MODIFICAT
    HG522 din 06.07.17, MO244-251/14.07.17 art.616



    În scopul realizării prevederilor Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

    1. Se aprobă Regulamentul sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie (se anexează).
    2. Ministerul Educaţiei, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea, în termen de 6 luni, va evalua costurile aferente realizării prevederilor Regulamentului aprobat şi va elabora Planul naţional de implementare graduală a normelor sanitare în instituţiile de educaţie timpurie.
    3. Cheltuielile ce ţin de realizarea prevederilor Regulamentului nominalizat vor fi acoperite din bugetul de stat, în limita transferurilor la bugetele locale pentru finanţarea instituţiilor de educaţie timpurie, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să asigure implementarea prezentului Regulament în procesul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor de educaţie timpurie.
    5. Prevederile Regulamentului aprobat se aplică cu începere de la data de 1 ianuarie 2018, conform Planului naţional de implementare graduală a normelor sanitare.
    6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

    RIM-MINISTRU                                                Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                               Ruxanda Glavan
    Ministrul educaţiei                                              Corina Fusu
    Ministrul finanţelor                                             Octavian Armaşu

    Nr. 1211. Chișinău, 4 noiembrie 2016.    


    1. Regulamentul sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie (în continuare – Regulament) are drept scop stabilirea unor norme sanitare pentru exploatarea şi întreţinerea instituţiilor de educaţie timpurie, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, orientate spre protecţia şi fortificarea stării de sănătate, dezvoltarea fizică şi neuropsihică armonioasă a copiilor, prevenirea apariţiei unor îmbolnăviri a acestora în cadrul activităţilor de educaţie şi îngrijire.
    2. Prezentul Regulament cuprinde norme sanitare cu caracter obligatoriu pentru persoanele fizice şi juridice cu atribuţii în proiectarea, construcţia, reconstrucţia, renovarea, exploatarea şi întreţinerea instituţiilor de educaţie timpurie, precum şi pentru instituţiile ce efectuează supravegherea de stat a sănătăţii publice.
    3. Regulamentul oferă norme ale procesului de gestionare sanitară a instituţiilor de educaţie timpurie şi funcţionează în conformitate cu legislaţia existentă şi cu cerinţele actelor normative din domeniul construcţiilor.
    4. Prezentul Regulament stabileşte norme sanitare obligatorii pentru:
    a) amplasarea instituţiilor de educaţie timpurie;
    b) amenajarea şi menţinerea teritoriului;
    c) dotarea şi întreţinerea încăperilor;
    d) iluminatul natural şi artificial al încăperilor;
    e) încălzirea şi ventilaţia încăperilor;
    f) asigurarea cu apă potabilă şi sanitaţie;
    g) prevenirea îmbolnăvirilor copiilor;
    h) organizarea alimentaţiei şi nutriţiei;
    i) igiena personală a copiilor de vîrstă antepreşcolară şi preşcolară;
    j) igiena personalului;
    k) obligaţiile personalului medical.
    5. Regulamentul conţine norme sanitare privind condiţiile pentru educaţia şi îngrijirea copiilor orientate spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii.
    6. Obiectivele aflate în stadiu de proiectare şi construcţie trebuie să corespundă normelor în cauză pînă la darea lor în exploatare.
    7. Instituţiile de educaţie timpurie sînt supuse autorizării sanitare de funcţionare.
    Blocurile alimentare sînt supuse autorizării sanitar-veterinare de funcţionare.
    Orice modificare a activităţii instituţiilor de educaţie timpurie, a condiţiilor de educaţie şi îngrijire a copiilor este coordonată cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.
    8. În sensul prezentului Regulament noţiunile de bază utilizate au următoarea semnificaţie:
    centru de resurse pentru educaţie incluzivă – serviciu de asistenţă a beneficiarilor de cerinţe educaţionale speciale pentru asigurarea organizării activităţilor specifice de abilitare/ reabilitare a dezvoltării copiilor;
    gestionar – salariat al oricărui agent economic (persoană juridică sau fizică) sau al oricărei autorităţi ori instituţii publice, avînd ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri, aflate în proprietatea, administrarea, folosinţa sau deţinerea chiar temporară a angajatorilor menționați, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile (după caz, acestea din urma pot fi: bunuri materiale, mijloace bănești sau orice alte valori);
    instituţie de educaţie timpurie – unitate de educaţie şi învăţămînt care realizează un proces educaţional şi de îngrijire a copiilor cu vîrsta sub 6 (7) ani în scopul dezvoltării lor fizice, cognitive, emoţionale şi sociale. Organizarea educaţiei timpurii se efectuează pe grupe şi sau grupe mixte, constituite, de regulă, după criteriul de vîrstă a copiilor, beneficiind de cadre didactice calificate şi de o infrastructură adecvată;
    geohelminţi patogeni – viermi parazitari care afectează omul, iar solul poluat cu ouă de helminţi viabile, are un rol deosebit în transmiterea bolii;
    agenţi biologici – microorganisme (bacterii, viruşi, ricketsii, paraziţi, fungi) şi alţi agenţi, precum prionii, care pot provoca boli oamenilor şi animalelor;
    substanţe chimice toxice – element chimic şi compuşii săi care pot afecta starea de sănătate a oamenilor prin contact direct sau indirect, prin inhalare sau ingerare şi pentru care sînt stabilite concentraţii maximal admisibile.
    substanţe biodistructive – substanţe active şi preparate care conţin una sau mai multe substanţe active, prezentate sub forma în care sînt livrate utilizatorului, destinate distrugerii, împiedicării, anihilării organismelor dăunătoare, prevenirii acţiunilor acestora sau combaterii lor în orice mod, printr-o acţiune chimică sau biologică, utilizate pentru dezinfecţie.
    9. Instituţiile de educaţie timpurie oferă servicii educaţionale şi de îngrijire tuturor copiilor cu vîrsta sub 7 ani din comunitate şi servicii specializate pentru copiii cu cerinţe de educaţie speciale. La înmatricularea copiilor în instituţie se ia în consideraţie posibilitatea organizării regimului zilei, în corespundere cu particularităţile anatomofiziologice ale fiecărei grupe de vîrstă şi/sau în funcţie de tipurile de deficienţe.
    10. Numărul copiilor din grupe, în instituţiile de educaţie timpurie, se determină reieşind din suprafaţa destinată sălii de grupă pentru joc şi masă – pentru copiii cu vîrsta pînă la 3 ani (antepreşcolari) nu mai puţin de 2,5 m² pentru 1 copil şi pentru grupele de vîrstă de la 3 pînă la 7 ani (preşcolari) nu mai puţin de 2,0 m² pentru 1 copil, aflaţi de facto în grupe. Pentru instituţiile de educaţie timpurie unde sala de grupă pentru joc şi masă este comasată cu dormitorul suprafaţa pentru 1 copil se măreşte cu 1,0 m² pentru toate grupele de vîrstă.
    11. Numărul maxim de copii în grupele antepreşcolare este de 15 copii, în grupele preşcolare – 20 de copii.
    12. Numărul copiilor cu dizabilităţi, incluşi în grupele antepreşcolare şi preşcolare, trebuie să constituie 1-2 copii într-o grupă.
    13. Responsabilitatea pentru respectarea normelor sanitare ale prezentului Regulament revine gestionarului şi conducătorului instituţiei. Nerespectarea prezentului Regulament atrage după sine răspundere contravenţională, conform legislaţiei în vigoare.
    14. Instituţiile de educaţie timpurie se amplasează în interiorul cartierelor locative, în afara zonelor de protecţie sanitară a întreprinderilor, construcţiilor sau altor obiective şi surse poluante şi la o distanţă ce asigură respectarea nivelurilor maximal admisibile de poluare atmosferică fonică, respectînd normativele de insolaţie şi iluminat natural al încăperilor şi terenurilor de joacă.
    15. Terenul de amplasare trebuie să fie bine drenat, fără deşeuri, solul nu trebuie să conţină niveluri periculoase de substanţe chimice toxice sau microorganisme patogene. Apa subterană superficială trebuie să se găsească la cel puţin 0,5-1 m sub nivelul inferior al fundaţiei clădirii instituţiilor de educaţie timpurie. Se interzice amplasarea instituţiilor de educaţie timpurie în zone cu risc sporit de alunecări de teren şi inundaţii.
    16. Instituţia de educaţie timpurie poate fi amplasată în clădiri existente sau poate fi anexată la blocuri locative sau de menire socială, inclusiv instituţii de învăţămînt, cu excepţia întreprinderilor industriale şi a celor de prestări servicii, cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) să fie amplasată nu mai sus de etajul 2;
    b) să aibă teren separat îngrădit;
    c) să aibă intrări/ieşiri distincte pentru copii şi transport auto;
    d) să aibă sistem autonom de asigurare cu apă, canalizare, încălzire;
    e) să fie asigurate audio- şi hidroizolarea de casa de locuit etc.;
    f) să fie asigurată cu ventilaţie adecvată;
    g) să fie respectate normele referitoare la proiectare, spaţii, dotare, izolarea încăperilor etc. descrise în Regulament;
    h) fără surse de poluare;
    i) să fie exclusă amplasarea lor în subsoluri şi spaţii insalubre.
    17. Gestionarii (managerii) instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să întreprindă toate măsurile posibile pentru asigurarea normelor sanitare prevăzute la pct.14 şi 15, iar în cazul imposibilităţii de asigurare a prevederilor punctelor menţionate se vor căuta posibilităţi de reamplasare în cartiere locative ce asigură respectarea nivelurilor maximal admisibile de poluare a aerului atmosferic şi a solului, insolaţie şi iluminat natural al încăperilor şi terenurilor de joacă.
    18. Distanţa de la teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pînă la obiectele radiotehnice şi sursele de poluare a staţiilor de alimentare cu produse petroliere trebuie să fie nu mai mică de 50 m.
    19. Amenajarea teritoriului instituţiei de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor normativelor în construcţii NCM C. 01.02-99 „Proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe de copii” (aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor prin ordinul nr. 239 din 21 decembrie 1998, cu aplicare din 1 ianuarie 1991). Teritoriul este înverzit reieşind din calculul minim 50% din terenul liber de construcţii. Plantaţiile verzi sînt utilizate pentru separarea terenurilor de joacă unul de altul şi terenurile grupelor de zona economică.
    La înverzirea teritoriului instituţiei de educaţie timpurie nu se permite plantarea arborilor şi arbuştilor spinoşi şi cu fructe otrăvitoare.
    Plantaţiile verzi nu trebuie să fie un obstacol pentru asigurarea nivelului optimal de insolaţie şi iluminat natural al încăperilor şi terenurilor de joacă.
    20. La proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie se prevede pe teren un spaţiu destinat pentru scaune cu rotile, biciclete şi sănii, protejat de precipitaţii atmosferice cu un baldachin.
    Pentru prevenirea inundării şi poluării terenurilor de joacă se prevăd sisteme de evacuare a apelor pluviale.
    21. Blocurile instituţiilor de educaţie timpurie se cons-truiesc şi se acomodează la necesităţile copiilor cu dizabilităţi prin următoarele mijloace: căi de acces conform normativelor şi standardelor naţionale în construcţie, adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; WC-uri accesibile; uşi şi ascensoare accesibile/largi; gresie şi faianţă nealunecoasă şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere accentuate şi medii etc., în conformitate cu cerinţele normativelor de stat în construcţii: CP C.01.02-2014 „Proiectarea clădirilor şi construcţiilor cu considerarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi. Prevederi generale” şi NCM C.01.06-2014 „Cerinţe generale de securitate pentru obiectele de construcţie la folosirea şi accesibilitatea lor pentru persoanele cu dizabilităţi”.
    22. Pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pentru copii cu dereglări ale aparatului locomotor cărările şi trotuarele nu trebuie să aibă o pantă mai mare de 5 grade, cu lăţimea cărării şi trotuarului nu mai puţin de 1,6 m. La cotituri şi la fiecare 6 m trebuie să fie amenajate zone de repaus.
