ID intern unic: 370424
Версия на русском
Republica Moldova
din 13.04.2017
cu privire la modificarea şi completarea
unor acte legislative
unor acte legislative
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – La articolul 3 alineatul (2) din Legea nr. 269/1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 6, art. 54), cu modificările şi completările ulterioare, cuvintele „persoanelor declarate incapabile de către instanţa de judecată” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. II. – Legea nr. 1402/1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 44–46, art. 310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 7 alineatul (2), textul „ , organul de tutelă și curatelă” se substituie cu textul „ – autoritatea tutelară”.
2. Legea se completează cu articolele 141 şi 142 cu următorul cuprins:
„Articolul 141. Raportul de expertiză extrajudiciară
psihiatrică efectuată în scopul instituirii
unei măsuri de ocrotire
(1) Suplimentar la cerinţele stabilite de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare, raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică trebuie să cuprindă următoarele informații:
a) descrierea detaliată a bolii mintale sau deficienţei fizice, mintale sau psihologice a persoanei vizate;
b) măsura în care persoana vizată, ca urmare a bolii mintale sau deficienţei fizice, mintale sau psihologice, nu poate conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa sa, precum şi necesitatea asistării sau reprezentării persoanei la încheierea actelor juridice atît patrimoniale, cît şi cu caracter personal;
c) dacă audierea în instanţa de judecată a persoanei vizate îi poate dăuna sănătăţii sau dacă persoana respectivă nu poate să-şi exprime dorinţele şi sentimentele;
d) dacă, avînd în vedere stadiul dezvoltării ştiinţei, există sau nu semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăţi;
e) faptul că raportul este eliberat doar pentru instituirea unei măsuri de ocrotire a persoanei vizate.
(2) Măsura de ocrotire se instituie asupra persoanei conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova.
(3) Instanţa de judecată poate obliga autoritatea emitentă a raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică să dea explicaţii asupra acestuia în formă scrisă sau în cadrul şedinţei de judecată.
(4) Prin derogare de la art. 19 alin. (5) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică poate servi drept probă atît într-o procedură extrajudiciară, cît şi într-un proces judiciar.
Articolul 142. Expertiza extrajudiciară psihiatrică efectuată
în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire
(1) În cazul solicitării expertizei extrajudiciare psihiatrice în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, persoana vizată va fi examinată în termen de cel mult 7 zile din data depunerii unei cereri de către aceasta sau de către persoanele care au dreptul de a cere instituirea măsurii de ocrotire conform legii, inclusiv de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor. Raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică se eliberează solicitantului în termen de 7 zile după examinarea persoanei vizate.
(2) Solicitantul depune personal cererea, prezentînd actul său de identitate și al persoanei vizate. Se interzice solicitarea unor documente suplimentare de la solicitant sau persoana vizată. La cererea instituţiei de expertiză judiciară, prin derogare de la actele normative privind protecţia datelor cu caracter personal, privind drepturile pacienţilor şi alte acte relevante, autoritatea publică, instituţia medico-sanitară și medicul persoanei vizate au obligația de a furniza informaţiile necesare pentru întocmirea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire.
(3) În cazul în care eliberarea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire este solicitată de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, acesta va anexa la cerere originalul mandatului, semnat de mandant şi contrasemnat de mandatar, care va fi returnat.
(4) Dacă eliberarea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire este solicitată de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor prevăzut de art. 4817 din Codul civil, acesta va anexa la cerere:
a) originalul mandatului, semnat de părinte sau părinţi şi contrasemnat de mandatar;
b) certificatul de deces al unuia sau al ambilor părinți, care au eliberat mandatul respectiv, ori raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire în privința părintelui sau părinţilor care au eliberat mandatul.
(5) Persoana vizată nu poate fi supusă forţat examinării psihiatrice, decît în condițiile Codului de procedură civilă.
(6) În caz de dificultate sau imposibilitate de a examina persoana la sediul instituţiei de expertiză judiciară, aceasta va fi examinată la locul aflării, dacă se află pe teritoriul Republicii Moldova.”
3. Articolul 27:
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Minorul poate fi spitalizat în staţionarul de psihiatrie la cererea sau cu liberul consimţămînt al părinţilor ori al altui reprezentant legal.”
articolul se completează cu alineatele (41), (42) şi (43) cu următorul cuprins:
„(41) Cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie poate fi depusă, în numele persoanei suferinde de tulburări psihice, de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor dacă mandatul prevede expres acest fapt.
(42) În cazul în care în privința persoanei este instituită măsura de ocrotire provizorie sau curatela, iar starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind internarea, la depunerea cererii de spitalizare în staţionarul de psihiatrie, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana respectivă, prin contrasemnarea cererii, în condiţiile legii. În cazul în care în privința persoanei este instituită tutela, cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie se semnează de către tutore.
(43) În cazurile prevăzute la alin. (41) și (42) este interzisă internarea persoanei suferinde de tulburări psihice dacă internarea contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorințelor persoanei în privința căreia este instituită o măsură de ocrotire este obligatorie prezenţa persoanei care va facilita stabilirea acestora (persoana de încredere). Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana suferindă de tulburări psihice. În lipsa unei alegeri, persoana de încredere va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.”
4. La articolul 28, după cuvintele „sau al reprezentantului ei legal” se introduc cuvintele „care acționează conform dorinţelor exprimate de persoana suferindă de tulburări psihice”.
5. La articolul 30 alineatul (2), cuvintele „organul de tutelă și curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
6. La articolul 39 alineatul (2), după cuvintele „a cererii reprezentantului lui legal” se introduc cuvintele „care acţionează conform dorinţelor și sentimentelor exprimate de către pacient, în orice formă, din care rezultă că internarea contravine dorinţelor exprimate de acesta”, iar în final alineatul se completează cu textul: „La identificarea dorințelor pacientului este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita identificarea acestor dorinţe.”
7. Articolul 40:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Drept temei pentru internare într-o instituţie psihoneurologică serveşte avizul comisiei medicale, cu participarea medicului psihiatru, aviz eliberat în temeiul:
a) cererii depuse de către persoana suferindă de tulburări psihice, chiar dacă în privinţa acesteia este instituită o măsură de ocrotire judiciară. În cazul în care asupra persoanei este instituită ocrotirea provizorie sau curatela, iar starea acesteia nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind internarea, ocrotitorul provizoriu sau curatorul o va asista la luarea deciziei;
b) cererii depuse în numele persoanei suferinde de tulburări psihice de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor dacă mandatul prevede expres acest fapt;
c) cererii depuse, în condiţiile legii, de către tutorele persoanei suferinde de tulburări psihice în privinţa căreia este instituită tutela.
În cazurile prevăzute la lit. a) și b) este interzisă internarea persoanei suferinde de tulburări psihice dacă decizia respectivă contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorinţelor persoanei este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita stabilirea acestora.”
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Avizul comisiei medicale, eliberat în temeiul alin. (1) lit. a), trebuie să conţină date despre faptul că persoana suferă de tulburări psihice care nu-i permit să se afle într-o instituţie nespecializată.”
la alineatul (2), cuvintele „Organul de tutelă și curatelă este obligat” se substituie cu cuvintele „Autoritatea tutelară este obligată”.
8. La articolul 42 alineatul (3), cuvintele „și a eventualei revizuiri a hotărîrii privind incapacitatea lor” se substituie cu cuvintele „și, dupa caz, a revizuirii hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare în privinţa acestora”.
9. La articolul 43, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Ieșirea din instituția psihoneurologică se efectuează în temeiul:
a) cererii sau dorințelor și sentimentelor persoanei internate, exprimate în orice formă, din care rezultă că internarea contravine dorinţelor acestuia. La identificarea dorinţelor persoanei este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita stabilirea acestora;
b) cererii părinţilor, rudelor, reprezentantului legal sau, după caz, a persoanei însărcinate cu ocrotirea (asistentul, mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele, membrii consiliului de familie), care se obligă de a îngriji, după externare, de minor sau de persoana în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire contractuală (contractul de asistenţă, mandatul de ocrotire în viitor) ori judiciară (ocrotirea provizorie, curatela, tutela).”
Art. III. – La articolul 128 alineatul (5) din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007, pag. 103), cu modificările şi completările ulterioare, litera d) va avea următorul cuprins:
„d) este supus măsurii de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă).”
Art. IV. – Codul familiei nr. 1316/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 15 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:
„f) persoane dintre care cel puţin în privința uneia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) şi lipseşte autorizarea prevăzută de lege la încheierea căsătoriei;”.
2. La articolul 33 alineatul (2), cuvintele „tutorelui soţului declarat incapabil” se substituie cu cuvintele „tutorelui soţului în privinţa căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei”.
3. La articolul 36 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) este supus unei măsuri de ocrotire judiciare;”.
4. Articolul 42:
la alineatul (1) litera c), cuvintele „tutorele soţului declarat incapabil” se substituie cu cuvintele „tutorele soţului în privinţa căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei”;
la alineatul (2), cuvintele „cu o persoană declarată incapabilă” se substituie cu cuvintele „ a căsătoriei încheiate cu încălcarea art. 15 alin. (1) lit. f)”.
5. La articolul 47 alineatul (6), textul „ , incapabilă” se exclude, iar în final alineatul se completează cu textul: „În cazul în care în privința mamei este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.”
6. La articolul 49 alineatul (1), cuvintele „sau tutorele părintelui declarat incapabil” se exclud, iar în final alineatul se completează cu textul: „În cazul în care în privința tatălui este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.”
7. La articolul 51 alineatul (4), cuvintele „declaraţi incapabili sau” se substituie cu cuvintele „sînt supuşi unei măsuri de ocrotire judiciare sau declarați”.
8. La articolul 92, textul: „În cazul cînd debitorul întreţinerii şi/sau creditorul întreţinerii sînt declaraţi incapabili, contractul este încheiat de către reprezentanţii legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitată de exerciţiu încheie contractul cu acordul curatorului.” se exclude.
9. La articolul 94 alineatul (5), cuvintele „sau major incapabil” se exclud.
10. La articolul 107 alineatul (2), cuvintele „al persoanei majore incapabile” se substituie cu cuvintele „al persoanei supuse unei măsuri de ocrotire judiciare”.
11. La articolul 143 alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) în privinţa căreia este instituită o măsura de ocrotire judiciară;”.
12. La articolul 150 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară;”.
Art. V. – La articolul 1 din Legea nr. 713/2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 208), cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea „casă-internat” va avea următorul cuprins:
„casă-internat – instituţie din sistemul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei destinată întreţinerii persoanelor care nu au discernămînt complet, chiar dacă în privinţa acestora este instituită o măsură de ocrotire judiciară, care şi-au pierdut relaţiile sociale şi care necesită să li se aplice măsuri de îmbunătăţire a sănătăţii, de adaptare socială şi de restabilire a discernămîntului pentru a fi readuse la viaţă normală;”.
Art. VI. – Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82–86, art. 661), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În cartea întîi, la titlul II, după textul:
„Articolul 221. Restricţii la încheierea actelor juridice
în numele minorului care nu are capacitate
deplină de exerciţiu
(1) Actele juridice prevăzute la art. 4875 alin. (1), încheiate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu, produc efecte juridice doar după autorizarea de către consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, de către autoritatea tutelară. Dispozițiile art. 4875 alin. (2)–(5), art. 4884–4891, art. 4899 și art. 48100 se aplică în mod corespunzător.
(2) În numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu nu se pot încheia, sub sancţiunea nulităţii absolute, actele juridice prevăzute la art. 4876.
Articolul 222. Regimul mijloacelor băneşti ale minorului
care nu are capacitate deplină de exerciţiu
(1) Operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia, dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie ca o anumită sumă de bani care aparține minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu să fie depusă pe un cont special al acestuia, de pe care se vor efectua extrageri doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. Dispoziţiile prezentului alineat nu se aplică în cazul executării silite asupra mijloacelor băneşti ale minorului.
(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară este obligată să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa instituţiei la care este deschis contul pe numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu despre regimul special instituit conform alin. (2).”
3. Articolele 24 şi 25 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 24. Instituirea măsurii de ocrotire
judiciară
(1) În condiţiile prezentului cod, în privința persoanei fizice care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate fi instituită, prin hotărîre judecătorească, măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei, a ocrotirii provizorii sau a tutelei.
(2) În toate situaţiile, persoana în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară este în drept să încheie de sine stătător actele juridice prevăzute la art. 22 alin. (2).
Articolul 25. Ineficienţa actului juridic la care este parte
un minor sau o persoană supusă unei măsuri
de ocrotire
judiciare, încheiat fără încuviințarea ori autorizarea necesară
(1) Actul juridic la care este parte un minor care a împlinit vîrsta de 14 ani și care nu are capacitate deplină de exercițiu sau o persoană în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, încheiat fără încuviinţarea părintelui, a adoptatorului, a curatorului, a tutorelui ori a altui ocrotitor sau fără autorizarea consiliului de familie ori a instanţei de judecată, necesare potrivit legii, nu produce efecte juridice decît după încuviinţarea sau, după caz, autorizarea corespunzătoare.
(2) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat celeilalte părţi dacă se demonstrează că a ştiut sau trebuia să ştie despre temeiul de ineficienţă.
(3) După ce minorul sau persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu, actul juridic încheiat în condițiile alin. (1) produce efecte juridice doar dacă este confirmat de acesta.”
4. După articolul 31, codul se completează cu textul:
„Articolul 32. Temeiurile instituirii tutelei şi curatelei
asupra minorilor
(1) Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică tutelei și curatelei instituite asupra minorilor aflați în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia cazului în care aceștia au dobîndit capacitate deplină de exerciţiu.
(2) Tutela sau curatela asupra minorului se instituie în cazul în care acestuia i s-a atribuit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau statut de copil rămas fără ocrotire părintească.
(3) Dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), minorul a fost plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de plasament de tip rezidenţial, atribuţiile de tutore sau, după caz, curator asupra minorului sînt exercitate de instituția în care acesta a fost plasat, cu excepţia cazului în care minorul are tutore sau curator.”
6. Articolul 33:
denumirea articolului și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
„Articolul 33. Tutela minorului
(1) Tutela se instituie asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani.”
articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Dispoziţiile art. 4851 se aplică în mod corespunzător.”
7. Articolul 34:
denumirea articolului și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
„Articolul 34. Curatela minorului
(1) Curatela se instituie asupra minorilor cu vîrstă cuprinsă între 14 și 18 ani.”
la alineatul (2), cuvîntul „consimţămîntul” se substituie cu cuvîntul „încuviinţarea”;
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Dispoziţiile art. 4844 se aplică în mod corespunzător.”
8. Articolul 35 se abrogă.
9. La articolul 36, în denumire şi la alineatul (1), după cuvintele „tutelei sau curatelei” se introduc cuvintele „asupra minorului”.
10. Articolul 37:
în denumirea articolului, cuvîntul „persoanele” se substituie cu cuvîntul „minorii”;
în preambul şi la litera a), cuvîntul „persoanei” se substituie cu cuvîntul „minorului”.
11. Articolul 38:
denumirea articolului se completează în final cu cuvîntul „minorului”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Poate fi tutore sau curator al minorului o singură persoană fizică ori soțul și soția împreună dacă nu se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (4) şi dacă au consimțit expres. Dispozițiile art. 4843 și 4845 se aplică în mod corespunzător.”
la alineatul (2), cuvintele „persoanei internate” se substituie cu cuvintele „minorului internat”, iar cuvîntul „persoana” – cu cuvîntul „minorul”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 381 alin. (7), tutorele și curatorul minorului sînt desemnați de autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei asupra căreia trebuie instituită tutela sau curatela, din oficiu sau la sesizarea persoanelor prevăzute la art. 37.”
la alineatul (4):
litera b) va avea următorul cuprins:
„b) persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare;”
la litera g), cuvintele „persoanei puse” se substituie cu cuvintele „minorului pus”;
litera i) va avea următorul cuprins:
„i) cel căruia i s-a revocat calitatea de tutore, curator sau ocrotitor provizoriu din culpa sa;”.
12. Codul se completează cu articolele 381 şi 382 cu următorul cuprins:
„Articolul 381. Consiliul de familie al minorului
(1) Autoritatea tutelară, la instituirea tutelei sau a curatelei asupra minorului, poate institui și consiliul de familie al minorului dacă necesitatea de ocrotire a minorului ori consistenţa şi valoarea patrimoniului justifică acest lucru şi dacă componenţa familiei permite acest fapt.
(2) Membrii consiliului de familie sînt desemnaţi de către autoritatea tutelară pentru durata tutelei sau curatelei.
(3) Consiliul de familie al minorului este compus din cel puţin 3 membri cu drept de vot. Tutorele sau, după caz, curatorul este membru al consiliului din oficiu, fără drept de vot.
(4) Pot fi membri ai consiliului de familie rudele minorului, iar în absenţa acestora, alte persoane care manifestă interes pentru el şi pentru bunăstarea acestuia.
(5) Autoritatea tutelară va depune eforturi ca ambele linii colaterale de rudenie să fie reprezentate în consiliul de familie.
(6) Autoritatea tutelară desemnează membrii consiliului de familie bazîndu-se pe dorinţele şi sentimentele exprimate de minorul care a împlinit vîrsta de 10 ani, pe relaţiile sale obişnuite, pe interesul care îl manifestă candidaţii şi eventualele recomandări ale rudelor.
(7) Consiliul de familie desemnează şi revocă tutorele și curatorul minorului.
Articolul 382. Tutorele supleant și curatorul supleant.
Tutorele special şi curatorul special
(1) În condiţiile prevăzute la art. 4848, consiliul de familie al minorului sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate desemna minorului un tutore supleant sau, după caz, un curator supleant.
(2) În condiţiile prevăzute la art. 4849, consiliul de familie al minorului sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate desemna minorului un tutore special sau, după caz, un curator special.
(3) Dispoziţiile art. 38 alin. (4) se aplică tutorelui supleant, tutorelui special sau, după caz, curatorului supleant, curatorului special.”
13. Articolul 40:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 40. Obligaţiile tutorelui minorului şi ale
curatorului minorului”;
alineatul (1):
la litera a), cuvintele „persoana aflată” se substituie cu cuvintele „minorul pus”;
la literele b) și c), cuvintele „persoanei puse” se substituie cu cuvintele „minorului pus”.
14. Articolul 41:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 41. Administrarea patrimoniului minorului
pus sub tutelă”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile art. 4867–4881 se aplică în mod corespunzător tutelei minorului.”
alineatele (4) şi (5) se abrogă.
15. Articolele 42 şi 43 se abrogă.
16. Articolul 44:
la alineatul (1), cuvintele „autoritatea tutelară” se substituie cu cuvintele „consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară”;
la alineatul (2), textul „art. 42 şi 43” se substituie cu textul „art. 4867–4881”.
17. Articolul 45 se abrogă.
18. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Articolul 46. Revocarea calităţii de tutore şi curator.
Revocarea tutelei și a curatelei
(1) Minorul, precum şi persoanele indicate la art. 37 pot contesta sau denunţa la autoritatea tutelară actele şi faptele tutorelui, ale tutorelui supleant și ale tutorelui special, precum și cele ale curatorului, ale curatorului supleant și ale curatorului special, care prejudiciază interesele minorului.
(2) Tutorilor, tutorilor supleanți și tutorilor speciali, precum și curatorilor, curatorilor supleanți și curatorilor speciali li se revocă calitatea respectivă dacă au săvîrşit un abuz, o neglijenţă gravă sau alte fapte care-i fac nedemni de a fi tutori sau curatori, precum şi dacă nu şi-au îndeplinit corespunzător obligațiile.
(3) Autoritatea tutelară revocă tutela sau curatela minorului dacă minorul a fost restituit părinţilor sau a fost înfiat.
(4) În cazul plasării minorului pus sub tutelă sau curatelă într-o instituţie de asistenţă socială publică, de educaţie, de învăţămînt, de tratament sau într-o altă instituţie similară, autoritatea tutelară revocă tutorele sau curatorul dacă aceasta nu contravine intereselor persoanei puse sub tutelă sau curatelă.
(5) Consiliul de familie ori, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară revocă tutorele, tutorele supleant și tutorele special, precum și curatorul, curatorul supleant și curatorul special, la cererea acestora, dacă există motive întemeiate.”
19. La articolul 47, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) La atingerea vîrstei de 14 ani de către minorul pus sub tutelă, tutela asupra lui încetează, iar persoana care a avut calitatea de tutore, tutore supleant sau tutore special devine, respectiv, curator, curator supleant sau curator special, fără a fi necesară o hotărîre suplimentară în acest sens.”
20. Articolul 48 va avea următorul cuprins:
„Articolul 48. Publicitatea tutelei şi curatelei minorului
(1) Instituirea, revocarea și modificarea tutelei şi curatelei (inclusiv desemnarea unui alt tutore, tutore supleant sau tutore special ori, după caz, a unui alt curator, curator supleant sau curator special) devin opozabile terţilor doar după înregistrarea acestor date în modul prevăzut de Guvern. Datele respective sînt opozabile terţilor care au luat cunoştinţă de acestea prin altă modalitate.
(2) În termen de 3 zile de la data luării deciziei de instituire, modificare sau revocare a tutelei ori curatelei, autoritatea tutelară este obligată să transmită o copie de pe aceasta autorităţii competente în scopul efectuării înregistrării respective.
(3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător deciziei consiliului de familie al minorului prin care se desemnează sau se revocă tutorele, tutorele supleant sau tutorele special, precum și, după caz, curatorul, curatorul supleant sau curatorul special. Autoritatea tutelară va transmite autorităţii competente o copie de pe decizia respectivă în scopul efectuării înregistrării, cu excepţia cazului contestării acesteia în instanţa de judecată.
(4) Tutorele, tutorele supleant și tutorele special, precum și curatorul, curatorul supleant și curatorul special sînt în drept de a obţine extrase privind tutela sau, după caz, curatela pe care o exercită, precum și privind minorul. În alte cazuri, extrasele privind tutela sau curatela minorului sînt eliberate dacă solicitantul are un interes legitim, în modul stabilit prin regulament aprobat de Guvern.”
[Prevederile art. 48 intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi]
21. După articolul 48, codul se completează cu secţiunile 3 și 4 și cu denumirea secțiunii 5 cu următorul cuprins:
ocrotirii
(1) Persoana fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală şi care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate beneficia de o măsură de ocrotire, instituită în funcţie de starea sau situaţia sa.
(2) Dacă nu s-a dispus altfel, măsura de ocrotire are ca scop ocrotirea atît a persoanei, cît şi a intereselor patrimoniale ale acesteia. Măsura de ocrotire poate fi limitată la unul din aceste două domenii.
(3) Măsurile de ocrotire pot fi contractuale (contractul de asistenţă, mandatul de ocrotire în viitor) și judiciare (ocrotirea provizorie, curatela, tutela).
(4) Toate măsurile de ocrotire se instituie şi se exercită în condiţiile respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale şi a demnităţii persoanei. Măsurile de ocrotire urmăresc interesul şi bunăstarea persoanei în privința căreia se instituie şi favorizează, pe cît este posibil, autonomia acesteia.
(5) Viaţa sexuală constituie o componentă a vieţii private şi a libertăţii individuale, iar orice restricţie a acesteia trebuie să fie legitimă, adecvată şi proporţională scopului urmărit.
(6) La luarea oricărei decizii care vizează persoana în privința căreia este instituită o măsură de ocrotire (persoana ocrotită) sau interesele patrimoniale ale acesteia, instanţa de judecată, autoritatea tutelară și persoana însărcinată cu ocrotirea (asistentul, mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele, membrii consiliului de familie) vor acorda prioritate dorinţelor şi sentimentelor persoanei ocrotite, exprimate de sine stătător sau, la solicitarea acesteia, cu ajutorul persoanei de încredere. Dorințele și sentimentele persoanei ocrotite vor avea prioritate, chiar dacă sînt susceptibile de a expune persoana ocrotită unui anumit risc, cu excepţia cazului în care ea se expune unui risc grav ce nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(7) Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana ocrotită pentru a fi asistată în comunicare. În absenţa unei alegeri, persoana de încredere, solicitată de persoana ocrotită, va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.
Articolul 482. Competenţa generală a instanţei de judecată
şi a autorităţii tutelare
(1) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară exercită supravegherea generală a măsurilor de ocrotire, conform competenţei prevăzute de lege.
(2) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară pot vizita sau cere să se efectueze vizite persoanelor ocrotite şi celor în privinţa cărora s-a depus o cerere de instituire a măsurii de ocrotire.
(3) Persoanele însărcinate cu ocrotirea sînt obligate să se prezinte ori de cîte ori sînt convocate şi să comunice orice informaţie în legătură cu exercitarea ocrotirii persoanei.
(4) Autoritatea tutelară poate, la cerere sau din oficiu, să emită prescripţii obligatorii persoanelor însărcinate cu ocrotirea.
(5) La cererea motivată a oricărei persoane interesate, după audierea sau citarea acesteia, instanţa de judecată poate să revoce calitatea persoanei însărcinate cu ocrotirea în caz de neexecutare a obligaţiilor ce îi revin, precum şi în baza altor temeiuri prevăzute de lege.
Articolul 483. Ocrotitorul autorizat
(1) Poate desfăşura activitate de ocrotitor autorizat persoana care deţine autorizaţia de ocrotitor autorizat, eliberată conform prevederilor legale.
(2) Autorizaţia de ocrotitor autorizat poate fi solicitată de către persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, de instituţia de tratament sau de instituţia socială, precum şi de asociaţia obştească care, conform statutului, are ca principal gen de activitate apărarea drepturilor şi intereselor persoanelor cu boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice.
(3) Autoritatea abilitată să autorizeze, condiţiile și modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţii de ocrotitor autorizat se stabilesc prin regulament aprobat de Guvern.
Articolul 484. Obligaţiile generale ale persoanei
însărcinate cu ocrotirea
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea, după posibilitate, informează şi consultă cu regularitate persoana ocrotită despre toate aspectele ce ţin de măsura de ocrotire, precum şi îi oferă suport sau o consultă la solicitarea persoanei ocrotite ori reieşind din circumstanţe. În cazul în care persoana însărcinată cu ocrotirea acţionează în numele persoanei ocrotite, aceasta este obligată să se conducă de opinia persoanei reprezentate, în măsura în care persoana ocrotită poate exprima o asemenea opinie.
