartizează sarcinile între membrii acestuia;
    b) repartizează membrilor colegiului în mod aleatoriu cauzele disciplinare;
    c) convoacă şedinţele colegiului;
    d) participă la examinarea cauzelor disciplinare;
    e) prezidează şedinţele plenare ale colegiului;
    g) semnează hotărîrile şi procesele-verbale ale şedinţelor plenare ale colegiului şi este responsabil de calitatea întocmirii acestora;
    h) soluţionează alte chestiuni legate de activitatea colegiului.
    (3) În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte sau al absenţei temporare a preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de către membrul cel mai în vîrstă al colegiului.
    (4) În cazul încetării sau revocării mandatului membrului colegiului disciplinar ales în funcţia de preşedinte al colegiului, se va alege un nou preşedinte. Preşedintele colegiului disciplinar poate fi revocat la propunerea motivată a cel puţin 3 membri ai colegiului disciplinar, în caz de neîndeplinire fără motive întemeiate a atribuţiilor de preşedinte al colegiului disciplinar pe parcursul a cel puţin trei luni.
    Articolul 13. Drepturile şi obligaţiile membrilor colegiului disciplinar
    (1) Membrii colegiului disciplinar au dreptul să recepţioneze în prealabil materialele prezentate colegiului spre examinare şi să le studieze.
    (2) Membrii colegiului disciplinar sînt obligaţi:
    a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legea şi Regulamentul colegiului disciplinar;
    b) la solicitarea preşedintelui colegiului, să pregătească materialele necesare pentru şedinţă;
    c) să voteze pro sau contra în chestiunile incluse pe agenda şedinţei;
    d) în caz de dezacord cu hotărîrea colegiului, să întocmească o opinie motivată;
    e) să respecte caracterul confidenţial al actelor şi informaţiilor recepţionate, în condiţiile legii.
    (3) Judecătorilor membri ai colegiului disciplinar li se menţine salariul la locul de muncă, avînd însă un volum de lucru redus, în funcţie de sarcinile de activitate din cadrul colegiului disciplinar. Membrii colegiului din rîndul reprezentanţilor societăţii civile beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a douăzecea parte (1/20) din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.
    Articolul 14. Recuzarea şi abţinerea membrilor colegiului disciplinar
    (1) Un membru al colegiului disciplinar este obligat să se abţină de la examinarea unei cauze disciplinare dacă:
    a) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu judecătorul vizat în cauza disciplinară sau cu persoana care a depus sesizarea, cu avocaţii sau reprezentanţii acestora;
    b) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei disciplinare;
    c) există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea lui.
    (2) Pentru aceleaşi motive, judecătorul în privinţa căruia se desfăşoară procedura disciplinară sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea unui membru al colegiului disciplinar. În cazul apariţiei pe parcursul examinării cauzei disciplinare a circumstanţelor prevăzute la alin. (1), cererea de recuzare sau, după caz, cererea de abţinere trebuie depusă pînă la retragerea membrilor colegiului în camera de deliberare.
    (3) Recuzarea sau abţinerea urmează să fie argumentată şi expusă în formă scrisă înainte de începerea examinării cauzei de colegiul disciplinar.
    (4) Decizia privind recuzarea sau abţinerea se adoptă prin votul majorităţii membrilor colegiului disciplinar prezenţi la şedinţă şi în lipsa membrului a cărui recuzare sau abţinere se soluţionează. În cazul declarării abţinerii de către un membru al colegiului disciplinar, acesta nu poate fi obligat prin decizia colegiului să participe la examinarea cauzei pentru care a declarat abţinerea sa.
    (5) Nu se admite recuzarea sau abţinerea, dacă în rezultatul abţinerii sau recuzării, va fi imposibil de asigurat caracterul deliberativ al şedinţei colegiului disciplinar.
    Articolul 15. Modul de activitate a Colegiului disciplinar
    (1) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor plenare şi în cadrul şedinţelor completelor de admisibilitate.
    (2) Şedinţele în plen ale colegiului se convoacă în funcţie de necesităţi. Data şedinţei se anunţă cu cel puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei.
    (3) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar se convoacă în funcţie de necesităţi, în dependenţă de numărul sesizărilor, dar nu mai rar decît o dată în lună.
    (4) Şedinţele în plen ale colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor cînd acestea sînt declarate închise conform prevederilor art. 34. Şedinţele sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin 6 membri ai colegiului disciplinar.