    23. Pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pentru copii cu deficienţe severe de vedere în scopul siguranţei circulaţiei copiilor lăţimea cărărilor pentru plimbări trebuie să fie nu mai puţin de 3 m şi să aibă cîte un gard din ambele părţi în 2 niveluri: balustradă la înălţimea de 90 cm şi leaţ la înălţimea de 15 cm. În apropierea cotiturilor, intersecţiilor, clădirilor, stîlpilor şi altor obstacole, cărările (pistele) trebuie să aibă o structură mazarat de acoperire, suprafaţă rugoasă care servesc ca un semnal pentru încetinirea mişcării. Cărările (pistele) asfaltate trebuie să aibă un profil în formă de arc, iar în funcţie de lăţimea acestora mijlocul pistei creşte peste părţile laterale cu 5-15 cm.
    24. În instituţiile de educaţie timpurie se respectă siguranţa în exploatare care presupune protecţia tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerinţe educaţionale speciale, împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării normale a spaţiului din interiorul clădirilor, precum şi a spaţiului aferent acestora, prin:
    a) Prevenirea alunecării:
    stratul de uzură nu trebuie să împiedice căderea prin alunecare, chiar şi pe vreme ploioasă;
    finisajul treptelor şi rampelor se realizează astfel încît să se evite alunecarea şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere;
    treptele trebuie să evite staţionarea apei şi formarea unui strat de gheaţă.
    b) Prevenirea căderilor, împiedicărilor:
    schimbările de nivel trebuie atenţionate prin marcaje vizibile;
marginea treptelor să fie clar vizibilă, să nu se confunde cu desenul de pe suprafaţa orizontală a treptei.
    25. Obiectele (arbori, arbuşti, stîlpi etc.) de pe teritoriul instituţiilor de educaţie timpurie nu trebuie să fie un obstacol pentru deplasare, plimbări şi jocuri.
    26. Teritoriul instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să dispună de un sistem de iluminare artificial. Nivelul de iluminare artificial pe perioada de aflare a copiilor trebuie să fie de cel puţin – 10 lx la nivelul solului pe înserate sau pe vreme posomorîtă şi de 40 lx pentru copii cu deficienţe de vedere.
    27. Nivelul de zgomot şi poluare a aerului atmosferic pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie nu trebuie să depăşească normativele stabilite pentru teritoriul zonei locative. Nivelul de zgomot pe teritoriul instituţiilor de educaţie timpurie este menţionat în anexa 1.
    28. Pentru instituţiile de educaţie timpurie trebuie să fie prevăzute locuri amenajate pentru recreere şi educaţie fizică a copiilor. Pentru plimbări pot fi utilizate scuarurile, parcurile şi alte teritorii amenajate în acest scop.
    29. Pentru copiii cu vîrsta de pînă la 3 ani suprafaţa terenului de joacă, inclusiv a terenului de sport se calculează reieşind din 7,2m² pentru un copil şi nu mai puţin de 9,0 m² pentru un copil cu vîrsta cuprinsă între 3-7 ani.
    30. În condiţiile urbane existente (densitatea înaltă a construcţiilor) se permite utilizarea unui teren de joacă pentru 2 grupe, cu condiţia stabilirii unui regim separat de aflare în aer liber.
    31. Terenurile de joacă trebuie să fie apropiate şi comod conectate cu ieşirea din grupă. Acestea se acoperă cu gazon de iarbă, cu sol compactat, fără praf sau se realizează din materiale care nu produc efecte nocive asupra sănătăţii umane şi se separă între ele prin cărări acoperite cu o suprafaţă potrivit de fermă care să asigure securitatea copiilor.
    32. Terenurile de joacă pentru grupele de preşcolari din cadrul şcolilor trebuie să fie separate de terenurile de recreere ale elevilor.
    33. Terasele şi umbrarele sînt dotate cu podele din lemn (sau alt material de construcţie, inofensiv pentru sănătatea umană) la o distanţă de cel puţin 15 cm de la sol.
    34. Terasele pentru copiii cu vîrsta de pînă la 3 ani pot fi anexate de clădirea instituţiei de educaţie timpurie care se vor folosi pentru plimbări sau somn. Terasele anexate la clădire nu trebuie să reducă nivelul de iluminare naturală în încăperile grupelor.
    35. Echipamentele pentru terenurile de joacă şi de sport trebuie să fie adecvate vîrstei, să nu fie realizate din materiale care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii, suprafaţa să fie netedă, fără muchii şi colţuri ascuţite, învelişul inoxidabil şi uşor de curăţat. Suprafaţa terenurilor nu trebuie să aibă locuri cu proeminenţe.
    36. Materialele utilizate pentru terenurile de joacă trebuie să fie ecologic pure: lemn îmbibat cu antiseptic; metal acoperit cu strat anticoroziv; inox fără joncţiuni de la sudură pe panta toboganului; placaj rezistent la apă, acoperit cu un strat de material antiderapant; plastic rezistent la soare (nu se decolorează), precum şi la fluctuaţii de temperatură (nu dă microfisuri). Accesoriile trebuie să fie zincate. Toate joncţiunile au dopuri de plastic, iar scaunele caruselului, balansoarului pe arc şi scrînciobului-balansoar au înveliş special antiderapant.
    37. Anual, în primăvară, nisipul de pe terenurile de joacă se schimbă. Nisipul nou adus trebuie să corespundă parametrilor sanitaro-chimici, parazitologici, microbiologici şi radiologici de inofensivitate. În lipsa copiilor, nisipierele trebuie să fie acoperite pentru a preveni contaminarea nisipului (capace, pelicule de plastic sau alte dispozitive). La depistarea ouălor viabile de geohelminţi patogeni pentru om se efectuează schimbarea nisipului.
    38. Teritoriul instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să fie menţinut în stare curată, fără deşeuri, excremente de animale, liber de insecte şi rozătoare, puţuri deschise sau accesibile copiilor, cisterne, fose septice şi altele asemenea ce pot prezenta pericol pentru siguranţa copiilor.
    39. Curăţarea teritoriului se efectuează dimineaţa cu 1-2 ore înainte de sosirea copiilor sau seara după plecarea lor. În perioada caldă a anului se recomandă irigarea teritoriului nu mai puţin de 2 ori pe zi.
    40. Pentru a asigura accesul copiilor, iarna căile de acces spre instituţia de educaţie timpurie/grupe şi drumurile/cărările pentru plimbări în aer liber se curăţă de zăpadă în mod obligatoriu. Se permite presărarea nisipului pe cărări. Se interzice utilizarea reagenţilor pentru topirea zăpezii.
    41. Pe teritoriul şi în preajma instituţiilor de educaţie timpurie se interzice arderea deşeurilor vegetale.
    42. Zona economică se amplasează din partea debarcaderului blocului alimentar şi se amenajează cu teren pavat şi intrare separată.
    43. În zona economică se amplasează (după necesitate):
    a) cazangeria cu depozitul pentru combustibil;
    b) depozitul pentru legume şi fructe;
    c) terenul pentru uscarea lenjeriei şi curăţarea covoarelor;
    d) terenul pavat pentru containerele de colectare a deşeurilor solide etc.
    44. Containerele de colectare a reziduurilor solide ale instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să fie din metal sau alt material ce poate fi curăţat şi dezinfectat, cu capace şi plasate numai pe teren pavat, la distanţa de minimum 15 m de la instituţiile de educaţie timpurie şi 20 m de la spaţiile locative.
    Suprafaţa terenului pentru containere trebuie să depăşească suprafaţa bazei containerului. Se permite utilizarea şi altor structuri închise, speciale pentru colectarea deşeurilor menajere şi alimentare, inclusiv plasarea acestora pe terenul adiacent instituţiilor de educaţie timpurie de colectare a deşeurilor menajere a cartierului locativ.
    45. În cazul lipsei sistemului de apeduct, aprovizionarea cu apă potabilă în localitate se asigură din fîntînă freatică, conform Hotărîrii Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.
    46. Fîntîna este amplasată la o distanţă nu mai mică de 50 m de la clădirea instituţiei de educaţie timpurie în punctul cel mai înalt de pe teren şi liber de surse de poluare.
    47. Proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie se efectuează în conformitate cu normativele în construcţii NCM C. 01.02-99 „Proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe de copii”. Normativele sanitare, enumerate în acest capitol completează şi detaliază normele din domeniul ocrotirii sănătăţii.
    48. Clădirile instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să fie proiectate, ţinînd cont de accesul tuturor categoriilor de copii, inclusiv al celor cu dificultăţi locomotorii, de văz etc.
    49. Toate încăperile instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să corespundă condiţiilor pentru accesul la acestea. Categoriile de copii cu cerinţe educaţionale speciale (conform tuturor tipurilor de afecţiuni) şi numărul de locuri trebuie să fie stabilite conform temei de proiect pentru specificul instituţiei de învăţămînt respective.
    50. În caz că aceste exigenţe lipsesc, în fiecare încăpere, pentru o grupă de copii, în medie, trebuie prevăzute cîte 1-2 locuri, echipate pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de fiecare tip de afecţiune - mobilitate redusă, deficienţe de vedere sau auz.
    51. Condiţiile pentru proiectarea accesului, după cum urmează:
    a) dimensiunile golurilor uşilor la intrare în încăperi, organizarea rutei fără bariere (ţinînd cont de modul de deplasare şi virare a căruciorului);
    b) zona fără bariere a locurilor speciale pentru copii, locul la tablă, zona la standurile de demonstraţie, stelajele cu material didactic şi grafic;
    c) echipamentul special pentru locurile copiilor;
    d) sistemele de mijloace de asistenţă individuală la deplasarea şi fixarea corpului la şedere;
    e) echipamentul auxiliar şi posibilitatea de a-l folosi (iluminarea artificială şi naturală, schimbul de aer, sistemul de informare şi telecomunicaţii).
    52. Instituţiile de educaţie timpurie se amplasează în clădiri cu 1-2 nivele. Dacă relieful este înclinat, instituţia de educaţie timpurie poate fi în 3 nivele, dar ieşirile de la etajele 1 şi 2 trebuie să fie la nivelul solului.
    53. Clădirile instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să fie centralizate (toate încăperile se amplasează într-o clădire) sau decentralizate (blocuri, pavilioane unite cu galerii încălzite).
    54. La amplasarea încăperilor în clădirile instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să se respecte principiul asigurării cu încăperi proprii pentru fiecare grupă de copii, izolării maxime pe grupe, atît între ele, cît şi între încăperile administrative şi cele ale blocului alimentar.
    55. La nivelul 3 trebuie să fie amplasate încăperile comune folosite provizoriu de copii (sala de muzică, sport etc.) sau încăperi destinate personalului de educaţie şi de îngrijire. Se permite amplasarea la nivelul 3 a încăperilor pentru grupele de copii de 5-7 ani.
    56. Materialul de construcţie al clădirilor instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii igienice, tehnice şi arhitecturale:
    a) să aibă conductibilitate termică mică (termoizolante);
    b) să aibă porozitate;
    c) să nu reţină apa;
    d) să fie rezistente, elastice, neinflamabile;
    e) să fie izolatoare fonice.
    57. Scările dintre etaje se amenajează cu balustrade bilaterale cu înălţimea de 1,8 m care se instalează la 2 nivele – la înălţimea de 0,9 m şi suplimentar o bară de mînă la înălţimea de 0,5 m. Grilajele de metal a scărilor dintre etaje se instalează vertical.
    58. Se prevăd, la necesitate, ascensoare, rampe cu o pantă de 1:6. Rampele trebuie să fie acoperite cu un strat de cauciuc.
    59. La proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie se prevăd următoarele categorii de spaţii:
    a) încăperi pentru grupa de copii (separat pentru fiecare grupă de copii);
    b) încăperi comune pentru instruire (sală de muzică, sală de sport, centrul de resurse pentru educaţia incluzivă);
    c) încăperi auxiliare (blocul medical, blocul alimentar, spălătoria);
    d) încăperi destinate personalului de educaţie şi de îngrijire.
