HGM1160/2016
ID intern unic:  367268
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1160
din  20.10.2016
privind aprobarea Programului național de control
al tuberculozei pentru anii 2016-2020
Publicat : 28.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 369-378     art Nr : 1256
    MODIFICAT
   
HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966; în vigoare 28.09.18
    HG767 din 25.07.18, MO277-284/27.07.18 art.804; în vigoare 27.07.18


    NOTĂ:
   
Pe tot parcursul textului anexelor la Hotărîre cuvintele „Departamentul Instituții Penitenciare al” se substituie cu cuvintele „Administrația Națională a Penitenciarelor a”, iar cuvintele „sistemul penitenciar” se substituie cu cuvintele „sistemul administrației penitenciare”, la cazul gramatical corespunzător prin HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966; în vigoare 28.09.18
    pe tot parcursul textului, cuvintele „Ministerul Sănătății”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, la cazul gramatical corespunzător prin HG767 din 25.07.18, MO277-284/27.07.18 art.804; în vigoare 27.07.18
   
pe tot parcursul textului anexelor:
    cuvintele „Ministerul Sănătății”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, la cazul gramatical corespunzător;
    cuvintele „Ministerul Educației” se substituie cu cuvintele „Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”;
    cuvintele „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor” se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”;
    cuvintele „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” și „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor” se exclud prin HG767 din 25.07.18, MO277-284/27.07.18 art.804; în vigoare 27.07.18




    În temeiul art.6, 7, 9 şi 72 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), cu modificările și completările ulterioare, şi   art. 4 din Legea nr.153-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 583), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.1;
    Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.2;
    Indicatorii activităților de monitorizare, evaluare și raportare a Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.3;
    Costurile estimative pentru realizarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.4.
    2. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va elabora mecanismul de realizare a Programului nominalizat, va coordona şi va monitoriza implementarea acestuia.
    3. Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei va monitoriza punerea în aplicare a Programului menţionat.
    4. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020.
    5. Finanțarea Programului sus-numit  se va efectua din contul și în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public național, precum și din alte surse, conform legislației în vigoare.
    51. Se permite Instituției medico-sanitare publice Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” să asigure cu medicamente antituberculoase şi dispozitive medicale pentru diagnosticul TB și monitorizarea eficienței tratamentului antituberculos dispensarele de tuberculoză din Bender, Tiraspol, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și Dnestrovsc în baza contractelor bilaterale cu Instituția de stat „Spitalul Republican de Tuberculoză” din orașul Bender, contra plății integrale a costurilor mărfurilor achiziționate, precum și achitării cheltuielilor de regie în volum de 5% din costul mărfurilor, indiferent de proveniența lor. Mijloacele obținute se vor acumula pe contul Instituției medico-sanitare publice Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”.
    Plata integrală a costurilor mărfurilor achiziționate va fi transferată de către Instituția medico-sanitară publică Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” la contul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și utilizată exclusiv în scopul achiziționării medicamentelor.
Cheltuielile de regie în volum de 5% din costul mărfurilor vor fi folosite de către Instituția medico-sanitară publică Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” în scopul asigurării condițiilor adecvate de păstrare a medicamentelor antituberculoase și a dispozitivelor de diagnostic.
    [Pct.51 introdus prin HG767 din 25.07.18, MO277-284/27.07.18 art.804; în vigoare 27.07.18]
    6. Ministerul Justiţiei, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, va crea condiţii adecvate pentru ameliorarea situaţiei epidemiologice a tuberculozei în instituţiile penitenciare.
    7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    8. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1171 din 21 decembrie 2010 „Privind aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 259-263, art. 1316).

    PRIM-MINISTRU                                                    Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                                Andrei Galbur
    Ministrul sănătăţii                                                      Ruxanda Glavan
    Ministrul finanţelor                                                    Octavian Armaşu
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                        Stela Grigoraş
    Ministrul educaţiei                                                     Corina Fusu
    Ministrul afacerilor interne                                        Alexandru Jizdan
    Ministrul justiţiei                                                        Vladimir Cebotari

    Nr. 1160. Chişinău, 20 octombrie  2016.


Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr. 1060
din 20 octombrie 2016

PROGRAMUL NAŢIONAL
de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020
I. DISPOZIȚII GENERALE
    1. Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020 (în continuare – Program) este un document de politici, pe termen mediu, și cuprinde prioritățile Guvernului, orientate spre aplicarea strategiilor inovative întru reducerea poverii tuberculozei în Republica Moldova.