(2) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să evalueze şi să ia în considerare, după posibilitate, dorinţele şi sentimentele din trecut şi prezent ale persoanei ocrotite.
(3) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să ducă o evidenţă separată a patrimoniului şi a activităţilor persoanei ocrotite şi să păstreze elementele de probă utile pentru a putea demonstra exercitarea corespunzătoare a măsurii de ocrotire.
(4) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care vizează persoana ocrotită, inclusiv a datelor cu caracter personal, sau care se referă la patrimoniul acesteia, cu excepţia cazului în care dezvăluirea acestor informaţii este necesară în procesul exercitării măsurii de ocrotire ori pentru supravegherea exercitării acesteia de către autoritatea competentă sau instanţa de judecată, precum şi a altor cazuri prevăzute de lege.
Articolul 485. Respectarea instrucţiunilor în vederea
ocrotirii
(1) Instrucţiunile persoanei fizice cu capacitate deplină de exerciţiu referitoare la ocrotirea patrimoniului său în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa (instrucţiuni în vederea ocrotirii) trebuie să fie respectate de către persoanele însărcinate cu ocrotirea şi de instanţa de judecată, cu excepţia cazului în care persoana se expune unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(2) Instrucţiunile în vederea ocrotirii, prin care se desemnează una sau mai multe persoane care vor acţiona în calitate de ocrotitor provizoriu, curator, tutore sau de altă persoană însărcinată cu ocrotirea, trebuie să fie respectate, cu excepţia cazului în care persoana desemnată refuză această calitate, se află în imposibilitate de a o exercita sau dacă persoana care a emis instrucțiunile se expune unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(3) Instrucţiunile în vederea ocrotirii se întocmesc, se modifică şi se revocă în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, personal de către persoana care emite instrucțiunile.
(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care părinţii sau părintele supraviețuitor, nefiind supuși măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei sau a tutelei şi exercitînd ocrotirea părintească asupra copilului minor sau asumîndu-şi îngrijirea materială şi morală a acestuia, desemnează una sau mai multe persoane care vor acţiona în calitate, după caz, de ocrotitor provizoriu, curator sau tutore al copilului în situația în care ei vor deceda ori, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își vor putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(5) La cererea persoanei care a întocmit instrucţiunile în vederea ocrotirii, acestea pot fi înregistrate în modul prevăzut de Guvern. În caz de modificare sau revocare a instrucţiunilor care au fost înregistrate, persoana va cere înregistrarea modificării sau, după caz, radierea înregistrării.
(6) Omiterea efectuării înregistrării prevăzute la alin. (5) nu afectează validitatea instrucţiunilor, a modificării sau, după caz, a revocării lor.
(7) Orice persoană poate invoca existenţa instrucţiunilor în vederea ocrotirii. Instanţa de judecată va cerceta din oficiu înregistrările prevăzute la alin. (5).
(8) Dacă circumstanţele care au stat la baza întocmirii unor instrucţiuni se modifică esenţial, astfel încît se poate prezuma că persoana nu ar mai întocmi acele instrucţiuni sau le-ar fi întocmit diferit, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unei persoane interesate, poate să modifice sau să anuleze instrucţiunile respective în cazul în care respectarea acestora va expune persoana unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare. Înainte de a hotărî asupra modificării sau anulării instrucțiunilor, instanţa de judecată va audia persoana care a întocmit instrucțiunile şi va constata dorinţele acesteia privind instrucţiunile.
(9) Dacă instrucţiunile au fost modificate sau revocate ori dacă a fost anulată modificarea sau revocarea acestora, instanţa de judecată le va lua în considerare, cu excepţia cazului în care există dubii că acestea reflectă dorinţele şi sentimentele persoanei.
Articolul 486. Regimul locuinţei persoanei ocrotite
(1) Drepturile persoanei ocrotite asupra locuinţei, indiferent dacă constituie un domiciliu sau o reşedinţă, şi asupra bunurilor mobile cu care este dotată aceasta sînt păstrate la dispoziţia persoanei ocrotite atît timp cît este necesar.
(2) Dreptul de a administra bunurile menţionate la alin. (1) permite doar încheierea contractelor de transmitere în folosinţă temporară a bunurilor, care pot fi rezolvite la întoarcerea în locuinţă a persoanei ocrotite. Orice clauză în detrimentul persoanei ocrotite este nulă.
(3) Dacă devine necesar sau este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de drepturile pe care le are asupra locuinţei sale sau asupra bunurilor mobile cu care este dotată prin încheierea unui act juridic de dispoziţie, de rezoluţiune sau transmitere în folosinţă către terţi, actul juridic trebuie autorizat de către consiliul de familie sau, în absența acestuia, de către autoritatea tutelară.
(4) Dacă actul juridic prevăzut la alin. (3) are drept scop stabilirea persoanei ocrotite într-o instituţie de tratament sau instituţie socială, este necesar avizul prealabil al unui medic care nu exercită nicio funcţie în acea instituţie. În toate cazurile, bunurile specificate la art. 89 alin. (1) lit. a)–h) din Codul de executare trebuie să fie păstrate la dispoziţia persoanei ocrotite, după caz, în grija instituţiei în care ea este stabilită.
(5) Dispoziţiile alin. (1)–(3) nu se aplică în caz de partaj silit sau urmărire silită.
Articolul 487. Regimul conturilor persoanei ocrotite
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea nu poate modifica conturile deschise pe numele persoanei ocrotite şi nici nu poate deschide conturi la o altă instituţie financiară.
(2) Prin derogare de la alin. (1), consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să autorizeze modificarea sau deschiderea contului dacă aceasta este în interesul persoanei ocrotite.
(3) Dacă persoana ocrotită nu deţine niciun cont, persoana însărcinată cu ocrotirea va deschide un cont pe numele persoanei ocrotite.
(4) Operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele persoanei ocrotite se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acesteia, dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.
(5) Fructele şi productele generate de banii şi valorile ce aparţin persoanei ocrotite îi revin acesteia în exclusivitate.
Articolul 488. Remunerarea persoanei însărcinate
cu ocrotirea
(1) Persoanele, altele decît ocrotitorul autorizat, exercită cu titlu gratuit măsurile de ocrotire judiciare.
(2) Prin derogare de la alin. (1), consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate autoriza, luînd în considerare bunurile administrate sau dificultatea exercitării măsurii de ocrotire, plata unei remuneraţii în folosul persoanei însărcinate cu ocrotirea, fixîndu-i mărimea. Remuneraţia se plăteşte din contul persoanei ocrotite.
(3) Dacă măsura de ocrotire judiciară se exercită de către un ocrotitor autorizat, finanţarea se face total din contul persoanei ocrotite.
(4) În cazul în care finanţarea măsurii de ocrotire exercitate de către un ocrotitor autorizat nu poate fi asigurată integral de către persoana ocrotită, aceasta se va asigura de către stat, în limitele şi în condiţiile legii.
(5) Cu titlu de excepţie, consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să autorizeze alocarea unei remuneraţii ocrotitorului autorizat pentru îndeplinirea unui act sau unui șir de acte, cerute prin măsura de ocrotire şi care implică eforturi pe o perioadă îndelungată sau sînt de o complexitate înaltă, remunerație care ar completa sumele percepute conform alin. (2) şi (3) dacă acestea se adeveresc a fi insuficiente. Această remuneraţie se plăteşte din contul persoanei ocrotite.
(6) Mandatul de ocrotire în viitor şi contractul de asistenţă sînt cu titlu gratuit, dacă nu s-a stipulat altfel.
Articolul 489. Răspunderea persoanei însărcinate
cu ocrotirea
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat în timpul exercitării măsurii de ocrotire.
(2) Persoana însărcinată cu ocrotirea poartă răspundere pentru încuviințarea încheierii unui act juridic de către persoana ocrotită doar în cazul în care a acţionat cu intenţie sau culpă gravă.
(3) Mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor poartă răspundere conform dispoziţiilor legale cu privire la mandat.
(1) Dacă o persoană are nevoie de ocrotire doar prin asistenţă la luarea deciziei, aceasta poate să încheie un contract de asistenţă cu persoana care doreşte să o ofere (asistentul). Persoana poate avea unul sau mai mulţi asistenţi.
(2) Prin contractul de asistenţă, asistentul se obligă să fie prezent la încheierea actelor juridice şi la luarea altor decizii de către persoana ocrotită, să îi ofere informaţia şi consultaţia necesare şi să o ajute în comunicarea cu terţii, indiferent de forma de comunicare.
(3) Dacă persoana ocrotită încheie un act juridic în formă scrisă sau autentică, asistentul poate contrasemna, cu indicarea calității şi naturii asistenţei acordate.
(4) Contractului de asistenţă i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la mandat, însă calitatea de asistent nu acordă împuternicirea de a reprezenta persoana ocrotită.
(5) Asistentul este obligat să notifice autoritatea tutelară despre inițierea şi, după caz, încetarea asistenţei.
Articolul 4811. Încetarea asistenţei la luarea deciziei
(1) Orice parte a contractului de asistenţă poate declara rezoluţiunea fără motive.
(2) În cazul instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare, instanţa de judecată pronunţă rezoluţiunea contractului de asistenţă.
(1) Persoana fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală (mandantul) poate împuternici unul sau mai mulţi mandatari să o reprezinte în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, ea nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(2) Dacă mandantul a împuternicit mai mulţi mandatari, el poate decide ca aceştia să acţioneze împreună, concomitent, separat sau doar pentru a înlocui un alt mandatar.
(3) Persoana în privința căreia a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei poate încheia un mandat de ocrotire în viitor cu acordul curatorului.
(4) Persoana în privința căreia a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei nu poate încheia un mandat de ocrotire în viitor nici personal, nici prin reprezentant.
(5) Mandatului de ocrotire în viitor i se aplică dispoziţiile legale cu privire la mandat şi dispoziţiile legale cu privire la reprezentare în măsura în care nu sînt incompatibile cu dispoziţiile prezentei secţiuni. Dispoziţiile art. 252 alin. (2), art. 253, art. 254 alin. (1) şi art. 255 nu se aplică mandatului de ocrotire în viitor.
(6) În măsura în care mandatarul are împuterniciri de administrare a bunurilor mandantului, se aplică dispoziţiile legale privind contractul de administrare fiduciară.
Articolul 4813. Mandatul de ocrotire în viitor a copilului
(1) Părinţii sau părintele supravieţuitor, care nu au fost supuși măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sau curatelei şi care exercită ocrotirea părintească asupra copilului minor ori și-au asumat îngrijirea materială şi morală a copilului adult, pot împuternici unul sau mai mulţi mandatari să reprezinte acest copil în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, copilul nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(2) Mandatul de ocrotire în viitor a copilului produce efecte în cazul în care părinții fie sînt decedați, fie, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își pot, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(3) Mandatului de ocrotire în viitor a copilului i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la mandatul de ocrotire în viitor.
Articolul 4814. Forma mandatului de ocrotire în viitor
(1) Mandatul de ocrotire în viitor se poate conţine într-un contract de mandat, într-o procură sau într-un alt act juridic.
(2) Actul juridic prin care se acordă mandatul de ocrotire în viitor se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, sau în formă autentică. Mandantul nu poate încheia actul juridic respectiv prin reprezentant.
(3) Actul juridic prin care se acordă mandatul de ocrotire în viitor a copilului se încheie în formă autentică.
Articolul 4815. Împuternicirile mandatarului
(1) În cazul în care mandatul de ocrotire în viitor se acordă şi pentru ocrotirea persoanei mandantului, mandatarul are drepturile şi obligaţiile tutorelui, iar mandantul are drepturile şi obligaţiile persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la art. 4851–4855. Orice clauză care derogă de la dispozițiile respective în detrimentul mandantului este nulă.
(2) Mandatul de ocrotire în viitor poate să prevadă:
a) dreptul mandatarului de a însoţi mandantul oriunde este necesar şi de a-l asista la luarea deciziilor ce țin de sănătatea sa;
b) împuternicirea mandatarului de a consimţi, în numele mandantului, efectuarea investigaţiilor şi intervenţiilor medicale;
c) instrucţiuni în vederea ocrotirii.
(3) Mandatul de ocrotire în viitor poate să prevadă modalitățile de control asupra exercitării acestuia.
Articolul 4816. Mandatarul
(1) Poate fi desemnat în calitate de mandatar orice persoană fizică aleasă de către mandant, precum şi orice persoană juridică care deţine calitatea de ocrotitor autorizat.
(2) Mandatarul persoană fizică, pe durata executării mandatului de ocrotire în viitor, trebuie să dispună de capacitate deplină de exerciţiu, să îndeplinească condiţiile legale pe care trebuie să le întrunească tutorele.
(3) Dacă nu s-a stipulat altfel, mandatul de ocrotire în viitor se consideră acordat pe termen nedeterminat.
(4) Pe durata executării mandatului de ocrotire în viitor, mandatarul poate fi revocat doar prin hotărîrea instanţei de judecată, conform art. 4819.
Articolul 4817. Efectele juridice ale mandatului
de ocrotire în viitor
(1) Pentru ca mandatul de ocrotire în viitor să înceapă să producă efecte, mandatarul îl va prezenta autorităţii tutelare împreună cu raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică, efectuată în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, eliberat în ultimele 2 luni. Autoritatea tutelară va contrasemna, va ştampila şi va aplica data contrasemnării pe originalul mandatului, după care îl va returna mandatarului. Data contrasemnării de către autoritatea tutelară se consideră data la care mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte juridice.
(2) Mandatarul este obligat să informeze mandantul despre faptul că mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte.
(3) Faptul că mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte nu afectează capacitatea de exerciţiu a mandantului.
(4) Dispoziţiile privind mandatul de ocrotire în viitor se aplică şi în cazul în care un mandat este formulat astfel încît acesta produce efecte înainte de data indicată la alin. (1) şi se prevede expres că el va continua să producă efecte juridice chiar şi în cazul în care mandantul, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
Articolul 4818. Transmiterea executării mandatului
către un terţ
(1) Mandatarul îşi exercită mandatul personal. Acesta poate acorda împuterniciri speciale unui sau mai multor terţi pentru anumite acte juridice.
(2) Mandatarul răspunde pentru faptele terţului în condiţiile art. 1036 alin. (3)–(5).
Articolul 4819. Încetarea și suspendarea mandatului
de ocrotire în viitor care a început să
producă efecte
(1) Mandatul de ocrotire în viitor care a început să producă efecte încetează în cazul:
a) decesului persoanei ocrotite sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare în privinţa acesteia, dacă hotărîrea instanţei de judecată nu prevede altfel;
b) decesului mandatarului persoană fizică sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare în privinţa acesteia;
c) intentării procedurii de insolvabilitate față de mandatarul persoană juridică sau al lichidării acesteia;
d) pierderii de către mandatar a calităţii de ocrotitor autorizat;
e) revocării mandatului de ocrotire în viitor prin hotărîre judecătorească.
(2) La cererea oricărei persoane interesate, instanța de judecată poate hotărî revocarea mandatului de ocrotire în viitor în cazurile în care:
a) persoana ocrotită își poate conştientiza acţiunile ori exprima voinţa, astfel încît nu mai este necesară menţinerea măsurii de ocrotire;
b) dispoziţiile legale privind reprezentarea între soţi şi privind regimul bunurilor soţilor sînt suficiente pentru a ocroti interesele mandantului;
c) mandatarul exercită mandatul de ocrotire în viitor într-un mod care lezează interesele sau bunăstarea mandantului. În acest caz, instanţa de judecată poate revoca împuternicirile mandatarului total sau parţial.
(3) Instanţa de judecată poate suspenda efectele mandatului de ocrotire în viitor pe durata instituirii ocrotirii provizorii.
(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), instanţa de judecată va institui o măsură de ocrotire judiciară în temeiul şi modul stabilite de lege.
(5) Hotărîrea judecătorească prin care se suspendă sau se revocă mandatul de ocrotire în viitor se comunică mandantului şi mandatarului, precum şi autorităţii tutelare. Dacă mandatul de ocrotire în viitor a fost înregistrat în modul prevăzut la art. 485 alin. (5), hotărîrea privind suspendarea sau revocarea se va expedia pentru a se face înregistrarea sau radierea necesară.
Articolul 4820. Intervenţia instanţei de judecată în modul
de exercitare a mandatului de ocrotire în
viitor
(1) Orice persoană interesată poate cere instanţei de judecată să anuleze contrasemnarea mandatului de ocrotire în viitor, efectuată conform art. 4817 alin. (1), dacă nu au fost întrunite condiţiile legale, precum și să interpreteze conținutul acestuia sau să determine condiţiile și modul de executare a mandatului de ocrotire în viitor.
(2) Înainte de a examina cererea privind anularea mandatului de ocrotire în viitor, instanţa de judecată va audia mandatarul şi, după necesitate, mandantul, precum şi va acorda preferință dorinţelor şi interesului prioritar ale mandantului şi bunăstării sale.
Articolul 4821. Acordarea împuternicirilor suplimentare
de către instanţa de judecată
(1) Dacă, din cauza limitei împuternicirilor acordate, mandatul de ocrotire în viitor nu permite ocrotirea suficientă a intereselor personale sau patrimoniale ale persoanei ocrotite, la cererea mandatarului instanţa de judecată poate, prin hotărîre judecătorească, să îi acorde împuternicirile suplimentare necesare. Dacă se constată prezenţa unui conflict de interese între mandant şi mandatar, în temeiul cererii respective instanţa de judecată poate, prin hotărîre judecătorească, să împuternicească un mandatar special pentru îndeplinirea unor acte juridice care depăşesc limitele mandatului existent.
(2) Mandatarul împuternicit prin mandatul de ocrotire în viitor şi mandatarul special împuternicit de către instanţa de judecată sînt independenţi şi nu poartă răspundere unul faţă de celălalt, fiind obligaţi să se informeze reciproc despre deciziile luate.
Articolul 4822. Obligaţia mandatarului privind inventarierea
patrimoniului mandantului şi întocmirea dării
de seamă
Mandatarului care are împuterniciri de administrare a patrimoniului mandantului îi revin obligaţiile prevăzute la art. 4873 şi 4877–4881.
mandatului autentic
(1) Dacă mandatul de ocrotire în viitor a fost acordat prin act juridic unilateral încheiat în formă autentică, mandatarul îl poate accepta prin contrasemnare.
(2) Pînă la momentul în care mandatul începe să producă efecte juridice, mandantul îl poate modifica, în aceeaşi formă, sau îl poate revoca prin notificarea mandatarului şi notarului privind revocarea, iar mandatarul poate să renunţe la mandat prin notificarea mandantului şi notarului. Pentru terți, revocarea mandatului respectiv produce efecte din momentul îndeplinirii formalităților de publicitate.
Articolul 4824. Formalităţile de publicitate
Mandatul de ocrotire în viitor acordat printr-un act juridic încheiat în formă autentică se supune aceloraşi formalităţi de publicitate ca şi procurile autentice.
Articolul 4825. Împuternicirile acordate de mandatul
autentic
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 1032, mandatul de ocrotire în viitor formulat în termeni generali împuterniceşte mandatarul la încheierea tuturor actelor juridice prevăzute la art. 4874–4875.
(2) Mandatarul poate încheia un act juridic de dispoziţie cu titlu gratuit doar cu autorizarea autorităţii tutelare.
mandatului în formă scrisă
(1) Mandatul de ocrotire în viitor acordat prin act juridic încheiat în formă scrisă trebuie datat şi semnat personal de către mandant.
(2) Mandatarul acceptă mandatul prin contrasemnarea acestuia.
(3) Pînă la momentul în care mandatul începe să producă efecte, mandantul îl poate modifica sau revoca în aceeaşi formă, iar mandatarul poate renunţa la mandat prin notificarea mandantului.
Articolul 4827. Limitele împuternicirilor acordate
de mandatul în formă scrisă
(1) În partea ce ţine de administrarea patrimoniului, mandatul de ocrotire în viitor acordat prin act juridic încheiat în formă scrisă se limitează la actele juridice prevăzute la art. 4874.
(2) Dacă în interesul mandantului sau pentru bunăstarea acestuia este necesară încheierea unui act juridic prevăzut la art. 4875 ori a unui act juridic pentru care mandatarul nu este împuternicit prin mandatul de ocrotire în viitor, mandatarul poate cere instanţei de judecată să autorizeze încheierea de către mandatar a actului juridic respectiv, conform art. 4821.
(3) Orice clauză din mandatul în formă scrisă care contravine dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este nulă.
de ocrotire judiciare
(1) Măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită de către instanţa de judecată doar în cazul în care aceasta este necesară şi dacă persoana nu este ocrotită suficient prin aplicarea dispoziţiilor legale privind obligaţia de întreţinere a soţului şi a rudelor, privind regimul bunurilor comune ale soţilor, privind asistenţa la luarea deciziei sau prin mandatul de ocrotire în viitor a persoanei respective.
(2) Măsura de ocrotire judiciară trebuie să fie individualizată şi proporţională gradului în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, persoana nu își poate conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
Articolul 4829. Persoanele în privinţa cărora poate
fi instituită măsura de ocrotire judiciară
(1) Măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită în privinţa unei persoane cu capacitate deplină de exerciţiu.
(2) Cererea privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare poate fi depusă şi în privinţa unui minor care nu are capacitate deplină de exerciţiu, dar care a împlinit vîrsta de 17 ani. În acest caz, măsura de ocrotire judiciară se va considera instituită doar din data la care persoana devine majoră.
Articolul 4830. Cererea de instituire a măsurii de ocrotire
judiciare
(1) Cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare poate fi depusă de către:
a) persoana fizică în privinţa căreia se cere instituirea măsurii de ocrotire judiciare;
b) soţul persoanei indicate la lit. a);
c) persoana cu care persoana indicată la lit. a) locuieşte împreună de mai mult de 3 ani;
d) ruda sau afinul persoanei indicate la lit. a);
e) mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, indiferent dacă mandatul produce sau a încetat să producă efecte;
f) autoritatea tutelară.
(2) Autoritatea tutelară poate depune cererea prevăzută la alin. (1) doar dacă persoanele indicate la alin. (1) lit. a)–e) au omis să o depună în termen de 3 luni de la data sesizării acestora de către autoritatea tutelară.
Articolul 4831. Revocarea măsurii de ocrotire judiciare
(1) La cererea persoanei ocrotite sau a persoanelor indicate la art. 4830 alin. (1), instanţa de judecată poate dispune revocarea măsurii de ocrotire judiciare dacă necesitatea acesteia a dispărut.
(2) Orice persoană poate sesiza autoritatea tutelară privind dispariţia necesităţii măsurii de ocrotire judiciare. În acest caz, autoritatea tutelară este obligată, fără întîrzieri nejustificate, să examineze sesizarea şi, după caz, să ceară revocarea măsurii conform alin. (1).
Articolul 4832. Publicitatea instituirii, modificării şi revocării
măsurii de ocrotire judiciare
(1) Instituirea măsurii de ocrotire judiciare, condiţiile acesteia, modificarea (inclusiv desemnarea altui ocrotitor provizoriu, curator sau tutore) şi revocarea acesteia devin opozabile terţilor doar după înregistrarea acestor date în modul prevăzut de Guvern.
(2) În scopul efectuării înregistrării indicate la alin. (1), instanța de judecată va transmite autorității competente, în termen de 3 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii prin care se instituie, se modifică sau se revocă măsura de ocrotire judiciară, o copie de pe dispozitivul hotărîrii respective.
(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător deciziei consiliului de familie prin care se desemnează ori se revocă tutorele, precum şi deciziei consiliului de familie sau, după caz, a autorităţii tutelare prin care, în temeiul art. 4872, se limitează împuternicirile tutorelui. Autoritatea tutelară este obligată să transmită autorităţii competente o copie de pe această decizie în scopul efectuării înregistrării respective, cu excepţia cazului contestării deciziei în instanţa de judecată.
(4) Persoana are dreptul de a obţine extrase privind măsurile de ocrotire judiciare referitoare la propria persoană, la copiii săi minori, precum și la persoana asupra căreia exercită ocrotirea provizorie, curatela sau tutela. În alte cazuri, extrase privind măsurile de ocrotire judiciare se eliberează, în modul prevăzut de Guvern, dacă solicitantul are un interes legitim.
[Prevederile art. 4832 intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi]
(1) Instanţa de judecată poate institui, prin hotărîre judecătorească, ocrotirea provizorie în privinţa persoanei care, în temeiul art. 481 alin. (1), are nevoie de ocrotire temporară sau de reprezentare pentru îndeplinirea doar a anumitor acte juridice.
(2) Prin derogare de la alin. (1), ocrotirea provizorie poate fi instituită de către instanţa de judecată prin încheiere, pentru perioada desfăşurării procedurii de instituire a curatelei sau a tutelei.
(3) În caz de urgenţă, instanţa de judecată poate institui ocrotirea provizorie cu amînarea audierii persoanei. Instanţa de judecată va audia persoana în cel mai scurt termen. În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, instanța de judecată urmează să asigure audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 4834. Efectele juridice ale ocrotirii provizorii
asupra capacității de exercițiu
(1) Persoana în privința căreia este instituită ocrotirea provizorie îşi păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.
(2) Persoana în privința căreia este instituită ocrotirea provizorie nu poate să încheie de sine stătător acte juridice pentru care instanţa de judecată a desemnat un ocrotitor provizoriu conform art. 4836.
Articolul 4835. Ocrotirea patrimoniului
(1) Contractul prin care persoana ocrotită a însărcinat o altă persoană cu administrarea bunurilor continuă să producă efecte pe durata ocrotirii provizorii, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată l-a revocat sau suspendat, cu audierea sau citarea administratorului.
(2) În absenţa unui mandat, se aplică regulile privind gestiunea de afaceri.
(3) Persoanele care sînt în drept să ceară instituirea curatelei sau tutelei sînt obligate să îndeplinească actele de conservare, necesare pentru păstrarea patrimoniului persoanei ocrotite, din momentul în care au luat cunoștință atît despre urgenţa acestor acte, cît şi despre instituirea ocrotirii provizorii. Dispoziţiile respective se aplică persoanei sau instituţiei de tratament ori instituţiei sociale la care este stabilită persoana în privinţa căreia este instituită ocrotirea provizorie.
Articolul 4836. Desemnarea ocrotitorului provizoriu
(1) Dacă este necesară o ocrotire care depăşeşte condiţiile prevăzute la art. 4835, orice persoană interesată poate cere instanţei de judecată să desemneze un ocrotitor provizoriu, în condiţiile şi conform modalităţilor prevăzute la art. 4842–4847, în scopul încheierii unui sau mai multor acte juridice, inclusiv de dispoziţie, necesare pentru administrarea patrimoniului persoanei ocrotite.