    60. Numărul şi tipul de încăperi comune pentru instruire se determină la etapa de proiectare reieşind din sarcina de proiect.
    Pentru instituţii cu un număr mai mare de 100 de copii se proiectează/construieşte sală de muzică şi sală de sport separate.
    61. Se interzice amplasarea încăperilor medicale şi a celor destinate copiilor, al căror nivel de pardoseală este mai jos de nivelul pireului clădirii.
    62. În scopul menţinerii regimului termic intrările şi ieşirile în instituţiile de educaţie timpurie trebuie amenajate cu un tambur.
    63. Uşile de la intrările în clădire, încăperile pentru copii nu trebuie să creeze obstacole în calea trecerii copiilor. În încăperi se evită instalaţii cu colţuri în afară, iar cele existente se rotunjesc.
    64. Pereţii din încăperile de grupă sînt echipaţi şi vopsiţi în culori mate de tonuri deschise. Uşile şi ramele de la uşă, părţile proeminente ale clădirii, borduri, trepte, mobilierul şi echipamentele trebuie să contrasteze cu culoarea pereţilor.
    65. Atunci cînd se utilizează echipamente de sunet se prevede izolarea fonică a pereţilor şi podelei (pereţii şi podelele trebuie să aibă proprietăţi de fonoizolare înaltă).
    66. Încăperile de grup, dormitoarele, sălile de muzică pentru deficienţe severe de vedere trebuie să aibă mijloace de orientare sonoră şi palpabile.
    67. Blocul alimentar, punctul medical cu izolator şi spălătoria trebuie să dispună de ieşiri separate. În interiorul instituţiilor, indiferent de tipul lor, circulaţia copiilor este separată de cea pentru activităţile administrativ-gospodăreşti.
    68. În clădirea instituţiei de educaţie timpurie trebuie să se respecte următoarele principii de amplasare a încăperilor:
    a) grupele antepreşcolare, centrul de resurse pentru educaţia incluzivă şi blocul medical se amplasează la parter cu intrare separată;
    b) grupele preşcolare se amplasează la etajele I şi II (în cazul clădirilor cu parter şi 2 nivele);
    c) intrarea poate fi comună pentru cel mult patru grupe;
    d) grupul sanitar pentru personal, depozitele pentru legume şi camera frigorifică, cu asigurarea condiţiilor pentru păstrarea produselor prevăzute de producător, sînt amplasate la subsol sau demisol;
    e) blocul alimentar şi spălătoria se amplasează la parter.
    Uşile cu geam din interiorul clădirii sînt protejate cu plase de lemn din ambele părţi pînă la nivelul taliei copilului.
    69. Componenţa şi suprafaţa încăperilor medicale sînt menţionate în anexa 2.
    70. Designul grupei include:
    a) vestiarul (pentru primirea copiilor şi păstrarea hainelor şi încălţămintei de stradă);
    b) încăperea de grupă (sala pentru joc, activităţi şi mese);
    c) dormitorul;
    d) bufetul (pentru distribuirea bucatelor, spălarea veselei);
    e) grupul sanitar accesibil persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.
    Suprafeţele încăperilor de grupe sînt menţionate în anexa 3.
    Pentru instituţiile de educaţie timpurie cu programul de activitate de pînă la 6 ore prezenţa dormitorului nu este obligatorie. În cazul absenţei dormitorului în grupă este amenajat un colţ/spaţiu pentru odihna copilului, la necesitate (o canapea).
    71. Vestiarul este dotat cu dulapuri individuale, marcate pentru fiecare copil, scaune sau masă de toaletă obişnuită pentru aşezarea comodă a copilului în timpul îmbrăcării/dezbrăcării.
    În vestiar sau altă încăpere apropiată de încăperile de grup se prevăd instalaţii pentru uscarea hainelor şi încălţămintei pentru copii.
    72. În instituţiile de educaţie timpurie cu programul de activitate de pînă la 6 ore, unde nu este prevăzut vestiar separat pentru personal se admite dotarea vestiarelor din încăperile de grup cu un dulap separat pentru hainele şi încălţămintea personalului.
    73. În instituţiile de educaţie timpurie unde sălile pentru joc, activităţi şi mese sînt comasate cu dormitoarele, pentru amplasarea paturilor se prevede un sector separat.
    74. Sălile pentru joc, activităţi şi mese se amenajează cu mese şi scaune, dulapuri pentru jucării, cărţi, materiale didactice. Ele sînt marcate, indicîndu-se numărul şi culoarea lor (anexa 4).
    75. Mobilierul şi echipamentul pentru copii trebuie să fie inofensive pentru sănătatea copiilor şi să ţină cont de specificul de organizare al procesului educaţional, precum şi a activităţilor de recuperare medicală, de asemenea, să corespundă taliei şi vîrstei copiilor.
    76. În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de vedere şi cei cu retard mintal trebuie să fie mese universale individuale, cu parametri reglabili, design simplu şi construcţii sigure.
    77. În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de auz, precum şi dereglări severe de vorbire trebuie prevăzute: mese individuale cu telecomandă (set microfon, echipament auditiv), masa educatorului cu panou de control de la distanţă (un amplificator şi un comutator) cu conectare printr-o linie cu intensitate de curent joasă la panoul de control de la fiecare masă. Echipamentul auditiv se montează pe mese staţionare fixate pentru copii şi educatori.
    78. În cazul în care se prevăd locuri pentru copiii cu deficienţe de vedere sau auz, distanţa trebuie să fie:
    a) între masă/mese şi pereţii fără geamuri – de minimum 0,7 m;
    b) între masă/mese şi pereţii cu geamuri – de minimum 0,5 m.
    79. Aria mesei pentru copiii cu deficienţe de văz trebuie să fie de minimum 1,0 m lăţime şi de 0,6 m lungime pentru instalarea literaturii tipărite cu caractere Braille şi a tiflotehnicii. În caz general, în încăperile de grupă standard este suficient ca masa/mesele copilului/copiilor cu deficienţe de vedere sau auz să fie instalată/e cît mai aproape de geam/sau de sursa de lumină, iar pentru copilul/copiii care se folosesc de cărucioare să se prevadă 1-2 locuri de lîngă golul uşii. În cazul în care mesele de două locuri se înlocuiesc cu mese de un singur loc, trebuie respectaţi parametrii trecerilor între mesele copiilor cu cărucioare, între mese şi pereţi şi distanţa între uşa de intrare şi tablă.
    80. Dimensiunile minime ale zonei unui singur loc, ţinînd cont de virajul căruciorului, trebuie să fie de 1,8 m x 1,8 m.
    81. În sălile de grup pentru copiii cu dizabilităţi ale aparatului locomotor se prevede mobilier special.
    82. În încăperile punctului medical pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (cu deficienţe în dezvoltare fizică şi/sau mintală) trebuie să se prevadă condiţii pentru organizarea măsurilor curativ-profilactice, aplicarea tratamentului de reabilitare medicală şi de corecţie.
    83. La aşezarea copiilor la mese trebuie să se ţină cont de starea fiziologică a analizatorului vizual şi auditiv.
    84. Ferestrele din sălile de jocuri trebuie să fie orientate optimal în perimetrul vest–sud–est şi înzestrate cu oberlihturi.
    85. Dormitoarele sînt dotate cu paturi individuale asigurate cu saltea, pătură, muşama de protecţie, 3 seturi de lenjerie de pat şi lenjerie pentru fiecare copil adecvate vîrstei acestuia. Instituţiile de educaţie timpurie se dotează cu următoarele paturi tip:
    a) nr. 1 – destinat pentru copii cu vîrsta de la 1,5 ani pînă la 3 ani (antepreşcolari);
    b) nr. 2 – copii de la 3 pînă la 7 ani (preşcolari).
    Paturile nr. 1 au lungimea de 120 cm, lăţimea – de 60 cm şi înălţimea – de 30 cm, iar paturile nr. 2, respectiv, 140 cm, 60 cm şi 30 cm.
    În instituţiile de educaţie timpurie unde sălile pentru jocuri sînt comasate cu dormitoarele pentru copii cu vîrsta de 4-7 ani se admite folosirea paturilor pliante, a paturilor cu 2-3 nivele de tip casetă.
    86. Se interzice folosirea paturilor în 2 nivele pentru evitarea traumelor.
    87. Amplasarea paturilor trebuie să asigure trecerea liberă a copiilor între paturi, paturi şi pereţi, paturi şi radiatoare.
    88. Distanţa minimă recomandată între părţile laterale ale paturilor este de 0,65 m, de la peretele extern – 0,6 m, de la instalaţiile de încălzire – 0,3 m, între capetele paturilor – 0,3 m.
    89. Dimensiunile, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare (lavoare/chiuvete, closet) în grupurile sanitare se realizează în raport cu vîrsta copiilor, reieşind din nevoile speciale şi oportunităţile pentru copii.
    90. Încăperile grupului sanitar din grupa de copii sînt separate în zona pentru chiuvete şi cadă de duş, şi zona pentru WC-uri.
    91. Pentru copiii sub 3 ani sînt prevăzute oliţe individuale numerotate, care sînt spălate sub jet de apă, iar în situaţii epidemiologice se prelucrează după fiecare utilizare cu substanţe biodistructive. Pentru copii cu vîrsta de 3-7 ani grupurile sanitare sînt dotate cu WC-uri adecvate vîrstei şi accesibile persoanelor cu dizabilităţi, utilizatorilor de scaune cu rotile, separate pentru băieţi şi fete.
    92. La proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie grupurile sanitare pentru grupe trebuie să fie amplasate (unde este posibil) de-a lungul pereţilor externi pentru a facilita ventilaţia şi fluxul natural al aerului.
    93. Grupurile sanitare trebuie să fie uşor accesibile tuturor copiilor şi amplasate în aproprierea încăperi destinate pentru jocuri şi activităţi.
    94. Grupurile sanitare trebuie să fie dotate cu un număr suficient de chiuvete, conectate la apă rece şi caldă şi controlate termostatic, săpun, mijloace adecvate pentru uscarea mîinilor, la necesitate cu mobilier adecvat pentru schimbarea scutecelor şi cu instalaţii pentru depozitarea scutecelor murdare.
    95. Cabinele WC-urilor trebuie să fie destul de spaţioase pentru a permite unui angajat să ajute copilul la necesitate şi de o înălţime suficientă pentru a asigura intimitatea copilului, permiţînd totodată supravegherea din partea personalului. Lîngă vasele de closet se instalează bare de suport.
    Grupurile sanitare pentru copii sînt separate de cele pentru personal.
    96. Veceurile din grupe trebuie să fie asigurate cu ventilaţie naturală şi încălzire adecvată pentru a preveni răcirea copiilor.
    97. Necesarul minim pentru dotarea şi amenajarea WC-urilor pentru grupe este prezentat în anexa 5.
    98. Utilajul sanitar se montează la înălţimea de 0,4 m de la duşumea pentru grupele antepreşcolare, iar pentru grupele preşcolare – 0,5 m, cada adîncă de duş – 0,6 m şi cuvă cu jet de duş – 0,3 m. Distanţa de la jetul de duş pînă la fundul cuvei trebuie să fie de 1,5 m.
    99. Pentru instituţiile de educaţie timpurie dotate cu săli separate de sport şi muzică se prevede 4,0 m² pentru 1 copil pentru sala de sport şi 2,0 m² pentru 1 copil pentru sala de muzică. În cazul instituţiilor de educaţie timpurie cu capacitatea de pînă la 100 locuri se permite o sală mixtă pentru ocupaţii muzicale şi sportive cu suprafaţa de 4,0 m² pentru un copil. Duşumeaua acestor încăperi trebuie să fie din lemn, parchet sau linoleum cu căptuşeală.
    100. Pe lîngă sălile de sport şi de muzică sînt prevăzute depozite pentru păstrarea inventarului sportiv şi muzical cu suprafaţa de cel puţin 6 m².