    2. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii nr.153-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei, Legii nr.166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020”, Legii nr. 112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte,  Hotărîrii Guvernului nr.886 din 6 august 2007 cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate, Hotărîrii Guvernului nr. 1471 din 24 decembrie 2007 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, Hotărîrii Guvernului nr.1171 din 21 decembrie 2010 privind aprobarea Programului național de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, Hotărîrii Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de sănătate publică pentru anii 2014-2020, Strategiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „End TB” pentru anii 2015-2035, precum și cu prevederile altor documente naționale și internaţionale în domeniu.
II. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI IDENTIFICAREA
PROBLEMELOR DE BAZĂ
    3. Tuberculoza reprezintă una dintre problemele prioritare ale sistemului de sănătate, iar prevenirea și controlul acesteia constituie obiective strategice de interes național.
    4. Rezultatele recente atinse în controlul tuberculozei, urmare a aplicării acțiunilor în cadrul programelor naționale de control al tuberculozei implementate în anii 1996-2015, denotă progrese modeste. Provocările și constrîngerile ce influenţează controlul eficient al tuberculozei sînt într-o legătură strînsă cu condiţiile socio-economice și resursele insuficiente, fapt ce contribuie la transmiterea continuă a infecției, la creşterea lentă a succesului tratamentului și la răspîndirea tuberculozei cu forme rezistente.
    5. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Republica Moldova, se regăsește printre cele 18 ţări din Regiunea Europeană în care controlul tuberculozei este prioritar şi printre cele 27 de ţări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrogrezistente (TB RR/MDR). Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății pentru anul 2014, în Republica Moldova incidența globală prin tuberculoză a depășit de cca 3 ori media înregistrată în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (110 în comparație cu 40 de cazuri la 100 mii populație).
    6. În context, Organizația Mondială a Sănătății a estimat pentru Republica Moldova în anul 2014 o incidenţă de 154 de cazuri la 100 mii populaţie, real fiind notificate 100 de cazuri la 100 mii populație. Respectiv, au fost înregistrate 2907 de cazuri noi și recidive, ceea ce reprezentă cu 38% cazuri mai puține decît în anul 2011 (4673 sau 114 de cazuri la 100 mii populație) și cu 50% cazuri mai puține comparativ cu anul 2005, cînd au fost notificate 5742 de cazuri noi și recidive de tuberculoză (sau 134 de cazuri la 100 mii populație).
    7. În pofida intervențiilor realizate în depistarea precoce a tuberculozei, inclusiv aplicarea metodelor noi și rapide pentru stabilirea diagnosticului tuberculozei, ponderea cazurilor notificate de tuberculoză cu forma multidrogrezistentă a atins doar 62%, în comparație cu obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății de 85%, ceea ce atestă necesitatea intensificării intervențiilor în depistare, inclusiv prin fortificarea capacităților sistemului de sănătate de asigurare a diagnosticului rapid și complet. Povara tuberculozei rezistente reprezentă principala provocare pentru Programul naţional de control al tuberculozei şi un obstacol pentru controlul eficient al maladiei. Conform datelor raportului Organizației Mondiale a Sănătății „Global Tuberculosis 2014” povara tuberculozei multidrogrezistente estimată în țară, în anul 2014, a fost de 24% (690 de cazuri) printre cazurile noi și 62% (830 de cazuri) printre cazurile anterior tratate. Respectiv, se estimează că anual în Republica Moldova se impun a fi diagnosticate cca 1500 cazuri de tuberculoză multidrogrezistentă, de facto se notifică cca 1000 cazuri de tuberculoză multidrogrezistentă.
    8. În Republica Moldova tratamentul tuberculozei pentru toți pacienții este gratuit. Rata de succes printre cazurile noi cu tuberculoză pulmonară confirmată bacteriologic, pentru pacienții care au inițiat tratamentul în anul 2013 a constituit 76%, iar printre cazurile cu tuberculoză multidrogrezistentă, pentru pacienții care au inițiat tratamentul în anul 2012, a constituit 60%. Un impediment major în asigurarea vindecării pacienților, și implicit al limitării răspîndirii tuberculozei, reprezintă forma cu rezistență extinsă (8%) și, respectiv, lipsa tratamentului adecvat din cauza accesului redus la generațiile noi de medicamente. Provocările care amenință să anuleze succesele recente ale controlului tuberculozei sînt determinate de costurile financiare severe pentru asigurarea cu medicamente antituberculoase.
