În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Victor POPA,
    Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
    cu participarea dnei Ana Florean, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 2 august 2016
    şi înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând în camera de consiliu,
    Pronunţă următoarea hotărâre:
    PROCEDURA
    1. La originea cauzei se află excepția de neconsti-tuționalitate a unor prevederi din articolele 17 și 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 135-XVI  din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată, ridicată de către avocatul Victor Panțîru, în dosarul nr. 3-771/16, aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
    2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională la 2 august 2016 de către Svetlana Tizu, judecător în cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
    3. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins, în esenţă, că prevederile art. 17 și 49 alin. (1) lit. a) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, potrivit cărora modificarea actului de constituire se realizează doar prin hotărârea adunării generale a asociaților, sunt contrare articolului 46 alin. (6) din Constituție.
    4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 6 septembrie 2016 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.
    5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.
    6. La şedinţa plenară publică a Curţii, excepția de neconstituționalitate a fost susţinută de avocatul Victor Panțîru. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, consultant principal în cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, viceministru al Justiției. La ședința Curții a participat și vicepreședintele Camerei Înregistrării de Stat, dl Andrei Șeremet.
    CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL
    7. În temeiul certificatului de moștenitor legal din 26 iunie 2014, D.G. este moștenitorul legal al părții sociale în mărime de 18,33% din capitalul social al SC „Dione” SRL, deținute de mama sa, T.G.
    8. La 29 mai 2015, adunarea generală a asociaților a refuzat acceptarea moștenitorului D.G. în calitate de asociat al SC „Dione” SRL.
    9. Între timp, moștenitorul D.G. a solicitat Camerei Înregistrării de Stat introducerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor privind calitatea sa de asociat în cadrul SC „Dione” SRL cu cota de 18,33%.
    10. La 3 iulie 2015, Camera Înregistrării de Stat a emis o decizie prin care a respins cererea lui D.G., invocând lipsa unei hotărâri în acest sens a adunării generale a asociaților. 
    11. La 4 august 2015, D.G. a depus la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, o acțiune în contencios administrativ împotriva Camerei Înregistrării de Stat, prin care a solicitat recunoașterea acestuia în calitate de asociat al SC „Dione” SRL în baza certificatului de moștenitor legal și obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul de stat al persoanelor juridice.
    12. În cadrul procesului, avocatul Victor Panțîru a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 17 și 49 alin. (1) lit. a) din Legea privind societățile cu răspundere limitată şi sesizarea Curţii Constituţionale.
    13. La 25 iulie 2016, Judecătoria Centru a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale pentru soluționare.
    LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
    14. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:
    „(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.
    (2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.”
     „(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    […]
    (6) Dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.”
    „(1) Statul ocroteşte proprietatea.
    (2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.”
    15. Prevederile relevante ale Legii nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată (M.O., 2007, nr. 127-130, art. 548) sunt următoarele:
    „(1) Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire şi/sau statutul. Persoana juridică constituită de către un singur fondator activează în baza statutului aprobat de acesta
    […]”.
    „(1) Actul de constituire al societăţii va cuprinde:
    a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul de identitate al fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de înregistrare), numărul de identificare de stat ale fondatorului persoană juridică;
    b) denumirea societăţii;
    c) obiectul de activitate;
    d) cuantumul capitalului social;
    e) valoarea nominală a participaţiunilor asociaţilor;
    f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a lor;
    g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul de evaluare în cazul în care au fost făcute asemenea aporturi;
    h) sediul societăţii;
    i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii;
    j) modul de reprezentare;
    k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în care există;
    l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a societăţii.
    (2) Actul de constituire poate să cuprindă şi alte prevederi care nu contravin legii.”
    „Actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.”
    „(1) Partea socială sau o fracţiune a părţii sociale poate fi înstrăinată liber soţului, rudelor şi afinilor în linie dreaptă fără limită şi în linie colaterală până la gradul doi inclusiv, celorlalţi asociaţi şi societăţii, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
    (2) Asociatul nu poate înstrăina partea socială până la vărsarea integrală a aportului subscris, cu excepţia cazului de succesiune.