    (5) Şedinţele completelor de admisibilitate sînt închise. Acestea sînt deliberative dacă la ele participă toţi cei 3 membri ai completului. În cazul imposibilităţii participării la şedinţă a unui membru al completului, preşedintele colegiului disciplinar va desemna un membru ad hoc prin dispoziţie motivată.
    (6) Dezbaterile din şedinţele colegiului disciplinar şi ale completelor de admisibilitate se consemnează într-un proces-verbal şi se înregistrează audio. Purtătorul material de informaţii care conţine înregistrarea audio a şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmeşte în termen de 3 zile lucrătoare, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul colegiului disciplinar.
    (7) Secretarul colegiului disciplinar asigură ţinerea în format electronic a tuturor materialelor colegiului şi a dosarelor disciplinare.
    Articolul 16. Asigurarea activităţii colegiului disciplinar
    (1) Activitatea organizatorică şi lucrările de secretariat ale colegiului disciplinar se asigură de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) În vederea exercitării atribuţiilor lor, membrii colegiului disciplinar au dreptul să solicite inspecţiei judiciare şi altor instituţii toate actele şi informaţiile necesare examinării cauzei disciplinare aflate pe rol.
    Articolul 17. Transparenţa activităţii colegiului disciplinar
    Colegiul disciplinar prezintă anual Consiliului Superior al Magistraturii un raport privind activităţile desfăşurate, care ulterior se publică pe pagina web a Consiliului.
    Articolul 18. Etapele procedurii disciplinare
    Procedura disciplinară  include următoarele etape:
    a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
    b) verificarea sesizărilor de către Inspecţia Judiciară;
    c) examinarea admisibilităţii sesizărilor pentru pornirea procedurii disciplinare de către completul de admisibilitate;
    d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar;
    e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.
    Articolul 19. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri
                         disciplinare
    (1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de:
    a) orice persoană interesată;
    b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) Colegiul de evaluare a performanţelor, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (4) al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor;
    d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art. 7² al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
    (2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.
    (3) În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează.
    (4) Revocarea sesizării nu exclude începerea sau desfăşurarea procedurii disciplinare.
    Articolul 20. Condiţiile de formă şi conţinut ale sesizării
    (1) Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină:
    a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării;
    b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;
    c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
    d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
    e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;
    f) data şi semnătura autorului sesizării.
    (2) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte care nu fac referinţă la abaterile prevăzute de art. 4, căreia i-a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art. 5 sau care este declarată repetat, fără a aduce noi probe.
    Articolul 21. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor
    (1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.
    (2) Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora. În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea, inspectorul-judecător principal, printr-o dispoziţie motivată, asigură redistribuirea aleatorie a sesizării altui inspector-judecător, care va continua activitatea de verificare. Dispoziţiile de distribuire a sesizărilor şi dispoziţiile motivate de redistribuire a sesizărilor ale inspectorului-judecător principal se anexează la dosar.
    (3) Inspecţia judiciară ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi rezultatele verificării acestora, inclusiv în format electronic.
    Articolul 22. Restituirea şi respingerea sesizărilor privind faptele
                         care pot constitui abateri disciplinare
    (1) Dacă sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi conţinut stabilite de art. 20, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac şi explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de restituire a sesizării inspectorului - judecător principal pentru informare şi ţinerea evidenţei statistice.
    (2) În cazul în care din conţinutul sesizării se constată circumstanţe prevăzute la art. 20 alin. (2), inspectorul-judecător, în termen de 10 zile din data cînd i-a fost repartizată, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea ca fiind vădit neîntemeiată. Decizia este semnată de inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea şi contrasemnată de inspectorul-judecător principal. Decizia inspecţiei judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată de către autorul sesizării în termen de 15 zile de la data recepţionării deciziei, la completul de admisibilitate al colegiului disciplinar.
    Articolul 23. Verificarea sesizării
    (1) Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare.
    (2) Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
    a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;
    b) să solicite, cu informarea preşedintelui instanţei judecătoreşti, opinia scrisă a judecătorului la care se face referire în sesizare cu privire la circumstanţele invocate;
    c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării.
    (3) În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:
    a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
    b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
    c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
    d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.