    9. Severitatea epidemiei tuberculozei în Republica Moldova este condiţionată de diversitatea problemelor socio-economice cu care se confruntă pacienții şi familiile acestora. Principalele necesităţi ale pacienților cu tuberculoză sînt legate de asigurarea asistenței medicale, suportului social și psihologic, necesare încheierii cu succes a tratamentului. Rata pacienților pierduți din supravegherea tratamentului variază între 7% pentru tuberculoza sensibilă și 20% pentru tuberculoza rezistentă. Aceasta se explică prin insuficiența intervențiilor centrate pe pacient întru susținerea pe întreaga perioadă de tratament: lipsa mijloacelor materiale pentru asigurarea suportului nutrițional, procurarea medicamentelor complementare pentru tratamentul efectelor adverse, generate de medicamentele antituberculoase, lipsa consilierii și a suportului social, necesare pacientului pentru finalizarea cu succes a tratamentului etc. Nevoile pacientului cu tuberculoză sînt multidimensionale, iar serviciile medicale și de suport, prevăzute de legislație, sînt insuficiente pentru acoperirea acestor nevoi. Studiul operaţional, realizat în anul 2013, privind eficacitatea tratamentului printre pacienții cu tuberculoză, care au beneficiat de stimulente, demonstrează că oferirea acestora pe parcursul tratamentului a îmbunătățit cu 10% rata succesului.
    10. Accesul real la servicii medicale, a persoanelor din grupul cu risc și vigilență sporită pentru tuberculoză, este departe de a fi suficient din cauza multiplelor constrîngeri socio-economice, culturale şi implicare comunitară redusă, deși prevederile cadrului normativ naţional sînt exhaustive. Asigurarea unui nivel ridicat de conștientizare în interiorul comunității în ceea ce privește tuberculoza şi solicitarea asistenţei în timp util, precum şi oferirea continuă a sprijinului din partea comunităţii pentru pacienţii cu tuberculoză şi a persoanelor supuse riscului va contribui la consolidarea eforturilor de eliminare a bolii.
    11. Percepţiile şi cunoştinţele despre tuberculoză influenţează comportamentele, respectiv sînt importante activităţile de educare în grupurile vulnerabile în scopul informării şi conştientizării faptului că serviciile de sănătate oferă soluţii convenabile la problemele de sănătate, iar asigurarea acestor servicii nu corelează cu preţul social, determinat de stigmatizarea asociată bolii sau serviciilor oferite.
    12. Interacțiunea dintre tuberculoză și alte maladii prezintă o altă problemă majoră în controlul tuberculozei, iar creșterea numărului de pacienți cu co-morbidități (infecția cu virusul imunodeficienței umane [HIV], diabetul zaharat) și tulburări comportamentale, cauzate de consumul de alcool și droguri, creează dificultăţi în stabilirea diagnosticului şi iniţierea tratamentului antituberculos din cauza manifestării paucisimptomatice a bolii, accesibilităţii reduse la serviciile de sănătate sau a conştientizării reduse a simptomelor. Tuberculoza este cea mai comună și cea mai frecventă maladie la persoanele care trăiesc cu HIV. Rata co-infecției TB/HIV printre cazurile noi de tuberculoză a atins nivelul de 7% în anul 2014, comparativ cu 5% din anul 2011. Există diferențe regionale în ceea ce privește rata co-infecției TB/HIV, atingînd valori alarmante în regiunea de est 25% și 18% în municipiul Bălți. În context, se impun acțiuni consolidate privind realizarea unui control eficient al co-infecției TB/HIV la nivel de management și activități centrate pe pacient.
    13. În cadrul sistemului administrației penitenciare rata notificării cu tuberculoză a scăzut de la 2902 de cazuri la 100 mii populație în anul 2005 la 754 de cazuri în anul 2011 și 525 de cazuri în anul 2014, dar în continuare este de cinci ori mai mare decît media pe țară. În anul 2014 au fost înregistrate 92 de cazuri de tuberculoză la deţinuţi, inclusiv cca 30% la intrare în sistemul administrației penitenciare. Echivalența îngrijirilor medicale, indiferent de locul aflării pacientului și asigurarea continuității și monitorizării tratamentului antituberculos, inclusiv după liberare din detenție, sînt prioritățile permanente ale Programului.