    (3) În cazul înstrăinării părţii sociale unor alte persoane decât cele menţionate la alin.(1), asociaţii au dreptul de preemţiune. În acest caz, înstrăinarea se face în condiţiile alin.(4)–(9).
    (10) Orice clauză contrară prevederilor alin.(2)–(9) este nulă.
    […]”
    „(1) Partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale.
    (2) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale, dobânditorul va prezenta la Camera Înregistrării de Stat actul juridic de înstrăinare autentificat notarial.”
    „(1) Calitatea de asociat se dobândeşte prin participarea la constituirea societăţii sau prin dobândirea, ulterior constituirii, a unei părţi sociale.
    (2) Persoana fizică nu poate dobândi calitatea de asociat dacă ea a fost lipsită de acest drept prin hotărâre judecătorească sau prin lege.
    (3) Persoana juridică poate dobândi calitatea de asociat dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.”
    „(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:
    a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie; […].”
    „(1) Hotărârile adunării generale a asociaţilor se adoptă:
    2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor societăţii dacă statutul acesteia nu prevede un număr mai mare de voturi pentru:
    a) modificarea şi completarea actului de constituire;
    […]”
    16. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat la 6 iunie 2002 (M.O., 2002, nr. 82 - 86, art. 661), sunt următoarele:
    „(1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strâns legate între ele, aparţinând unor persoane fizice şi juridice determinate.
    (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei.”
    „ (1) Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului.
    (2) Dreptul de proprietate este perpetuu.
    (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ.
    […].”
    „(1) Proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.
    (2) Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.
    […].”
    „[…]
    (2) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.
    […]”
    „(1) Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi.
    (2) Moştenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi indivizibilă.
    (3) Moştenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală).”
    „(1) Patrimoniul succesoral include atât drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului.”
    17. Prevederile relevante ale Protocolului nr. 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:
    „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
    Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”
    ÎN DREPT
    18. Din conținutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează, în esență, moștenirea părților sociale de către succesor și acceptarea acestuia în calitate de asociat al societății cu răspundere limitată, pe de o parte, precum și înregistrarea acestor modificări în Registrul de stat al persoanelor juridice, pe de altă parte.
    19. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente și principii cu valoare constituțională, și anume dreptul de proprietate asupra părții sociale moștenite.
    A. ADMISIBILITATEA
    20. Prin decizia din 6 septembrie 2016 Curtea a verificat întrunirea următoarelor condiţii de admisibilitate:
    (1) Obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie
    21. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii privind societățile cu răspundere limitată, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
    (2) Excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu
    22. Fiind ridicată de către avocatul Victor Panțîru în dosarul nr. 3-771/16, care se află pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
    (3) Prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei
    23. Curtea reţine că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
    24. Curtea observă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din articolele 17 și 49 alin. (1) lit. a) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, care urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei.
    (4) Nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate
    25. Curtea subliniază că prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.
    26. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
    27. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în sesizare, Curtea va examina pretinsa încălcare a articolului 46 alin. (6) din Constituţie, luând în considerare principiile consacrate atât în jurisprudenţa sa, cât şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare - Curtea Europeană).
    B. FONDUL CAUZEI
    Pretinsa încălcare a articolului 46 alin. (1) și (6) din Constituţie
    28. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile supuse controlului constituţionalităţii încalcă articolul 46 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia:
    „(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”
    A. Argumentele autorului excepţiei de neconsti-tuționalitate
    29. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că atribuirea dreptului de a modifica actul de constituire în exclusivitate adunării generale a asociaților nu permite Camerei Înregistrării de Stat, în lipsa unei asemenea hotărâri, să înregistreze succesorul în calitate de asociat în limita cotei sociale moștenite.
    30. Autorul susține că prezența cuvintelor „numai” în art. 17 și „exclusiv” în art. 49 alin. (1) lit. a) din lege aduce atingere dreptului la moștenirea proprietății private, consfințit prin art. 46 alin. (6) din Constituție, motiv pentru care succesorii nu pot dispune de cota-parte moștenită.