(2) Ocrotitorul provizoriu poate fi împuternicit de către instanţa de judecată să încheie actele juridice şi să săvîrşească alte acţiuni prevăzute la art. 4834.
(3) Ocrotitorul provizoriu este obligat să depună dare de seamă în privinţa activităţii sale persoanei ocrotite şi autorităţii tutelare în condiţiile prevăzute la art. 4877–4881.
(4) Ocrotitorul provizoriu poate fi împuternicit de către instanţa de judecată cu ocrotirea persoanei conform art. 4851–4857.
Articolul 4837. Termenul şi încetarea ocrotirii provizorii
(1) Ocrotirea provizorie poate fi instituită pentru un termen nu mai mare de un an şi poate fi reînnoită o singură dată în condiţiile prevăzute la art. 4840 alin. (4).
(2) Dacă nu s-a dispus revocarea în sensul art. 4831, ocrotirea provizorie încetează:
a) prin expirarea termenului pentru care a fost instituită;
b) după îndeplinirea actelor juridice pentru care a fost instituită;
c) din momentul la care se consideră instituită curatela sau tutela.
de ocrotire judiciare sub forma curatelei
și tutelei
(1) În privința persoanei care, fără a fi lipsită complet de discernămînt, are nevoie, în temeiul dispoziţiilor art. 481 alin. (1), să fie asistată în mod continuu poate fi instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei.
(2) Curatela se instituie doar dacă prin ocrotirea provizorie nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
(3) În privința persoanei care, în temeiul dispoziţiilor art. 481 alin. (1), trebuie să fie reprezentată în mod continuu poate fi instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei.
(4) Tutela se instituie doar dacă nici prin ocrotirea provizorie şi nici prin curatelă nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
Articolul 4839. Termenul măsurilor de ocrotire judiciare
sub forma curatelei și tutelei
(1) Instanţa de judecată stabileşte termenul pentru care se instituie măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei sau tutelei, care poate fi de maximum 5 ani.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul instituirii tutelei, instanța de judecată, în baza raportului de expertiză psihiatrică care confirmă că, avînd în vedere stadiul dezvoltării științei, nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăți, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de pînă la 10 ani.
Articolul 4840. Reînnoirea măsurii de ocrotire judiciare
(1) Instanţa de judecată poate reînnoi măsura de ocrotire judiciară pentru un termen egal cu termenul iniţial.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul reînnoirii tutelei, instanţa de judecată, în baza raportului de expertiză psihiatrică prin care se confirmă că nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăţi, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de pînă la 20 de ani.
(3) Instanţa de judecată, în orice moment, poate revoca sau modifica măsura de ocrotire judiciară, precum și înlocui cu o altă măsură de ocrotire judiciară, după audierea persoanei însărcinate cu ocrotirea.
(4) Instanţa de judecată pronunţă hotărîrea la cererea uneia dintre persoanele indicate la art. 4830 alin. (1) după examinarea unui certificat medical eliberat de către un medic psihiatru. Instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, efectuarea unei expertize judiciare psihiatrice.
Articolul 4841. Încetarea măsurilor de ocrotire judiciare
sub forma curatelei și tutelei
(1) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei încetează la expirarea termenului pentru care au fost instituite, dacă nu s-a dispus reînnoirea acestora, la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti privind revocarea măsurii respective și în cazul decesului persoanei ocrotite.
(2) Instanţa de judecată poate dispune încetarea măsurii de ocrotire judiciare dacă persoana ocrotită domiciliază în afara teritoriului Republicii Moldova, iar acest fapt face imposibilă supravegherea şi controlul exercitării măsurii respective.
de ocrotire judiciare sub forma curatelei
și a tutelei
(1) Sarcina curatelei şi tutelei poate fi îndeplinită doar de persoana care nu se află în una din incompatibilităţile prevăzute la art. 38 alin. (4).
(2) Lucrătorii medicali şi farmaciştii, precum şi asistenţii medicali care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată persoana asupra căreia se instituie tutela sau curatela ori care prestează servicii acestei persoane, inclusiv la domiciliu, nu pot exercita sarcini de curatelă sau tutelă în privinţa pacienţilor săi.
Articolul 4843. Desemnarea curatorului și tutorelui
(1) Curatorul și tutorele sînt desemnați de către instanţa de judecată. În cazul în care a fost instituit consiliul de familie, tutorele este desemnat de către acesta conform art. 4850 alin. (7).
(2) Avînd în vedere situaţia persoanei ocrotite, aptitudinile celor interesaţi, precum şi componenţa şi valoarea patrimoniului supus administrării, instanţa de judecată poate desemna mai mulţi curatori sau mai mulţi tutori pentru exercitarea comună a măsurii de ocrotire.
(3) Fără încuviinţarea celorlalţi curatori sau tutori, curatorul și, respectiv, tutorele poate încheia doar actele juridice prevăzute la art. 4874.
(4) Instanţa de judecată poate diviza măsura de ocrotire între un curator (sau tutore) însărcinat cu ocrotirea persoanei şi un curator (sau tutore) însărcinat cu administrarea patrimoniului, precum și poate încredinţa administrarea anumitor bunuri unui curator supleant (sau tutore supleant).
(5) Dacă instanţa de judecată nu a stabilit altfel, persoanele desemnate în aplicarea alin. (2)–(4) sînt independente şi nu poartă răspundere una faţă de alta, fiind obligate să se informeze reciproc despre deciziile luate.
Articolul 4844. Desemnarea în absenţa instrucţiunilor
în vederea ocrotirii
(1) În absenţa instrucţiunilor în vederea ocrotirii, indicate la art. 485, instanţa de judecată desemnează în calitate de curator sau tutore soţul persoanei ocrotite ori pe cel cu care persoana ocrotită a locuit cel puţin 3 ani, cu excepţia cazului în care convieţuirea lor a încetat sau dacă un alt motiv întemeiat împiedică desemnarea acestuia.
(2) Dacă desemnarea curatorului sau tutorelui conform alin. (1) este imposibilă, instanţa de judecată desemnează în calitate de curator sau tutore părintele, ruda sau o altă persoană care locuieşte cu persoana ocrotită ori care menţine legături puternice şi stabile cu aceasta, cu excepţia cazului în care un motiv întemeiat împiedică desemnarea persoanei respective.
(3) La desemnarea curatorului și a tutorelui, instanţa de judecată va lua în considerare dorințele și sentimentele exprimate de persoana ocrotită, relaţiile sale obişnuite, interesul manifestat de candidaţi şi eventualele recomandări ale părinţilor şi rudelor, precum şi ale persoanelor din anturajul persoanei ocrotite.
Articolul 4845. Desemnarea ocrotitorului autorizat
(1) Dacă niciun membru al familiei şi nicio persoană apropiată nu îşi poate asuma exercitarea măsurii de ocrotire sub forma curatelei sau a tutelei, instanţa de judecată va desemna un ocrotitor autorizat.
(2) Ocrotitorul autorizat nu poate refuza încheierea actelor juridice urgente pe care le impune interesul persoanei ocrotite sau bunăstarea acesteia, în special a actelor juridice de conservare.
(3) Dacă este în interesul persoanei stabilite ori îngrijite într-o instituţie de tratament sau instituţie socială, instanţa de judecată poate desemna în calitate de curator sau tutore o persoană ori un serviciu din cadrul instituţiei respective, în cazul în care instituţia este ocrotitor autorizat.
Articolul 4846. Exercitarea personală a curatelei
și a tutelei
(1) Curatela şi tutela sînt sarcini personale.
(2) Curatorul şi tutorele, păstrînd răspunderea, pot beneficia de asistenţa terţilor.
Articolul 4847. Renunțarea la calitatea de curator
și de tutore
Curatorul și tutorele nu pot renunța la calitatea lor dacă aceasta este deținută de mai puţin de 5 ani, cu excepţia cazului cînd există motive întemeiate (dificultatea exercitării măsurii de ocrotire din cauza bolii sau stării de neputinţă a curatorului sau tutorelui, schimbării domiciliului în altă ţară, dezacordul cu dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite etc.). Soţul şi copiii persoanei ocrotite, precum şi ocrotitorul autorizat pot renunţa la calitatea de curator și tutore doar din motiv întemeiat.
Articolul 4848. Curatorul supleant şi tutorele supleant
(1) Instanţa de judecată poate, dacă consideră necesar şi sub rezerva împuternicirilor consiliului de familie, dacă acesta există, să desemneze un curator supleant sau, după caz, un tutore supleant.
(2) Dacă curatorul sau tutorele este părinte sau rudă a persoanei ocrotite pe o linie colaterală, curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant se desemnează, după posibilitate, din cealaltă linie colaterală.
(3) Dacă niciun membru al familiei şi nicio persoană apropriată nu poate fi curator supleant sau tutore supleant, instanţa de judecată poate desemna un ocrotitor autorizat.
(4) Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant supraveghează actele juridice încheiate de curator sau, după caz, de tutore în vederea exercitării măsurii de ocrotire şi informează fără întîrziere autoritatea tutelară dacă se constată încălcări în exercitarea acesteia. În caz contrar, el va fi obligat să repare prejudiciul cauzat persoanei ocrotite.
(5) Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant asistă sau, după caz, reprezintă persoana ocrotită dacă interesele ei contravin intereselor curatorului sau, după caz, tutorelui ori dacă curatorul sau tutorele nu pot să o asiste sau să o reprezinte din cauza limitei împuternicirilor lor.
(6) Calitatea de curator supleant și de tutore supleant încetează în momentul încetării calităţii de curator și, respectiv, de tutore. Curatorul supleant și tutorele supleant sînt obligaţi să ceară substituirea curatorului sau, după caz, a tutorelui în caz de încetare a calităţii acestuia. În caz contrar, el va fi obligat să repare prejudiciul cauzat persoanei ocrotite.
Articolul 4849. Curatorul special şi tutorele special
(1) Dacă nu a fost desemnat curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant, curatorul și tutorele ale căror interese contravin intereselor persoanei ocrotite, datorită încheierii unui act juridic sau unui șir de acte juridice, precum și curatorul și tutorele care nu pot să asiste sau să reprezinte persoana ocrotită din cauza limitei împuternicirilor lor trebuie să solicite consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, autorităţii tutelare desemnarea unui curator special ori, după, caz, a unui tutore special.
(2) Desemnarea curatorului special și a tutorelui special poate fi efectuată și la cererea oricărei persoane interesate ori din oficiu.
(3) În cazurile prevăzute la art. 581 din Codul de procedură civilă, curatorul special sau tutorele special se desemnează de către instanţa de judecată care examinează pricina la care participă persoana ocrotită.
Articolul 4850. Consiliul de familie al persoanei ocrotite
(1) La instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, instanţa de judecată poate institui consiliul de familie dacă necesitatea de ocrotire a persoanei sau componența și valoarea patrimoniului justifică aceasta şi dacă componenţa familiei şi a anturajului persoanei ocrotite permit acest lucru.
(2) Membrii consiliului de familie sînt desemnaţi de instanţa de judecată pentru durata tutelei.
(3) Consiliul de familie este compus din cel puţin 3 membri cu drept de vot. Tutorele este membru din oficiu al consiliului de familie, fără drept de vot.
(4) Pot fi membri ai consiliului de familie părinţii şi alte rude ale persoanei ocrotite, precum şi alte persoane care manifestă interes pentru persoana ocrotită şi pentru bunăstarea acesteia.
(5) Instanţa de judecată va asigura, în măsura posibilităților, reprezentarea în consiliu a ambelor linii colaterale de rudenie.
(6) Instanţa de judecată desemnează membrii consiliului de familie în baza dorinţelor şi sentimentelor exprimate de persoana ocrotită, a relaţiilor sale obişnuite, a interesului pe care îl manifestă candidaţii şi a eventualelor recomandări ale părinţilor şi rudelor, precum şi ale anturajului său.
(7) Consiliul de familie desemnează şi revocă tutorele, tutorele supleant şi, după caz, tutorele special conform art. 4843–4849.
(8) În cazul absenţei consiliului de familie, atribuţiile legale ale acestuia sînt exercitate de către autoritatea tutelară. Pentru perioada în care nu există un consiliu de familie, tutorele, tutorele supleant sau, după caz, tutorele special sînt desemnați şi revocați de către instanţa de judecată.
personală
Tutorele și curatorul sînt obligați să ofere persoanei ocrotite, fără a prejudicia interesele acesteia, informaţiile, pe care terţii sînt obligaţi să i le ofere, privind situaţia sa personală, privind actele şi deciziile care o vizează, gradul de urgenţă și efectele acestora, precum şi consecinţele neîndeplinirii actului sau neluării deciziei dacă persoana ocrotită le refuză.
Articolul 4852. Actele strict personale
(1) Dacă legea nu prevede altfel, actele care implică consimţămîntul strict personal al persoanei ocrotite nu pot fi încheiate de către persoana însărcinată cu ocrotirea şi nici nu necesită încuviinţarea acesteia.
(2) Se consideră acte strict personale declaraţia de naştere a copilului, recunoaşterea acesteia, actele de ocrotire părintească a copilului, declaraţia de alegere sau schimbare a numelui copilului şi consimţămîntul pentru adopţia persoanei ocrotite ori a copilului persoanei respective.
Articolul 4853. Asistenţa și reprezentarea în alte
acte personale
(1) În afară de cazurile prevăzute la art. 4852, persoana ocrotită ia de sine stătător decizii privitoare la interesele sale personale nepatrimoniale în măsura în care starea sa permite acest lucru.
(2) Dacă starea persoanei ocrotite nu îi permite să ia de sine stătător o decizie, consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să prevadă că aceasta va beneficia de asistenţa persoanei însărcinate cu ocrotirea fie în toate actele privitoare la persoana sa, fie doar în anumite acte indicate expres. Dacă această asistenţă nu este suficientă, instanţa de judecată poate, suplimentar, să împuternicească tutorele cu reprezentarea persoanei ocrotite în actele respective.
(3) Persoana însărcinată cu ocrotirea poate întreprinde în privinţa persoanei ocrotite măsuri de protecţie, necesare evitării pericolului generat de comportamentul persoanei ocrotite. Persoana însărcinată cu ocrotirea va informa neîntîrziat consiliul de familie despre aceasta sau, în absenţa consiliului, autoritatea tutelară.
(4) În caz de urgenţă, persoana însărcinată cu ocrotirea nu poate, fără autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare, lua o decizie care are ca efect atingerea gravă a integrităţii corporale a persoanei ocrotite ori a intimităţii vieţii private a acesteia.
Articolul 4854. Soluţionarea conflictului de interese
(1) Aplicarea dispoziţiilor art. 4851–4855 nu poate avea drept efect derogarea de la dispoziţiile legii speciale care impun intervenţia unui reprezentant legal.
(2) Dacă exercitarea măsurii de ocrotire a fost încredinţată unei persoane ori unei instituţii de tratament sau sociale în condiţiile art. 4845 alin. (3) şi dacă acea persoană ori instituţie trebuie să realizeze un act pentru care se cere autorizarea autorităţii tutelare sau a consiliului de familie, conform art. 4853 alin. (3) şi (4), sau trebuie să îndeplinească în beneficiul persoanei ocrotite o diligenţă ori un act pentru care legea specială cere intervenţia autorităţii tutelare, aceasta din urmă poate decide, dacă consideră că există un conflict de interese, să încredinţeze realizarea actului respectiv curatorului supleant sau tutorelui supleant, dacă a fost desemnat, iar în absenţa acestuia, unui curator special sau unui tutore special.
Articolul 4855. Libertatea de alegere a reşedinţei
şi libertatea de comunicare
(1) Persoana ocrotită are dreptul de a alege liber reşedinţa sa.
(2) Persoana ocrotită are dreptul de a comunică cu terţii, fie că sînt părinţii sau alte persoane. Persoana ocrotită are dreptul de a fi vizitată şi, după caz, de a fi găzduită de către aceştia.
(3) În cazul în care persoana însărcinată cu ocrotirea impune restricții în exercitarea drepturilor stabilite la alin. (1) și (2), decide consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară.
Articolul 4856. Autorizarea căsătoriei
(1) Căsătoria persoanei în privinţa căreia s-a instituit curatela este permisă la propria dorinţă dacă instanţa de judecată nu a dispus, în hotărîrea de instituire a curatelei, că aceasta este permisă doar cu încuviințarea curatorului sau, în caz de refuz al curatorului, cu autorizarea autorităţii tutelare.
(2) Căsătoria persoanei în privinţa căreia s-a instituit tutela este permisă doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare, după audierea viitorilor soţi şi, după caz, a părinţilor.
Articolul 4857. Darea de seamă asupra ocrotirii intereselor
personale nepatrimoniale
La momentul instituirii măsurilor de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei sau ulterior, consiliul de familie ori, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară stabileşte condiţiile în care curatorul sau, după caz, tutorele depune darea de seamă privind ocrotirea intereselor personale nepatrimoniale ale persoanei ocrotite.
(1) Persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei nu poate, fără asistenţa curatorului şi autorizarea autorităţii tutelare, să încheie niciun act juridic prevăzut la art. 4875.
(2) La încheierea unui act juridic în formă scrisă sau în formă autentică, asistenţa curatorului constă în aplicarea semnăturii lîngă semnătura persoanei ocrotite.
(3) Curatorul este obligat să explice persoanei ocrotite conţinutul actului juridic şi efectele acestuia, de asemenea este obligat să dea dovadă de diligenţa pe care o manifestă în propriile activităţi.
(4) Sub sancţiunea nulităţii absolute, orice înştiinţare aferentă actelor prevăzute la art. 4875 transmisă persoanei ocrotite trebuie transmisă şi curatorului.
(5) Nu se poate autoriza, iar curatorul nu este în drept să încuviinţeze încheierea de către persoana ocrotită a actelor juridice prevăzute la art. 4876 alin. (1) lit. a) și b), cu excepţiile prevăzute la art. 4876 alin. (2).
Articolul 4859. Împuternicirile de reprezentare
ale curatorului
(1) Curatorul, în exercitarea atribuţiilor de ocrotire a persoanei ocrotite, nu poate substitui persoana ocrotită pentru a acționa din numele acesteia.
(2) Dacă constată că persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei îşi compromite grav interesele, curatorul poate cere instanţei de judecată să fie împuternicit cu încheierea unui anume act juridic sau să ceară instituirea tutelei.
(3) Dacă curatorul refuză să ofere asistenţă la încheierea unui act juridic pentru care se cere asistenţa sa, persoana ocrotită poate cere autorizarea autorităţii tutelare pentru a încheia actul juridic respectiv de sine stătător.
Articolul 4860. Liberalităţile persoanei supuse măsurii
de ocrotire judiciare sub forma curatelei
(1) Persoana ocrotită poate să întocmească testament de sine stătător.
(2) Persoana ocrotită poate face donaţii doar cu asistenţa curatorului.
(3) Se consideră că curatorul are interes care contravine intereselor persoanei ocrotite dacă el este donatar.
Articolul 4861. Determinarea conţinutului capacităţii
de exerciţiu
La instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei, prin derogare de la dispoziţiile art. 4858 și în scopul respectării dispozițiilor art. 4828 alin. (2), instanţa de judecată va enumera categoriile de acte juridice pe care persoana ocrotită are capacitatea de a le încheia de sine stătător ori va enumera categoriile de acte juridice pentru care este necesară asistenţa sau reprezentarea curatorului.
Articolul 4862. Curatela restrînsă
(1) În orice moment, instanţa de judecată poate dispune instituirea curatelei restrînse.
(2) În cazul curatelei restrînse, curatorul doar percepe veniturile persoanei ocrotite pe un cont deschis pe numele acesteia.
(3) Curatorul asigură de sine stătător plata datoriilor persoanei ocrotite faţă de terţi şi depune excedentul pe contul lăsat la dispoziţia persoanei ocrotite sau îl transmite în numerar.
(4) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 4855, autoritatea tutelară poate autoriza încheierea de către curator a contractului de închiriere a spaţiului locativ sau a unui alt contract care asigură o locuinţă persoanei ocrotite.
(5) Curatela restrînsă este supusă dispoziţiilor art. 4873 şi 4877–4881, care se aplică în mod corespunzător.
ale tutorelui
(1) Cu excepţia cazurilor în care legea sau uzanţele împuternicesc persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei să acţioneze de sine stătător și doar în cazul în care persoana ocrotită este lipsită în totalitate de discernămînt, tutorele o reprezintă în toate actele juridice.
(2) În cazul în care persoana nu este lipsită în totalitate de discernămînt, în scopul respectării dispozițiilor art. 4828 alin. (2), instanţa de judecată, în hotărîrea judecătorească privind instituirea tutelei, va enumera actele juridice pe care persoana ocrotită are capacitatea să le încheie de sine stătător sau cu asistenţa tutorelui, fără a fi necesare alte autorizări.
Articolul 4864. Administrarea patrimoniului persoanei
supuse măsurii de ocrotire judiciare sub
forma tutelei
Sub rezerva dispozițiilor art. 4863 alin. (2), persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei este reprezentată în actele juridice necesare administrării patrimoniului său conform art. 4867–4881.
Articolul 4865. Reprezentarea în procedurile judiciare
(1) Tutorele poate reprezenta persoana ocrotită în vederea apărării drepturilor personale nepatrimoniale ale acesteia doar după autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa consiliului, a autorității tutelare ori dacă reprezentarea i-a fost prescrisă de către una dintre acestea.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie tutorelui renunţarea la acţiune sau încheierea unui contract de tranzacţie.
Articolul 4866. Testamentul persoanei supuse măsurii
de ocrotire judiciare sub forma tutelei
(1) Persoana ocrotită poate să întocmească sau să modifice de sine stătător un testament după instituirea tutelei doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. În acest caz, tutorele nu poate asista şi reprezenta persoana ocrotită.
(2) Persoana ocrotită poate revoca de sine stătător testamentul întocmit anterior sau după instituirea tutelei.
(1) Tutorele reprezintă persoana ocrotită în actele necesare administrării patrimoniului acesteia.
(2) În procesul administrării, tutorele este obligat să îngrijească în mod prudent, diligent şi să acţioneze exclusiv în interesul şi întru bunăstarea persoanei ocrotite.
Articolul 4868. Rolul tutorelui supleant
Tutorele supleant supraveghează derularea operaţiunilor pe care tutorele este obligat să le realizeze, precum și modul de investire sau reinvestire a capitalului conform prescripţiilor consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare.
Articolul 4869. Intervenţia terţilor
(1) Terţii pot să informeze autoritatea tutelară despre acţiunile sau omisiunile tutorelui care sînt de natură să lezeze interesul sau bunăstarea persoanei ocrotite.
(2) Dacă la desemnarea tutorelui, terţii cunosc despre unele acţiuni sau omisiuni ale acestuia care compromit vădit interesul sau bunăstarea persoanei ocrotite, ei sînt obligaţi să informeze autoritatea tutelară despre aceasta.
profesioniştilor
(1) Tutorele aprobă bugetul necesar pentru exercitarea tutelei în funcţie de importanţa bunurilor persoanei ocrotite, aprobă operaţiunile necesare pentru administrarea acestor bunuri şi sumele anuale necesare pentru întreţinerea persoanei ocrotite şi pentru rambursarea cheltuielilor de administrare a bunurilor.
(2) Tutorele informează consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară despre aprobarea bugetului. În caz de dificultate, bugetul este aprobat de către consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, de către autoritatea tutelară.
(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate împuternici tutorele să includă la cheltuieli de administrare remuneraţia administratorilor contractaţi sub propria lui răspundere.
(4) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate împuternici tutorele să încheie un contract de administrare a valorilor mobiliare şi a instrumentelor financiare care aparţin persoanei ocrotite. Acesta va alege terţul contractant luînd în considerare experienţa profesională şi solvabilitatea acestuia.
(5) Contractul prevăzut la alin. (4) poate fi rezolvit în numele persoanei ocrotite în orice moment. Orice clauză contrară prezentului articol este nulă.
Articolul 4871. Efectuarea investiţiilor
(1) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară determină suma pe care tutorele este obligat s-o investească în capitalul (bani, valori mobiliare sau alte instrumente financiare, părţi sociale, creanţe etc.) persoanei ocrotite.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară prescrie toate măsurile pe care le consideră utile la investirea sau reinvestirea capitalului fie în avans, fie pentru fiecare operaţiune.
(3) Investirea sau reinvestirea se realizează de către tutore în termenul şi în modul prescrise. Dacă omite termenul prescris, tutorele va datora persoanei ocrotite dobînzi de întîrziere.
(4) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie ca o anumită sumă de bani să fie depusă pe un cont special al persoanei ocrotite, de pe care tutorele va putea efectua extrageri doar cu autorizarea acestora.
Articolul 4872. Limitarea împuternicirilor tutorelui
(1) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate stabili categoria de acte juridice pe care tutorele nu le poate încheia fără autorizarea acestora.
(2) În cazul în care consiliul de familie refuză să ofere tutorelui autorizarea necesară, acesta o poate solicita de la autoritatea tutelară dacă se constată că încheierea actului juridic este în interesul persoanei ocrotite sau pentru bunăstarea acesteia.
(1) În termen de 3 luni de la instituirea tutelei, tutorele iniţiază, în prezenţa tutorelui supleant, dacă acesta a fost desemnat, inventarierea bunurilor persoanei ocrotite şi transmite autorităţii tutelare actul inventarierii. Tutorele este obligat să asigure actualizarea inventarului.
(2) Pentru întocmirea inventarului, tutorele este în drept să obţină toate informațiile şi documentele necesare de la orice persoană publică sau privată, fără a-i putea fi opus secretul profesional, secretul bancar sau caracterul personal al datelor.
(3) Dacă inventarul nu a fost întocmit sau se confirmă că acesta este incomplet ori inexact, persoana ocrotită, iar după decesul acesteia – succesorul, poate face dovada valorii şi componenţei bunurilor prin orice mijloace de probă.
Articolul 4874. Actele juridice care nu sînt supuse
autorizării
(1) Tutorele poate încheia doar actele juridice de conservare şi, sub rezerva dispoziţiilor art. 4863 alin. (2), actele de administrare necesare administrării patrimoniului persoanei ocrotite.
(2) Tutorele acţionează de sine stătător în instanţa de judecată pentru a apăra drepturile patrimoniale ale persoanei ocrotite.