    14. Una dintre provocările semnificative în controlul tuberculozei îl constituie prezenţa fenomenului de transmitere a infecţiei în staţionarele de ftiziopneumologie, ceea ce duce la expunerea pacienţilor, vizitatorilor şi personalului medical la un risc mai mare de îmbolnăvire cu tuberculoză. Conform studiului operaţional, realizat în anul 2012, „Studierea fenomenului de transmitere nosocomială a tuberculozei multidrogrezistente prin analiza genotipică a diversităţii ADN (acid dezoxiribonucleic) a tulpinilor Mycobacterium tuberculosis” se constată prezenţa fenomenului de re-infecţie (transmitere intraspitalicească) în 68% cazuri, respectiv izolarea pacienţilor cu tuberculoză în spitale duce la majorarea cazurilor cu forme rezistente de tuberculoză, care ulterior comportă costuri mult mai mari de tratament. Acest fenomen impune dezvoltarea unui plan naţional cu privire la controlul infecţiei, racordat cerinţelor Organizației Mondiale a Sănătății, pentru îmbunătăţirea practicilor de control al infecţiei la toate nivelurile.
    15. Tratamentul tuberculozei este de lungă durată, în special pentru formele rezistente la medicamente (de la 6 pînă la 24 de luni), ceea ce poate condiţiona reducerea complianţei la tratament a pacientului. În acest sens, este esenţială acordarea unui suport multidirecțional pacienţilor cu tuberculoză în realizarea tratamentului în condiţii de ambulatoriu. Elaborarea regimurilor de tratament al tuberculozei cu forme rezistente, cu utilizarea preparatelor antituberculoase noi, inclusiv la copii, cu scopul reducerii intervalului de timp necesar pînă la vindecare, prezintă o direcţie prioritară pentru cercetări ştiinţifice şi abordări inovative.
    16. Respectarea drepturilor omului și a pacientului așa cum sînt stipulate în legislația națională și internațională, inclusiv în Carta asistenţei medicale a pacientului cu tuberculoză elaborată de către Organizația Mondială a Sănătății şi World Care Council (2006), impune necesitatea elaborării și implementării unei strategii comprehensive de pledoarie, informare și mobilizare comunitară. Discriminarea și stigmatizarea persoanelor cu tuberculoză rămîne a fi un fenomen răspîndit în mediul medical, dar și în comunitate, și sînt necesare intervenții pentru eradicarea lor. Parteneriatele cu organizațiile neguvernamentale și administrația publică locală sînt priorități curente și urmează a fi extinse, cu asigurarea participării societăţii civile la procesele de luare a deciziilor privind abordarea aspectelor sociale ale bolii.
    17. În scopul asigurării controlului eficient al tuberculozei sînt necesare activităţi de consolidare a capacităţilor sistemului de sănătate prin implicare multidimensională. Conform studiului, realizat în anul 2013 „Potenţialul uman din sistemul sănătăţii implicat în acordarea asistenţei medicale ftiziopneumologice”, medicii de familie şi medicii ftiziopneumologi au păreri diametral opuse referitoare la contribuţia centralizării serviciului ftiziopneumologic şi a unificării spitalelor, fapt ce afectează sinergia intervenţiilor în creşterea eficienţei controlului tuberculozei în Republica Moldova. Acelaşi studiu denotă că vîrsta medie a medicilor ftiziopneumologi este de 54 de ani, iar a medicilor de familie de 48 de ani, impunîndu-se astfel fortificarea potenţialului de resurse umane,cu elaborarea unei strategii la nivel naţional.
    18. Structura organizatorică a unităţii de coordonare a Programului este una complexă, în concordanţă cu dimensiunile acestuia (sistem de management al medicamentelor, al cazului şi supervizare, sistem de curierat pentru transportarea probelor de spută şi medicamente, sistem de stocare şi evidenţă a medicamentelor, sisteme electronice de evidenţă, sistem de raportare naţional şi internaţional, sistem de planificare şi gestionare a resurselor), şi care impune costuri ridicate de administrare, în scopul satisfacerii posibilităţilor de planificare şi monitorizare a activităţilor, permiţînd în același timp niveluri de acces rezonabile pentru toţi actorii implicaţi. Actualmente, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” este desemnat instituţia responsabilă de Program, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, implementare şi monitorizare a activităţilor Programului. Există dezechilibre şi în ceea ce priveşte asigurarea resurselor umane necesare funcţionării tuturor structurilor organizatorice. Stabilirea unităţii centrale drept o structură bine definită cu capacitate şi resurse pentru actualizarea politicilor şi regulamentelor naţionale va contribui la crearea unui sistem unic, compresiv şi coerent  de monitorizare şi evaluare a implementării Programului. În context, se impune reorganizarea şi consolidarea capacităţilor acesteia, printr-o serie de modificări și ajustări care vor susţine obiectivele stabilite în prezentul Program şi directivele organismelor internaționale. (Raport de evaluare intermediar Organizația Mondială a Sănătății, 2013).