    101. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă este dotat cu echipament adecvat activităţilor desfăşurate, cu materiale didactice, ludotecă, bibliotecă completată, instrumente de evaluare a dezvoltării, literatură metodico-ştiinţifică.
    102. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă are spaţii organizate pentru activităţi individuale şi de grup de abilitare/reabilitare, recreere şi activitate de joc (anexa nr. 6).
    103. Pentru bazinele de înot ale instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să se respecte dimensiunile de 3x7 m şi înălţimea de 0,4–0,8 m. Pe perimetrul bazinului se instalează o bordură cu înălţimea de 0,15 m şi lăţimea de 0,3 m. De asemenea, se rezervă o cale de acces cu lăţimea de 0,75 m. La ieşirea din camera de duş sînt instalate căzi pentru spălarea picioarelor cu diametrul de 0,8 m şi adîncimea de 0,1 m.
    104. Pentru copiii cu dereglări ale aparatului locomotor, bazinele de înot trebuie să aibă un dispozitiv pentru coborîrea şi ridicarea copiilor.
    105. În încăperile cu baie pentru masaj terapeutic temperatura aerului constituie cel puţin 300C la multitudinea schimbului de aer nu mai mică de 50 m3/oră/copil.
    106. Bazinul de înot se dotează cu 2 vestiare (fete şi băieţi) a cîte 6-12 locuri fiecare cu suprafaţa de 0,72 m² pentru o persoană, duşuri (o sită de duş pentru 4 copii), chiuvete şi WC-uri, uscătorii pentru păr cu 10 locuri, depozit pentru inventar – 6 m².
    107. Pentru activităţile administrativ-gospodăreşti sînt prevăzute încăperi şi spaţii adecvate pentru asigurarea activităţii de întreţinere şi funcţionare normală a instituţiilor de educaţie timpurie. Încăperile administrativ-gospodăreşti sînt amplasate separat de zonele pentru copii.
    108. Proiectarea şi amenajarea blocului alimentar din instituţiile de educaţie timpurie se efectuează în corespundere cu prevederile Hotărîrii Guvernului „Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică, nr. 1209 din 8 noiembrie 2007” şi Hotărîrii Guvernului nr. 412 din 25 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulilor generale de igienă a produselor alimentare, capitolul V, secţiunile 1 şi 2”. Suprafaţa încăperilor blocului alimentar se calculează reieşind din volumul estimativ al activităţii instituţiilor de educaţie timpurie, dar nu mai puţin de 0,3 m2 pentru 1 copil.
Numărul, mărimea şi destinaţia încăperilor se stabilesc în funcţie de volumul estimativ al activităţii instituţiilor de educaţie timpurie. Proiectarea şi amenajarea blocului alimentar se efectuează în conformitate cu documentaţia de proiect.
    109. Blocul alimentar are ieşire pe teren în zona de gospodărie. Depozitele şi camera frigorifică sînt amplasate în apropierea bucătăriei sau blocului alimentar.
    110. Depozitele, precum şi încăperile de producere cu rampă, nu se amplasează sub spălătorii, camere de duş şi instalaţii sanitare.
    111. Pentru blocul alimentar care activează pe bază de materie primă se recomandă următorul set de încăperi: bucătărie (secţia caldă, secţia rece cu sector de distribuire a bucatelor), secţie de prelucrare preliminară a cărnii, peştelui, secţie de preparare preliminară a legumelor, spălătorie pentru vesela de bucătărie, depozit pentru produse de băcănie şi friabile, depozit pentru legume, cămară cu utilaj frigorific pentru produsele uşor alterabile, debarcader.
    112. Pentru blocul alimentar care activează pe bază de semifabricate se recomandă următorul set de încăperi: debarcader, bucătăria (secţia caldă, secţia rece cu sector de distribuire a bucatelor), depozit/încăpere pentru produsele friabile, cămară cu utilaj frigorific pentru produsele uşor alterabile, spălătorie pentru vesela de bucătărie.
    113. Blocurile alimentare ce activează pe bază de semifabricate trebuie să fie asigurate cu legume spălate şi/sau curăţate, semipreparate din carne şi peşte avînd un grad înalt de pregătire.
    114. În bucătărie se permite separarea funcţională în zone pentru procesarea legumelor, cărnii şi peştelui, pregătirea şi distribuirea bucatelor cu condiţia asigurării respectării normelor sanitare în cadrul procesului tehnologic de gătit. Zonele funcţionale sînt separate, delimitate clar, menţinute în curăţenie şi amplasate în corespundere cu procesul tehnologic.
    115. Bucătăria, secţiile de preparare preliminară a legumelor, cărnii şi peştelui, spălătoria pentru veselă sînt separate, unde nu se admit alte operaţiuni decît cele prevăzute după destinaţie.
    116. La planificarea bufetelor din încăperile de grup se prevăd soluţii planimerice şi echipament corespunzător pentru primirea bucatelor gata, produselor alimentare şi distribuirea acestora. În bufet trebuie să se prevadă condiţii pentru spălarea mîinilor şi separat a veselei.
    117. Instituţiile de educaţie timpurie trebuie să dispună de încăperi pentru personalul blocului alimentar (vestiar, bloc sanitar, duş, cameră de odihnă). Încăperile pentru păstrarea şi prepararea substanţelor biodistructive nu trebuie să fie în incinta blocului alimentar.
    118. Se permite păstrarea comună a inventarului sanitar şi a substanţelor biodistructive destinate blocului alimentar şi altor încăperi (de grup, coridoare, spălătorie etc.) din instituţia de educaţie timpurie.
    119. Pentru instituţiile de educaţie timpurie existente se permite exploatarea blocului alimentar în corespundere cu proiectul în baza căruia a fost construit.
    120. La amplasarea utilajului tehnologic în blocul alimentar se ia în considerare asigurarea accesului liber pentru utilizare şi deservire.
    121. Spălătoriile instituţiilor de educaţie timpurie sînt dotate cu încăperi şi inventar adecvat capacităţii şi necesităţii funcţionale, după cum urmează:
    a) pentru spălarea şi uscarea lenjeriei şi albiturilor;
    b) pentru călcarea rufelor;
    c) dulapuri / stelaje pentru păstrarea lenjeriei curate şi albiturilor;
    d) mese de călcat, val de călcat lenjeria, fiare de călcat, covoraşe de protecţie;
    e) maşini de spălat;
    f) coşuri pentru lenjerie murdară.
    122. Este interzis ca în spălătoria instituţiei de educaţie timpurie sa fie spălată lenjeria din alte instituţii, precum şi lenjeria şi rufele colaboratorilor. La recepţia şi distribuirea lenjeriei curate şi murdare trebuie să se respecte continuitatea procesului tehnologic.
    Se interzice ca intrarea în spălătorie să fie vizavi de camera de grupă sau blocul alimentar.
    123. Se interzice amplasarea geamurilor blocului alimentar, spălătoriei şi WC-urilor sub ferestrele camerelor pentru jocuri şi dormitoare.
    124. Grupele de grădiniţă situate în cadrul şcolilor trebuie să dispună de setul de încăperi separate, destinate pentru copiii de vîrstă preşcolară.
    125. Se interzice amplasarea pe terenul instituţiilor de educaţie timpurie a coşurilor de fum, turnurilor de apă, pilonilor electrici şi a altor obiecte periculoase. Este interzisă utilizarea clădirii sau complexului instituţiilor de educaţie timpurie în alte scopuri (depozite, oficii, ateliere, obiecte locative, comerţ, radiotehnice, serbări ş.a.), decît cele planificate conform destinaţiei.
    126. Nivelul iluminatului natural şi artificial în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor documentaţiei de proiect elaborată în conformitate cu normativele în construcţii NCM C. 04.02-2005 „Iluminatul natural şi artificial”.
    127. În încăperile destinate activităţii copiilor se asigură un iluminat natural direct, cu un raport luminos de 1/4 - 1/5, iar in dormitoare de 1/6 - 1/8.
    128. Se evită reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.
    129. Mesele şi scaunele pentru copii în timpul activităţilor sînt aranjate în aşa fel, încît lumina (naturală sau artificială) să cadă ori din stînga, ori din dreapta copilului, în funcţie de necesităţile acestora. Nivelul iluminatului artificial în încăperile de grupă trebuie să fie de tip general.
    130. Nivelul iluminatului artificial în sala pentru jocuri, ocupaţii, muzică şi săli de sport pentru copiii cu deficienţe severe de vedere, trebuie să fie de cel puţin 600-800 lx, pentru copiii care suferă de fotofobie – nu mai mult de 300 lx.
    131. Încăperile de grupă pentru copiii cu deficienţe severe de vedere trebuie să fie echipate cu un sistem combinat de iluminat artificial.
    132. Pentru a crea un mediu confortabil pentru copiii cu sensibilitate la lumină, la masa lor de lucru, se prevăd, obligatoriu un sistem de aprindere separată a unor grupuri de lămpi pentru iluminat general.
    133. Coeficientul iluminării naturale în sălile de activităţi, la mesele de ocupaţii trebuie să fie de 1,5-2,0 %.
    134. Se utilizează iluminatul local oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea sarcinii vizuale (tablă, loc de lucru, activităţi, săli de desen ş.a.).
    135. Iluminatul artificial trebuie sa asigure o iluminare uniformă, difuză şi suficientă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea, să evite efectele de pîlpîire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a culorilor.
    136. În exploatarea sistemelor de iluminat se iau în vedere prevederile actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii, referitoare la verificarea instalaţiilor electrice şi la înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea periodică a echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi, tavan).
    137. Toate sursele de iluminat artificial trebuie să fie menţinute în stare bună. Lămpile defectate sînt depozitate într-o cameră separată şi evacuate ulterior în conformitate cu prevederile actelor normative sanitare aprobate de Ministerul Sănătăţii.
    138. Ferestrele şi sursele de iluminare artificială trebuie menţinute în stare curată şi curăţate pe măsura necesităţii.
    139. Tuburile luminiscente în sălile de grupă, sala de muzică şi cea de sport, vestiare trebuie să asigure o iluminare de 200 lx la nivelul 0,5 m de la duşumea. În grupa pregătitoare nivelul de iluminare artificială trebuie să fie de 300 lx la 0,5 m de la duşumea. Nivelul iluminării cu lămpi incandescente trebuie să fie 100 lx.
    140. Prizele şi întrerupătoarele electrice sînt amplasate mai sus decît posibilitatea de atingere a copiilor şi sînt protejate.
    141. În sălile de jocuri, activităţi şi mese se permite folosirea mijloacelor de reducere a insolării directe: draperii, jaluzele. Draperiile trebuie să fie de culoare deschisă, transparentă, fără imprimări/desene. Lungimea draperiilor de la tavan nu trebuie să fie mai mare de 50 cm. Materialul folosit pentru jaluzele trebuie să fie rezistent la umiditate, detergenţi şi dezinfectanţi.
    142. Se interzice amplasarea ghiveciurilor cu flori pe pervazul ferestrelor din grup şi dormitor.
    143. Corpurile de iluminat artificial din camerele pentru copii trebuie să fie dotate cu element de difuzie, iar în incinta bucătăriei şi spălătoriei cu protecţie împotriva umidităţii şi particulelor de praf.
    144. Instituţiile de educaţie timpurie sînt dotate cu sisteme de încălzire şi ventilare în conformitate cu documentaţia de proiect a obiectului, aprobată în modul stabilit, şi cu normativele de construcţie în vigoare aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Verificarea, curăţarea şi monitorizarea eficacităţii sistemelor de ventilaţie se efectuează nu mai rar de o dată în an.
    145. Toate încăperile destinate copiilor sînt ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie sa asigure cel puţin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă, 3 schimburi pe oră în încăperile comune pentru instruire şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare.
    146. La proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie înălţimea încăperilor şi mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure schimbul adecvat al aerului. Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure normele sanitare pentru multitudinea schimbului de aer.
    147. Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se realizează în aşa fel, încît să se evite disconfortul termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului folosit.
    148. Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile şi ferestrele trebuie să aibă o suprafaţă totala de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii.