(3) Prin derogare de la dispoziţiile legale, contractul de locaţiune încheiat de către tutore în calitate de locator nu acordă persoanei ocrotite în calitatea sa de locatar, față de care a încetat tutela, niciun drept de preemţiune la expirarea contractului de locaţiune. Aceste dispoziţii nu se aplică contractului de locaţiune încheiat înainte de instituirea tutelei şi prelungit de către tutore.
Articolul 4875. Actele juridice supuse autorizării
(1) Următoarele acte juridice, încheiate în numele persoanei ocrotite, nu produc efecte juridice decît după autorizare din partea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare:
a) contractul de vînzare-cumpărare şi alte acte juridice de dispoziţie;
b) contractul de locaţiune şi alte acte juridice de administrare a bunurilor persoanei ocrotite al căror termen depăşeşte termenul măsurii de ocrotire;
с) contractul de tranzacţie;
d) contractul de partaj al bunurilor comune;
e) actul de acceptare sau renunţare la moştenire;
f) contractul de primire a unui împrumut;
g) contractul dintre tutore sau persoanele afiliate acestuia şi persoana ocrotită, cu excepţia actelor cu titlu gratuit, încheiate în folosul persoanei ocrotite. La încheierea acestui act juridic, tutorele se consideră că are un interes care contravine interesului persoanei ocrotite.
(2) Decizia de autorizare trebuie să determine condiţiile esenţiale ale actului juridic şi, după caz, preţul sau altă contraprestaţie. Autorizarea nu este necesară în caz de vînzare silită ori în cazul exercitării dreptului de gaj sau ipotecă.
(3) Autorizarea unui act juridic de dispoziţie privitor la un drept real al persoanei ocrotite asupra unui bun imobil sau a unei cote în capitalul unei persoane juridice de drept privat se poate acorda doar după evaluarea valorii de piaţă a acestora.
(4) Este posibilă dispunerea de dreptul real prevăzut la alin. (3) contra unui preţ sau altei contraprestaţii mai mici decît valoarea sa de piaţă doar din motive întemeiate, bazate exclusiv pe interesul persoanei ocrotite, care va fi argumentat în decizia de autorizare.
(5) Persoana care încheie actul juridic în numele persoanei ocrotite este obligată, fără întîrziere, să depună la autoritatea tutelară o copie de pe actul juridic autorizat conform dispoziţiilor prezentului articol, precum şi copiile de pe elementele de probă care demonstrează executarea obligaţiilor apărute din actul juridic respectiv.
Articolul 4876. Actele juridice interzise
(1) Nu pot fi autorizate, iar tutorele nu este în drept să încheie:
a) acte privind înstrăinarea gratuită a bunurilor sau a drepturilor persoanei ocrotite, inclusiv privind remiterea datoriei, renunţarea gratuită la un drept dobîndit, eliberarea unei garanţii reale sau personale constituite în folosul persoanei ocrotite, fără ca obligaţia garantată să fi fost stinsă integral, precum şi acte privind constituirea unei garanţii reale sau personale pentru a garanta obligaţiile unui terţ;
b) acte privind dobîndirea de la un terţ a unui drept sau a unei creanţe pe care acesta o are faţă de persoana ocrotită;
c) acte privind exercitarea activității de întreprinzător sau profesionale în numele persoanei ocrotite.
(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) fac donaţiile neînsemnate pentru îndeplinirea unor obligaţii morale.
(1) Tutorele întocmeşte anual o dare de seamă privind administrarea patrimoniului, la care se anexează documentele primare.
(2) La întocmirea dării de seamă, tutorele va solicita instituţiilor la care sînt deschise conturi în numele persoanei ocrotite descifrarea operaţiunilor pentru anul de referinţă, fără a i se putea opune secretul profesional, secretul bancar sau caracterul personal al datelor.
(3) Tutorele este obligat să asigure confidenţialitatea dării de seamă. Copiile de pe darea de seamă şi de pe documentele primare se remit de către tutore persoanei ocrotite, dacă aceasta are cel puţin 16 ani, precum şi tutorelui supleant, dacă a fost desemnat, şi, dacă tutorele consideră necesar, altor persoane însărcinate cu ocrotirea.
(4) După audierea persoanei ocrotite şi obţinerea consimţămîntului ei, dacă aceasta a împlinit vîrsta de 16 ani şi dacă starea ei permite, autoritatea tutelară poate să autorizeze remiterea copiilor de pe darea de seamă şi de pe documentele primare sau o parte din acestea soţului, părintelui sau unei alte persoane apropiate dacă aceştia au un interes legitim.
Articolul 4878. Verificarea dării de seamă
(1) Tutorele depune anual darea de seamă privind administrarea patrimoniului, împreună cu documentele primare, în vederea verificării acestora de către autoritatea tutelară.
(2) Dacă a fost desemnat un tutore supleant, el va verifica darea de seamă înainte de transmiterea acesteia împreună cu observaţiile sale.
(3) Pentru verificarea dării de seamă, autoritatea tutelară este în drept să obțină datele prevăzute la art. 4877 alin. (2).
(4) Autoritatea tutelară poate dispune verificarea dării de seamă de către tutorele supleant, dacă acesta a fost desemnat.
(5) Dacă a fost instituit consiliul de familie, autoritatea tutelară poate dispune verificarea şi aprobarea darii de seamă de către acesta.
Articolul 4879. Scutirea de obligaţia întocmirii dării
de seamă
Dacă tutela nu a fost încredinţată unui ocrotitor autorizat, autoritatea tutelară poate, prin derogare de la dispoziţiile art. 4877 şi 4878 şi avînd în vedere valoarea neînsemnată a patrimoniului persoanei ocrotite, să scutească tutorele de obligația întocmirii dării de seamă.
Articolul 4880. Auditarea dării de seamă
În cazul în care componenţa și valoarea patrimoniului persoanei ocrotite justifică și permit efectuarea verificării şi aprobării dării de seamă de către un expert sau auditor, autoritatea tutelară poate dispune acest lucru pe cheltuiala persoanei ocrotite și luînd în considerare interesul patrimonial al persoanei ocrotite.
Articolul 4881. Darea de seamă la încetarea
calităţii de tutore
(1) La încetarea calității de tutore, tutorele este obligat să întocmească o dare de seamă a operaţiunilor intervenite de la întocmirea ultimei dări de seamă anuale şi să o supună verificării şi aprobării conform art. 4878 şi 4880.
(2) În termen de 3 luni de la încetarea calităţii de tutore, tutorele sau succesorii lui sînt obligaţi să remită copiile de pe dările de seamă pentru ultimii 3 ani şi de pe darea de seamă indicată la alin. (1) persoanei însărcinate cu administrarea bunurilor persoanei ocrotite sau succesorilor acesteia și, după caz, persoanei care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu, dacă nu le-a primit.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul prevăzut la art. 4865.
(4) Tutorele este obligat să remită persoanelor indicate la alin. (2) documentele primare necesare continuării administrării bunurilor persoanei ocrotite sau să asigure devoluţiunea patrimoniului succesoral, precum şi actul inventarierii iniţiale şi actualizările întocmite.
în domeniul măsurilor de ocrotire
(1) Autorităţi tutelare sînt autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice minore ori a persoanei supuse unei măsuri de ocrotire (denumită în sensul prezentei secțiuni – persoană ocrotită) supraveghează activitatea tutorelui, curatorului sau altei persoane însărcinate cu ocrotirea.
(3) Autoritatea tutelară:
a) exercită atribuţiile prevăzute expres de lege în domeniul măsurilor de ocrotire;
b) îndeplinește alte atribuţii de supraveghere a exercitării măsurii de ocrotire, cu excepţia celor date prin lege în competenţa instanţei de judecată şi consiliului de familie;
c) ţine dosarul personal al persoanei ocrotite, îl transmite instanţei de judecată şi asigură restituirea lui după finalizarea procesului.
Articolul 4883. Procedura aplicabilă autorităţii tutelare
La luarea deciziei cu privire la tutela și curatela minorului, precum și la măsurile de ocrotire, autoritatea tutelara va respecta dispozițiile prezentei secţiuni.
Articolul 4884. Audierea persoanei ocrotite
(1) Autoritatea tutelară trebuie să audieze persoana ocrotită care a împlinit vîrsta de 10 ani. Aceasta poate fi însoţită de o altă persoană pe care a ales-o, care nu va avea calitatea de reprezentant al său.
(2) Audierea persoanei ocrotite se poate desfăşura la sediul autorităţii tutelare, la domiciliul sau reşedinţa persoanei, în instituţia de tratament sau instituţia socială, precum şi în orice alt loc corespunzător.
(3) Audierea are loc în şedinţă închisă, la care pot participa persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1). Persoana poate solicita să fie audiată în regim individual şi închis, fiind însoţită, la dorinţă, de o persoana de încredere. Dacă autoritatea tutelară consideră necesar, persoana ocrotită poate fi audiată în prezenţa celorlalţi participanţi.
(4) Dacă consideră oportun, autoritatea tutelară poate efectua audierea persoanei în prezenţa medicului care o tratează sau în prezenţa altei persoane pertinente.
(5) Autoritatea tutelară va depune toate eforturile posibile pentru a constata dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite privind decizia care urmează a fi luată, folosind metodele de comunicare care corespund stării sau situaţiei persoanei audiate.
Articolul 4885. Audierea persoanei ocrotite
la locul aflării
În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, autoritatea tutelară asigură audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd prin actul său, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 4886. Dezbaterea în contradictoriu
a chestiunii
La cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, autoritatea tutelară poate dispune ca soluţionarea unei chestiuni să se desfăşoare în contradictoriu.
Articolul 4887. Dreptul la asistenţă juridică
(1) În cadrul oricărei proceduri desfăşurate de autoritatea tutelară, minorul care a împlinit vîrsta de 10 ani și persoana supusă unei măsuri de ocrotire îşi pot alege un avocat sau pot solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, indiferent de opinia sau opoziţia persoanei însărcinate cu ocrotirea.
(2) Dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi adus la cunoştinţa persoanei ocrotite în textul citaţiei şi la prima prezentare a acesteia.
(3) Dacă, pe durata desfăşurării procedurii de către autoritatea tutelară, persoana ocrotită nu este asistată de avocat, la cererea acesteia, în cazul în care a împlinit vîrsta de 10 ani, autoritatea tutelară solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal în procedura respectivă.
(4) Asistenţa juridică prevăzută la alin. (3) se acordă gratuit.
Articolul 4888. Audierea altor persoane
La cererea participanţilor sau din oficiu, autoritatea tutelară audiază persoanele indicate la art. 4830 alin. (1).
Articolul 4889. Efectuarea constatărilor
La cererea participanţilor sau din oficiu, autoritatea tutelară poate dispune efectuarea unei anchete sociale sau efectuarea unor constatări, evaluări sau expertize.
Articolul 4890. Consultarea dosarului personal
(1) Pot lua cunoştinţă cu materialele dosarului personal şi efectua extrase şi copii de pe acestea persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea, precum şi avocaţii acestora.
(2) În cazul în care cererea de consultare a dosarului este depusă de către persoana ocrotită, autoritatea tutelară poate, prin decizie motivată, comunicată persoanei ocrotite, să excludă unul sau mai multe acte din dosar dacă acestea ar putea cauza un prejudiciu moral grav.
(3) Avocatul persoanei ocrotite poate să facă extrase şi copii de pe materialele dosarului. Avocatului i se interzice să transmită copiile astfel obţinute către persoana ocrotită sau terţi.
(4) Copiile de pe deciziile consiliului de familie, de pe deciziile autorităţii tutelare şi de pe hotărîrile judecătoreşti, aferente tutelei și curatelei minorilor și măsurilor de ocrotire, se păstrează în dosarul personal şi se pot elibera doar participanţilor şi persoanelor care au participat la luarea deciziilor ori au fost vizate în decizii sau hotărîri.
(5) Terţii care justifică un interes legitim pot obţine copii de pe dispozitivul deciziilor şi hotărîrilor menţionate la alin. (4) cu autorizarea autorităţii tutelare.
Articolul 4891. Decizia autorităţii tutelare
(1) Autoritatea tutelară soluţionează cererile care îi sînt adresate în termen de 30 de zile de la data depunerii dacă acestea nu necesită obținerea unor informaţii suplimentare, prezentarea de probe suplimentare sau orice altă cercetare, cu excepţia cazurilor în care autoritatea tutelară dispune efectuarea unei dezbateri în contradictoriu conform art. 4886. Autoritatea tutelară va avertiza petiţionarul despre aceasta şi îl va informa despre data la care se va lua decizia.
(2) Deciziile autorităţii tutelare în chestiunile privind tutela și curatela minorilor și măsurile de ocrotire trebuie să fie motivate şi adoptate într-un termen care nu va depăşi 3 luni din data depunerii cererii respective. Dispozitivul deciziei se comunică persoanei ocrotite, persoanei însărcinate cu ocrotirea şi, după caz, membrilor consiliului de familie în termen de 3 luni din data luării acesteia.
(1) Şedinţa consiliului de familie se convoacă de către autoritatea tutelară la cererea:
a) a 2 membri din consiliu;
b) tutorelui sau tutorelui supleant;
c) minorului pus sub curatelă sau tutelă care a împlinit vîrsta de 10 ani;
d) persoanei supuse unei măsuri de ocrotire.
(2) Înştiinţarea despre şedinţă se expediază membrilor consiliului cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării şedinţei.
(3) Membrii consiliului de familie sînt obligaţi să se prezinte personal la şedinţă. Membrului care, fără motiv întemeiat, nu se prezintă la şedinţă i se poate revoca calitatea respectivă.
(4) Prin hotărîrea judecătorească în baza căreia se desemnează membrii consiliului de familie sau printr-o hotărîre ulterioară, la cererea unui membru sau din oficiu, instanţa de judecată poate stabili faptul că consiliul adoptă decizii fără participarea autorităţii tutelare.
Articolul 4893. Şedinţa consiliului de familie
Şedinţa consiliului de familie este deliberativă şi în cadrul acesteia pot fi adoptate decizii dacă la ea participă majoritatea membrilor consiliului cu drept de vot. În cazul în care nu există cvorum, autoritatea tutelară poate convoca o şedinţă repetată sau, în caz de urgenţă, poate lua o decizie de sine stătător.
Articolul 4894. Adoptarea deciziei consiliului de familie
fără convocarea în şedinţă (prin corespondență)
(1) Dacă autoritatea tutelară consideră că consiliul de familie se poate pronunţa pe o problemă fără a se convoca în şedinţă, aceasta va comunica fiecărui membru textul deciziei, anexînd explicaţiile necesare.
(2) Membrului care, fără motiv întemeiat, nu îşi exprimă votul i se poate revoca calitatea respectivă.
Articolul 4895. Adoptarea deciziei de către consiliul
de familie
(1) Decizia consiliului de familie se adoptă cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot.
(2) Fiecare membru al consiliului de familie, cu excepția tutorelui și, după caz, a curatorului, are dreptul la un vot, care nu este transmisibil.
(3) Membrul consiliului de familie este obligat să declare dacă are un interes direct sau indirect în privinţa chestiunii supuse dezbaterii (conflictul de interese) şi să se abţină de la vot. Prezența membrului aflat în conflict de interese se ia în calcul la determinarea cvorumului pentru adoptarea deciziei, dar votul acestuia nu se ia în considerare la adoptarea deciziei vizate de conflictul de interese. Dispoziţiile legale privind conflictul de interese în cazul reprezentării la încheierea actelor juridice se aplică în mod corespunzător.
Articolul 4896. Secretul şedinţelor consiliului
de familie
(1) Şedinţele consiliului de familie sînt închise.
(2) Membrii consiliului de familie sînt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor în relaţiile cu terţii.
(3) Persoana ocrotită poate asista la şedinţa consiliului doar cu titlu consultativ, cu excepţia cazului cînd autoritatea tutelară consideră că aceasta ar contraveni interesului persoanei ocrotite.
(4) Deciziile consiliului de familie trebuie să fie motivate. Dacă decizia nu este adoptată în unanimitate, opinia fiecărui membru se va anexa la decizie.
Articolul 4897. Întocmirea deciziei consiliului
de familie
(1) Fiecare membru prezent la şedinţa consiliului de familie trebuie să semneze decizia adoptată în cadrul şedinţei.
(2) În decurs de 10 zile din data adoptării deciziei, președintele ales al şedinţei consiliului de familie depune decizia adoptată la autoritatea tutelară.
Articolul 4898. Opoziţia autorităţii tutelare
(1) Dacă autoritatea tutelară constată că decizia consiliului de familie contravine intereselor persoanei ocrotite sau dorinţelor şi sentimentelor acesteia, trebuie să facă opoziţie la decizia consiliului de familie în termen de 15 zile de la data recepționării conform art. 4897 alin. (2), prin luarea unei decizii privind opoziția în acest sens, care nu se supune contestării.
(2) Prin cerere motivată, persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea poate să facă opoziţie la decizia consiliului de familie în termen de 15 zile de la recepţionarea acesteia de către autoritatea tutelară conform
art. 4897 alin. (2).
(3) În cazul existenţei unei opoziţii conform alin. (1) sau (2), autoritatea tutelară, în termen de 10 zile din data depunerii cererii respective, va convoca consiliul de familie şi va organiza desfăşurarea unei noi ședințe, pe care o va prezida, fără a avea drept de vot, pentru a se delibera din nou asupra chestiunii faţă de care s-a făcut opoziţia.
(4) Decizia consiliului de familie produce efecte juridice după expirarea termenului de 15 zile de la recepţionarea acesteia de către autoritatea tutelară conform art. 4897 alin. (2) dacă pe parcursul termenului dat nu s-a făcut opoziţie.
(1) Deciziile autorităţii tutelare, precum şi deciziile consiliului de familie, adoptate conform art. 4898 alin. (3), pot fi contestate în instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la data adoptării acestora, cu excepţia cazului cînd contestarea se depune de către persoana ocrotită, persoana însărcinată cu ocrotirea şi autoritatea tutelară, în acest caz, termenul de contestare curgînd din data comunicării dispozitivului deciziei. În cazul contestării deciziei autorităţii tutelare, depunerea unei cereri prealabile nu este necesară.
(2) Decizia contestată se anulează de către instanţa de judecată, în tot sau în parte, în cazul în care:
a) este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legii;
b) este ilegală ca fiind emisă cu încălcarea competenţei;
c) este ilegală ca fiind emisă cu încălcarea esenţială a procedurii stabilite.
(3) La cererea persoanei care depune contestaţia sau din oficiu, instanţa de judecată, pe lîngă anularea deciziei contestate, dispune fie obligarea emitentului să adopte o nouă decizie, fie pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti prin care va soluţiona fondul chestiunii vizate de decizia contestată.
Articolul 48100. Persoanele care au dreptul de a depune
contestaţie
(1) Contestaţia poate fi depusă de către persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1), precum şi de către persoanele însărcinate cu ocrotirea, chiar dacă acestea nu au participat la procedura desfăşurată de autoritatea tutelară sau la şedinţa consiliului de familie.
(2) Citaţia despre judecarea contestaţiei se va expedia tuturor persoanelor care au dreptul de a depune contestaţie şi care vor avea dreptul să participe la examinarea acesteia.
(3) Instanţa de judecată care soluţionează contestaţia decide din oficiu asupra suspendării sau nesuspendării deciziei contestate, ţinînd cont de interesele persoanei ocrotite.
„Articolul 222. Nulitatea actului juridic încheiat
de o persoană în privinţa căreia
este instituită o măsură de ocrotire
judiciară
(1) Actul juridic încheiat de o persoană în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă, tutelă) poate fi declarat nul de instanţa de judecată dacă, conform legii sau hotărîrii judecătoreşti, actul juridic putea fi încheiat valabil în numele persoanei doar prin intermediul ocrotitorului provizoriu, curatorului sau tutorelui său.
(2) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat celeilalte părţi prin încheierea actului juridic declarat nul dacă se demonstrează că a ştiut sau trebuia să ştie că în privința celeilalte părți este instituită o măsură de ocrotire judiciară.
Articolul 223. Nulitatea actului juridic încheiat
de un minor care nu a împlinit vîrsta
de 14 ani
(1) Actele juridice încheiate de un minor care nu a împlinit vîrsta de 7 ani sînt nule.
(2) Actele juridice încheiate de un minor în vîrstă de la 7 la 14 ani, cu excepţia celor prevăzute la art. 22 alin. (2), sînt nule.
(3) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat minorului dacă nu demonstrează că nu a ştiut şi nu trebuia să ştie că cealaltă parte nu are capacitate deplină de exerciţiu în vederea încheierii actului juridic.
Articolul 224. Nulitatea actului juridic încheiat
de o persoană fără discernămînt
(1) Dacă legea nu prevede altfel, actul juridic încheiat de o persoană într-un moment în care nu putea să conştientizeze pe deplin acţiunile sale ori să îşi exprime voinţa poate fi declarat nul de instanţa de judecată.
(2) Actul juridic nu este anulabil în temeiul dispoziţiilor alin. (1) dacă:
a) face parte din categoria actelor juridice prevăzute la art. 22 alin. (2);
b) a fost încheiat în numele persoanei de către reprezentantul său împuternicit;
c) a fost încheiat de către persoana ocrotită cu încuviinţarea ocrotitorului provizoriu, curatorului sau tutorelui ori a mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor sau, după caz, cu autorizarea consiliului de familie ori a instanţei de judecată în cazul în care, conform legii sau hotărîrii judecătoreşti, actul juridic putea fi încheiat valabil doar cu încuviinţarea sau autorizarea respectivă.
(3) Moştenitorul poate cere anularea actelor juridice în temeiul dispoziţiilor alin. (1) doar în următoarele cazuri:
a) dacă dovada diminuării sau lipsei discernămîntului rezultă din însuşi cuprinsul actului juridic;
b) dacă, înainte de încheierea actului juridic, a fost depusă cerere de instituire a ocrotirii provizorii, curatelei sau tutelei ori a început să producă efecte un mandat de ocrotire în viitor în numele persoanei ocrotite.
(4) În cazul în care moştenitorul, în temeiul dispoziţiilor alin. (1), cere anularea donaţiei sau testamentului, dispoziţiile alin. (3) nu se aplică.
(5) Termenul de prescripţie extinctivă în cazul acţiunii în anulare înaintate de moştenitor curge din momentul deschiderii moştenirii, cu excepţia cazului cînd acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască despre încheierea actului juridic înainte de acea dată.
Articolul 225. Menținerea actelor juridice încheiate
de persoanele fără capacitate deplină
de exerciţiu sau fără discernămînt
(1) Instanţa de judecată poate menţine actele juridice anulabile în temeiul art. 222 sau art. 224 dacă pîrîtul oferă o reducere corespunzătoare a creanţei sale sau o despăgubire a prejudiciului suferit de persoana protejată prin anulare.
(2) La aplicarea dispoziţiilor alin. (1), instanţa de judecată va lua în considerare dacă actul juridic era util sau prejudiciabil pentru persoana protejată prin anulare, componenţa și valoarea patrimoniului acesteia, precum şi buna sau reaua-credinţă a celeilalte părţi la actul juridic.”
Art. VII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130–134, art. 415), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 39 alineatul (6), cuvintele „incapabil din cauza unei boli psihice” se substituie cu cuvintele „este supus unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
2. Articolul 58:
alineatele (2), (21), (4) și (6) vor avea următorul cuprins:
„(2) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 şi 18 ani sînt lovite de nulitate relativă. Reprezentantul legal al minorului poate încuviința toate aceste acte sau numai o parte dintre ele. Instanţa judecătorească va acorda un termen pentru încuviințarea actelor. Dacă actele nu sînt încuviințate în termenul stabilit, se va dispune anularea acestora.
(21) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de persoanele supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sînt nule. Prevederea nu se aplică în cazul în care persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei contestă hotărîrea respectivă.”
„(4) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta între 14 şi 18 ani sînt apărate în instanţa judecătorească de către părinţii, înfietorii sau curatorii acestora, instanţa fiind obligată să introducă în astfel de pricini minorii respectivi.”
„(6) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta de pînă la 14 ani sînt apărate în instanţa judecătorească de reprezentanţii legali ai acestora – părinţi, înfietori, tutori.”
3. Codul se completează cu articolul 581 cu următorul cuprins:
„Articolul 581. Capacitatea de exerciţiu al drepturilor
procedurale civile a persoanei în privinţa
căreia este instituită o măsură de ocrotire
judiciară
(1) Persoana fizică în privinţa căreia este instituită o măsura de ocrotire judiciară (persoana ocrotită) are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile în măsura în care:
a) în cadrul pricinii civile, persoana ocrotită îşi apăra drepturile, libertăţile sau interesele legitime pe care, conform legii civile, le poate exercita de sine stătător;
b) pricina civilă se referă la un act juridic pe care, conform legii civile, persoana ocrotită îl poate încheia de sine stătător.
(2) În măsura în care pentru exercitarea drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ori pentru încheierea actelor juridice, conform legii civile, persoana ocrotită are nevoie de încuviinţare sau autorizare, actele de procedură în pricinile civile care se referă la acestea sînt supuse încuviinţării sau autorizării. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată pentru toate actele de procedură aferente unei pricini civile sau pentru fiecare act de procedură în parte.
(3) În măsura în care pentru exercitarea drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ori pentru încheierea actelor juridice, conform legii civile, în numele persoanei ocrotite acţionează reprezentantul legal, actele de procedură în pricinile civile care se referă la acestea se îndeplinesc în numele persoanei ocrotite de către reprezentantul legal corespunzător (ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele etc.).
(4) În caz de dubiu, persoana se consideră că are capacitate deplină de exerciţiu pentru îndeplinirea actului de procedură. În toate cazurile, persoana ocrotită are capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor procedurale civile în pricinile care cad sub incidenţa capitolului XXVIII.
(5) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1)–(3), instanţa de judecată examinează cererea de chemare în judecată sau altă cerere depusă de o persoană ocrotită fără asistenţa sau reprezentarea persoanei însărcinate cu ocrotirea în cazul în care pricina respectivă poate fi examinată cu participarea nemijlocită a persoanei ocrotite. Dacă o persoană ocrotită a depus nemijlocit o cerere de chemare în judecată sau altă cerere în instanţa de judecată, se prezumă că pricina respectivă poate fi examinată cu participarea nemijlocită a persoanei ocrotite.