    Articolul 24. Termenele de verificare a sesizării
    (1) Verificarea sesizării se efectuează în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia de către inspecţia judiciară.
    (2) Inspectorul-judecător principal poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 15 zile calendaristice, dacă există motive întemeiate, care justifică prelungirea termenului, informînd despre acest fapt autorul sesizării.
    Articolul 25. Drepturile şi obligaţiile judecătorului vizat de sesizare
                         la etapa verificării
    (1) Judecătorul este în drept:
    a) să cunoască conţinutul sesizării;
    b) să prezinte explicaţii scrise şi orale;
    c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau relevante sesizării;
    d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său.
    (2) Judecătorul este obligat:
    a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător;
    b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării, decît în prezenţa inspectorului-judecător.
    Articolul 26. Rezultatele verificării sesizării
    (1) După finalizarea verificării, inspectorul-judecător întocmeşte în baza acesteia un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, este prezentat, în termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al colegiului disciplinar pentru examinare.
    (2) Raportul întocmit de inspectorul-judecător conţine descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, a faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării de către inspectorul-judecător.
    (3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.
    Articolul 27. Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar
    (1) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar verifică admisibilitatea sesizării cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători şi decid asupra admisibilităţii sau respingerii sesizării.
    (2) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar sînt formate din 3 membri ai colegiului disciplinar numiţi prin hotărîrea colegiului disciplinar. În completul de admisibilitate sînt incluşi, în mod obligatoriu,  doi judecători şi un reprezentant al societăţii civile.
    (3) Modul de organizare a şedinţelor completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar este stabilit în Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar.
    Articolul 28. Examinarea admisibilităţii sesizării
    (1) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar examinează raportul şi dosarul cauzei disciplinare transmise de inspecţia judiciară în vederea determinării admisibilităţii sau inadmisibilităţii sesizării. Procedura în faţa completelor de admisibilitate este scrisă.
    (2) În caz de necesitate, membrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar pot solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi.
    (3) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar decid:
    a) admisibilitatea sesizării şi transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului colegiului disciplinar, în cazul în care din cuprinsul sesizării, dosarului cauzei disciplinare  sau al raportului întocmit de inspectorul-judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară;
    b) respingerea sesizării.
    (4) Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării se consideră adoptată dacă pentru admisibilitate a votat cel puţin un membru al completului de admisibilitate al colegiului disciplinar. Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de admisibilitate al colegiului disciplinar.
    (5) Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării nu necesită a fi motivată, dar trebuie să conţină referinţe la fapta sau faptele imputate judecătorului. Hotărîrea respectivă, dosarul cauzei şi raportul inspectorului-judecător se transmit, în termen de 3 zile lucrătoare, colegiului disciplinar pentru examinare.
    (6) Hotărîrea privind respingerea sesizării se motivează cu enunţarea în mod obligatoriu a circumstanţelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă.
    (7) Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar se aduc la cunoştinţa persoanei care a depus sesizarea în termen de 7 zile de la data adoptării hotărîrii.
    Articolul 29. Contestarea hotărîrii privind respingerea sesizării
    (1) Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar privind respingerea sesizării pot fi contestate în faţa plenului colegiului disciplinar în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării hotărîrii. Data comunicării hotărîrii se consideră data recepţionării acesteia de către autorul sesizării.
    (2) Plenul colegiului disciplinar, în cazul contestării hotărîrii de respingere a sesizării, adoptă una dintre următoarele soluţii:
    a) respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărîrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar;
    b) admiterea contestaţiei şi preluarea cauzei disciplinare spre examinare în fond.  
    (3) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar adoptate în condiţiile alin. (2) lit. a) sînt irevocabile, nu pot fi supuse nici unei căi de atac şi intră în vigoare la data adoptării.
    Articolul 30. Repartizarea dosarelor
    După transmiterea şi înregistrarea materialelor cauzei disciplinare la colegiul disciplinar, preşedintele repartizează, în mod aleatoriu, dosarele disciplinare între membrii colegiului, care vor fi desemnaţi raportori.
    Articolul 31. Participanţii la cauza disciplinară
    (1) Cauza disciplinară se examinează cu citarea obligatorie a judecătorului vizat, a reprezentantului inspecţiei judiciare şi a persoanei care a depus sesizarea.