    149. Încăperile destinate copiilor sînt ventilate în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii părăsesc obligatoriu încăperea.
    150. Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se efectuează în perioadele în care copiii nu se află în aceste încăperi.
    151. În fiecare sală de grupă, dormitor, vestiar, WC la un geam trebuie să fie instalată plasă de protecţie. Pentru aerisirea încăperilor sînt deschise doar geamurile la care sînt instalate plase, în scopul prevenirii traumatismului la copii şi accesul insectelor zburătoare. Încăperile sînt aerisite zilnic. Aerisirea prin WC se interzice.
    152. În perioada caldă se efectuează aerisirea neîntreruptă dintr-o parte (fără curent).
    153. Oberlihturile dormitoarelor se închid cu 30 de minute înainte de deşteptarea copiilor, iar în timpul cald al anului somnul de zi este organizat cu ferestrele deschise (evitînd curentul).
    154. Bucătăria, spălătoriile pentru veselă şi rufe se dotează cu sistem de ventilaţie mecanică de tip flux – reflux.
    155. În spaţiile destinate copiilor se interzice utilizarea încălzitoarelor portabile sau sistemelor locale de încălzire cu radiaţii infraroşii, prin sisteme de abur, sobelor din fier şi utilizarea convectoarelor de gaz. În calitate de instalaţii de încălzire pot fi utilizate radiatoare şi elemente tubulare, încadrate în panouri din beton.
    156. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie îngrădite cu grilaje din lemn, amplasate sub ferestre cu dispozitive de reglare a temperaturii. Materialul pentru îngrădirea instalaţiilor nu trebuie să producă efecte nocive asupra copiilor.
    Se interzice îngrădirea instalaţiilor de încălzire cu materiale din rumeguş de lemn şi alte materiale polimere. Temperatura medie a suprafeţei instalaţiilor de încălzire nu trebuie să depăşească 80^oC.
    157. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic se asigură următoarele condiţii ale regimului de încălzire:
    a) oscilaţiile de temperatură din încăperi nu trebuie să depăşească 2^oC pe perioada în care copiii se află în încăperile respective;
    b) diferenţele între temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare etc.) nu trebuie să depăşească 2^oC;
    c) sistemele de încălzire utilizate să nu permită degajarea substanţelor toxice în încăperi; pentru evitarea accidentelor toxice se interzice utilizarea sobelor metalice şi folosirea drept combustibil a cărbunilor în instituţiile de educaţie timpurie;
    d) suprafaţa de încălzire are o temperatură care nu trebuie să depăşească 80^oC (pentru a nu scădea umiditatea relativă sub 30%).
    158. Dispozitivele de încălzire trebuie să fie curăţate de praf săptămînal sau la necesitate.
    159. Se admite asigurarea cu căldură de la centralele termice autonome, care funcţionează pe combustibil lichid, solid (biomasă) şi gazos, amplasate în construcţii separate, înglobate (nu mai jos de nivelul solului), pe acoperiş sau în construcţii anexate la clădirea instituţiei de educaţie timpurie.
    160. Se admite încălzirea de la sobe cu combustibil solid, în cazul lipsei gazificării şi numai în instituţiile de educaţie timpurie cu un etaj. Încălzirea se efectuează din coridor. Focul se face înainte cu 1,5 – 2 ore pînă la sosirea copiilor.
    161. Se interzice amplasarea centralelor termice autonome anexate sau sub săli de activităţi, jocuri şi mese, dormitoare, spaţii de recreaţie şi căi de evacuare.
    162. Umiditatea relativă a aerului în încăperile pentru copii constituie 40–60%, în spălătorie şi bucătărie – 60-70%. Viteza curenţilor de aer nu trebuie să depăşească 0,1 m/sec. Temperatura aerului din sălile de jocuri, activităţi şi mese se determină cu ajutorul termometrului, care este fixat pe peretele intern la o înălţime de 0,8–1,2 m. Nivelul temperaturii aerului din diferite încăperi este menţionat în anexa nr. 7.
    163. Clădirea instituţiei de educaţie timpurie este asigurată cu apă potabilă, apă caldă şi sistem de canalizare. În lipsa sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă potabilă se asigură amenajarea surselor proprii (controlate periodic din punct de vedere al potabilităţii) şi reţelelor de distribuire a apei potabile în instituţia respectivă.
    164. Cu apă rece şi caldă sînt asigurate obligatoriu următoarele încăperi: blocul alimentar, bufetul din grupe, punctul medical, spălătoria, WC-urile pentru copii şi personal, bazinul de înot. Temperatura apei la blocurile alimentare, bufete, duşuri, lavoare este nu mai joasă de 45°C şi nu mai înaltă de 60°C. Se interzice utilizarea ceainicelor electrice şi altor dispozitive tehnice.
    165. Robinetele cu apă fierbinte la care copiii au acces se înzestrează cu un sistem de control al temperaturii nu mai mult de 43°C.
    166. În lipsa sistemelor centralizate de canalizare se prevăd instalaţii proprii pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor reziduale menajere, cu evitarea poluării solului, a apei şi a aerului.
    167. Debitul surselor de apă potabilă pentru aprovizionarea instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să fie adecvat numărului de copii şi necesităţilor pentru buna funcţionare a instituţiei.
    168. În instituţiile de educaţie timpurie cu durata de activitate de 24 de ore volumul minim de apă pentru un copil/zi este de 93 l, iar pentru cele cu activitatea de 9,5-10 ore constituie 75 l.
    169. În lipsa surselor de apă potabilă în localitate, se admite aprovizionarea instituţiilor de educaţie timpurie cu apă potabilă îmbuteliată. Pentru asigurarea regimului de băut a apei potabile sînt utilizate butelii sau recipiente cu apă potabilă dotate cu dozatoare. La utilizarea apei potabile din butelii cu dozatoare se respectă normele de consum şi păstrare, indicate pe ambalaj de către producător.
    170. În lipsa unui sistem centralizat de asigurare cu apă rece şi caldă se asigură aprovizionarea obligatorie cu apă a blocului alimentar, punctului medical, spălătoriei şi a tuturor încăperilor sanitare din grupe.
    171. Se interzice utilizarea apei calde din sistemul de încălzire în scopuri tehnologice şi menajere.
    172. În scopul asigurării unui mediu sigur pentru educarea şi îngrijirea copiilor în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să se respecte prevederile actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii faţă de finisarea interioară a încăperilor:
    a) Pereţii încăperilor trebuie să fie netezi, fără semne de atac fungic şi să aibă un finisaj care să permită curăţarea umedă şi dezinfectarea. Toate materialele de construcţie şi de decor interior trebuie să fie inofensive pentru sănătatea umană şi să fie însoţite de certificate ce ar confirma originea, calitatea şi inofensivitatea lor.
    b) Pereţii din blocul alimentar, bufete, depozite, camere frigorifice, spălătorie, WC trebuie să fie acoperite cu teracotă glazurată sau alt material rezistent la umiditate, inofensiv pentru sănătatea umană la o înălţime de cel puţin 1,5 m şi 1,8m în încăperile bazinului şi camerelor de duş pentru prelucrarea umedă cu detergenţi şi substanţe biodistructive.
    c) Finisarea interioară a punctului medical trebuie să corespundă normelor sanitare pentru instituţii medico-sanitare publice.
    d) În încăperile orientate spre partea de sud sînt folosite materiale şi vopsea în tonuri reci palide, în partea de nord – tonuri calde. Unele elemente individuale pot fi vopsite în culori mai luminoase, dar nu mai mult de 25% din suprafaţa totală a spaţiilor.
    e) Tavanul în zone cu umiditate ridicată (secţiile de producere a blocului alimentar, duşuri, spălătorie, WC etc.) se vopsesc cu materiale rezistente la apă.
    f) Pentru podea sînt utilizate materiale inofensive şi care permit prelucrarea umedă cu utilizarea detergenţilor şi substanţelor biodistructive.
    173. Mobila şi echipamentul din instituţiile de educaţie timpurie trebuie să fie inofensive pentru sănătatea copiilor şi să fie însoţite de certificate ce ar confirma originea şi inofensivitatea lor.
    Copiii trebuie să fie asiguraţi cu mobilier ergonomic, adecvat fiecărui copil. În mod ideal, mobilierul trebuie să fie produs din lemn tare, să poată fi supus prelucrării umede cu detergenţi şi să fie nontoxic. Pentru prevenirea traumatismelor mobilierul are tapiţeria rezistentă la incendiu, este fixat şi nu are colţuri ascuţite.
    174. Concentraţia de poluanţi a aerului din încăperi în zonele cu prezenţa constantă a copiilor (grup, dormitoare, săli de muzică, sport etc.) nu trebuie să depăşească concentraţia maximă admisă pentru aerul atmosferic.
    175. Plasele de ventilare trebuie să fie deschise, curăţate sistematic de praf, închise numai cînd scade brusc temperatura aerului. Curăţirea canalelor de ventilare se face cel puţin o dată pe an.
    176. Gestionarii instituţiilor de educaţie timpurie asigură întreţinerea igienică permanentă a terenului, încăperilor, instalaţiilor şi mobilierului. Unele metode orientative pentru întreţinerea igienică sînt prezentate în anexa nr. 8.
Regulile de menţinere a stării sanitare în instituţiile de educaţie timpurie:
    a) Măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de cîte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi în funcţie de necesitate, a mobilierului şi a jucăriilor.
    b) Întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare, prin dotarea şi folosirea corespunzătoare a materialelor de curăţenie şi a substanţelor biodistructive şi prin spălarea şi dezinfectarea zilnică sau în caz de necesitate.
    c) Întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile pentru ocupaţii, dormitoare, în blocul alimentar, spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii.
    d) Dezinsecţia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, periodic sau ori de cîte ori se constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor.
    e) Colectarea şi transportul reziduurilor se efectuează potrivit prevederilor actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii.
    f) Asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămînal sau ori de cîte ori este nevoie.
    177. Jucăriile şi materialele didactice utilizate în instituţiile pentru copii nu trebuie să constituie un risc pentru sănătatea acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică.
    178. Fiecare grupă are jucării separate. Păstrarea acestora se face în dulapuri la îndemîna copiilor. Jucăriile şi materialele didactice deteriorate sînt scoase periodic din folosinţă.
    179. Jucăriile noi, înainte de a fi aduse în grupe, se spăla timp de 15 minute sub jet de apă (t+37°C) cu săpun şi se usucă la aer. Cele de cauciuc, penopoliuretan, penolatex, plastizol se spală conform instrucţiunilor menţionate şi se storc. Jucăriile care nu se supun prelucrării umede sînt folosite doar ca material didactic demonstrativ.
    Pentru grupele antepreşcolare jucăriile sînt spălate de personalul din grupă de 2 ori pe zi în apă fierbinte cu perie şi săpun în vase marcate special (t+37°C), se clătesc cu apă curgătoare şi se usucă.
    180. Jucăriile din grupă trebuie menţinute în stare curată, se curăţă şi se prelucrează conform instrucţiunilor producătorului sau de cîte ori este nevoie.
    181. Lenjeria de pat a copiilor este confecţionată din materiale naturale (bumbac, batist, satin). Toată lenjeria trebuie să fie marcată. Lenjeria de pat se marchează în colţul de jos, indicîndu-se numărul de pe listă ce corespunde cu numele copilului.
    182. Lenjeria de pat, prosoapele se schimbă după necesităţi, dar nu mai rar de o dată pe săptămînă.
    183. Lenjeria curată se aduce în saci speciali şi se păstrează în dulapuri, iar cea folosită se păstrează în lăzi (cutii) speciale sau saci. La sfîrşitul zilei sacii de polietilenă murdari se spălă cu detergenţi.
    184. Echipamentul de pat (saltelele, pernele, cearşafurile) se aeriseşte nemijlocit în încăperi prin deschiderea geamurilor, uşilor. În timpul curăţeniei generale, periodic acestea se scot la aer. Pernele sînt din umplutură din puf/pene de găină, sau din material antialergic. O dată pe an echipamentul de pat se supune curăţirii chimice.