    B. Argumentele autorităţilor
    31. Președintele Republicii Moldova susține că, atunci când în actul constitutiv nu pot fi operate modificări cu privire la componența asociaților din cauza asociaților de rea-credință, Camera Înregistrării de Stat nu poate crea impedimente succesorului la înregistrarea dreptului său în Registrul de stat. Or, într-o astfel de situație, hotărârea de modificare a actului de constituire a adunării generale a asociaților poate avea doar un caracter tehnic de constatare a transferării dreptului de proprietate al părții sociale către succesor. Președintele consideră că prevederile contestate comportă un caracter discreționar care pot genera impedimente la realizarea dreptului de proprietate.
    32. În opinia sa, Parlamentul a menționat că înlocuirea unui asociat cu altul, în cadrul societății cu răspundere limitată, reprezintă o modificare a actului de constituire și, prin urmare, în astfel de situații necesită a fi respectată procedura prevăzută de lege, dar fără a se leza dreptul de proprietate deja obținut de succesor. În ce privește calitatea de asociat a succesorului, Parlamentul a menționat că moștenirea legală a patrimoniului nu ar trebui să se confrunte cu problema înregistrării de stat a proprietății legal dobândite. Parlamentul consideră că prevederile contestate denotă o anumită practică judiciară de aplicare a acestora, dar nu o problemă de neconstituționalitate.
    33. În opinia prezentată, Guvernul a menționat că actul de constituire este documentul ce exprimă voința fondatorilor de a constitui o societate, pe de o parte, și voința societății ca persoană juridică, pe de altă parte. Or, ținând cont de importanța actului de constituire, este firesc ca modificarea sau completarea acestuia să fie permisă doar de organul suprem al societății. În opinia Guvernului, realizarea efectivă a dreptului de proprietate al moștenitorului ar putea fi obținută prin ajustarea articolului 30 alin. (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, în vederea înregistrării părții sociale moștenite în lipsa prezentării documentelor de modificare a actului de constituire și hotărârii adunării generale a asociaților.
    34. În ședința publică a Curții, reprezentantul Camerei Înregistrării de Stat a susținut că problema abordată nu este reglementată prin Legea privind societățile cu răspundere limitată și în practică creează dificultăți la înregistrarea modificărilor survenite în cadrul societății, în special atunci când în actul de constituire asociații nu au anticipat apariția unor asemenea modificări.
    C. Aprecierea Curţii
    1. Principii generale
    35. Articolul 9 din Constituție consacră existența proprietății private asupra bunurilor materiale și intelectuale, care, conform art. 46 din Constituţie, este garantată. Garantarea dreptului de proprietate a impus principiul constituţional, prevăzut de același articol, al inadmisibilităţii exproprierii persoanei, cu excepţia cauzei de utilitate publică, stabilită de lege, respectând regula unei drepte şi prealabile despăgubiri.
    36. În acelaşi sens, potrivit articolului 127 din Constituție, statul a luat sub ocrotirea sa proprietatea și a garantat realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular.
    37. În acelaşi timp, protecția și garantarea dreptului la proprietate privată nu ar fi depline dacă nu s-ar asigura continuarea calității de proprietar de către succesorii fostului proprietar.
    38. Având în vedere că dreptul la moștenire este o consecință firească a dreptului de proprietate, articolul 46 alin. (6) din Constituție prevede expres că dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.
    39. Curtea reține că, potrivit Codului civil, drepturile succesorale se transmit ope legis moștenitorilor la data deschiderii succesiunii, în virtutea efectelor juridice ale acceptării acesteia. Calitatea de succesor legal sau testamentar se atestă prin certificatul de moştenitor.
    40. Curtea menționează că una din formele de realizare a proprietăţii private este formarea societăţilor comerciale, care constituie o parte esenţială a economiei statului, bazată pe economia de piaţă. În conformitate cu legislaţia civilă, unul din tipurile societăţilor comerciale sunt societăţile cu răspundere limitată.
    41. Curtea subliniază că societatea cu răspundere limitată este o persoană juridică formată prin voinţa uneia sau mai multor persoane, exprimată în actul de constituire, prin care acestea convin să pună în comun anumite bunuri pentru a desfăşura activitate de întreprinzător, a realiza şi a împărţi beneficii, societate în care asociaţii nu răspund pentru obligaţiile ei, ci suportă riscul activităţii acesteia în limitele părţii sociale deţinute.