    (2) La examinarea cauzei disciplinare judecătorul şi persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat sau o altă persoană, aleşi de judecător sau persoana care a depus sesizarea în calitate de reprezentant.
    (3) Neprezentarea în mod repetat sau fără motive întemeiate fie a judecătorului sau persoanei care a depus sesizarea, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa colegiului disciplinar nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.
    (4) Inspecţia judiciară este reprezentată de inspectorul-judecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Prezenţa reprezentantului inspecţiei judiciare este obligatorie.
    (5) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricare membru al colegiului disciplinar pot solicita audierea martorilor sau altor persoane în cadrul şedinţei de examinare a cauzei disciplinare.
    Articolul 32. Pregătirea dosarului spre examinare în colegiul
                         disciplinar
    (1) Membrul colegiului desemnat raportor, cu suportul secretariatului colegiului, asigură:
    a) pregătirea dosarului pentru examinare în cadrul şedinţei colegiului;
    b) citarea părţilor şi a altor participanţi la cauza disciplinară;
    c) redactarea proiectului hotărîrii colegiului disciplinar.
    (2) Membrul  colegiului desemnat raportor sau oricare membru al colegiului disciplinar poate solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi, în cazul în care informaţiile din dosarul cauzei nu sînt complete.
    (3) La citarea judecătorului vizat în cauza disciplinară şi a persoanei care a depus sesizarea, aceştia sînt informaţi despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată cauza, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de a depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi.
    (4) Membrii colegiului disciplinar pot propune citarea la şedinţa colegiului a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.
    Articolul 33. Termenele de examinare a cauzei disciplinare de colegiul
                         disciplinar
    Cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar în termen de 45 de zile din ziua emiterii hotărîrii cu privire la admisibilitatea sesizării. Termenul nu include perioada în care judecătorul s-a aflat în concediu medical sau de odihnă şi perioada amînării şedinţei, în cazul în care aceasta a fost amînată.
    Articolul 34. Examinarea cauzei disciplinare în colegiul disciplinar
    (1) Şedinţele colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor în care colegiul decide, din oficiu sau la solicitarea judecătorului vizat în cauza disciplinară, examinarea cauzei în şedinţă închisă în interesul respectării ordinii publice sau securităţii naţionale sau cînd este necesară protecţia vieţii private a participanţilor la procedura disciplinară.
    (2) Preşedintele şedinţei anunţă deschiderea ei şi dă citire componenţei colegiului disciplinar. Pînă la începerea examinării cauzei, părţile au dreptul să declare cereri de recuzare membrilor colegiului, care sînt examinate de plenul colegiul disciplinar.
    (3) Examinarea cauzei disciplinare începe cu prezentarea raportului membrului colegiului disciplinar desemnat raportor pe cauza disciplinară.
    (4) În cazul în care judecătorul sau reprezentantul acestuia participă la examinarea cauzei, audierea explicaţiilor judecătorului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie. Pe parcursul şedinţei, judecătorul are dreptul să formuleze în orice moment demersuri şi să dea explicaţii suplimentare. La decizia colegiului disciplinar pot fi audiate şi alte persoane, invitate atît la propunerea judecătorului, cît şi a colegiului disciplinar pot fi studiate documentele şi materialele din dosar sau cele prezentate suplimentar de participanţii în cauza disciplinară.
    (5) Cauza disciplinară se examinează doar în limitele hotărîrii de admisibilitate adoptate în condiţiile art. 28.
    Articolul 35. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii colegiului disciplinar
    (1) Hotărîrile colegiului disciplinar se adoptă în camera de consiliu. Deliberarea are caracter secret şi se desfăşoară  imediat după finalizarea şedinţei la care s-a examinat cauza disciplinară.
    (2) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar se adoptă cu votul  majorităţii membrilor prezenţi.
    (3) Membrul colegiului desemnat raportor pe cauza disciplinară respectivă pronunţă dispozitivul hotărîrii, iar colegiul disciplinar întocmeşte hotărîrea motivată în termen de pînă la 20 de zile de la pronunţarea dispozitivului. Dacă un membru al colegiului are opinie separată faţă de hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor. Opinia separată se anexează la dosar.
    (4) Hotărîrile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii colegiului disciplinar care au participat la examinarea cauzei. Hotărîrile colegiului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii hotărîrii motivate.
    (5) Copia hotărîrii se expediază participanţilor la cauza disciplinară în termen de 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărîrii motivate.