    185. Suprafeţele, echipamentul, mobilierul, lenjeria etc., contaminate cu fluide corporale sînt curăţate şi dezinfectate imediat.
    186. Covoarele se curăţă prin metoda chimică şi cu aspiratorul, se scutură şi se şterg cu peria umedă, o dată pe an se supun curăţirii chimice.
    187. Inventarul pentru WC-uri (cîrpe, căldare, perie) trebuie să fie marcat cu culoare roşie şi păstrat în dulap special. Inventarul se spală după fiecare utilizare cu apă caldă şi soluţii de detergenţi. Substanţele biodistructive trebuie păstrate la întuneric, în vase închise şi în locuri inaccesibile copiilor.
    188. În timpul cald al anului, în scopul protecţiei contra insectelor, se instalează plase la ferestre şi uşi. Pentru nimicirea muştelor se folosesc panglici lipicioase.
    189. Pentru prevenirea şi combaterea rozătoarelor trebuie să se asigure păstrarea corectă a produselor, resturilor alimentare şi folosirea metodelor mecanice de combatere. Categoric se interzice folosirea preparatelor chimico – bacteriologice.
    Fiecare instituţie de educaţie timpurie trebuie să dispună de contracte cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru organizarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării specializate.
    190. Utilajul de pe terenul de jocuri (mese, scaune, utilaj sportiv) trebuie să fie în stare bună (funcţionabil) şi zilnic se şterge.
    191. Pentru a reduce nivelul de poluare a încăperilor plasele, covoarele, periile de la intrarea în încăperile pentru copii se curăţă şi se spală după sosirea copiilor şi venirea lor de la plimbare.
    192. Înainte de a intra în bazin, copiii trebuie să treacă prin baia pentru picioare. Se permite de a intra în bazin numai în trening de înot. Temperatura apei în bazin se menţine la nivelul de 30^oC.
    193. Calitatea apei utilizată pentru bazinele de înot trebuie să corespundă normelor sanitare pentru apa potabilă. Apa se dezinfectează înainte de a fi furnizată în bazin. Se permite:
    a) majorarea conţinutului de amoniu nu mai mult de 2 ori în comparaţie cu conţinutul iniţial;
    b) concentraţia de 0,3 mg/l a clorului rezidual liber cu condiţia că în 100 ml apă nu sînt depistate bacterii coliforme.
    194. Bazinele de înot se spălă, se dezinfectează şi se schimbă apa în ele pe măsura poluării dar nu mai rar de o dată pe lună.
    195. Gestionarii instituţiilor de educaţie timpurie cu bazine de înot asigură monitorizarea calităţii apei din bazin la parametrii microbiologici – o dată la 10 zile (dacă în această perioadă nu a fost spălat, dezinfectat şi schimbată apa din bazin), la parametrii organoleptici (culoare, turbiditate, miros) – o dată în zi.
    196. Într-o situaţie epidemiologică nefavorabilă, în scopul prevenirii răspîndirii infecţiei se întreprind măsuri suplimentare de prelucrare şi dezinfecţie a încăperilor. La înregistrarea cazurilor de boli infecţioase în instituţiile de educaţie timpurie sînt organizate măsuri antiepidemice de către personalul instituţiilor de educaţie timpurie la recomandarea centrelor de sănătate publică teritoriale şi altor organe abilitate.
    197. Instituţiile de educaţie timpurie sînt dotate şi aprovizionate permanent cu utilajele, materialele şi substanţele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie.
    198. Aceste utilaje, substanţe şi materiale sînt păstrate în spaţii închise, anume destinate. Se asigură încăperi separate cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi respectiv a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire din blocurile alimentare şi spălătorii.
    199. Se asigură materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din instituţie, corespunzător numărului de copii (hîrtie igienică, săpun, substanţe biodistructive, mijloace de uscare a mîinilor după spălare).
    200. Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se iau masurile de protecţie necesare.
    201. În scopul asigurării măsurilor de prevenire a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice acute instituţiile de educaţie timpurie elaborează planul anual de măsuri privind profilaxia toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice acute, care este coordonat cu Medicul şef sanitar de stat al teritoriului.
    202. Fiecare copil înainte de înmatriculare în instituţia de educaţie timpurie este supus unui examen medical complex, inclusiv: medic de familie, pediatru, chirurg/ortoped, neurolog, oftalmolog, otorinolaringolog şi stomatolog. Concluziile specialiştilor despre imunizări şi rezultatele analizei generale a sîngelui, urinei, maselor fecale, probei cu tuberculină sînt înregistrate în fişa medicală a copilului. Concluzia finală privind examenul medical al copilului este întocmită de medicul de familie în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii. Lucrătorii medicali ai instituţiilor de educaţie timpurie supraveghează copilul în perioada de adaptare şi dau recomandări părinţilor şi educatorilor.
    203. Primirea zilnică a copiilor în instituţiile de educaţie timpurie se efectuează de către educator, care obţine date de la părinţi despre starea de sănătate a copilului, examinează starea cavităţii bucale (faringele) şi tegumentele, măsoară temperatura corpului la copiii cu manifestări îngrijorătoare (clinice) şi face înscrierile de rigoare într-un registru special sub supravegherea lucrătorului medical.
    204. Pentru organizarea primirii copiilor în vestiar trebuie să fie termometre inofensive, suficiente pentru efectuarea termometriei matinale.
    205. Copiii depistaţi bolnavi şi suspecţi la boală nu se primesc în instituţiile de educaţie timpurie, iar cei ce sînt depistaţi se izolează în timpul zilei pînă la sosirea părinţilor sau medicului.
    206. Personalul medical efectuează o dată în săptămînă examinarea copiilor la pediculoză, rezultatele cărora se înregistrează într-un registru special. Copiii infectaţi de pediculoză nu sînt admişi în instituţiile de educaţie timpurie pînă la însănătoşire.
    207. După suportarea unei boli infecţioase sau lipsa fără motive în decurs de 3 zile consecutive (cu excepţia zilelor de odihnă şi sărbătoare), copiii pot frecventa instituţia de educaţie timpurie numai după prezentarea unui certificat medical eliberat de medicul de familie, cu indicarea, după necesitate, a recomandărilor individuale privind regimul reconvalescent pentru primele 10 – 14 zile după boala suportată.
    Educatorul admite copilul în grupă la recomandarea lucrătorului medical, în urma examinării de către acesta.
    208. La cererea părinţilor sau a reprezentanţilor legali copilul poate fi transferat dintr-o instituţie în alta cu certificatul medical şi avizul celor doua instituţii, în limita locurilor planificate.
    209. Regimul zilei trebuie să corespundă particularităţilor de vîrstă a copiilor şi a abilităţilor fizice şi psihice în cazul copiilor cu dizabilităţi, să promoveze dezvoltarea armonioasă a acestora şi să cuprindă următoarele elemente principale:
    a) primirea de dimineaţă şi gimnastica;
    b) somnul de zi;
    c) activităţile educaţionale;
    d) timpul de servire a meselor;
    e) plimbările, jocurile şi distracţiile copiilor în aer liber.
    210. Durata recomandată de plimbări zilnice trebuie să constituie nu mai puţin de 1/3 din programul de activitate. Durata plimbărilor este determinată de către instituţia de educaţie timpurie, în funcţie de condiţiile climatice. La temperaturi ale aerului sub minus 15°C şi viteza vîntului de 7 m/s, se recomandă de a reduce durata aflării copiilor la aer liber. Se recomandă să se organizeze plimbări de 2 ori pe zi.
    211. La organizarea regimului în instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate ce depăşeşte 6 ore, pentru copii se organizează primirea mesei cu un interval de 3-4 ore şi somn in timpul zilei. În instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate pînă la 6 ore se organizează 1-2 mese în funcţie de durata programului de activitate.
    212. Durata totală a somnului în 24 ore pentru copiii de vîrstă preşcolară este de 12-12,5 ore, din care 2-2,5 ore revine pentru somnul de zi. Pentru copiii de la 1 an la 1,5 ani somnul de zi este organizat de două ori în prima şi a doua jumătate a zilei pînă la un total de 3,5 ore. Optimal este de a organiza somnul de zi după-amiază în aer liber (verandă). Pentru copiii cu vîrsta 1,5-3 ani somnul de zi se organizează o dată pe durata a cel puţin 3 ore. Înainte de somn nu se efectuează jocuri fizice, care pot solicita copilul, inclusiv emoţional, şi proceduri de călire. În timpul somnului, prezenţa educatorului în dormitor este obligatorie.
    213. Pentru ocupaţiile personale ale copiilor preşcolari (jocuri, pregătirea pentru activităţile educaţionale, igienă personală) în regimul zilei ar trebui să fie alocate cel puţin 3-4 ore.
    214. Pentru antepreşcolari (1,5-3 ani) durata de activităţi educaţionale de grup nu trebuie să depăşească 10 minute. Se permite de a desfăşura activităţi educaţionale în prima şi în a doua jumătate a zilei (8-10 minute). Se permite de a desfăşura activităţi educaţionale pe terenul de joacă în timpul plimbării.
    215. Durata activităţilor educaţionale de grup pentru copiii de 3-4 ani trebuie să fie nu mai mult de 15 minute, pentru copii cu vîrste între 4 şi 5 ani - nu mai mult de 20 minute, de la 5 la 6 ani - nu mai mult de 25 de minute, iar pentru copiii de la 6 la 7 ani - nu mai mult de 30 de minute.
    216. Durata maximă admisă pentru activităţile educaţionale, incluzînd cele din centrele de activitate/ariile de stimulare, în prima jumătate a zilei în grupurile de copii de 3-4 ani şi 4-5 ani nu trebuie să depăşească 30 şi 40 de minute respectiv, în timp ce în grupele cu vîrstă de 5-6 ani şi 6-7 ani – 45 de minute şi 1,5 ore, respectiv. Între activităţi trebuie să fie pauze de 10 minute.
    217. Activităţi educaţionale cu copiii de vîrsta de 5-7 ani pot fi organizate şi după-amiază, după somnul de zi. Durata acestora nu trebuie să depăşească 25 - 30 de minute. În mijlocul activităţilor educaţionale cu caracter static se desfăşoară pauze dinamice.
    218. Activităţile educaţionale care necesită activitate cognitivă sporită şi suprasolicitare intelectuală la copii ar trebui să fie organizate în prima jumătate a zilei. Pentru a preveni oboseala, copiii sînt încurajaţi să efectueze exerciţii fizice, activităţi de muzică, ritmică etc.
    219. Organizarea activităţilor la calculatoare se permite pentru copiii de vîrsta de 6-7 ani. În timpul activităţilor la calculatoare se respectă următoarele norme sanitare:
    a) ecranul videomonitorului trebuie să se afle la nivelul ochilor copilului sau mai jos la o distanţa de 50 cm;
    b) se permite folosirea unui calculator pentru maximum 5 copii;
    c) activităţile se organizează în încăperi special amenajate şi ventilate sub supravegherea educatorului.
    220. Durata activităţilor la calculator este de maxim 15 min/per zi.
    221. Distanţa la care copiii privesc televizorul este minim de 2 m şi maxim de 5 m de la ecranul televizorului. Durata vizionării emisiunilor televizate şi a diafilmelor în grupele mici şi medii este de maxim 20 minute/per zi, iar în cele mari şi pregătitoare – 30 minute/per zi.
    222. Materialele didactice afişate în camerele de grupă trebuie să fie amplasate la nivelul ochilor copiilor.
    223. Regimul raţional de activitate motorie, exerciţiile fizice şi aplicarea corectă a mijloacelor de călire a organismului sînt organizate în concordanţă cu starea de sănătate, vîrstă şi anotimp.
    224. Principalele forme de organizare a educaţiei fizice sînt:
    a) gimnastica igienică de dimineaţă;
    b) pauzele de educaţie fizică în timpul activităţilor integrate;
    c) activităţi de educaţie fizică şi sport;
    d) plimbările în aer liber;
    e) gimnastica ritmică;
    f) înotul.