(6) În cazul prevăzut de dispoziţiile alin. (5), la cererea persoanei ocrotite sau din oficiu, cu acordul persoanei ocrotite, instanţa de judecată care examinează pricina poate desemna, prin încheiere, un curator special care va asista persoana în pricina respectivă sau un tutore special care va reprezenta persoana în pricina în cauză.
(7) În toate cazurile în care persoana ocrotită este pîrît sau intervenient accesoriu de partea pîrîtului, actele de procedură în pricinile civile se îndeplinesc în numele persoanei ocrotite de către reprezentantul legal corespunzător (ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele etc.).
(8) Actele de procedură încheiate de persoana ocrotită cu încălcarea dispoziţiilor alin. (2), (3) sau (7) sînt anulabile. Reprezentantul legal al persoanei ocrotite poate încuviinţa toate aceste acte sau numai o parte dintre acestea. Instanţa judecătorească va acorda un termen pentru încuviinţarea actelor. În cazul în care actele nu sînt încuviinţate în termenul stabilit, se va dispune anularea acestora dacă instanţa de judecată constată că ele prejudiciază persoana ocrotită sau o expun unui risc grav.
(9) În pricinile civile în care persoana ocrotită nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile, instanţa, totuşi, audiază şi ia în considerare dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite, cu excepţia cazului în care instanţei i s-a prezentat un raport de expertiză psihiatrică care confirmă că audierea persoanei ocrotite este de natură a-i dăuna sănătăţii sau dacă aceasta nu poate să-şi exprime dorinţele şi sentimentele.”
4. La articolul 73 alineatul (1), cuvintele „persoane incapabile” se substituie cu cuvintele „persoane în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
5. Articolul 77:
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut;”
litera b) se abrogă;
la litera c), textul „art.304” se substituie cu textul „art. 306”.
6. La articolul 79 alineatul (1), după cuvintele „sînt apărate în instanţă” se introduce textul „ , în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 58 şi 581, ”.
7. Articolul 81:
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
„(2) Prin derogare de la alin. (1), mandatul de ocrotire în viitor, acordat prin act juridic încheiat în formă autentică şi care a început să producă efecte, acordă mandatarului împuternicirea de a îndeplini toate actele procedurale pe care mandantul are dreptul să le exercite, cu excepțiile stabilite la art. 4812–4827 din Codul civil și de mandatul de ocrotire în viitor.”
8. Articolul 104 alineatul (1):
litera e) va avea următorul cuprins:
„e) minorii, prin reprezentanţii lor legali, iar în cazul numirii unui curator – prin acesta, dacă nu au capacitate de exercițiu al drepturilor procedurale în pricina civilă respectivă;”
alineatul se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:
„e1) persoana în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, precum şi persoana însărcinată cu ocrotirea;”.
9. La articolul 170 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) cererea a fost depusă de o persoană care, în pricina civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;”.
10. La articolul 260 alineatul (1), litera b) se abrogă.
11. Articolul 262:
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) pînă la determinarea succesorului în drepturi al persoanei ieşite din proces – în cazurile prevăzute la art. 260 lit. a);”
la litera d), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
12. La articolul 267, litera b) va avea următorul cuprins:
„b) cererea a fost depusă de o persoană care, în pricina civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;”.
13. La articolul 279 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:
„e) măsurile de ocrotire contractuale și judiciare;”
14. La articolul 294 alineatul (2), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
15. La articolul 295, cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
16. La articolul 299 alineatul (3), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
17. La articolul 300 alineatul (1), cuvintele „organul de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
18. Capitolul XXVIII va avea următorul cuprins:
(1) În procedura privind măsurile de ocrotire se examinează pricinile:
a) de instituire, reînnoire sau revocare a unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, tutelă sau curatelă);
b) de modificare a condiţiilor în care se exercită o măsură de ocrotire judiciară;
c) de desemnare şi revocare a ocrotitorului provizoriu, curatorului, tutorelui, membrilor consiliului de familie, curatorului supleant, tutorelui supleant, curatorului special, tutorelui special;
d) de contestare a deciziilor consiliului de familie sau a autorităţii tutelare în orice aspect ce ţine de măsura de ocrotire contractuală sau judiciară;
e) de contestare a faptului producerii efectelor unui mandat de ocrotire în viitor, de suspendare, revocare a mandatului de ocrotire în viitor, precum şi de acordare a unor împuterniciri suplimentare mandatarului sau unui mandatar special;
f) de soluţionare a altor chestiuni privind măsurile de ocrotire contractuale sau judiciare care, conform legii, sînt de competenţa instanţei de judecată.
(2) Cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire se depune, la alegerea petiţionarului:
a) la instanţa judecătorească de la domiciliul sau reşedinţa persoanei în privința căreia este instituită sau se solicită instituirea unei măsuri de ocrotire (denumită în sensul prezentului capitol – persoană fizică), inclusiv de la locul aflării instituţiei de tratament sau instituţiei sociale în care este stabilită aceasta;
b) la instanţa judecătorească de la domiciliul sau reşedinţa ocrotitorului provizoriu, curatorului, tutorelui sau mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor.
(3) Instanţa de judecată care examinează cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire solicită dosarul personal de la autoritatea tutelară de la domiciliul persoanei fizice. După rămînerea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti în procesul privind măsura de ocrotire, instanţa de fond va restitui dosarul personal autorităţii tutelare de la domiciliul persoanei fizice, care îl va păstra cel puţin pînă la decesul acesteia.
Articolul 303. Cheltuielile de judecată
(1) Petiţionarul este scutit de plata cheltuielilor aferente procesului privind măsura de ocrotire.
(2) Dacă se constată că petiţionarul a depus cu rea-credinţă cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire, instanţa îl va obliga la plata tuturor cheltuielilor de judecată şi la reparaţia prejudiciului cauzat.
Articolul 304. Ordonarea expertizei judiciare psihiatrice
(1) Instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea participanţilor, în pregătirea pricinii către dezbateri judiciare, poate ordona efectuarea expertizei psihiatrice a persoanei fizice.
(2) Dacă persoana fizică se eschivează în mod vădit de la expertiză, instanţa poate pronunţa, în şedinţă de judecată, cu participarea medicului psihiatru, o încheiere privind supunerea forţată a persoanei unei expertize psihiatrice.
Articolul 305. Dezbaterea în contradictoriu a cererii
de pornire a procesului privind măsura
de ocrotire
La cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, ca examinarea cererii de pornire a procesului privind măsura de ocrotire să se desfăşoare în contradictoriu. În acest caz, prevederile art. 280 alin. (3) nu se aplică.
Articolul 306. Dreptul la asistenţă juridică
(1) În cazul cererii privind instituirea, modificarea sau revocarea unei măsuri de ocrotire judiciare, persoana fizică îşi poate alege un avocat sau poate solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat.
(2) Dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi adus la cunoştinţa persoanei fizice în textul citaţiei şi la prima ei prezentare.
(3) Dacă persoana nu este asistată în judecată de avocat, în cadrul procesului judecătorul solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal.
(4) În conformitate cu legislaţia privind asistenţa juridică garantată de stat, asistenţa juridică în cazul consemnat la alin. (1) se acordă gratuit.
Articolul 307. Cuprinsul cererii de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
(1) Cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare trebuie să cuprindă:
a) date cu privire la identitatea persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire;
b) expunerea circumstanţelor, în sensul art. 4828 din Codul civil, care impun instituirea măsurii de ocrotire judiciare şi argumentarea solicitării măsurii de ocrotire respective;
c) date cu privire la persoanele propuse a fi însărcinate cu ocrotirea;
d) date cu privire la persoanele care fac parte din anturajul persoanei fizice, enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil;
e) date cu privire la medicul care tratează persoana în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire și datele de contact ale acestuia, dacă îi sînt cunoscute solicitantului;
f) situaţia familială, financiară şi patrimonială a persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire judiciare, în măsura care îi este cunoscută.
(2) La cerere se va anexa raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică a persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire, eliberat cu cel mult 2 luni înainte de data depunerii cererii.
(3) Solicitantul poate lăsa la discreția instanței de judecată alegerea măsurii de ocrotire judiciare, indicînd acest lucru în cerere.
(4) Dacă persoana fizică a întocmit un mandat de ocrotire în viitor sau în privința acesteia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, petiţionarul se va expune asupra informaţiilor respective şi, după caz, despre instanţa de judecată care a dispus instituirea măsurii de ocrotire.
Articolul 308. Audierea persoanei fizice
(1) În cazul examinării cererii prevăzute la art. 302 alin. (1), instanţa de judecată audiază persoana fizică. Aceasta poate fi însoţită de altă persoană pe care a ales-o, care nu va avea calitatea de reprezentant în proces.
(2) Audierea persoanei fizice se poate desfăşura la sediul instanţei de judecată, la reşedinţa sa, în instituţia de tratament sau instituţia socială, precum şi în orice alt loc corespunzător.
(3) Audierea are loc în şedinţă secretă, la care pot participa persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil. Avocatul persoanei este informat despre timpul şi locul audierii. Persoana fizică poate cere să fie audiată în regim individual şi închis, fiind însoţită, la dorinţă, de o persoană pe care a ales-o. Dacă este necesar, persoana fizică poate fi audiată și în prezenţa celorlalţi participanţi.
(4) Dacă consideră necesar, instanţa de judecată poate desfășura audierea persoanei fizice în prezenţa medicului care o tratează sau în prezenţa altei persoane pertinente.
(5) Instanţa de judecată va depune toate eforturile posibile pentru a constata dorinţele şi sentimentele persoanei fizice privind cererea supusă examinării, folosind metodele de comunicare care corespund stării și situaţiei persoanei audiate.
Articolul 3081. Audierea persoanei fizice la locul aflării
În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, instanța de judecată asigură audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd, prin încheiere, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 3082. Audierea altor persoane
(1) La cererea participanţilor sau din oficiu, instanţa de judecată audiază persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil.
(2) Audierea persoanelor indicate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil este obligatorie în cazul desemnării acestora, prin hotărîre judecătorească, în calitate de ocrotitor provizoriu, curator, tutore sau în alte calităţi care țin de exercitarea măsurii de ocrotire judiciare.
Articolul 3083. Efectuarea constatărilor
La cererea participanţilor sau din oficiu, instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei anchete sociale sau efectuarea de constatări de către orice autoritate ori persoană pertinentă.
Articolul 3084. Consultarea materialelor dosarului
(1) Pot lua cunoştinţă de materialele dosarului, personal sau prin reprezentant, participanţii la proces, precum şi, cu aprobarea instanţei de judecată, persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil care justifică un interes legitim.
(2) Dacă cererea de consultare a dosarului este depusă de persoana fizică, instanţa de judecată poate, prin încheiere motivată comunicată acesteia, să excludă unul sau mai multe acte din dosar dacă acestea ar putea cauza un prejudiciu moral grav.
(3) Avocatul persoanei fizice poate efectua extrase şi copii de pe materialele dosarului. Avocatului i se interzice să transmită extrasele și copiile respective, precum și copii de pe acestea, persoanei fizice și terţilor.
Articolul 3085. Consultarea dosarului după ce hotărîrea judecătorească
devine irevocabilă
Persoana fizică sau persoana însărcinată cu ocrotirea, precum şi avocaţii acestora pot lua cunoştinţă cu materialele dosarului şi efectua extrase şi copii după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.
Articolul 3086. Copiile de pe deciziile şi hotărîrile
aferente măsurii de ocrotire
(1) Copii de pe deciziile consiliului de familie şi de pe hotărîrile judecătoreşti aferente măsurii de ocrotire se pot elibera doar participanţilor şi persoanelor care au participat la luarea deciziilor sau au fost vizate de acestea.
(2) Terţii care justifică un interes legitim pot obţine copii de pe deciziile consiliului de familie şi de pe hotărîrile judecătoreşti aferente măsurii de ocrotire, cu aprobarea instanţei de judecată.
Articolul 3087. Examinarea cererii în fond
(1) În cadrul examinării pricinii în fond, instanţa de judecată audiază petiţionarul, persoana fizică, cu excepţia cazului cînd s-a pronunţat încheierea de a nu audia persoana, conform art. 3081, precum şi ceilalţi participanţi.
(2) Pricina se examinează în şedinţă secretă, cu excepţia cazului cînd la ea pot asista alte persoane enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil.
Articolul 3088. Termenul de judecare a cererii de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
Cererea de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare se scoate de pe rol dacă instanţa de judecată nu o soluţionează, prin hotărîre judecătorească, în termen de un an din data depunerii.
Articolul 3089. Judecarea cererii de reînnoire a măsurii
de ocrotire judiciare
(1) În cazul cererii de reînnoire a măsurii de ocrotire judiciare conform art. 4840 din Codul civil, instanţa de judecată va pronunţa hotărîrea judecătorească după audierea petiţionarului, a persoanei fizice în condiţiile art. 308 şi 3081 şi va obţine avizul persoanei însărcinate cu ocrotirea. Hotărîrea judecătorească se comunică în condiţiile art. 30812.
(2) Dacă se cere instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare mai restrictive faţă de persoana fizică conform art. 4840 alin. (3) din Codul civil, instanţa de judecată va aplica dispoziţiile art. 307, 3082, 3083 şi 3087 din prezentul cod.
Articolul 30810. Cererile altele decît cele de instituire
a unei măsuri de ocrotire
Instanţa de judecată soluţionează cererile care îi sînt adresate, după instituirea măsurii de ocrotire, de către persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea într-un termen de 3 luni de la data depunerii acestora dacă ele nu necesită obținerea unor informaţii suplimentare, prezentarea de probe suplimentare sau altă cercetare. În acest caz, instanţa de judecată va avertiza petiţionarul despre acest fapt şi îl va informa despre data la care se va pronunţa hotărîrea, într-un termen care nu va depăşi 9 luni din data depunerii cererii respective, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune efectuarea unei dezbateri în contradictoriu conform art. 305.
Articolul 30811. Hotărîrea judecătorească de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
În temeiul art. 481 şi 4838 din Codul civil, instanţa de judecată poate să instituie o altă măsură de ocrotire judiciară decît cea solicitată de petiţionar sau de către unul dintre participanţi.
Articolul 30812. Comunicarea hotărîrii judecătoreşti
(1) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti se comunică petiţionarului, persoanei însărcinate cu ocrotirea şi tuturor persoanelor cărora le modifică drepturile sau obligaţiile aferente măsurii de ocrotire.
(2) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti prin care se soluţionează cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare se comunică persoanei ocrotite personal, dovada anexîndu-se la dosar.
(3) Instanţa de judecată, prin încheiere motivată, poate să decidă să nu comunice dispozitivul hotărîrii judecătoreşti de instituire a măsurii de ocrotire judiciare persoanei ocrotite dacă această informaţie îi poate prejudicia grav sănătatea. În acest caz, dispozitivul se expediază avocatului său, precum şi persoanei pe care instanţa o consideră cea mai potrivită pentru a primi această comunicare.
(4) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti se comunică persoanelor care, conform art. 30813, pot depune apel. Comunicarea se efectuează prin scrisoare recomandată cu aviz de recepţie. Dacă este necesar, instanţa de judecată poate dispune efectuarea comunicării prin executor judecătoresc.
(1) Hotărîrea instanţei de judecată poate fi atacată cu apel de către oricare persoană enumerată la art. 4830 alin. (1) din Codul civil, chiar dacă acestea nu au participat la procesul desfăşurat în instanţa de fond.
(2) Hotărîrea judecătorească prin care se respinge cererea de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare poate fi atacată cu apel doar de către petiţionar.
Articolul 30814. Curgerea termenului de apel
Termenul de apel împotriva hotărîrii judecătoreşti prin care se instituie o măsură de ocrotire judiciară începe să curgă:
a) în privinţa persoanei fizice – din data comunicării conform art. 30812;
b) în privinţa persoanelor cărora hotărîrea trebuie să le fie comunicată – din data aducerii la cunoştinţă;
c) în privinţa celorlalte persoane care au drept de atac – din data pronunţării dispozitivului hotărîrii.
Articolul 30815. Citarea persoanelor care au dreptul
de a depune apel
Citaţia privind judecarea apelului se va expedia tuturor persoanelor care au dreptul de a depune apel şi care vor avea dreptul să participe la examinarea apelului.
(1) Judecătorul poate să suspende efectele mandatului de ocrotire în viitor prin hotărîrea judecătorească sau încheierea privind instituirea unei ocrotiri provizorii sau, dacă existenţa mandatului îi este adusă la cunoştinţă ulterior, printr-o hotărîre sau încheiere pronunţată pe durata ocrotirii provizorii.
(2) Dacă măsura de ocrotire provizorie încetează, mandatul de ocrotire în viitor îşi reia efectul de plin drept, cu excepţia cazului în care instanţa de judecată îl revocă sau instituie o măsură de ocrotire judiciară.
Articolul 30817. Dreptul de a contesta hotărîrea
judecătorească prin care se acordă
împuterniciri suplimentare
Hotărîrea judecătorească prin care se împuterniceşte, în aplicarea art. 4821 şi 4827din Codul civil, mandatarul sau un mandatar special cu încheierea actelor juridice care exced mandatul de ocrotire în viitor poate fi atacată doar de către mandant, mandatar, persoana însărcinată cu controlul executării mandatului, în sensul art. 4815 alin. (3), şi de către persoanele ale căror drepturi sînt afectate prin aceasta.”
19. La articolul 311, alineatul (2) se completează în final cu textul: „Hotărîrea respectivă nu afectează capacitatea de exerciţiu a persoanei.”
20. Articolul 317 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Hotărîrea judecătorească prin care se admite cererea de efectuare a examenului psihiatric sau cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie fără liberul consimţămînt nu afectează capacitatea de exerciţiu a persoanei.”
21. La articolul 3181 alineatul (1), cuvintele „organul de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
22. La articolul 476 alineatul (1) litera a), cuvintele „una dintre părţile la convenţia arbitrală se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „una dintre părţile convenţiei arbitrale nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
Art. VIII. – La articolul 12 alineatul (3) litera d) din Legea nr. 271/2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 141–145, art. 576), cu modificările şi completările ulterioare, cuvintele „persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu” se substituie cu cuvintele „persoanele în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
Art. IX. – Articolul 52 din Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
la alineatul (1), textul „ , ale persoanelor cu capacitate de exerciţiu limitată sau ale persoanelor declarate, în modul stabilit, incapabile” se exclude;
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) În cazul în care în privinţa participantului la procedura de executare este instituită o măsură de ocrotire judiciară, capacitatea de exerciţiu în procedura de executare se determină conform art. 581 din Codul de procedură civilă.”
Art. X. – Legea nr. 24/2008 cu privire la arbitrajul comercial internaţional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 88–89, art. 316), cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 37 alineatul (2) litera a), cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
2. La articolul 39 alineatul (1) litera a), cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
Art. XI. – Articolul 16 din Legea nr. 42/2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 81, art. 273), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul minorilor sau al persoanelor în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, consimţămîntul este dat de către părinţi sau, după caz, de către reprezentantul legal al acestora în condiţiile legii.”
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) În cazul în care asupra primitorului este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea primitorului nu îi permite să ia de sine stătător o decizie personală informată privind transplantul, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista primitorul în condiţiile legii.”
Art. XII. – La articolul 13 alineatul (2) din Legea nr. 153/2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143–144, art. 583,), cuvintele „persoanelor declarate incapabile” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. XIII. – Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 131–134, art. 441), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 20 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei în privinţa părinţilor;”.
2. La articolul 23 alineatul (1) litera a), cuvintele „sînt declaraţi incapabili” se substituie cu cuvintele „sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
3. Articolul 24:
la alineatul (3), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei;”
articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În cazul în care asupra părintelui este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea părintelui nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind adopţia, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista părintele în condiţiile legii.”
la alineatul (5), cuvintele „declaraţi incapabili” se substituie cu cuvintele „supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. XIV. – La articolul 60 alineatul (7) din Legea insolvabilităţii nr. 149/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193–197, art. 663), cu modificările și completările ulterioare, cuvintele „declarată incapabilă” se substituie cu cuvintele „supusă unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotirea provizorie, curatela sau tutela)”.
Art. XV. – Legea nr. 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 167–172, art. 534), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 8, litera i) va avea următorul cuprins:
„i) în privința unuia dintre părinții copilului este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă).”
2. Articolul 15:
la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) sînt supuşi unei măsuri de ocrotire judiciare, fapt confirmat prin hotărîre a instanței de judecată;”
la alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
„e) expirării sau revocării măsurii de ocrotire judiciare instituite în privinţa mamei/tatălui copilului;”.
Art. XVI. – La articolul 33 alineatul (2) din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 174–177, art. 397), litera f) va avea următorul cuprins:
„f) în cazul decesului titularului certificatului cheii publice sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) în privinţa titularului;”.
Art. XVII. – (1) La expirarea termenului de un an din data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt limitate în capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu, iar curatela asupra lor încetează de plin drept.
(2) Pricinile civile de limitare a persoanei fizice în capacitate de exerciţiu în privinţa cărora nu s-au pronunţat hotărîri definitive vor fi scoase de pe rol de instanțele de judecată din oficiu.
(3) Persoanele fizice majore care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt lipsite de capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice în privința cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care va fi guvernată de dispoziţiile prezentei legi.
(4) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la alin. (3), vor înceta de plin drept la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia cazului cînd acestea sînt revocate de către instanţa de judecată înaintea expirării termenului respectiv, cu sau fără instituirea unei noi măsuri de ocrotire judiciare conform alin. (5).
(5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice persoană îndreptăţită conform art. 4830 din Codul civil poate depune cerere de instituire a măsurii de ocrotire judiciare în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(6) Pricinile civile de lipsire a persoanei fizice de capacitate de exerciţiu în privinţa cărora nu s-au pronunţat hotărîri definitive, la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi soluţionate conform dispoziţiilor de drept material şi procedural în vigoare la data pronunţării hotărîrii.
(7) Prevederile art. 48 şi 4832 din Codul civil intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi.
(8) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, autorităţile administrației publice locale vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(9) Guvernul, în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(10) Guvernul, în termen de 12 luni, va adopta actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
(11) Actele legislative, precum şi actele normative subordonate legii se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 66. Chişinău, 13 aprilie 2017.
Art. I. – La articolul 3 alineatul (2) din Legea nr. 269/1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 6, art. 54), cu modificările şi completările ulterioare, cuvintele „persoanelor declarate incapabile de către instanţa de judecată” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. II. – Legea nr. 1402/1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 44–46, art. 310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 7 alineatul (2), textul „ , organul de tutelă și curatelă” se substituie cu textul „ – autoritatea tutelară”.
2. Legea se completează cu articolele 141 şi 142 cu următorul cuprins:
„Articolul 141. Raportul de expertiză extrajudiciară
psihiatrică efectuată în scopul instituirii
unei măsuri de ocrotire
(1) Suplimentar la cerinţele stabilite de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare, raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică trebuie să cuprindă următoarele informații:
a) descrierea detaliată a bolii mintale sau deficienţei fizice, mintale sau psihologice a persoanei vizate;
b) măsura în care persoana vizată, ca urmare a bolii mintale sau deficienţei fizice, mintale sau psihologice, nu poate conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa sa, precum şi necesitatea asistării sau reprezentării persoanei la încheierea actelor juridice atît patrimoniale, cît şi cu caracter personal;
c) dacă audierea în instanţa de judecată a persoanei vizate îi poate dăuna sănătăţii sau dacă persoana respectivă nu poate să-şi exprime dorinţele şi sentimentele;
d) dacă, avînd în vedere stadiul dezvoltării ştiinţei, există sau nu semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăţi;
e) faptul că raportul este eliberat doar pentru instituirea unei măsuri de ocrotire a persoanei vizate.
(2) Măsura de ocrotire se instituie asupra persoanei conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova.
(3) Instanţa de judecată poate obliga autoritatea emitentă a raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică să dea explicaţii asupra acestuia în formă scrisă sau în cadrul şedinţei de judecată.
(4) Prin derogare de la art. 19 alin. (5) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică poate servi drept probă atît într-o procedură extrajudiciară, cît şi într-un proces judiciar.
Articolul 142. Expertiza extrajudiciară psihiatrică efectuată
în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire
(1) În cazul solicitării expertizei extrajudiciare psihiatrice în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, persoana vizată va fi examinată în termen de cel mult 7 zile din data depunerii unei cereri de către aceasta sau de către persoanele care au dreptul de a cere instituirea măsurii de ocrotire conform legii, inclusiv de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor. Raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică se eliberează solicitantului în termen de 7 zile după examinarea persoanei vizate.
(2) Solicitantul depune personal cererea, prezentînd actul său de identitate și al persoanei vizate. Se interzice solicitarea unor documente suplimentare de la solicitant sau persoana vizată. La cererea instituţiei de expertiză judiciară, prin derogare de la actele normative privind protecţia datelor cu caracter personal, privind drepturile pacienţilor şi alte acte relevante, autoritatea publică, instituţia medico-sanitară și medicul persoanei vizate au obligația de a furniza informaţiile necesare pentru întocmirea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire.
(3) În cazul în care eliberarea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire este solicitată de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, acesta va anexa la cerere originalul mandatului, semnat de mandant şi contrasemnat de mandatar, care va fi returnat.
(4) Dacă eliberarea raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire este solicitată de către mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor prevăzut de art. 4817 din Codul civil, acesta va anexa la cerere:
a) originalul mandatului, semnat de părinte sau părinţi şi contrasemnat de mandatar;
b) certificatul de deces al unuia sau al ambilor părinți, care au eliberat mandatul respectiv, ori raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire în privința părintelui sau părinţilor care au eliberat mandatul.
(5) Persoana vizată nu poate fi supusă forţat examinării psihiatrice, decît în condițiile Codului de procedură civilă.
(6) În caz de dificultate sau imposibilitate de a examina persoana la sediul instituţiei de expertiză judiciară, aceasta va fi examinată la locul aflării, dacă se află pe teritoriul Republicii Moldova.”
3. Articolul 27:
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Minorul poate fi spitalizat în staţionarul de psihiatrie la cererea sau cu liberul consimţămînt al părinţilor ori al altui reprezentant legal.”
articolul se completează cu alineatele (41), (42) şi (43) cu următorul cuprins:
„(41) Cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie poate fi depusă, în numele persoanei suferinde de tulburări psihice, de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor dacă mandatul prevede expres acest fapt.