    Articolul 36. Hotărîrile colegiului disciplinar privind rezultatul examinării
                         cauzei disciplinare
    (1) Colegiul disciplinar poate hotărî:
    a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6;
    b) constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară;
    c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu  a fost comisă o abatere disciplinară.
    (2) Colegiul disciplinar poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Magistraturii pentru dispunerea evaluării extraordinare a performanţelor judecătorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea unei astfel de evaluări.
    Articolul 37. Conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul
                         examinării cauzei disciplinare
    (1) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul constatării abaterii disciplinare trebuie să conţină:
    a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
    b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
    c) numărul dosarului în procesul de examinare a căruia s-a comis abaterea disciplinară;
    d) data comiterii abaterii disciplinare;
    e) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
    f) temeiul de drept al aplicării sancţiunii sau sistării procedurii în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului;
    g) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
    h) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
    i) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
    j) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
    k) data adoptării hotărîrii.
    (2) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul încetării procedurii disciplinare trebuie să conţină următoarele:
    a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
    b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
    c) numărul dosarului la examinarea căruia s-a invocat comiterea faptei descrise în sesizare;
    d) data comiterii faptei invocate în sesizare;
    e) descrierea faptelor invocate în sesizare şi a motivelor lipsei abaterii disciplinare în faptele invocate;
    f) descrierea probelor colectate pe dosar;
    g) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
    h) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
    i) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
    j) data adoptării hotărîrii.
    Articolul 38. Transmiterea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunii
                         de eliberare din funcţie
    (1) Hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător se transmite Consiliului Superior al Magistraturii pentru înaintarea propunerii Preşedintelui Republicii Moldova sau Parlamentului, după caz, după expirarea termenului de contestare.
    (2) Dacă hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător a fost contestată, această hotărîre devine irevocabilă doar după examinarea conform procedurii stabilite la art. 39-40.
    Articolul 39. Contestarea hotărîrii colegiului disciplinar
    (1) Hotărîrile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărîrile colegiului disciplinar devin irevocabile.
    (2) Contestaţiile se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică din timp persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat.
    (4) După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
    a) menţinerea fără modificare a hotărîrii colegiului disciplinar;
    b) admiterea contestaţiei şi adoptarea unei noi hotărîri. În acest caz prevederile cu privire la procedura de examinare şi conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare sînt aplicabile şi pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
    Articolul 40. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior
                         al Magistraturii
    (1) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturi adoptate în condiţiile art. 39 pot fi contestate de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre în termen de 20 de zile de la data recepţionării hotărîrii motivate la Curtea Supremă de Justiţie.
    (2) Cererile de contestare sînt examinate de un complet format din 5 judecători. Cererile privind contestarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii adoptate în condiţiile art. 39 se examinează în mod prioritar. Termenul de examinare nu poate depăşi 30 de zile.
    (3) Hotărîrile Curţii Supreme de Justiţie adoptate în condiţiile alin. (2) al prezentului articol sînt irevocabile şi intră în vigoare la data adoptării.
    Articolul 41. Intrarea în vigoare
    (1) Prezenta lege intră în vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu excepţia prevederilor art. 9-11 care se vor pune în aplicare la expirarea mandatului membrilor în exerciţiu ai colegiului disciplinar.
    (2) Pînă la aducerea în conformitate cu prezenta lege, prevederile legislaţiei în vigoare se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia.
    Articolul 42. Abrogări
    Se abrogă Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 182-185, art. 1018).
    Articolul 43. Dispoziţii tranzitorii
    (1) Plîngerile cu privire la abaterile disciplinare depuse la Consiliul Superior al Magistraturii pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi examinate conform procedurilor stabilite de prezenta lege.
    (2) Plîngerile cu privire la abaterile disciplinare în privinţa cărora au fost emise decizii de intentare a procedurii disciplinare şi cauzele au fost transmise colegiului disciplinar se examinează conform procedurii prevăzute de Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
    (3) Hotărîrile colegiului disciplinar atacate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii conform procedurii în vigoare la data atacării.
    (4) În scopul implementării prevederilor prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va adopta actele normative prevăzute de lege şi va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta.
    (5) Guvernul, în termen de 3 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                    Igor CORMAN

    Nr. 178. Chişinău, 25 iulie 2014.