    225. Activitatea motorie din regimul zilei copiilor este de cel puţin 35–40%, care include mişcări, jocuri mobile, exerciţii fizice, distracţii sportive, plimbări, excursii.
    226. Activităţile de educaţie fizică pentru copii se organizează în aer liber, sala de sport sau cea de muzică, de 2 ori pe săptămînă pentru grupele antepreşcolare şi de 3 ori în săptămînă – pentru grupele preşcolare. Activităţile de educaţie fizică au durata de la 15 pînă la 30 de minute în funcţie de vîrsta copiilor. Sînt efectuate numai în lipsa contraindicaţiilor, prezenţei treningului şi încălţămintei sportive. Pe timp ploios şi vînt puternic activităţile se organizează în sala de sport (sau de muzică – în cazul comasării acestora).
    227. Aprecierea eficacităţii activităţilor de educaţie fizică se efectuează după calculul indicelui de densitate motorie, care reprezintă raportul dintre timpul activităţii motorii (cînd copilul se află în mişcare) către durata totală a activităţii de educaţie fizică, exprimată la 100%, constituind în sala de sport – 70% şi pe terenul sportiv – 80%.
    228. Călirea organismului copiilor include un sistem de măsuri, ca: plimbări, exerciţii fizice organizate în aer liber şi în încăperi, care se execută zilnic, inclusiv a băilor de apă (hidroterapice), de aer şi solare. Băile de călire se aplică diferenţiat în funcţie de vîrstă şi starea de sănătate.
    229. Activităţile de educaţie fizică se desfăşoară luînd în considerare starea de sănătate a copiilor şi sub supravegherea constantă a personalului medical. Totodată se înfăptuiesc măsuri de profilaxie a traumatismului sportiv.
    230. Funcţionarea şi întreţinerea blocului alimentar al instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 1209 din 8 noiembrie 2007 „Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică” şi Hotărîrii Guvernului nr. 412 din 25 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulilor generale de igienă a produselor alimentare”.
    231. În instituţiile de educaţie timpurie alimentaţia copiilor este organizată în grupe. Livrarea bucatelor de la blocul alimentar în grup se efectuează în recipiente închise etichetate şi marcate. Marcajul trebuie să includă identitatea de grup şi felul de bucate (primul, al doilea, al treilea).
    232. În instituţiile de educaţie timpurie pentru spălarea veselei de grup bufetul este dotat cu 2 căzi conectate la apă caldă şi rece. La aprovizionarea cu apă decentralizată bufetul este asigurat cu volumul de apă necesar capacităţii de spălat a vaselor. Se permite instalarea unei maşini de spălat vase în bufetul din încăperile de grup.
    233. Vesela de masă trebuie să fie din faianţă, porţelan sau inox. Fiecare grupă trebuie să dispună de 2 seturi de veselă conform numărului de copii, care se păstrează în bufet. Educatorii şi ajutorii de educatori au veselă şi tacîmuri separate de ale copiilor şi marcate. Se interzice utilizarea veselei ştirbite, de plastic, de aluminiu, de ceramică şi de sticlă.
    234. În bufetul din grupă se instalează un dulap termic sau un vas pentru dezinfectarea veselei în caz de înregistrare a bolilor infecţioase.
    235. Blocul alimentar din cadrul şcolii-grădiniţă trebuie să asigure alimentaţia copiilor de vîrstă preşcolară şi a elevilor.
    236. Lista utilajului pentru dotarea blocului alimentar este prezentată în anexa nr. 9.
    237. Mesele de prelucrare a produselor crude şi de prelucrare termică trebuie să fie din material rezistent, inofensiv pentru sănătatea omului care poate fi uşor supus prelucrării umede, curăţare, dezinfectare (inox, fier zincat etc.) şi permis pentru contact cu produsele alimentare. Suprafeţele meselor trebuie să fie netede şi cu colţuri rotunjite. Pentru porţionarea aluatului trebuie să fie folosite suprafeţe de lemn.
    238. Pentru prelucrarea cărnii, peştelui, legumelor şi altor produse se folosesc ustensile de tranşare (nu mai puţin de 2 complete) din material rezistent, inofensiv pentru sănătatea omului care poate fi uşor supus prelucrării umede, curăţare, dezinfectare cu suprafaţă netedă şi permis pentru contact cu produsele alimentare. Ustensilele de tranşare trebuie marcate vizibil: „CC” (carne crudă), „CF” (carne fiartă), „PC” (peşte crud), „PF” (peşte fiert), „LF” (legume fierte), „LC” (legume crude), „Gastronomie”, „Scrumbie”, „Pîine”.
    239. Vesela de bucătărie, mesele, inventarul trebuie să fie marcat şi utilizat conform destinaţiei. Pentru fierberea laptelui este prevăzută veselă separată de cea pentru fierberea compotului sau altor băuturi.
    240. Toată vesela blocului alimentar se păstrează pe poliţe speciale şi suporturi, iar ustensilele de tranşare – în dulapuri.
    241. Numărul veselei şi seturilor de bucătărie, utilizate în acelaşi timp, trebuie să corespundă numărului de copii din grup conform listei. Personalul trebuie să aibă veselă şi seturi de bucătărie separate.
    242. Resturile alimentare se colectează în căldări cu capace. Evacuarea resturilor alimentare de la blocul alimentar se face după repartizarea bucatelor în grupe, iar în grupe – după fiecare masă/alimentaţie. După evacuarea lor se curăţă, se spală zilnic cu produse biodistructive, se clătesc cu apă caldă şi se usucă.
    243. Produsele utilizate în alimentaţia copiilor trebuie să fie de calitate şi inofensive pentru sănătate. Lista produselor pentru alimentaţia copiilor şi celor interzise sînt prezentate în anexele nr.10 şi nr.11.
    244. Pentru a preveni boala filantă a pîinii, locurile de păstrare se curăţă de fărîmituri şi se şterg bine cu soluţie de acid acetic de 1% (o dată în săptămînă).
    245. Produsele alimentare sînt păstrate şi realizate în conformitate cu condiţiile şi termenele de păstrare şi realizare stabilite de către producător.
    246. Sînt elaborate fişe tehnologice pentru toate bucatele preparate în instituţiile de educaţie timpurie. Modelul fişei tehnologice este prezentat în anexa nr.12.
    247. Registrul de triaj al produselor uşor alterabile se completează de către şeful de depozit. Registrul de triaj al produselor culinare finite – de comisia de triere formată prin ordinul conducătorului instituţiei, registrul de evidenţă a regimului de temperatură în utilajul frigorific – de către bucătarul-şef, registrul de evidenţă a sănătăţii se completează de lucrătorul medical (anexa nr.13).
    248. Alimentaţia copiilor trebuie să fie calitativă, variată după compoziţia produselor alimentare şi să satisfacă în întregime cu substanţe nutritive necesităţile organismului în creştere. Alimentaţia copiilor se efectuează în corespundere cu meniul întocmit pe 10 zile şi aprobat de conducerea instituţiei de educaţie timpurie, în care se indică componenţa produselor, valoarea calorică a bucatelor, conţinutul şi corelaţia proteinelor, lipidelor şi glucidelor (anexa nr.14).
    249. În alimentaţia copiilor se respectă următoarele principii:
    a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile al alimentelor din toate grupele şi subgrupele alimentare;
    b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr;
    c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate şi de zahăr adăugat;
    d) se interzice încălzirea bucatelor gata preparate.
    250. Personalul medical este responsabil de întocmirea şi realizarea meniului. Pentru copiii care necesită o dietă specială se perfectează un meniu separat reieşind din recomandările medicului şi/sau cererea părinţilor/reprezentantului legal. Lista copiilor cu diete speciale se acroşează la blocul alimentar, în cabinetul medical. Educatorii înscriu lista copiilor cu dietă specială şi lista produselor interzise în „Registrul educatorului” la compartimentul destinat.
    251. În scopul profilaxiei deficitului de micronutrienţi (vitamine şi săruri minerale) în alimentaţia copiilor se folosesc produse fortificate cu micronutrienţi.
    252. Normele nictemerale de produse pentru alimentaţia copiilor în instituţiile de educaţie timpurie sînt prezentate în anexa nr. 15.
    253. Meniurile pentru alimentaţia copiilor sînt întocmite în baza meniului model, elaborat anual pentru 10 zile şi coordonat cu centrele de sănătate publică teritoriale.
    254. Cantitatea de proteine în meniul model trebuie să asigure un aport caloric de 12-15% din necesarul energetic total, lipide 30-32% şi glucide 55-58%.
    255. În instituţiile de educaţie timpurie cu program de 12 ore copiii se alimentează de 4 ori pe zi, iar în cele cu program de 24 de ore – de 5 ori pe zi. Valoarea calorică a raţiei este repartizată pentru 5 mese în modul următor: dejunul reprezintă 20-25 %, dejunul II - 5%, prînzul –35-40%, gustarea – 10–15%, cina – 20-25 %.
    256. Alimentaţia copiilor din instituţiile de educaţie timpurie al căror program de activitate este de 9 – 10,5 ore se organizează de 3 ori pe zi, care asigură 65 % – 70% din valoarea calorică diurnă. Dejunul trebuie să constituie 20-25 %, prînzul –35-40% şi gustarea – 10–15%.
    257. În instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate de 6 ore alimentaţia se organizează de 2 ori pe zi (dejunul şi prînzul constituind 20-25% şi respectiv 30-35% din valoarea calorică), iar în cele cu activitatea de 3-4 ore alimentaţia se organizează o dată pe zi şi constituie 25% din valoarea calorică pentru 24 de ore.
    258. Între dejun şi masa de prînz se ia o masă suplimentară ce include o băutură sau suc şi (sau) fructe proaspete.
    259. Produsele alimentare greu asimilabile (preparate din carne, peşte, ouă) sînt consumate în prima jumătate a zilei, iar cele uşor asimilabile (bucate din lapte, legume) – în a doua jumătate a zilei.
    260. În cazul în care unele produse alimentare lipsesc, ele pot fi înlocuite cu altele conform anexei nr. 16.
    261. Necesarul fiziologic în energie şi nutrienţi în funcţie de grupele de vîrstă sînt prezentate în tabelul 1 din anexa nr. 17. Volumul unei porţii pentru un copil cu vîrsta de 1-6 ani este prezentat în tabelul 2 din anexa nr. 17.
    262. Zilnic se colectează probe diurne conform meniurilor de repartiţie, care sînt păstrate în frigider la temperatura 0 + 4°C. Probele diurne se colectează în cantitatea: bucatele porţionate – în cantitate deplină; gustările reci, felul I, garniturile, felul III, alte bucate – nu mai puţin de 100 gr. Probele diurne se colectează cu linguri sterile sau opărite în apă clocotită în vase de sticlă sterile sau opărite în apă clocotită şi se închid ermetic cu capace. Vasele se marchează cu indicarea mesei şi data colectării. Colectarea probelor diurne se realizează de către bucătarul-şef sau bucătar, iar controlul colectării probelor diurne – de către lucrătorul medical.
    263. Toate produsele alimentare recepţionate trebuie să fie calitative, în ambalajele producătorului, cu indicarea termenelor de valabilitate, însoţite de avize sanitare, eliberate de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, certificate de conformitate (eliberate de către organismul de certificare a conformităţii acreditate în modul stabilit), certificate de inofensivitate privind respectarea limitelor maxim admisibile de reziduuri de pesticide şi nitraţi în producţia alimentară de origine vegetală, eliberate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi facturi fiscale (eliberate de către Serviciul Fiscal de Stat). Produsele alimentare în instituţiile de educaţie timpurie sînt achiziţionate pe măsura necesităţilor, în funcţie de termenul de valabilitate al acestora şi posibilităţile tehnice de depozitare, iar a celor perisabile să nu depăşească necesităţile de consum pentru 2 zile.