(42) În cazul în care în privința persoanei este instituită măsura de ocrotire provizorie sau curatela, iar starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind internarea, la depunerea cererii de spitalizare în staţionarul de psihiatrie, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana respectivă, prin contrasemnarea cererii, în condiţiile legii. În cazul în care în privința persoanei este instituită tutela, cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie se semnează de către tutore.
(43) În cazurile prevăzute la alin. (41) și (42) este interzisă internarea persoanei suferinde de tulburări psihice dacă internarea contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorințelor persoanei în privința căreia este instituită o măsură de ocrotire este obligatorie prezenţa persoanei care va facilita stabilirea acestora (persoana de încredere). Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana suferindă de tulburări psihice. În lipsa unei alegeri, persoana de încredere va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.”
4. La articolul 28, după cuvintele „sau al reprezentantului ei legal” se introduc cuvintele „care acționează conform dorinţelor exprimate de persoana suferindă de tulburări psihice”.
5. La articolul 30 alineatul (2), cuvintele „organul de tutelă și curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
6. La articolul 39 alineatul (2), după cuvintele „a cererii reprezentantului lui legal” se introduc cuvintele „care acţionează conform dorinţelor și sentimentelor exprimate de către pacient, în orice formă, din care rezultă că internarea contravine dorinţelor exprimate de acesta”, iar în final alineatul se completează cu textul: „La identificarea dorințelor pacientului este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita identificarea acestor dorinţe.”
7. Articolul 40:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Drept temei pentru internare într-o instituţie psihoneurologică serveşte avizul comisiei medicale, cu participarea medicului psihiatru, aviz eliberat în temeiul:
a) cererii depuse de către persoana suferindă de tulburări psihice, chiar dacă în privinţa acesteia este instituită o măsură de ocrotire judiciară. În cazul în care asupra persoanei este instituită ocrotirea provizorie sau curatela, iar starea acesteia nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind internarea, ocrotitorul provizoriu sau curatorul o va asista la luarea deciziei;
b) cererii depuse în numele persoanei suferinde de tulburări psihice de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor dacă mandatul prevede expres acest fapt;
c) cererii depuse, în condiţiile legii, de către tutorele persoanei suferinde de tulburări psihice în privinţa căreia este instituită tutela.
În cazurile prevăzute la lit. a) și b) este interzisă internarea persoanei suferinde de tulburări psihice dacă decizia respectivă contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorinţelor persoanei este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita stabilirea acestora.”
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Avizul comisiei medicale, eliberat în temeiul alin. (1) lit. a), trebuie să conţină date despre faptul că persoana suferă de tulburări psihice care nu-i permit să se afle într-o instituţie nespecializată.”
la alineatul (2), cuvintele „Organul de tutelă și curatelă este obligat” se substituie cu cuvintele „Autoritatea tutelară este obligată”.
8. La articolul 42 alineatul (3), cuvintele „și a eventualei revizuiri a hotărîrii privind incapacitatea lor” se substituie cu cuvintele „și, dupa caz, a revizuirii hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare în privinţa acestora”.
9. La articolul 43, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Ieșirea din instituția psihoneurologică se efectuează în temeiul:
a) cererii sau dorințelor și sentimentelor persoanei internate, exprimate în orice formă, din care rezultă că internarea contravine dorinţelor acestuia. La identificarea dorinţelor persoanei este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita stabilirea acestora;
b) cererii părinţilor, rudelor, reprezentantului legal sau, după caz, a persoanei însărcinate cu ocrotirea (asistentul, mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele, membrii consiliului de familie), care se obligă de a îngriji, după externare, de minor sau de persoana în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire contractuală (contractul de asistenţă, mandatul de ocrotire în viitor) ori judiciară (ocrotirea provizorie, curatela, tutela).”
Art. III. – La articolul 128 alineatul (5) din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007, pag. 103), cu modificările şi completările ulterioare, litera d) va avea următorul cuprins:
„d) este supus măsurii de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă).”
Art. IV. – Codul familiei nr. 1316/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 15 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:
„f) persoane dintre care cel puţin în privința uneia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) şi lipseşte autorizarea prevăzută de lege la încheierea căsătoriei;”.
2. La articolul 33 alineatul (2), cuvintele „tutorelui soţului declarat incapabil” se substituie cu cuvintele „tutorelui soţului în privinţa căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei”.
3. La articolul 36 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) este supus unei măsuri de ocrotire judiciare;”.
4. Articolul 42:
la alineatul (1) litera c), cuvintele „tutorele soţului declarat incapabil” se substituie cu cuvintele „tutorele soţului în privinţa căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei”;
la alineatul (2), cuvintele „cu o persoană declarată incapabilă” se substituie cu cuvintele „ a căsătoriei încheiate cu încălcarea art. 15 alin. (1) lit. f)”.
5. La articolul 47 alineatul (6), textul „ , incapabilă” se exclude, iar în final alineatul se completează cu textul: „În cazul în care în privința mamei este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.”
6. La articolul 49 alineatul (1), cuvintele „sau tutorele părintelui declarat incapabil” se exclud, iar în final alineatul se completează cu textul: „În cazul în care în privința tatălui este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.”
7. La articolul 51 alineatul (4), cuvintele „declaraţi incapabili sau” se substituie cu cuvintele „sînt supuşi unei măsuri de ocrotire judiciare sau declarați”.
8. La articolul 92, textul: „În cazul cînd debitorul întreţinerii şi/sau creditorul întreţinerii sînt declaraţi incapabili, contractul este încheiat de către reprezentanţii legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitată de exerciţiu încheie contractul cu acordul curatorului.” se exclude.
9. La articolul 94 alineatul (5), cuvintele „sau major incapabil” se exclud.
10. La articolul 107 alineatul (2), cuvintele „al persoanei majore incapabile” se substituie cu cuvintele „al persoanei supuse unei măsuri de ocrotire judiciare”.
11. La articolul 143 alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) în privinţa căreia este instituită o măsura de ocrotire judiciară;”.
12. La articolul 150 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară;”.
Art. V. – La articolul 1 din Legea nr. 713/2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 208), cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea „casă-internat” va avea următorul cuprins:
„casă-internat – instituţie din sistemul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei destinată întreţinerii persoanelor care nu au discernămînt complet, chiar dacă în privinţa acestora este instituită o măsură de ocrotire judiciară, care şi-au pierdut relaţiile sociale şi care necesită să li se aplice măsuri de îmbunătăţire a sănătăţii, de adaptare socială şi de restabilire a discernămîntului pentru a fi readuse la viaţă normală;”.
Art. VI. – Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82–86, art. 661), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În cartea întîi, la titlul II, după textul:
„Capitolul I
PERSOANA FIZICĂ”
se introduce textul:PERSOANA FIZICĂ”
„Secţiunea 1
Dispoziţii generale”.
2. Codul se completează cu articolele 221 şi 222 cu următorul cuprins:Dispoziţii generale”.
„Articolul 221. Restricţii la încheierea actelor juridice
în numele minorului care nu are capacitate
deplină de exerciţiu
(1) Actele juridice prevăzute la art. 4875 alin. (1), încheiate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu, produc efecte juridice doar după autorizarea de către consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, de către autoritatea tutelară. Dispozițiile art. 4875 alin. (2)–(5), art. 4884–4891, art. 4899 și art. 48100 se aplică în mod corespunzător.
(2) În numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu nu se pot încheia, sub sancţiunea nulităţii absolute, actele juridice prevăzute la art. 4876.
Articolul 222. Regimul mijloacelor băneşti ale minorului
care nu are capacitate deplină de exerciţiu
(1) Operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia, dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie ca o anumită sumă de bani care aparține minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu să fie depusă pe un cont special al acestuia, de pe care se vor efectua extrageri doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. Dispoziţiile prezentului alineat nu se aplică în cazul executării silite asupra mijloacelor băneşti ale minorului.
(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară este obligată să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa instituţiei la care este deschis contul pe numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu despre regimul special instituit conform alin. (2).”
3. Articolele 24 şi 25 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 24. Instituirea măsurii de ocrotire
judiciară
(1) În condiţiile prezentului cod, în privința persoanei fizice care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate fi instituită, prin hotărîre judecătorească, măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei, a ocrotirii provizorii sau a tutelei.
(2) În toate situaţiile, persoana în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară este în drept să încheie de sine stătător actele juridice prevăzute la art. 22 alin. (2).
Articolul 25. Ineficienţa actului juridic la care este parte
un minor sau o persoană supusă unei măsuri
de ocrotire
judiciare, încheiat fără încuviințarea ori autorizarea necesară
(1) Actul juridic la care este parte un minor care a împlinit vîrsta de 14 ani și care nu are capacitate deplină de exercițiu sau o persoană în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, încheiat fără încuviinţarea părintelui, a adoptatorului, a curatorului, a tutorelui ori a altui ocrotitor sau fără autorizarea consiliului de familie ori a instanţei de judecată, necesare potrivit legii, nu produce efecte juridice decît după încuviinţarea sau, după caz, autorizarea corespunzătoare.
(2) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat celeilalte părţi dacă se demonstrează că a ştiut sau trebuia să ştie despre temeiul de ineficienţă.
(3) După ce minorul sau persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu, actul juridic încheiat în condițiile alin. (1) produce efecte juridice doar dacă este confirmat de acesta.”
4. După articolul 31, codul se completează cu textul:
„Secţiunea a 2-a
Tutela şi curatela minorilor”.
5. Articolul 32 va avea următorul cuprins:Tutela şi curatela minorilor”.
„Articolul 32. Temeiurile instituirii tutelei şi curatelei
asupra minorilor
(1) Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică tutelei și curatelei instituite asupra minorilor aflați în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia cazului în care aceștia au dobîndit capacitate deplină de exerciţiu.
(2) Tutela sau curatela asupra minorului se instituie în cazul în care acestuia i s-a atribuit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau statut de copil rămas fără ocrotire părintească.
(3) Dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), minorul a fost plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de plasament de tip rezidenţial, atribuţiile de tutore sau, după caz, curator asupra minorului sînt exercitate de instituția în care acesta a fost plasat, cu excepţia cazului în care minorul are tutore sau curator.”
6. Articolul 33:
denumirea articolului și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
„Articolul 33. Tutela minorului
(1) Tutela se instituie asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani.”
articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Dispoziţiile art. 4851 se aplică în mod corespunzător.”
7. Articolul 34:
denumirea articolului și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
„Articolul 34. Curatela minorului
(1) Curatela se instituie asupra minorilor cu vîrstă cuprinsă între 14 și 18 ani.”
la alineatul (2), cuvîntul „consimţămîntul” se substituie cu cuvîntul „încuviinţarea”;
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Dispoziţiile art. 4844 se aplică în mod corespunzător.”
8. Articolul 35 se abrogă.
9. La articolul 36, în denumire şi la alineatul (1), după cuvintele „tutelei sau curatelei” se introduc cuvintele „asupra minorului”.
10. Articolul 37:
în denumirea articolului, cuvîntul „persoanele” se substituie cu cuvîntul „minorii”;
în preambul şi la litera a), cuvîntul „persoanei” se substituie cu cuvîntul „minorului”.
11. Articolul 38:
denumirea articolului se completează în final cu cuvîntul „minorului”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Poate fi tutore sau curator al minorului o singură persoană fizică ori soțul și soția împreună dacă nu se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (4) şi dacă au consimțit expres. Dispozițiile art. 4843 și 4845 se aplică în mod corespunzător.”
la alineatul (2), cuvintele „persoanei internate” se substituie cu cuvintele „minorului internat”, iar cuvîntul „persoana” – cu cuvîntul „minorul”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 381 alin. (7), tutorele și curatorul minorului sînt desemnați de autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei asupra căreia trebuie instituită tutela sau curatela, din oficiu sau la sesizarea persoanelor prevăzute la art. 37.”
la alineatul (4):
litera b) va avea următorul cuprins:
„b) persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare;”
la litera g), cuvintele „persoanei puse” se substituie cu cuvintele „minorului pus”;
litera i) va avea următorul cuprins:
„i) cel căruia i s-a revocat calitatea de tutore, curator sau ocrotitor provizoriu din culpa sa;”.
12. Codul se completează cu articolele 381 şi 382 cu următorul cuprins:
„Articolul 381. Consiliul de familie al minorului
(1) Autoritatea tutelară, la instituirea tutelei sau a curatelei asupra minorului, poate institui și consiliul de familie al minorului dacă necesitatea de ocrotire a minorului ori consistenţa şi valoarea patrimoniului justifică acest lucru şi dacă componenţa familiei permite acest fapt.
(2) Membrii consiliului de familie sînt desemnaţi de către autoritatea tutelară pentru durata tutelei sau curatelei.
(3) Consiliul de familie al minorului este compus din cel puţin 3 membri cu drept de vot. Tutorele sau, după caz, curatorul este membru al consiliului din oficiu, fără drept de vot.
(4) Pot fi membri ai consiliului de familie rudele minorului, iar în absenţa acestora, alte persoane care manifestă interes pentru el şi pentru bunăstarea acestuia.
(5) Autoritatea tutelară va depune eforturi ca ambele linii colaterale de rudenie să fie reprezentate în consiliul de familie.
(6) Autoritatea tutelară desemnează membrii consiliului de familie bazîndu-se pe dorinţele şi sentimentele exprimate de minorul care a împlinit vîrsta de 10 ani, pe relaţiile sale obişnuite, pe interesul care îl manifestă candidaţii şi eventualele recomandări ale rudelor.
(7) Consiliul de familie desemnează şi revocă tutorele și curatorul minorului.
Articolul 382. Tutorele supleant și curatorul supleant.
Tutorele special şi curatorul special
(1) În condiţiile prevăzute la art. 4848, consiliul de familie al minorului sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate desemna minorului un tutore supleant sau, după caz, un curator supleant.
(2) În condiţiile prevăzute la art. 4849, consiliul de familie al minorului sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate desemna minorului un tutore special sau, după caz, un curator special.
(3) Dispoziţiile art. 38 alin. (4) se aplică tutorelui supleant, tutorelui special sau, după caz, curatorului supleant, curatorului special.”
13. Articolul 40:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 40. Obligaţiile tutorelui minorului şi ale
curatorului minorului”;
alineatul (1):
la litera a), cuvintele „persoana aflată” se substituie cu cuvintele „minorul pus”;
la literele b) și c), cuvintele „persoanei puse” se substituie cu cuvintele „minorului pus”.
14. Articolul 41:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 41. Administrarea patrimoniului minorului
pus sub tutelă”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile art. 4867–4881 se aplică în mod corespunzător tutelei minorului.”
alineatele (4) şi (5) se abrogă.
15. Articolele 42 şi 43 se abrogă.
16. Articolul 44:
la alineatul (1), cuvintele „autoritatea tutelară” se substituie cu cuvintele „consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară”;
la alineatul (2), textul „art. 42 şi 43” se substituie cu textul „art. 4867–4881”.
17. Articolul 45 se abrogă.
18. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Articolul 46. Revocarea calităţii de tutore şi curator.
Revocarea tutelei și a curatelei
(1) Minorul, precum şi persoanele indicate la art. 37 pot contesta sau denunţa la autoritatea tutelară actele şi faptele tutorelui, ale tutorelui supleant și ale tutorelui special, precum și cele ale curatorului, ale curatorului supleant și ale curatorului special, care prejudiciază interesele minorului.
(2) Tutorilor, tutorilor supleanți și tutorilor speciali, precum și curatorilor, curatorilor supleanți și curatorilor speciali li se revocă calitatea respectivă dacă au săvîrşit un abuz, o neglijenţă gravă sau alte fapte care-i fac nedemni de a fi tutori sau curatori, precum şi dacă nu şi-au îndeplinit corespunzător obligațiile.
(3) Autoritatea tutelară revocă tutela sau curatela minorului dacă minorul a fost restituit părinţilor sau a fost înfiat.
(4) În cazul plasării minorului pus sub tutelă sau curatelă într-o instituţie de asistenţă socială publică, de educaţie, de învăţămînt, de tratament sau într-o altă instituţie similară, autoritatea tutelară revocă tutorele sau curatorul dacă aceasta nu contravine intereselor persoanei puse sub tutelă sau curatelă.
(5) Consiliul de familie ori, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară revocă tutorele, tutorele supleant și tutorele special, precum și curatorul, curatorul supleant și curatorul special, la cererea acestora, dacă există motive întemeiate.”
19. La articolul 47, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) La atingerea vîrstei de 14 ani de către minorul pus sub tutelă, tutela asupra lui încetează, iar persoana care a avut calitatea de tutore, tutore supleant sau tutore special devine, respectiv, curator, curator supleant sau curator special, fără a fi necesară o hotărîre suplimentară în acest sens.”
20. Articolul 48 va avea următorul cuprins:
„Articolul 48. Publicitatea tutelei şi curatelei minorului
(1) Instituirea, revocarea și modificarea tutelei şi curatelei (inclusiv desemnarea unui alt tutore, tutore supleant sau tutore special ori, după caz, a unui alt curator, curator supleant sau curator special) devin opozabile terţilor doar după înregistrarea acestor date în modul prevăzut de Guvern. Datele respective sînt opozabile terţilor care au luat cunoştinţă de acestea prin altă modalitate.
(2) În termen de 3 zile de la data luării deciziei de instituire, modificare sau revocare a tutelei ori curatelei, autoritatea tutelară este obligată să transmită o copie de pe aceasta autorităţii competente în scopul efectuării înregistrării respective.
(3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător deciziei consiliului de familie al minorului prin care se desemnează sau se revocă tutorele, tutorele supleant sau tutorele special, precum și, după caz, curatorul, curatorul supleant sau curatorul special. Autoritatea tutelară va transmite autorităţii competente o copie de pe decizia respectivă în scopul efectuării înregistrării, cu excepţia cazului contestării acesteia în instanţa de judecată.
(4) Tutorele, tutorele supleant și tutorele special, precum și curatorul, curatorul supleant și curatorul special sînt în drept de a obţine extrase privind tutela sau, după caz, curatela pe care o exercită, precum și privind minorul. În alte cazuri, extrasele privind tutela sau curatela minorului sînt eliberate dacă solicitantul are un interes legitim, în modul stabilit prin regulament aprobat de Guvern.”
[Prevederile art. 48 intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi]
21. După articolul 48, codul se completează cu secţiunile 3 și 4 și cu denumirea secțiunii 5 cu următorul cuprins:
„Secţiunea a 3-a
Măsurile de ocrotire contractuale și judiciare
Subsecţiunea 1
Dispoziţii comune
Articolul 481. Temeiurile, formele şi principiile Măsurile de ocrotire contractuale și judiciare
Subsecţiunea 1
Dispoziţii comune
ocrotirii
(1) Persoana fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală şi care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate beneficia de o măsură de ocrotire, instituită în funcţie de starea sau situaţia sa.
(2) Dacă nu s-a dispus altfel, măsura de ocrotire are ca scop ocrotirea atît a persoanei, cît şi a intereselor patrimoniale ale acesteia. Măsura de ocrotire poate fi limitată la unul din aceste două domenii.
(3) Măsurile de ocrotire pot fi contractuale (contractul de asistenţă, mandatul de ocrotire în viitor) și judiciare (ocrotirea provizorie, curatela, tutela).
(4) Toate măsurile de ocrotire se instituie şi se exercită în condiţiile respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale şi a demnităţii persoanei. Măsurile de ocrotire urmăresc interesul şi bunăstarea persoanei în privința căreia se instituie şi favorizează, pe cît este posibil, autonomia acesteia.
(5) Viaţa sexuală constituie o componentă a vieţii private şi a libertăţii individuale, iar orice restricţie a acesteia trebuie să fie legitimă, adecvată şi proporţională scopului urmărit.
(6) La luarea oricărei decizii care vizează persoana în privința căreia este instituită o măsură de ocrotire (persoana ocrotită) sau interesele patrimoniale ale acesteia, instanţa de judecată, autoritatea tutelară și persoana însărcinată cu ocrotirea (asistentul, mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele, membrii consiliului de familie) vor acorda prioritate dorinţelor şi sentimentelor persoanei ocrotite, exprimate de sine stătător sau, la solicitarea acesteia, cu ajutorul persoanei de încredere. Dorințele și sentimentele persoanei ocrotite vor avea prioritate, chiar dacă sînt susceptibile de a expune persoana ocrotită unui anumit risc, cu excepţia cazului în care ea se expune unui risc grav ce nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(7) Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana ocrotită pentru a fi asistată în comunicare. În absenţa unei alegeri, persoana de încredere, solicitată de persoana ocrotită, va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.
Articolul 482. Competenţa generală a instanţei de judecată
şi a autorităţii tutelare
(1) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară exercită supravegherea generală a măsurilor de ocrotire, conform competenţei prevăzute de lege.
(2) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară pot vizita sau cere să se efectueze vizite persoanelor ocrotite şi celor în privinţa cărora s-a depus o cerere de instituire a măsurii de ocrotire.
(3) Persoanele însărcinate cu ocrotirea sînt obligate să se prezinte ori de cîte ori sînt convocate şi să comunice orice informaţie în legătură cu exercitarea ocrotirii persoanei.
(4) Autoritatea tutelară poate, la cerere sau din oficiu, să emită prescripţii obligatorii persoanelor însărcinate cu ocrotirea.
(5) La cererea motivată a oricărei persoane interesate, după audierea sau citarea acesteia, instanţa de judecată poate să revoce calitatea persoanei însărcinate cu ocrotirea în caz de neexecutare a obligaţiilor ce îi revin, precum şi în baza altor temeiuri prevăzute de lege.
Articolul 483. Ocrotitorul autorizat
(1) Poate desfăşura activitate de ocrotitor autorizat persoana care deţine autorizaţia de ocrotitor autorizat, eliberată conform prevederilor legale.
(2) Autorizaţia de ocrotitor autorizat poate fi solicitată de către persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, de instituţia de tratament sau de instituţia socială, precum şi de asociaţia obştească care, conform statutului, are ca principal gen de activitate apărarea drepturilor şi intereselor persoanelor cu boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice.
(3) Autoritatea abilitată să autorizeze, condiţiile și modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţii de ocrotitor autorizat se stabilesc prin regulament aprobat de Guvern.
Articolul 484. Obligaţiile generale ale persoanei
însărcinate cu ocrotirea
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea, după posibilitate, informează şi consultă cu regularitate persoana ocrotită despre toate aspectele ce ţin de măsura de ocrotire, precum şi îi oferă suport sau o consultă la solicitarea persoanei ocrotite ori reieşind din circumstanţe. În cazul în care persoana însărcinată cu ocrotirea acţionează în numele persoanei ocrotite, aceasta este obligată să se conducă de opinia persoanei reprezentate, în măsura în care persoana ocrotită poate exprima o asemenea opinie.
(2) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să evalueze şi să ia în considerare, după posibilitate, dorinţele şi sentimentele din trecut şi prezent ale persoanei ocrotite.
(3) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să ducă o evidenţă separată a patrimoniului şi a activităţilor persoanei ocrotite şi să păstreze elementele de probă utile pentru a putea demonstra exercitarea corespunzătoare a măsurii de ocrotire.
(4) Persoana însărcinată cu ocrotirea este obligată să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care vizează persoana ocrotită, inclusiv a datelor cu caracter personal, sau care se referă la patrimoniul acesteia, cu excepţia cazului în care dezvăluirea acestor informaţii este necesară în procesul exercitării măsurii de ocrotire ori pentru supravegherea exercitării acesteia de către autoritatea competentă sau instanţa de judecată, precum şi a altor cazuri prevăzute de lege.
Articolul 485. Respectarea instrucţiunilor în vederea
ocrotirii
(1) Instrucţiunile persoanei fizice cu capacitate deplină de exerciţiu referitoare la ocrotirea patrimoniului său în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa (instrucţiuni în vederea ocrotirii) trebuie să fie respectate de către persoanele însărcinate cu ocrotirea şi de instanţa de judecată, cu excepţia cazului în care persoana se expune unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(2) Instrucţiunile în vederea ocrotirii, prin care se desemnează una sau mai multe persoane care vor acţiona în calitate de ocrotitor provizoriu, curator, tutore sau de altă persoană însărcinată cu ocrotirea, trebuie să fie respectate, cu excepţia cazului în care persoana desemnată refuză această calitate, se află în imposibilitate de a o exercita sau dacă persoana care a emis instrucțiunile se expune unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare.
(3) Instrucţiunile în vederea ocrotirii se întocmesc, se modifică şi se revocă în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, personal de către persoana care emite instrucțiunile.
(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care părinţii sau părintele supraviețuitor, nefiind supuși măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei sau a tutelei şi exercitînd ocrotirea părintească asupra copilului minor sau asumîndu-şi îngrijirea materială şi morală a acestuia, desemnează una sau mai multe persoane care vor acţiona în calitate, după caz, de ocrotitor provizoriu, curator sau tutore al copilului în situația în care ei vor deceda ori, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își vor putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(5) La cererea persoanei care a întocmit instrucţiunile în vederea ocrotirii, acestea pot fi înregistrate în modul prevăzut de Guvern. În caz de modificare sau revocare a instrucţiunilor care au fost înregistrate, persoana va cere înregistrarea modificării sau, după caz, radierea înregistrării.
(6) Omiterea efectuării înregistrării prevăzute la alin. (5) nu afectează validitatea instrucţiunilor, a modificării sau, după caz, a revocării lor.
(7) Orice persoană poate invoca existenţa instrucţiunilor în vederea ocrotirii. Instanţa de judecată va cerceta din oficiu înregistrările prevăzute la alin. (5).
(8) Dacă circumstanţele care au stat la baza întocmirii unor instrucţiuni se modifică esenţial, astfel încît se poate prezuma că persoana nu ar mai întocmi acele instrucţiuni sau le-ar fi întocmit diferit, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unei persoane interesate, poate să modifice sau să anuleze instrucţiunile respective în cazul în care respectarea acestora va expune persoana unui risc grav care nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor măsuri suplimentare. Înainte de a hotărî asupra modificării sau anulării instrucțiunilor, instanţa de judecată va audia persoana care a întocmit instrucțiunile şi va constata dorinţele acesteia privind instrucţiunile.
(9) Dacă instrucţiunile au fost modificate sau revocate ori dacă a fost anulată modificarea sau revocarea acestora, instanţa de judecată le va lua în considerare, cu excepţia cazului în care există dubii că acestea reflectă dorinţele şi sentimentele persoanei.