    2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză
    42. În speță, Curtea observă că moștenitorul unei părți sociale, din capitalul social al societății cu răspundere limitată, poate deveni asociat, prin înregistrarea acestei calităţi la Camera Înregistrării de Stat, doar după operarea modificărilor aferente în actul de constituire de către adunarea generală.
    43. Curtea reține că la baza constituirii oricărei societăți comerciale se află voința asociaților de a desfășura, în condițiile legii, o activitate comercială. Însă voința asociaților privind constituirea unei societăți comerciale trebuie să se materializeze în condițiile legii, și anume prin actul de constituire al societății.
    44. Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, denumirea de act de constituire are un caracter generic, desemnând atât contractul de constituire (contractul de societate), cât și statutul. În virtutea articolelor 17 şi 49 alin. (1) lit. a) din lege, actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.
    45. Curtea observă că autorul sesizării susţine că atribuirea acestui drept în exclusivitate adunării generale lezează dreptul de proprietate al succesorilor asociaţilor societăţii cu răspundere limitată.
    46. În acest sens, Curtea reține că adunarea generală a asociaților reprezintă organul deliberativ și decizional al societății, care hotărăște în problemele esențiale ale societății, cum ar fi: numește celelalte organe ale societății (administratorul, membrii consiliului societății, cenzorii), exercită controlul asupra activității lor, decide asupra angajării răspunderii acestora, modifică actul de constituire al societății etc.
    47. Astfel, având în vedere modul de constituire și prerogativele de care dispune, doar adunarea generală a societății este în drept să modifice şi să completeze actul de constituire, inclusiv să-l adopte într-o nouă redacţie.
    48. Curtea conchide că este cu neputință ca modificările în actul de constituire să fie operate de o autoritate sau instituție, în speță Camera Înregistrării de Stat, deoarece s-ar aduce atingere voinței sociale și, în general, conceptului constituirii unei societăți comerciale. Or, doar adunarea generală a asociaților, ca organ suprem de conducere al societății, este capabilă să reflecte întocmai voința asociaților în actul de constituire.
    49. Ținând cont de cele menționate, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile contestate și articolul 46 alin. (6) din Constituție. Or prevederile contestate statuează doar cine este în drept să opereze modificări în actul de constituire al societății cu răspundere limitată, și nicidecum modul de înregistrare a calității de asociat în Registrul de stat al persoanelor juridice.
    50. În contextul speței examinate, Curtea observă însă că dreptul de proprietate al moștenitorului părții sociale poate fi afectat prin prisma art. 30 din lege, potrivit căruia partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părții sociale.
    51. Astfel, Curtea constată că dobândirea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra părților sociale înstrăinate sau dobândite depind de modificările operate, în sensul dat, în actul de constituire.
    52. Curtea menţionează că, potrivit art. 42 alin. (1) din lege, calitatea de asociat al societății se dobândește prin participarea la constituirea acesteia sau prin dobândirea, ulterior constituirii, a unei părţi sociale.
    53. Curtea subliniază că dobândirea părților sociale, ulterior constituirii societății, se realizează prin transmiterea părților sociale între vii și pentru cauză de moarte (mortis causa).
    54. Curtea menționează că Legea privind societățile cu răspundere limitată reglementează modul de înstrăinare a părţii sociale. Ba mai mult, potrivit art. 25 din lege, părțile sociale pot fi liber înstrăinate către soț, rude, afini în linie dreaptă fără limită și în linie colaterală până la gradul doi inclusiv, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
    55. Astfel, Curtea constată că, deși, potrivit art. 25 alin. (1) din lege, un asociat poate înstrăina în mod liber partea sa socială către rude, fără a fi necesar a respecta dreptul de preempţiune al celorlalţi asociaţi, pentru a deveni proprietarul de drept al acestei părţi art. 30 alin. (1) impune obligativitatea efectuării modificărilor respective în actul de constituire. De asemenea, aceste modificări se solicită a fi operate și în situația obținerii părții sociale în rezultatul succesiunii.