    19. Conform rating-ului Băncii Mondiale (2013), perioada de tranziţie continuă a Republicii Moldova poziţionează ţara în categoria de stat cu un nivel mediu de dezvoltare, şi ca urmare a micşorării alocaţiilor financiare din partea Fondului Global pentru combaterea HIV/SIDA, tuberculozei și malariei pentru acţiunile de control ale tuberculozei (cca 30% din resursele Programului), ţara urmează a prelua gradual realizarea activităţilor Programului.
III. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI
    20. Scopul Programului este orientat spre reducerea poverii tuberculozei în Republica Moldova, inclusiv a tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la servicii de prevenire, diagnostic și tratament de calitate și aplicarea intervențiilor strategice centrate pe pacient.
    21. Pînă în anul 2020 vor fi depuse eforturi pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, care vor asigura dezvoltarea capacităţilor necesare ale tuturor actorilor implicaţi în activităţile de control al tuberculozei, cu prevederea următoarele acţiuni pe termen mediu:
    1) Asigurarea accesului universal la diagnosticul precoce al tuturor formelor de tuberculoză, cu depistarea către finele anului 2020 a cel puțin 85% din numărul total estimat de cazuri cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    2) Asigurarea accesului universal la tratament prin abordare centrată pe pacient cu obținerea ratei de succes printre cazurile noi de tuberculoză pulmonară bacteriologic confirmate de cel puțin de 85% şi printre cazurile noi cu tuberculoză multidrogrezistentă nu mai joasă de 75% către anul 2020;
    3) Realizarea activităților sinergice cu alte programe naționale de sănătate şi reducerea poverii TB/HIV pînă la 5%;
    4) Asigurarea măsurilor de profilaxie în controlul tuberculozei și menținerea unei rate de vaccinare cu vaccinul antituberculos Bacillus Calmette–Guérin la naștere de cel puțin 95%;
    5) Consolidarea capacităților sistemului de sănătate în scopul asigurării controlului eficient al tuberculozei;
    6) Dezvoltarea și aplicarea instrumentelor noi și intervențiilor inovative în domeniul controlului tuberculozei;
    7) Consolidarea implicării comunității și a organizațiilor societății civile în controlul tuberculozei prin abordare centrată pe pacient.
IV. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE
PENTRU REALIZAREA PROGRAMULUI
    22. Întru asigurarea accesului universal la diagnosticul precoce al tuturor formelor de tuberculoză, cu depistarea către finele anului 2020 a cel puțin 85% din numărul total estimat de cazuri cu tuberculoză multidrogrezistentă, se preconizează următoarele direcții de acțiuni:
    1) Asigurarea diagnosticului tuberculozei prin susținerea constantă și extinderea metodelor contemporane de diagnostic;
    2) Asigurarea calității investigațiilor de diagnostic și procedurilor de evaluare a serviciului de laborator;
    3) Asigurarea diagnosticului diferențiat pentru tuberculoză în rîndul persoanelor cu simptome caracteristice tuberculozei;
    4) Depistarea activă a tuberculozei în grupurile cu risc și vigilență sporită pentru tuberculoză.
    23. Asigurarea accesului universal la tratament prin abordare centrată pe pacient, cu obținerea ratei de succes printre cazurile noi de tuberculoză pulmonară bacteriologic confirmate de cel puțin 85% şi printre cazurile noi cu tuberculoză multidrogrezistentă nu mai joasă de 75% către anul 2020, indică realizarea intervențiilor, precum urmează:
    1) Asigurarea continuă cu medicamente;
    2) Asigurarea aderenței la tratament, inclusiv prin utilizarea metodelor inovative, centrate pe pacient.