Articolul 486. Regimul locuinţei persoanei ocrotite
(1) Drepturile persoanei ocrotite asupra locuinţei, indiferent dacă constituie un domiciliu sau o reşedinţă, şi asupra bunurilor mobile cu care este dotată aceasta sînt păstrate la dispoziţia persoanei ocrotite atît timp cît este necesar.
(2) Dreptul de a administra bunurile menţionate la alin. (1) permite doar încheierea contractelor de transmitere în folosinţă temporară a bunurilor, care pot fi rezolvite la întoarcerea în locuinţă a persoanei ocrotite. Orice clauză în detrimentul persoanei ocrotite este nulă.
(3) Dacă devine necesar sau este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de drepturile pe care le are asupra locuinţei sale sau asupra bunurilor mobile cu care este dotată prin încheierea unui act juridic de dispoziţie, de rezoluţiune sau transmitere în folosinţă către terţi, actul juridic trebuie autorizat de către consiliul de familie sau, în absența acestuia, de către autoritatea tutelară.
(4) Dacă actul juridic prevăzut la alin. (3) are drept scop stabilirea persoanei ocrotite într-o instituţie de tratament sau instituţie socială, este necesar avizul prealabil al unui medic care nu exercită nicio funcţie în acea instituţie. În toate cazurile, bunurile specificate la art. 89 alin. (1) lit. a)–h) din Codul de executare trebuie să fie păstrate la dispoziţia persoanei ocrotite, după caz, în grija instituţiei în care ea este stabilită.
(5) Dispoziţiile alin. (1)–(3) nu se aplică în caz de partaj silit sau urmărire silită.
Articolul 487. Regimul conturilor persoanei ocrotite
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea nu poate modifica conturile deschise pe numele persoanei ocrotite şi nici nu poate deschide conturi la o altă instituţie financiară.
(2) Prin derogare de la alin. (1), consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să autorizeze modificarea sau deschiderea contului dacă aceasta este în interesul persoanei ocrotite.
(3) Dacă persoana ocrotită nu deţine niciun cont, persoana însărcinată cu ocrotirea va deschide un cont pe numele persoanei ocrotite.
(4) Operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele persoanei ocrotite se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acesteia, dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.
(5) Fructele şi productele generate de banii şi valorile ce aparţin persoanei ocrotite îi revin acesteia în exclusivitate.
Articolul 488. Remunerarea persoanei însărcinate
cu ocrotirea
(1) Persoanele, altele decît ocrotitorul autorizat, exercită cu titlu gratuit măsurile de ocrotire judiciare.
(2) Prin derogare de la alin. (1), consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate autoriza, luînd în considerare bunurile administrate sau dificultatea exercitării măsurii de ocrotire, plata unei remuneraţii în folosul persoanei însărcinate cu ocrotirea, fixîndu-i mărimea. Remuneraţia se plăteşte din contul persoanei ocrotite.
(3) Dacă măsura de ocrotire judiciară se exercită de către un ocrotitor autorizat, finanţarea se face total din contul persoanei ocrotite.
(4) În cazul în care finanţarea măsurii de ocrotire exercitate de către un ocrotitor autorizat nu poate fi asigurată integral de către persoana ocrotită, aceasta se va asigura de către stat, în limitele şi în condiţiile legii.
(5) Cu titlu de excepţie, consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să autorizeze alocarea unei remuneraţii ocrotitorului autorizat pentru îndeplinirea unui act sau unui șir de acte, cerute prin măsura de ocrotire şi care implică eforturi pe o perioadă îndelungată sau sînt de o complexitate înaltă, remunerație care ar completa sumele percepute conform alin. (2) şi (3) dacă acestea se adeveresc a fi insuficiente. Această remuneraţie se plăteşte din contul persoanei ocrotite.
(6) Mandatul de ocrotire în viitor şi contractul de asistenţă sînt cu titlu gratuit, dacă nu s-a stipulat altfel.
Articolul 489. Răspunderea persoanei însărcinate
cu ocrotirea
(1) Persoana însărcinată cu ocrotirea poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat în timpul exercitării măsurii de ocrotire.
(2) Persoana însărcinată cu ocrotirea poartă răspundere pentru încuviințarea încheierii unui act juridic de către persoana ocrotită doar în cazul în care a acţionat cu intenţie sau culpă gravă.
(3) Mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor poartă răspundere conform dispoziţiilor legale cu privire la mandat.
Subsecţiunea a 2-a
Asistenţa la luarea deciziei
Articolul 4810. Asistenţa la luarea decizieiAsistenţa la luarea deciziei
(1) Dacă o persoană are nevoie de ocrotire doar prin asistenţă la luarea deciziei, aceasta poate să încheie un contract de asistenţă cu persoana care doreşte să o ofere (asistentul). Persoana poate avea unul sau mai mulţi asistenţi.
(2) Prin contractul de asistenţă, asistentul se obligă să fie prezent la încheierea actelor juridice şi la luarea altor decizii de către persoana ocrotită, să îi ofere informaţia şi consultaţia necesare şi să o ajute în comunicarea cu terţii, indiferent de forma de comunicare.
(3) Dacă persoana ocrotită încheie un act juridic în formă scrisă sau autentică, asistentul poate contrasemna, cu indicarea calității şi naturii asistenţei acordate.
(4) Contractului de asistenţă i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la mandat, însă calitatea de asistent nu acordă împuternicirea de a reprezenta persoana ocrotită.
(5) Asistentul este obligat să notifice autoritatea tutelară despre inițierea şi, după caz, încetarea asistenţei.
Articolul 4811. Încetarea asistenţei la luarea deciziei
(1) Orice parte a contractului de asistenţă poate declara rezoluţiunea fără motive.
(2) În cazul instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare, instanţa de judecată pronunţă rezoluţiunea contractului de asistenţă.
Subsecţiunea a 3-a
Mandatul de ocrotire în viitor
§ 1. Dispoziţii comune
Articolul 4812. Mandatul de ocrotire în viitorMandatul de ocrotire în viitor
§ 1. Dispoziţii comune
(1) Persoana fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală (mandantul) poate împuternici unul sau mai mulţi mandatari să o reprezinte în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, ea nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(2) Dacă mandantul a împuternicit mai mulţi mandatari, el poate decide ca aceştia să acţioneze împreună, concomitent, separat sau doar pentru a înlocui un alt mandatar.
(3) Persoana în privința căreia a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei poate încheia un mandat de ocrotire în viitor cu acordul curatorului.
(4) Persoana în privința căreia a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei nu poate încheia un mandat de ocrotire în viitor nici personal, nici prin reprezentant.
(5) Mandatului de ocrotire în viitor i se aplică dispoziţiile legale cu privire la mandat şi dispoziţiile legale cu privire la reprezentare în măsura în care nu sînt incompatibile cu dispoziţiile prezentei secţiuni. Dispoziţiile art. 252 alin. (2), art. 253, art. 254 alin. (1) şi art. 255 nu se aplică mandatului de ocrotire în viitor.
(6) În măsura în care mandatarul are împuterniciri de administrare a bunurilor mandantului, se aplică dispoziţiile legale privind contractul de administrare fiduciară.
Articolul 4813. Mandatul de ocrotire în viitor a copilului
(1) Părinţii sau părintele supravieţuitor, care nu au fost supuși măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sau curatelei şi care exercită ocrotirea părintească asupra copilului minor ori și-au asumat îngrijirea materială şi morală a copilului adult, pot împuternici unul sau mai mulţi mandatari să reprezinte acest copil în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, copilul nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(2) Mandatul de ocrotire în viitor a copilului produce efecte în cazul în care părinții fie sînt decedați, fie, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își pot, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
(3) Mandatului de ocrotire în viitor a copilului i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la mandatul de ocrotire în viitor.
Articolul 4814. Forma mandatului de ocrotire în viitor
(1) Mandatul de ocrotire în viitor se poate conţine într-un contract de mandat, într-o procură sau într-un alt act juridic.
(2) Actul juridic prin care se acordă mandatul de ocrotire în viitor se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, sau în formă autentică. Mandantul nu poate încheia actul juridic respectiv prin reprezentant.
(3) Actul juridic prin care se acordă mandatul de ocrotire în viitor a copilului se încheie în formă autentică.
Articolul 4815. Împuternicirile mandatarului
(1) În cazul în care mandatul de ocrotire în viitor se acordă şi pentru ocrotirea persoanei mandantului, mandatarul are drepturile şi obligaţiile tutorelui, iar mandantul are drepturile şi obligaţiile persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la art. 4851–4855. Orice clauză care derogă de la dispozițiile respective în detrimentul mandantului este nulă.
(2) Mandatul de ocrotire în viitor poate să prevadă:
a) dreptul mandatarului de a însoţi mandantul oriunde este necesar şi de a-l asista la luarea deciziilor ce țin de sănătatea sa;
b) împuternicirea mandatarului de a consimţi, în numele mandantului, efectuarea investigaţiilor şi intervenţiilor medicale;
c) instrucţiuni în vederea ocrotirii.
(3) Mandatul de ocrotire în viitor poate să prevadă modalitățile de control asupra exercitării acestuia.
Articolul 4816. Mandatarul
(1) Poate fi desemnat în calitate de mandatar orice persoană fizică aleasă de către mandant, precum şi orice persoană juridică care deţine calitatea de ocrotitor autorizat.
(2) Mandatarul persoană fizică, pe durata executării mandatului de ocrotire în viitor, trebuie să dispună de capacitate deplină de exerciţiu, să îndeplinească condiţiile legale pe care trebuie să le întrunească tutorele.
(3) Dacă nu s-a stipulat altfel, mandatul de ocrotire în viitor se consideră acordat pe termen nedeterminat.
(4) Pe durata executării mandatului de ocrotire în viitor, mandatarul poate fi revocat doar prin hotărîrea instanţei de judecată, conform art. 4819.
Articolul 4817. Efectele juridice ale mandatului
de ocrotire în viitor
(1) Pentru ca mandatul de ocrotire în viitor să înceapă să producă efecte, mandatarul îl va prezenta autorităţii tutelare împreună cu raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică, efectuată în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, eliberat în ultimele 2 luni. Autoritatea tutelară va contrasemna, va ştampila şi va aplica data contrasemnării pe originalul mandatului, după care îl va returna mandatarului. Data contrasemnării de către autoritatea tutelară se consideră data la care mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte juridice.
(2) Mandatarul este obligat să informeze mandantul despre faptul că mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte.
(3) Faptul că mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte nu afectează capacitatea de exerciţiu a mandantului.
(4) Dispoziţiile privind mandatul de ocrotire în viitor se aplică şi în cazul în care un mandat este formulat astfel încît acesta produce efecte înainte de data indicată la alin. (1) şi se prevede expres că el va continua să producă efecte juridice chiar şi în cazul în care mandantul, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
Articolul 4818. Transmiterea executării mandatului
către un terţ
(1) Mandatarul îşi exercită mandatul personal. Acesta poate acorda împuterniciri speciale unui sau mai multor terţi pentru anumite acte juridice.
(2) Mandatarul răspunde pentru faptele terţului în condiţiile art. 1036 alin. (3)–(5).
Articolul 4819. Încetarea și suspendarea mandatului
de ocrotire în viitor care a început să
producă efecte
(1) Mandatul de ocrotire în viitor care a început să producă efecte încetează în cazul:
a) decesului persoanei ocrotite sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare în privinţa acesteia, dacă hotărîrea instanţei de judecată nu prevede altfel;
b) decesului mandatarului persoană fizică sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare în privinţa acesteia;
c) intentării procedurii de insolvabilitate față de mandatarul persoană juridică sau al lichidării acesteia;
d) pierderii de către mandatar a calităţii de ocrotitor autorizat;
e) revocării mandatului de ocrotire în viitor prin hotărîre judecătorească.
(2) La cererea oricărei persoane interesate, instanța de judecată poate hotărî revocarea mandatului de ocrotire în viitor în cazurile în care:
a) persoana ocrotită își poate conştientiza acţiunile ori exprima voinţa, astfel încît nu mai este necesară menţinerea măsurii de ocrotire;
b) dispoziţiile legale privind reprezentarea între soţi şi privind regimul bunurilor soţilor sînt suficiente pentru a ocroti interesele mandantului;
c) mandatarul exercită mandatul de ocrotire în viitor într-un mod care lezează interesele sau bunăstarea mandantului. În acest caz, instanţa de judecată poate revoca împuternicirile mandatarului total sau parţial.
(3) Instanţa de judecată poate suspenda efectele mandatului de ocrotire în viitor pe durata instituirii ocrotirii provizorii.
(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), instanţa de judecată va institui o măsură de ocrotire judiciară în temeiul şi modul stabilite de lege.
(5) Hotărîrea judecătorească prin care se suspendă sau se revocă mandatul de ocrotire în viitor se comunică mandantului şi mandatarului, precum şi autorităţii tutelare. Dacă mandatul de ocrotire în viitor a fost înregistrat în modul prevăzut la art. 485 alin. (5), hotărîrea privind suspendarea sau revocarea se va expedia pentru a se face înregistrarea sau radierea necesară.
Articolul 4820. Intervenţia instanţei de judecată în modul
de exercitare a mandatului de ocrotire în
viitor
(1) Orice persoană interesată poate cere instanţei de judecată să anuleze contrasemnarea mandatului de ocrotire în viitor, efectuată conform art. 4817 alin. (1), dacă nu au fost întrunite condiţiile legale, precum și să interpreteze conținutul acestuia sau să determine condiţiile și modul de executare a mandatului de ocrotire în viitor.
(2) Înainte de a examina cererea privind anularea mandatului de ocrotire în viitor, instanţa de judecată va audia mandatarul şi, după necesitate, mandantul, precum şi va acorda preferință dorinţelor şi interesului prioritar ale mandantului şi bunăstării sale.
Articolul 4821. Acordarea împuternicirilor suplimentare
de către instanţa de judecată
(1) Dacă, din cauza limitei împuternicirilor acordate, mandatul de ocrotire în viitor nu permite ocrotirea suficientă a intereselor personale sau patrimoniale ale persoanei ocrotite, la cererea mandatarului instanţa de judecată poate, prin hotărîre judecătorească, să îi acorde împuternicirile suplimentare necesare. Dacă se constată prezenţa unui conflict de interese între mandant şi mandatar, în temeiul cererii respective instanţa de judecată poate, prin hotărîre judecătorească, să împuternicească un mandatar special pentru îndeplinirea unor acte juridice care depăşesc limitele mandatului existent.
(2) Mandatarul împuternicit prin mandatul de ocrotire în viitor şi mandatarul special împuternicit de către instanţa de judecată sînt independenţi şi nu poartă răspundere unul faţă de celălalt, fiind obligaţi să se informeze reciproc despre deciziile luate.
Articolul 4822. Obligaţia mandatarului privind inventarierea
patrimoniului mandantului şi întocmirea dării
de seamă
Mandatarului care are împuterniciri de administrare a patrimoniului mandantului îi revin obligaţiile prevăzute la art. 4873 şi 4877–4881.
§ 2. Mandatul autentic
Articolul 4823. Întocmirea, modificarea şi revocarea mandatului autentic
(1) Dacă mandatul de ocrotire în viitor a fost acordat prin act juridic unilateral încheiat în formă autentică, mandatarul îl poate accepta prin contrasemnare.
(2) Pînă la momentul în care mandatul începe să producă efecte juridice, mandantul îl poate modifica, în aceeaşi formă, sau îl poate revoca prin notificarea mandatarului şi notarului privind revocarea, iar mandatarul poate să renunţe la mandat prin notificarea mandantului şi notarului. Pentru terți, revocarea mandatului respectiv produce efecte din momentul îndeplinirii formalităților de publicitate.
Articolul 4824. Formalităţile de publicitate
Mandatul de ocrotire în viitor acordat printr-un act juridic încheiat în formă autentică se supune aceloraşi formalităţi de publicitate ca şi procurile autentice.
Articolul 4825. Împuternicirile acordate de mandatul
autentic
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 1032, mandatul de ocrotire în viitor formulat în termeni generali împuterniceşte mandatarul la încheierea tuturor actelor juridice prevăzute la art. 4874–4875.
(2) Mandatarul poate încheia un act juridic de dispoziţie cu titlu gratuit doar cu autorizarea autorităţii tutelare.
§ 3. Mandatul în formă scrisă
Articolul 4826. Întocmirea, modificarea şi revocarea mandatului în formă scrisă
(1) Mandatul de ocrotire în viitor acordat prin act juridic încheiat în formă scrisă trebuie datat şi semnat personal de către mandant.
(2) Mandatarul acceptă mandatul prin contrasemnarea acestuia.
(3) Pînă la momentul în care mandatul începe să producă efecte, mandantul îl poate modifica sau revoca în aceeaşi formă, iar mandatarul poate renunţa la mandat prin notificarea mandantului.
Articolul 4827. Limitele împuternicirilor acordate
de mandatul în formă scrisă
(1) În partea ce ţine de administrarea patrimoniului, mandatul de ocrotire în viitor acordat prin act juridic încheiat în formă scrisă se limitează la actele juridice prevăzute la art. 4874.
(2) Dacă în interesul mandantului sau pentru bunăstarea acestuia este necesară încheierea unui act juridic prevăzut la art. 4875 ori a unui act juridic pentru care mandatarul nu este împuternicit prin mandatul de ocrotire în viitor, mandatarul poate cere instanţei de judecată să autorizeze încheierea de către mandatar a actului juridic respectiv, conform art. 4821.
(3) Orice clauză din mandatul în formă scrisă care contravine dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este nulă.
Subsecţiunea a 4-a
Dispoziţii comune privind măsurile
de ocrotire judiciare
Articolul 4828. Caracterul subsidiar al măsurilor Dispoziţii comune privind măsurile
de ocrotire judiciare
de ocrotire judiciare
(1) Măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită de către instanţa de judecată doar în cazul în care aceasta este necesară şi dacă persoana nu este ocrotită suficient prin aplicarea dispoziţiilor legale privind obligaţia de întreţinere a soţului şi a rudelor, privind regimul bunurilor comune ale soţilor, privind asistenţa la luarea deciziei sau prin mandatul de ocrotire în viitor a persoanei respective.
(2) Măsura de ocrotire judiciară trebuie să fie individualizată şi proporţională gradului în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, persoana nu își poate conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
Articolul 4829. Persoanele în privinţa cărora poate
fi instituită măsura de ocrotire judiciară
(1) Măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită în privinţa unei persoane cu capacitate deplină de exerciţiu.
(2) Cererea privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare poate fi depusă şi în privinţa unui minor care nu are capacitate deplină de exerciţiu, dar care a împlinit vîrsta de 17 ani. În acest caz, măsura de ocrotire judiciară se va considera instituită doar din data la care persoana devine majoră.
Articolul 4830. Cererea de instituire a măsurii de ocrotire
judiciare
(1) Cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare poate fi depusă de către:
a) persoana fizică în privinţa căreia se cere instituirea măsurii de ocrotire judiciare;
b) soţul persoanei indicate la lit. a);
c) persoana cu care persoana indicată la lit. a) locuieşte împreună de mai mult de 3 ani;
d) ruda sau afinul persoanei indicate la lit. a);
e) mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, indiferent dacă mandatul produce sau a încetat să producă efecte;
f) autoritatea tutelară.
(2) Autoritatea tutelară poate depune cererea prevăzută la alin. (1) doar dacă persoanele indicate la alin. (1) lit. a)–e) au omis să o depună în termen de 3 luni de la data sesizării acestora de către autoritatea tutelară.
Articolul 4831. Revocarea măsurii de ocrotire judiciare
(1) La cererea persoanei ocrotite sau a persoanelor indicate la art. 4830 alin. (1), instanţa de judecată poate dispune revocarea măsurii de ocrotire judiciare dacă necesitatea acesteia a dispărut.
(2) Orice persoană poate sesiza autoritatea tutelară privind dispariţia necesităţii măsurii de ocrotire judiciare. În acest caz, autoritatea tutelară este obligată, fără întîrzieri nejustificate, să examineze sesizarea şi, după caz, să ceară revocarea măsurii conform alin. (1).
Articolul 4832. Publicitatea instituirii, modificării şi revocării
măsurii de ocrotire judiciare
(1) Instituirea măsurii de ocrotire judiciare, condiţiile acesteia, modificarea (inclusiv desemnarea altui ocrotitor provizoriu, curator sau tutore) şi revocarea acesteia devin opozabile terţilor doar după înregistrarea acestor date în modul prevăzut de Guvern.
(2) În scopul efectuării înregistrării indicate la alin. (1), instanța de judecată va transmite autorității competente, în termen de 3 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii prin care se instituie, se modifică sau se revocă măsura de ocrotire judiciară, o copie de pe dispozitivul hotărîrii respective.
(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător deciziei consiliului de familie prin care se desemnează ori se revocă tutorele, precum şi deciziei consiliului de familie sau, după caz, a autorităţii tutelare prin care, în temeiul art. 4872, se limitează împuternicirile tutorelui. Autoritatea tutelară este obligată să transmită autorităţii competente o copie de pe această decizie în scopul efectuării înregistrării respective, cu excepţia cazului contestării deciziei în instanţa de judecată.
(4) Persoana are dreptul de a obţine extrase privind măsurile de ocrotire judiciare referitoare la propria persoană, la copiii săi minori, precum și la persoana asupra căreia exercită ocrotirea provizorie, curatela sau tutela. În alte cazuri, extrase privind măsurile de ocrotire judiciare se eliberează, în modul prevăzut de Guvern, dacă solicitantul are un interes legitim.
[Prevederile art. 4832 intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi]
Subsecţiunea a 5-a
Ocrotirea provizorie
Articolul 4833. Instituirea ocrotirii provizoriiOcrotirea provizorie
(1) Instanţa de judecată poate institui, prin hotărîre judecătorească, ocrotirea provizorie în privinţa persoanei care, în temeiul art. 481 alin. (1), are nevoie de ocrotire temporară sau de reprezentare pentru îndeplinirea doar a anumitor acte juridice.
(2) Prin derogare de la alin. (1), ocrotirea provizorie poate fi instituită de către instanţa de judecată prin încheiere, pentru perioada desfăşurării procedurii de instituire a curatelei sau a tutelei.
(3) În caz de urgenţă, instanţa de judecată poate institui ocrotirea provizorie cu amînarea audierii persoanei. Instanţa de judecată va audia persoana în cel mai scurt termen. În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, instanța de judecată urmează să asigure audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 4834. Efectele juridice ale ocrotirii provizorii
asupra capacității de exercițiu
(1) Persoana în privința căreia este instituită ocrotirea provizorie îşi păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.
(2) Persoana în privința căreia este instituită ocrotirea provizorie nu poate să încheie de sine stătător acte juridice pentru care instanţa de judecată a desemnat un ocrotitor provizoriu conform art. 4836.
Articolul 4835. Ocrotirea patrimoniului
(1) Contractul prin care persoana ocrotită a însărcinat o altă persoană cu administrarea bunurilor continuă să producă efecte pe durata ocrotirii provizorii, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată l-a revocat sau suspendat, cu audierea sau citarea administratorului.
(2) În absenţa unui mandat, se aplică regulile privind gestiunea de afaceri.
(3) Persoanele care sînt în drept să ceară instituirea curatelei sau tutelei sînt obligate să îndeplinească actele de conservare, necesare pentru păstrarea patrimoniului persoanei ocrotite, din momentul în care au luat cunoștință atît despre urgenţa acestor acte, cît şi despre instituirea ocrotirii provizorii. Dispoziţiile respective se aplică persoanei sau instituţiei de tratament ori instituţiei sociale la care este stabilită persoana în privinţa căreia este instituită ocrotirea provizorie.
Articolul 4836. Desemnarea ocrotitorului provizoriu
(1) Dacă este necesară o ocrotire care depăşeşte condiţiile prevăzute la art. 4835, orice persoană interesată poate cere instanţei de judecată să desemneze un ocrotitor provizoriu, în condiţiile şi conform modalităţilor prevăzute la art. 4842–4847, în scopul încheierii unui sau mai multor acte juridice, inclusiv de dispoziţie, necesare pentru administrarea patrimoniului persoanei ocrotite.
(2) Ocrotitorul provizoriu poate fi împuternicit de către instanţa de judecată să încheie actele juridice şi să săvîrşească alte acţiuni prevăzute la art. 4834.
(3) Ocrotitorul provizoriu este obligat să depună dare de seamă în privinţa activităţii sale persoanei ocrotite şi autorităţii tutelare în condiţiile prevăzute la art. 4877–4881.
(4) Ocrotitorul provizoriu poate fi împuternicit de către instanţa de judecată cu ocrotirea persoanei conform art. 4851–4857.
Articolul 4837. Termenul şi încetarea ocrotirii provizorii
(1) Ocrotirea provizorie poate fi instituită pentru un termen nu mai mare de un an şi poate fi reînnoită o singură dată în condiţiile prevăzute la art. 4840 alin. (4).
(2) Dacă nu s-a dispus revocarea în sensul art. 4831, ocrotirea provizorie încetează:
a) prin expirarea termenului pentru care a fost instituită;
b) după îndeplinirea actelor juridice pentru care a fost instituită;
c) din momentul la care se consideră instituită curatela sau tutela.
Subsecţiunea a 6-a
Măsurile de ocrotire judiciare
sub forma curatelei şi tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
Articolul 4838. Cazurile cînd pot fi instituite măsurile Măsurile de ocrotire judiciare
sub forma curatelei şi tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
de ocrotire judiciare sub forma curatelei
și tutelei
(1) În privința persoanei care, fără a fi lipsită complet de discernămînt, are nevoie, în temeiul dispoziţiilor art. 481 alin. (1), să fie asistată în mod continuu poate fi instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei.
(2) Curatela se instituie doar dacă prin ocrotirea provizorie nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
(3) În privința persoanei care, în temeiul dispoziţiilor art. 481 alin. (1), trebuie să fie reprezentată în mod continuu poate fi instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei.
(4) Tutela se instituie doar dacă nici prin ocrotirea provizorie şi nici prin curatelă nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
Articolul 4839. Termenul măsurilor de ocrotire judiciare
sub forma curatelei și tutelei
(1) Instanţa de judecată stabileşte termenul pentru care se instituie măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei sau tutelei, care poate fi de maximum 5 ani.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul instituirii tutelei, instanța de judecată, în baza raportului de expertiză psihiatrică care confirmă că, avînd în vedere stadiul dezvoltării științei, nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăți, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de pînă la 10 ani.