    56. În acest sens, Curtea reține că, în timp ce art. 42 din lege stabilește obținerea calității de asociat, inclusiv, prin dobândirea, ulterior constituirii societății cu răspundere limitată, a unei părți sociale, nu poate fi condiționată înregistrarea părții sociale dobândite sau moștenite în Registrul de stat al persoanelor juridice de modificările din actul de constituire al societăţii.
    57. În consecință, Curtea concluzionează că sintagma „operate în actele de constituire” din alineatele (1) şi (2) ale art. 30 din Legea privind societățile cu răspundere limitată încalcă nemijlocit dreptul de proprietate al persoanelor care au dobândit părți sociale şi aduce atingere articolului 46 din Constituție.
    58. Totodată, având în vedere că formarea și activitatea societății cu răspundere limitată se bazează pe voința și încrederea reciprocă a asociaților, adițional celor constatate, Curtea relevă existența situațiilor în care calitatea de nou asociat a dobânditorului unei cote sociale poate fi refuzată de asociații societății. Acest refuz însă nu trebuie să afecteze drepturile patrimoniale ale dobânditorului părții sociale, acesta fiind îndreptățit să primească echivalentul valoric al respectivei părți sociale. În același timp, Curtea constată lipsa unor reglementări în acest sens.
    59. Prin urmare, Curtea va emite o Adresă Parlamentului, în vederea reglementării efectelor dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra  părții sociale, în ipoteza în care calitatea de asociat a dobânditorului părții sociale poate fi refuzată de asociați.
    Din aceste motive, în temeiul articolului 140 alin. (2) din Constituţie şi articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
    1. Se admite parțial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul Victor Panțîru, în dosarul nr. 3-771/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
    2. Se declară neconstituțională sintagma „operate în actele de constituire” din articolul 30 alineatele (1) și (2)  din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată.
    3. Se recunosc constituționale cuvintele „numai” din art. 17 și „exclusiv” din articolul 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată.
    4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                Alexandru TĂNASE

    Nr. 27. Chişinău, 27 septembrie 2016.




    PCC-01/97g /nr.27                                   Chişinău, 27 septembrie 2016


    La 27 septembrie 2016 Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 27 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 30 din Legea nr. 135-XVI  din  14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată.
    Prin această Hotărâre, Curtea a declarat neconstituțională sintagma „operate în actele de constituire” din alineatele (1) și (2) ale articolului 30 din Legea privind societățile cu răspundere limitată.
    În Hotărârea menționată, Curtea a reținut că impunerea condiției de a modifica actul de constituire al societății cu răspundere limitată, în vederea înregistrării părții sociale, încalcă nemijlocit dreptul de proprietate al persoanelor care au dobândit părți sociale şi aduce atingere articolului 46 din Constituție.
    Totodată, având în vedere că formarea și activitatea societății cu răspundere limitată se bazează pe voința și încrederea reciprocă a asociaților, adițional celor constatate, Curtea a relevat existența situațiilor în care calitatea de nou asociat a dobânditorului unei părți sociale poate fi refuzată de asociații societății. Acest refuz însă nu trebuie să afecteze drepturile patrimoniale ale dobânditorului părții sociale, acesta fiind îndreptățit să primească echivalentul valoric al respectivei părți sociale. În același timp, analizând în ansamblu prevederile Legii privind societățile cu răspundere limitată, Curtea a remarcat lipsa unei reglementări a unor asemenea situații.
    Astfel, remarcând prezența unei omisiuni legislative și deținând rolul de garant al supremației Constituției, Curtea a reținut că nu poate ignora acest vid legislativ, deoarece acesta este în măsură să genereze, eo ipso, încălcarea dreptului de proprietate al dobânditorului părții sociale.
    Ținând cont de raționamentele expuse în Hotărârea nr. 27 din 27 septembrie 2016, Curtea subliniază necesitatea reglementării exprese de către Parlament a efectelor dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra  părții sociale, în ipoteza în care calitatea de asociat a dobânditorului părții sociale poate fi refuzată de asociați.
    În conformitate cu prevederile articolului 281 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenele prevăzute de lege.

    Preşedinte                                             Alexandru TĂNASE