    24. Întru realizarea activităților sinergice cu alte programe naționale de sănătate şi reducerea poverii TB/HIV pînă la 5% vor fi organizate următoarele intervenții:
    1) Consolidarea capacităților pentru realizarea unui control eficient al co-infecţiei TB/HIV;
    2) Realizarea activităților sinergice cu alte programe naționale de sănătate și determinante sociale;
    3) Dezvoltarea și implementarea Strategiei Organizației Mondiale a Sănătății „Abordări practice ale sănătății pulmonare” (PAL).
    25. Asigurarea măsurilor de profilaxie în controlul  tuberculozei și menținerea unei rate de vaccinare cu Bacillus Calmette–Guérin,vaccinul antituberculos, la naștere de cel puțin 95% prevăd următoarele intervenții:
    1) Asigurarea măsurilor de profilaxie nespecifică;
    2) Asigurarea măsurilor de profilaxie specifică.
    26. Pentru consolidarea capacităților sistemului de sănătate în scopul asigurării controlului eficient al tuberculozei se impun următoarele intervenții:
    1) Consolidarea capacităților resurselor umane implicate în controlul tuberculozei;
    2) Asigurarea suportului logistic instituțiilor implicate în controlul tuberculozei;
    3) Asigurarea controlului infecției;
    4) Ajustarea cadrului normativ în controlul tuberculozei;
    5) Consolidarea capacităților pentru managementul eficient al Programului.
    27. Dezvoltarea și aplicarea instrumentelor noi și intervențiilor inovative în domeniul controlului tuberculozei necesită:
    1) Efectuarea cercetărilor științifice aplicative;
    2) Realizarea studiilor operaționale;
    3) Implementarea instrumentelor inovative şi bunelor practici.
    28.  Consolidarea implicării comunității și a organizațiilor societății civile în controlul tuberculozei prin abordare centrată pe pacient se va dezvolta prin:
    1) Intervenții comunitare în controlul tuberculozei prin aplicarea modelului centrat pe pacient;
    2) Intervenţii comunitare în grupurile cu risc sporit și vigilență pentru tuberculoză şi alte determinante sociale (consumatori de droguri injectabile [CDI], persoane fără adăpost, persoane care trăiesc cu HIV [PTH], copii şi tineri ai străzii, migranţi etc.);
    3) Intervenţii comunitare în asigurarea suportului pentru pacienţii cu tuberculoză din penitenciare şi ex-deţinuţi;
    4) Extinderea şi menţinerea centrelor comunitare pentru suportul pacienţilor cu tuberculoză;
    5) Dezvoltarea strategiei de pledoarie, comunicare și mobilizare socială în controlul tuberculozei, inclusiv prin reducerea stigmei și discriminării.
V. REZULTATELE SCONTATE
    29. Programul reprezintă o viziune pe termen lung, care tinde spre îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi consolidării coerenţei în controlul tuberculozei prin asigurarea accesului universal la diagnosticul şi tratamentul tuturor formelor de tuberculoză, responsabilităţilor clar definite ale părţilor, implicate în prestarea serviciilor centrate pe pacient, precum și prin asigurarea finanțării și împuternicirea corespunzătoare a unității de coordonare a Programului.
    30.  Realizarea cu succes a Programului presupune angajamentul politic al statului de a acţiona în vederea reducerii poverii tuberculozei, prin asigurarea unui management eficient și durabil al resurselor financiare și umane şi prestării serviciilor centrate pe pacient. Sînt indispensabile participarea şi suportul partenerilor sociali, ale organizaţiilor neguvernamentale, ale asociaţiilor interesate şi ale grupurilor comunitare. Un rol semnificativ revine cooperării cu structurile internaţionale atît din perspectiva asistenţei tehnice, cît şi din cea a atragerii investiţiilor donatorilor străini.
    31. Rezultatele aşteptate în urma implementării Programului către anul 2020, estimate şi corelate cu Strategia Organizației Mondiale a Sănătății „End TB” prevăd:
    1) reducerea:
    a) mortalităţii prin tuberculoză cu 35%;
    b) incidenţei tuberculozei cu 25%;
    c) ponderii co-infecţiei TB/HIV printre cazurile de tuberculoză pînă la 5%;
    d) cheltuielilor cu 50% pentru familiile afectate şi cauzate de tuberculoză;
    2) atingerea:
    a) ratei de depistare a cel puțin 85% printre cazurile cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    b) ratei de succes a tratamentului de cel puţin 85% printre cazurilor noi de tuberculoză pulmonară confirmate bacteriologic;
    c) ratei de succes a tratamentului de cel puţin 75% printre cazurile noi cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    3) asigurarea:
    a) serviciilor integrate de asistenţă centrată pe pacient, inclusiv prin utilizarea abordărilor inovative, cu scopul sporirii aderenţei la tratament;
    b) sustenabilității financiare, inclusiv consolidarea capacităților pentru managementul eficient al Programului.
VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR
    32. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, directivelor și instrumentelor disponibile în experienţa națională și internaţională.
    33. Costul estimativ al prezentului Program pentru anii 2016-2020 este de 3 128,6 milioane lei. Anexa nr. 4 cuprinde costul estimat pentru fiecare an de implementare, în funcție de categorie, sursa de finanțate și valorile cumulative ale costurilor preconizate cu activitățile Programului. Bugetul estimat va fi ajustat pe perioada implementării Programului, reieșind din volumele de alocații disponibile componentelor bugetului public național.
VII. INDICATORII DE PROGRES ȘI PERFORMANȚĂ
    34. Performanţa Programului va fi evaluată în baza indicatorilor de progres care vor reflecta realizarea activităţilor expuse în planul de acţiuni (anexa nr.2), indicatorilor de rezultat ce vor monitoriza îndeplinirea obiectivelor specifice şi a intervenţiilor, precum şi a indicatorilor de impact ce vor reflecta evoluarea schimbărilor în starea de sănătate a populaţiei în Republica Moldova:
    1) incidenţa globală a tuberculozei la 100 mii populaţie;
    2) mortalitatea prin tuberculoză la 100 mii populaţie;
    3) rata de depistare a cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    4) ponderea cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă printre cazurile noi și anterior tratate;
    5) rata de succes a tratamentului cazurilor noi cu tuberculoză pulmonară confirmate bacteriologic;
    6) rata de succes a tratamentului cazurilor noi cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    7) ponderea pacienţilor cu tuberculoză testaţi la marcherii HIV;
    8) ponderea co-infecţiei TB/HIV printre cazurile de tuberculoză;
    9) nivelul de cunoștințe despre tuberculoză în populația generală;
    10) ponderea pacienţilor cu tuberculoză asistați cu suport social.
VIII. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII
 PROGRAMULUI. PROCEDURILE
DE RAPORTARE
    35. Activităţile de monitorizare, evaluare şi raportare a Programului se vor derula în continuu pe toată perioada de implementare şi vor include atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cît şi eventualele rectificări de conţinut şi formă ale măsurilor şi activităţilor planificate. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea de rutină în baza Sistemului informaţional de monitorizare și evaluare a tuberculozei (SIME TB) şi cercetarea prin studii, efectuate de către instituţiile specializate şi companiile sociologice (anexa nr.3).
    36. Coordonarea întregului proces de monitorizare şi evaluare este responsabilitatea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu implicarea Ministerului Justiţiei şi altor entităţi guvernamentale, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale şi partenerii internaţionali. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale îşi exercită atribuţia în cauză prin intermediul unităţii de coordonare a Programului.
    37. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de unitatea de coordonare a Programului şi prezentate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale o dată la fiecare şase luni (august şi februarie), cu dezbateri în şedinţele Consiliului naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei.
    38. La finele fiecărui an de implementare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va elabora raportul de evaluare a Programului, conform obiectivelor stabilite în Program, şi îl va prezenta Guvernului în luna aprilie a fiecărui an, după aprobarea în şedinţa Consiliului naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei.
    39. Anual, către luna iunie, informațiile și datele statistice, inclusiv datele despre resursele financiare alocate în anul precedent şi preconizate spre alocare în următorii doi ani, destinate realizării Programului, se vor raporta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Regiunea Europeană.
    40.  La mijlocul termenului de realizare a Programului se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului – evaluarea finală.
IX. RESPONSABILII PENTRU IMPLEMENTARE
    41. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerului Justiţiei (prin Administrația Națională a Penitenciarelor a), în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne,  Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Autorităţile responsabile vor aplica întocmai prevederile prezentului Program.
    42.  În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu parteneri internaţionali de dezvoltare.
    43.  Prevederile prezentului Program sînt valabile şi obligatorii pentru toate instituţiile implicate în controlul tuberculozei, indiferent de statutul juridic, care vor respecta integral cadrul normativ şi vor furniza date necesare evaluării activităţii şi supravegherii epidemiologice în teritoriu.

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4