    [Pct.263 modificat prin HG522 din 06.07.17, MO244-251/14.07.17 art.616]
    264. În fiecare instituţie de educaţie timpurie, anual, la începutul anului şcolar sau calendaristic se creează prin ordinul directorului o comisie de triere, în componenţa căreia intră bucătarul-şef sau bucătarul, un membru al echipei manageriale şi personalul medical, care efectuează aprecierea bucatelor. Se interzice distribuirea bucatelor gata fără aprecierea lor de către comisia de triere şi fără nota respectivă în registrul de triaj al articolelor culinare pentru fiecare fel de bucate.
    265. Pentru alimentaţia copiilor bucatele sînt pregătite şi realizate în aceeaşi zi.
    266. În instituţiile de educaţie timpurie se admit următoarele tehnologii de preparare a bucatelor: fierbere, fierbere la aburi, înăbuşire, coacere. Se interzic bucatele prăjite.
    267. Pentru asigurarea unei continuităţi a alimentaţiei echilibrate şi sănătoase în familie, părinţii copiilor sînt informaţi zilnic despre alimentaţia din instituţiile de educaţie timpurie, cu acroşarea meniului în vestiarele grupelor.
    268. Cultivarea deprinderilor igienice la copii trebuie să fie una dintre priorităţile educaţionale ale instituţiilor de educaţie timpurie.
    269. Toţi copiii trebuie să fie învăţaţi să se spele pe mîini sistematic şi corect: să umezească mîinile cu apă caldă, apoi să aplice săpun, şi să spele energic pînă cînd apare o spumă cu săpun. Copiii continuă spălatul pentru cel puţin 10-15 secunde, fiecare zonă între degete, în jurul unghiilor, sub unghii şi dosul palmelor, apoi se clătesc mîinile sub jet de apă pînă cînd acestea sînt libere de săpun şi murdărie. Mîinile copiilor sînt apoi uscate cu prosoape de unică folosinţă sau cu un dispozitiv mecanic de uscare.
    270. Copiii trebuie să-şi spele mîinile de fiecare dată:
    a) după folosirea WC-ului;
    b) înainte şi după consumul de alimente;
    c) atunci cînd mîinile sînt contaminate cu lichid biologic, cum ar fi după strănut, tuse, sau suflarea nasului;
    d) după ce au venit din exterior;
    e) înainte de a lua medicamente;
    f) la necesitate (cînd mîinile sînt murdare).
    271. Personalul supraveghează spălatul mîinilor copiilor pentru a asigura corectitudinea procedurii.
    272. Copiii trebuie învăţaţi să cunoască că articolele personale, cum ar fi pieptene, periuţe de dinţi, suzete, prosoape etc., sînt individuale şi trebuie să fie depozitate într-un mod sanitar, astfel încît să nu contamineze sau să intre în contact cu articolele de igienă personală ale altui copil. Articolele personale nu sînt partajate între copii.
    273. Educaţia igienică la antepreşcolari şi preşcolari trebuie să asigure învăţarea comportamentelor sanogene şi integrarea lor în rutinele comportamentale. Printre ele sînt incluse: educaţia pentru sănătatea fizică, igiena personală şi alte comportamente preventive.
    274. Instituţia de educaţie timpurie care deţine numai o grupă de antepreşcolari cu un număr de copii pînă la 15 sau o grupă de pînă la 20 de preşcolari trebuie să respecte următoarele norme sanitare:
    a) amplasarea, amenajarea şi menţinerea teritoriului instituţiei de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor cap. II şi III ale prezentului Regulament;
    b) suprafaţa în m² pentru un copil în încăperile de grupe trebuie să corespundă prevederilor anexei nr. 3 din prezentul Regulament;
    c) parametrii mobilierului destinat pentru sălile de joc şi activităţi trebuie să corespundă prevederilor anexei nr.4 din prezentul Regulament, iar dormitorul este dotat cu paturi conform prevederilor pct. 85 şi 86 din prezentul Regulament;
    d) necesarul minim pentru dotarea şi amenajarea WC-ului pentru o grupă trebuie să corespundă prevederilor anexei nr.5 a prezentului Regulament;
    e) organizarea asistenţei medicale se permite prin încheierea unui contract cu centrele de sănătate din teritoriu;
    f) blocului alimentar i se permite să dispună de încăpere dotată cu inventar necesar pentru prelucrarea materiei prime şi bucate, gata marcat conform destinaţiei, respectîndu-se procesul tehnologic. Pentru păstrarea materiei prime trebuie să dispună de depozite şi utilaj frigorific;
    g) pentru spălarea lenjeriei instituţiei de educaţie timpurie i se permite să încheie contract cu instituţia care prestează servicii de acest gen;
    h) nivelul iluminatului în încăperi trebuie să corespundă prevederilor cap. V al prezentului Regulament;
    i) condiţiile de microclimat (temperatură, regim de ventilaţie), aprovizionare cu apă şi sanitaţie trebuie să corespundă prevederilor menţionate în cap. VI şi VII din prezentul Regulament;
    j) instituţiile de educaţie timpurie respectă regulile de întreţinere igienică conform prevederilor cap. VIII, secţiunea I din prezentul Regulament;
    k) condiţiile de primire a copiilor, organizarea regimului zilei şi activităţile instructiv-educative trebuie să corespundă cap. VIII, secţiunile 2-4 din prezentul Regulament;
    l) normele nictemerale de produse pentru alimentaţie în instituţiile de educaţie timpurie cu un număr redus de copii trebuie să respecte prevederile anexei nr. 15 la prezentul Regulament;
    m) instituţiile de educaţie timpurie trebuie să se ghideze de documentele indicate în anexa nr. 20 la prezentul Regulament.
    275. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să respecte igiena personală:
    a) să dispună de echipament de protecţie şi încălţăminte curată de schimb;
    b) să-şi scurteze permanent unghiile şi să-şi spele mîinile înainte de a începe lucrul şi la trecerea de la un proces la altul.
    276. Personalul tehnic trebuie să dispună de 3 echipamente sanitare aparte: pentru dereticarea grupurilor sanitare (de culoare închisă), încăperilor (color) şi pentru servirea mesei (alb).
    277. Personalul blocului alimentar trebuie să dispună de 2 echipamente: unul de culoare întunecată pentru prelucrarea materiei prime, iar altul alb pentru prepararea bucatelor şi semifabricatelor. Înainte de a intra în grupul sanitar se scoate halatul, iar după aceasta mîinile se spală cu săpun. Bucătarilor li se interzice de a purta bijuterii (inele, cercei, brăţări).
    278. Bucătarii sînt examinaţi zilnic de către lucrătorul medical la prezenţa leziunilor, plăgilor şi bolilor purulente a mîinilor, inclusiv depistarea infecţiilor virale acute ale organelor respiratorii superioare şi examinarea faringelui, rezultatele fiind înregistrate în registrul „Sănătatea”.
    279. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să urmeze practici adecvate pentru spălarea mîinilor.
    280. Mîinile sînt spălate:
    a) după folosirea WC-ului, schimbarea scutecelor sau asistarea unui copil la toaletă;
    b) după manipularea cu vase murdare, ţesuturi murdare, scutece murdare sau alte rufe murdare;
    c) imediat după sosirea la locul de muncă;
    d) înainte de manipularea produselor alimentare sau ustensilelor;
    e) atunci cînd mîinile sînt contaminate cu lichide biologice, cum ar fi după strănut, tuse sau suflarea nasului;
    f) înainte şi după administrarea de medicamente de prim ajutor;
    g) după activităţi de curăţenie;
    h) la necesitate (cînd mîinile sînt murdare).
    281. Personalul implicat în activităţile de educare şi îngrijire a copiilor trebuie să fie în stare bună de sănătate şi să nu fie sursă de boli transmisibile.
    282. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie este supus examenului medical şi instruirii igienice obligatorii în conformitate cu prevederile actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii.
    283. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie dispune de fişă medicală individuală în care se înregistrează rezultatele examenelor medicale şi cele de laborator. Personalul care nu a susţinut examenul medical şi instruirea igienică nu se admite la lucru.
    284. La cererea persoanei sau persoanelor care supraveghează activitatea instituţiei, personalul angajat în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să demonstreze cunoştinţe referitoare la prevenirea bolilor transmisibile şi anume:
    a) unde şi cînd este necesară spălarea mîinilor;
    b) în ce cazuri personalul nu este admis la educarea şi îngrijirea copiilor;
    c) în ce cazuri persoana nu este admisă la manipularea şi prepararea bucatelor;
    d) metode de igienizare şi dezinfectare a suprafeţelor şi jucăriilor;
    e) metode de prelucrare a veselei de bucătărie etc.
    285. Gestionarii instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să întreprindă măsuri de neadmitere a fumatului pe teritoriul instituţiilor atît de către personal, cît şi de vizitatori.
    286. Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor, precum şi a persoanelor adulte din instituţiile de educaţie timpurie, se impun următoarele obligaţii:
    a) formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii, cu asigurarea materialelor necesare pentru igiena individuală a acestora;
    b) controlul periodic al igienei individuale la copii, a stării de curăţenie a îmbrăcămintei şi a lenjeriei de pat;
    c) interzicerea utilizării pentru alte activităţi a personalului care lucrează în blocul alimentar sau care manipulează alimentele;
    d) asigurarea activității educativ-sanitare;
    e) examinarea copiilor la pediculoză o dată pe săptămînă şi la solicitarea educatorului;
    f) monitorizarea stării de sănătate şi aprecierea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor, neuromotorie şi psihică, îndeosebi a celor care suferă de diferite maladii;
    g) organizarea şi participarea la examenele medicale profilactice (screening-teste);
    h) repartizarea copiilor în grupe de sănătate şi de educaţie fizică conform recomandărilor medicului;
    i) informarea administraţiei instituţiei despre starea de sănătate şi măsurile profilactice pentru copiii ce suferă de diferite maladii şi dereglări ale stării de sănătate;
    j) informarea instituţiilor medico-sanitare teritoriale şi centrelor de sănătate publică teritoriale despre cazurile suspecte de boală transmisibilă în termen de 2 ore de la depistare şi a oricăror alte cazuri de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau de inhalarea substanţelor toxice, precum şi a cazurilor suspecte de toxiinfecţii alimentare;
    k) organizarea şi realizarea măsurilor sanitare, inclusiv de dehelmentizare, potrivit recomandărilor medicului;
    l) organizarea măsurilor de întremare, controlînd (o dată pe lună) respectarea regimului zilei şi a cerinţelor faţă de organizarea activităţilor de educaţie fizică, întocmind graficul dezvoltării fiziologice şi cotei motrice;
    m) efectuarea şi controlul îndeplinirii măsurilor de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare, bolilor diareice acute şi traumatismului;
    n) supravegherea organizării dezinfecţiei curente;
    o) verificarea condiţiilor şi termenelor de depozitare şi realizare a produselor alimentare, tehnologia pregătirii şi servirii bucatelor, monitorizarea colectării probelor diurne;
    p) supravegherea respectării normelor fiziologice de consum al produselor alimentare, ducînd evidenţa listei de acumulare;
    q) îndeplinirea comenzilor pentru medicamente, preparate bacteriene, dezinfectante, aparataj medical şi evidenţa bazei materiale a punctului medical. Lista echipamentului medical şi a medicamentelor pentru punctul medical din instituţiile de educaţie timpurie este menţionată în anexa nr. 18;
    r) consultarea educatorilor în problema posturii corecte a copiilor în timpul activităţilor;
    s) întocmirea informaţiilor cu privire la asistenţa medico-sanitară a copiilor (anexa nr.19) şi prezentarea acestora în adresa centrelor de sănătate publică teritoriale, anual, pînă la data de 10 ianuarie a fiecărui an;
    t) realizarea însărcinărilor medicului;
    u) îndeplinirea documentaţiei medicale (anexa nr. 20).
    287. Drepturile şi obligaţiile de bază ale lucrătorului medical corespund prevederilor Legii nr. 264-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic.
    
    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13

    anexa nr.14

    anexa nr.15

    anexa nr.16

    anexa nr.17

    anexa nr.18

    anexa nr.19

    anexa nr.20