Articolul 4840. Reînnoirea măsurii de ocrotire judiciare
(1) Instanţa de judecată poate reînnoi măsura de ocrotire judiciară pentru un termen egal cu termenul iniţial.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul reînnoirii tutelei, instanţa de judecată, în baza raportului de expertiză psihiatrică prin care se confirmă că nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăţi, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de pînă la 20 de ani.
(3) Instanţa de judecată, în orice moment, poate revoca sau modifica măsura de ocrotire judiciară, precum și înlocui cu o altă măsură de ocrotire judiciară, după audierea persoanei însărcinate cu ocrotirea.
(4) Instanţa de judecată pronunţă hotărîrea la cererea uneia dintre persoanele indicate la art. 4830 alin. (1) după examinarea unui certificat medical eliberat de către un medic psihiatru. Instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, efectuarea unei expertize judiciare psihiatrice.
Articolul 4841. Încetarea măsurilor de ocrotire judiciare
sub forma curatelei și tutelei
(1) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei încetează la expirarea termenului pentru care au fost instituite, dacă nu s-a dispus reînnoirea acestora, la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti privind revocarea măsurii respective și în cazul decesului persoanei ocrotite.
(2) Instanţa de judecată poate dispune încetarea măsurii de ocrotire judiciare dacă persoana ocrotită domiciliază în afara teritoriului Republicii Moldova, iar acest fapt face imposibilă supravegherea şi controlul exercitării măsurii respective.
§ 2. Persoanele însărcinate cu ocrotirea
Articolul 4842. Incompatibilități la exercitarea măsurilorde ocrotire judiciare sub forma curatelei
și a tutelei
(1) Sarcina curatelei şi tutelei poate fi îndeplinită doar de persoana care nu se află în una din incompatibilităţile prevăzute la art. 38 alin. (4).
(2) Lucrătorii medicali şi farmaciştii, precum şi asistenţii medicali care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată persoana asupra căreia se instituie tutela sau curatela ori care prestează servicii acestei persoane, inclusiv la domiciliu, nu pot exercita sarcini de curatelă sau tutelă în privinţa pacienţilor săi.
Articolul 4843. Desemnarea curatorului și tutorelui
(1) Curatorul și tutorele sînt desemnați de către instanţa de judecată. În cazul în care a fost instituit consiliul de familie, tutorele este desemnat de către acesta conform art. 4850 alin. (7).
(2) Avînd în vedere situaţia persoanei ocrotite, aptitudinile celor interesaţi, precum şi componenţa şi valoarea patrimoniului supus administrării, instanţa de judecată poate desemna mai mulţi curatori sau mai mulţi tutori pentru exercitarea comună a măsurii de ocrotire.
(3) Fără încuviinţarea celorlalţi curatori sau tutori, curatorul și, respectiv, tutorele poate încheia doar actele juridice prevăzute la art. 4874.
(4) Instanţa de judecată poate diviza măsura de ocrotire între un curator (sau tutore) însărcinat cu ocrotirea persoanei şi un curator (sau tutore) însărcinat cu administrarea patrimoniului, precum și poate încredinţa administrarea anumitor bunuri unui curator supleant (sau tutore supleant).
(5) Dacă instanţa de judecată nu a stabilit altfel, persoanele desemnate în aplicarea alin. (2)–(4) sînt independente şi nu poartă răspundere una faţă de alta, fiind obligate să se informeze reciproc despre deciziile luate.
Articolul 4844. Desemnarea în absenţa instrucţiunilor
în vederea ocrotirii
(1) În absenţa instrucţiunilor în vederea ocrotirii, indicate la art. 485, instanţa de judecată desemnează în calitate de curator sau tutore soţul persoanei ocrotite ori pe cel cu care persoana ocrotită a locuit cel puţin 3 ani, cu excepţia cazului în care convieţuirea lor a încetat sau dacă un alt motiv întemeiat împiedică desemnarea acestuia.
(2) Dacă desemnarea curatorului sau tutorelui conform alin. (1) este imposibilă, instanţa de judecată desemnează în calitate de curator sau tutore părintele, ruda sau o altă persoană care locuieşte cu persoana ocrotită ori care menţine legături puternice şi stabile cu aceasta, cu excepţia cazului în care un motiv întemeiat împiedică desemnarea persoanei respective.
(3) La desemnarea curatorului și a tutorelui, instanţa de judecată va lua în considerare dorințele și sentimentele exprimate de persoana ocrotită, relaţiile sale obişnuite, interesul manifestat de candidaţi şi eventualele recomandări ale părinţilor şi rudelor, precum şi ale persoanelor din anturajul persoanei ocrotite.
Articolul 4845. Desemnarea ocrotitorului autorizat
(1) Dacă niciun membru al familiei şi nicio persoană apropiată nu îşi poate asuma exercitarea măsurii de ocrotire sub forma curatelei sau a tutelei, instanţa de judecată va desemna un ocrotitor autorizat.
(2) Ocrotitorul autorizat nu poate refuza încheierea actelor juridice urgente pe care le impune interesul persoanei ocrotite sau bunăstarea acesteia, în special a actelor juridice de conservare.
(3) Dacă este în interesul persoanei stabilite ori îngrijite într-o instituţie de tratament sau instituţie socială, instanţa de judecată poate desemna în calitate de curator sau tutore o persoană ori un serviciu din cadrul instituţiei respective, în cazul în care instituţia este ocrotitor autorizat.
Articolul 4846. Exercitarea personală a curatelei
și a tutelei
(1) Curatela şi tutela sînt sarcini personale.
(2) Curatorul şi tutorele, păstrînd răspunderea, pot beneficia de asistenţa terţilor.
Articolul 4847. Renunțarea la calitatea de curator
și de tutore
Curatorul și tutorele nu pot renunța la calitatea lor dacă aceasta este deținută de mai puţin de 5 ani, cu excepţia cazului cînd există motive întemeiate (dificultatea exercitării măsurii de ocrotire din cauza bolii sau stării de neputinţă a curatorului sau tutorelui, schimbării domiciliului în altă ţară, dezacordul cu dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite etc.). Soţul şi copiii persoanei ocrotite, precum şi ocrotitorul autorizat pot renunţa la calitatea de curator și tutore doar din motiv întemeiat.
Articolul 4848. Curatorul supleant şi tutorele supleant
(1) Instanţa de judecată poate, dacă consideră necesar şi sub rezerva împuternicirilor consiliului de familie, dacă acesta există, să desemneze un curator supleant sau, după caz, un tutore supleant.
(2) Dacă curatorul sau tutorele este părinte sau rudă a persoanei ocrotite pe o linie colaterală, curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant se desemnează, după posibilitate, din cealaltă linie colaterală.
(3) Dacă niciun membru al familiei şi nicio persoană apropriată nu poate fi curator supleant sau tutore supleant, instanţa de judecată poate desemna un ocrotitor autorizat.
(4) Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant supraveghează actele juridice încheiate de curator sau, după caz, de tutore în vederea exercitării măsurii de ocrotire şi informează fără întîrziere autoritatea tutelară dacă se constată încălcări în exercitarea acesteia. În caz contrar, el va fi obligat să repare prejudiciul cauzat persoanei ocrotite.
(5) Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant asistă sau, după caz, reprezintă persoana ocrotită dacă interesele ei contravin intereselor curatorului sau, după caz, tutorelui ori dacă curatorul sau tutorele nu pot să o asiste sau să o reprezinte din cauza limitei împuternicirilor lor.
(6) Calitatea de curator supleant și de tutore supleant încetează în momentul încetării calităţii de curator și, respectiv, de tutore. Curatorul supleant și tutorele supleant sînt obligaţi să ceară substituirea curatorului sau, după caz, a tutorelui în caz de încetare a calităţii acestuia. În caz contrar, el va fi obligat să repare prejudiciul cauzat persoanei ocrotite.
Articolul 4849. Curatorul special şi tutorele special
(1) Dacă nu a fost desemnat curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant, curatorul și tutorele ale căror interese contravin intereselor persoanei ocrotite, datorită încheierii unui act juridic sau unui șir de acte juridice, precum și curatorul și tutorele care nu pot să asiste sau să reprezinte persoana ocrotită din cauza limitei împuternicirilor lor trebuie să solicite consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, autorităţii tutelare desemnarea unui curator special ori, după, caz, a unui tutore special.
(2) Desemnarea curatorului special și a tutorelui special poate fi efectuată și la cererea oricărei persoane interesate ori din oficiu.
(3) În cazurile prevăzute la art. 581 din Codul de procedură civilă, curatorul special sau tutorele special se desemnează de către instanţa de judecată care examinează pricina la care participă persoana ocrotită.
Articolul 4850. Consiliul de familie al persoanei ocrotite
(1) La instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, instanţa de judecată poate institui consiliul de familie dacă necesitatea de ocrotire a persoanei sau componența și valoarea patrimoniului justifică aceasta şi dacă componenţa familiei şi a anturajului persoanei ocrotite permit acest lucru.
(2) Membrii consiliului de familie sînt desemnaţi de instanţa de judecată pentru durata tutelei.
(3) Consiliul de familie este compus din cel puţin 3 membri cu drept de vot. Tutorele este membru din oficiu al consiliului de familie, fără drept de vot.
(4) Pot fi membri ai consiliului de familie părinţii şi alte rude ale persoanei ocrotite, precum şi alte persoane care manifestă interes pentru persoana ocrotită şi pentru bunăstarea acesteia.
(5) Instanţa de judecată va asigura, în măsura posibilităților, reprezentarea în consiliu a ambelor linii colaterale de rudenie.
(6) Instanţa de judecată desemnează membrii consiliului de familie în baza dorinţelor şi sentimentelor exprimate de persoana ocrotită, a relaţiilor sale obişnuite, a interesului pe care îl manifestă candidaţii şi a eventualelor recomandări ale părinţilor şi rudelor, precum şi ale anturajului său.
(7) Consiliul de familie desemnează şi revocă tutorele, tutorele supleant şi, după caz, tutorele special conform art. 4843–4849.
(8) În cazul absenţei consiliului de familie, atribuţiile legale ale acestuia sînt exercitate de către autoritatea tutelară. Pentru perioada în care nu există un consiliu de familie, tutorele, tutorele supleant sau, după caz, tutorele special sînt desemnați şi revocați de către instanţa de judecată.
§ 3. Ocrotirea intereselor personale
nepatrimoniale
Articolul 4851. Obligaţia de informare despre situaţia nepatrimoniale
personală
Tutorele și curatorul sînt obligați să ofere persoanei ocrotite, fără a prejudicia interesele acesteia, informaţiile, pe care terţii sînt obligaţi să i le ofere, privind situaţia sa personală, privind actele şi deciziile care o vizează, gradul de urgenţă și efectele acestora, precum şi consecinţele neîndeplinirii actului sau neluării deciziei dacă persoana ocrotită le refuză.
Articolul 4852. Actele strict personale
(1) Dacă legea nu prevede altfel, actele care implică consimţămîntul strict personal al persoanei ocrotite nu pot fi încheiate de către persoana însărcinată cu ocrotirea şi nici nu necesită încuviinţarea acesteia.
(2) Se consideră acte strict personale declaraţia de naştere a copilului, recunoaşterea acesteia, actele de ocrotire părintească a copilului, declaraţia de alegere sau schimbare a numelui copilului şi consimţămîntul pentru adopţia persoanei ocrotite ori a copilului persoanei respective.
Articolul 4853. Asistenţa și reprezentarea în alte
acte personale
(1) În afară de cazurile prevăzute la art. 4852, persoana ocrotită ia de sine stătător decizii privitoare la interesele sale personale nepatrimoniale în măsura în care starea sa permite acest lucru.
(2) Dacă starea persoanei ocrotite nu îi permite să ia de sine stătător o decizie, consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate să prevadă că aceasta va beneficia de asistenţa persoanei însărcinate cu ocrotirea fie în toate actele privitoare la persoana sa, fie doar în anumite acte indicate expres. Dacă această asistenţă nu este suficientă, instanţa de judecată poate, suplimentar, să împuternicească tutorele cu reprezentarea persoanei ocrotite în actele respective.
(3) Persoana însărcinată cu ocrotirea poate întreprinde în privinţa persoanei ocrotite măsuri de protecţie, necesare evitării pericolului generat de comportamentul persoanei ocrotite. Persoana însărcinată cu ocrotirea va informa neîntîrziat consiliul de familie despre aceasta sau, în absenţa consiliului, autoritatea tutelară.
(4) În caz de urgenţă, persoana însărcinată cu ocrotirea nu poate, fără autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare, lua o decizie care are ca efect atingerea gravă a integrităţii corporale a persoanei ocrotite ori a intimităţii vieţii private a acesteia.
Articolul 4854. Soluţionarea conflictului de interese
(1) Aplicarea dispoziţiilor art. 4851–4855 nu poate avea drept efect derogarea de la dispoziţiile legii speciale care impun intervenţia unui reprezentant legal.
(2) Dacă exercitarea măsurii de ocrotire a fost încredinţată unei persoane ori unei instituţii de tratament sau sociale în condiţiile art. 4845 alin. (3) şi dacă acea persoană ori instituţie trebuie să realizeze un act pentru care se cere autorizarea autorităţii tutelare sau a consiliului de familie, conform art. 4853 alin. (3) şi (4), sau trebuie să îndeplinească în beneficiul persoanei ocrotite o diligenţă ori un act pentru care legea specială cere intervenţia autorităţii tutelare, aceasta din urmă poate decide, dacă consideră că există un conflict de interese, să încredinţeze realizarea actului respectiv curatorului supleant sau tutorelui supleant, dacă a fost desemnat, iar în absenţa acestuia, unui curator special sau unui tutore special.
Articolul 4855. Libertatea de alegere a reşedinţei
şi libertatea de comunicare
(1) Persoana ocrotită are dreptul de a alege liber reşedinţa sa.
(2) Persoana ocrotită are dreptul de a comunică cu terţii, fie că sînt părinţii sau alte persoane. Persoana ocrotită are dreptul de a fi vizitată şi, după caz, de a fi găzduită de către aceştia.
(3) În cazul în care persoana însărcinată cu ocrotirea impune restricții în exercitarea drepturilor stabilite la alin. (1) și (2), decide consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară.
Articolul 4856. Autorizarea căsătoriei
(1) Căsătoria persoanei în privinţa căreia s-a instituit curatela este permisă la propria dorinţă dacă instanţa de judecată nu a dispus, în hotărîrea de instituire a curatelei, că aceasta este permisă doar cu încuviințarea curatorului sau, în caz de refuz al curatorului, cu autorizarea autorităţii tutelare.
(2) Căsătoria persoanei în privinţa căreia s-a instituit tutela este permisă doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare, după audierea viitorilor soţi şi, după caz, a părinţilor.
Articolul 4857. Darea de seamă asupra ocrotirii intereselor
personale nepatrimoniale
La momentul instituirii măsurilor de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei sau ulterior, consiliul de familie ori, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară stabileşte condiţiile în care curatorul sau, după caz, tutorele depune darea de seamă privind ocrotirea intereselor personale nepatrimoniale ale persoanei ocrotite.
§ 4. Actele juridice încheiate pe durata curatelei
Articolul 4858. Asistenţa curatorului(1) Persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei nu poate, fără asistenţa curatorului şi autorizarea autorităţii tutelare, să încheie niciun act juridic prevăzut la art. 4875.
(2) La încheierea unui act juridic în formă scrisă sau în formă autentică, asistenţa curatorului constă în aplicarea semnăturii lîngă semnătura persoanei ocrotite.
(3) Curatorul este obligat să explice persoanei ocrotite conţinutul actului juridic şi efectele acestuia, de asemenea este obligat să dea dovadă de diligenţa pe care o manifestă în propriile activităţi.
(4) Sub sancţiunea nulităţii absolute, orice înştiinţare aferentă actelor prevăzute la art. 4875 transmisă persoanei ocrotite trebuie transmisă şi curatorului.
(5) Nu se poate autoriza, iar curatorul nu este în drept să încuviinţeze încheierea de către persoana ocrotită a actelor juridice prevăzute la art. 4876 alin. (1) lit. a) și b), cu excepţiile prevăzute la art. 4876 alin. (2).
Articolul 4859. Împuternicirile de reprezentare
ale curatorului
(1) Curatorul, în exercitarea atribuţiilor de ocrotire a persoanei ocrotite, nu poate substitui persoana ocrotită pentru a acționa din numele acesteia.
(2) Dacă constată că persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei îşi compromite grav interesele, curatorul poate cere instanţei de judecată să fie împuternicit cu încheierea unui anume act juridic sau să ceară instituirea tutelei.
(3) Dacă curatorul refuză să ofere asistenţă la încheierea unui act juridic pentru care se cere asistenţa sa, persoana ocrotită poate cere autorizarea autorităţii tutelare pentru a încheia actul juridic respectiv de sine stătător.
Articolul 4860. Liberalităţile persoanei supuse măsurii
de ocrotire judiciare sub forma curatelei
(1) Persoana ocrotită poate să întocmească testament de sine stătător.
(2) Persoana ocrotită poate face donaţii doar cu asistenţa curatorului.
(3) Se consideră că curatorul are interes care contravine intereselor persoanei ocrotite dacă el este donatar.
Articolul 4861. Determinarea conţinutului capacităţii
de exerciţiu
La instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma curatelei, prin derogare de la dispoziţiile art. 4858 și în scopul respectării dispozițiilor art. 4828 alin. (2), instanţa de judecată va enumera categoriile de acte juridice pe care persoana ocrotită are capacitatea de a le încheia de sine stătător ori va enumera categoriile de acte juridice pentru care este necesară asistenţa sau reprezentarea curatorului.
Articolul 4862. Curatela restrînsă
(1) În orice moment, instanţa de judecată poate dispune instituirea curatelei restrînse.
(2) În cazul curatelei restrînse, curatorul doar percepe veniturile persoanei ocrotite pe un cont deschis pe numele acesteia.
(3) Curatorul asigură de sine stătător plata datoriilor persoanei ocrotite faţă de terţi şi depune excedentul pe contul lăsat la dispoziţia persoanei ocrotite sau îl transmite în numerar.
(4) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 4855, autoritatea tutelară poate autoriza încheierea de către curator a contractului de închiriere a spaţiului locativ sau a unui alt contract care asigură o locuinţă persoanei ocrotite.
(5) Curatela restrînsă este supusă dispoziţiilor art. 4873 şi 4877–4881, care se aplică în mod corespunzător.
§ 5. Actele juridice încheiate pe durata tutelei
Articolul 4863. Împuternicirile de reprezentare ale tutorelui
(1) Cu excepţia cazurilor în care legea sau uzanţele împuternicesc persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei să acţioneze de sine stătător și doar în cazul în care persoana ocrotită este lipsită în totalitate de discernămînt, tutorele o reprezintă în toate actele juridice.
(2) În cazul în care persoana nu este lipsită în totalitate de discernămînt, în scopul respectării dispozițiilor art. 4828 alin. (2), instanţa de judecată, în hotărîrea judecătorească privind instituirea tutelei, va enumera actele juridice pe care persoana ocrotită are capacitatea să le încheie de sine stătător sau cu asistenţa tutorelui, fără a fi necesare alte autorizări.
Articolul 4864. Administrarea patrimoniului persoanei
supuse măsurii de ocrotire judiciare sub
forma tutelei
Sub rezerva dispozițiilor art. 4863 alin. (2), persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei este reprezentată în actele juridice necesare administrării patrimoniului său conform art. 4867–4881.
Articolul 4865. Reprezentarea în procedurile judiciare
(1) Tutorele poate reprezenta persoana ocrotită în vederea apărării drepturilor personale nepatrimoniale ale acesteia doar după autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa consiliului, a autorității tutelare ori dacă reprezentarea i-a fost prescrisă de către una dintre acestea.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie tutorelui renunţarea la acţiune sau încheierea unui contract de tranzacţie.
Articolul 4866. Testamentul persoanei supuse măsurii
de ocrotire judiciare sub forma tutelei
(1) Persoana ocrotită poate să întocmească sau să modifice de sine stătător un testament după instituirea tutelei doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. În acest caz, tutorele nu poate asista şi reprezenta persoana ocrotită.
(2) Persoana ocrotită poate revoca de sine stătător testamentul întocmit anterior sau după instituirea tutelei.
Subsecţiunea a 7-a
Administrarea patrimoniului persoanei supuse
măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
Articolul 4867. Principiile administrăriiAdministrarea patrimoniului persoanei supuse
măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
(1) Tutorele reprezintă persoana ocrotită în actele necesare administrării patrimoniului acesteia.
(2) În procesul administrării, tutorele este obligat să îngrijească în mod prudent, diligent şi să acţioneze exclusiv în interesul şi întru bunăstarea persoanei ocrotite.
Articolul 4868. Rolul tutorelui supleant
Tutorele supleant supraveghează derularea operaţiunilor pe care tutorele este obligat să le realizeze, precum și modul de investire sau reinvestire a capitalului conform prescripţiilor consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare.
Articolul 4869. Intervenţia terţilor
(1) Terţii pot să informeze autoritatea tutelară despre acţiunile sau omisiunile tutorelui care sînt de natură să lezeze interesul sau bunăstarea persoanei ocrotite.
(2) Dacă la desemnarea tutorelui, terţii cunosc despre unele acţiuni sau omisiuni ale acestuia care compromit vădit interesul sau bunăstarea persoanei ocrotite, ei sînt obligaţi să informeze autoritatea tutelară despre aceasta.
§ 2. Competenţa consiliului de familie
și a autorităţii tutelare
Articolul 4870. Bugetul anual şi contractarea și a autorităţii tutelare
profesioniştilor
(1) Tutorele aprobă bugetul necesar pentru exercitarea tutelei în funcţie de importanţa bunurilor persoanei ocrotite, aprobă operaţiunile necesare pentru administrarea acestor bunuri şi sumele anuale necesare pentru întreţinerea persoanei ocrotite şi pentru rambursarea cheltuielilor de administrare a bunurilor.
(2) Tutorele informează consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară despre aprobarea bugetului. În caz de dificultate, bugetul este aprobat de către consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, de către autoritatea tutelară.
(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate împuternici tutorele să includă la cheltuieli de administrare remuneraţia administratorilor contractaţi sub propria lui răspundere.
(4) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate împuternici tutorele să încheie un contract de administrare a valorilor mobiliare şi a instrumentelor financiare care aparţin persoanei ocrotite. Acesta va alege terţul contractant luînd în considerare experienţa profesională şi solvabilitatea acestuia.
(5) Contractul prevăzut la alin. (4) poate fi rezolvit în numele persoanei ocrotite în orice moment. Orice clauză contrară prezentului articol este nulă.
Articolul 4871. Efectuarea investiţiilor
(1) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară determină suma pe care tutorele este obligat s-o investească în capitalul (bani, valori mobiliare sau alte instrumente financiare, părţi sociale, creanţe etc.) persoanei ocrotite.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară prescrie toate măsurile pe care le consideră utile la investirea sau reinvestirea capitalului fie în avans, fie pentru fiecare operaţiune.
(3) Investirea sau reinvestirea se realizează de către tutore în termenul şi în modul prescrise. Dacă omite termenul prescris, tutorele va datora persoanei ocrotite dobînzi de întîrziere.
(4) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie ca o anumită sumă de bani să fie depusă pe un cont special al persoanei ocrotite, de pe care tutorele va putea efectua extrageri doar cu autorizarea acestora.
Articolul 4872. Limitarea împuternicirilor tutorelui
(1) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate stabili categoria de acte juridice pe care tutorele nu le poate încheia fără autorizarea acestora.
(2) În cazul în care consiliul de familie refuză să ofere tutorelui autorizarea necesară, acesta o poate solicita de la autoritatea tutelară dacă se constată că încheierea actului juridic este în interesul persoanei ocrotite sau pentru bunăstarea acesteia.
§ 3. Împuternicirile tutorelui
Articolul 4873. Întocmirea inventarului(1) În termen de 3 luni de la instituirea tutelei, tutorele iniţiază, în prezenţa tutorelui supleant, dacă acesta a fost desemnat, inventarierea bunurilor persoanei ocrotite şi transmite autorităţii tutelare actul inventarierii. Tutorele este obligat să asigure actualizarea inventarului.
(2) Pentru întocmirea inventarului, tutorele este în drept să obţină toate informațiile şi documentele necesare de la orice persoană publică sau privată, fără a-i putea fi opus secretul profesional, secretul bancar sau caracterul personal al datelor.
(3) Dacă inventarul nu a fost întocmit sau se confirmă că acesta este incomplet ori inexact, persoana ocrotită, iar după decesul acesteia – succesorul, poate face dovada valorii şi componenţei bunurilor prin orice mijloace de probă.
Articolul 4874. Actele juridice care nu sînt supuse
autorizării
(1) Tutorele poate încheia doar actele juridice de conservare şi, sub rezerva dispoziţiilor art. 4863 alin. (2), actele de administrare necesare administrării patrimoniului persoanei ocrotite.
(2) Tutorele acţionează de sine stătător în instanţa de judecată pentru a apăra drepturile patrimoniale ale persoanei ocrotite.
(3) Prin derogare de la dispoziţiile legale, contractul de locaţiune încheiat de către tutore în calitate de locator nu acordă persoanei ocrotite în calitatea sa de locatar, față de care a încetat tutela, niciun drept de preemţiune la expirarea contractului de locaţiune. Aceste dispoziţii nu se aplică contractului de locaţiune încheiat înainte de instituirea tutelei şi prelungit de către tutore.
Articolul 4875. Actele juridice supuse autorizării
(1) Următoarele acte juridice, încheiate în numele persoanei ocrotite, nu produc efecte juridice decît după autorizare din partea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare:
a) contractul de vînzare-cumpărare şi alte acte juridice de dispoziţie;
b) contractul de locaţiune şi alte acte juridice de administrare a bunurilor persoanei ocrotite al căror termen depăşeşte termenul măsurii de ocrotire;
с) contractul de tranzacţie;
d) contractul de partaj al bunurilor comune;
e) actul de acceptare sau renunţare la moştenire;
f) contractul de primire a unui împrumut;
g) contractul dintre tutore sau persoanele afiliate acestuia şi persoana ocrotită, cu excepţia actelor cu titlu gratuit, încheiate în folosul persoanei ocrotite. La încheierea acestui act juridic, tutorele se consideră că are un interes care contravine interesului persoanei ocrotite.
(2) Decizia de autorizare trebuie să determine condiţiile esenţiale ale actului juridic şi, după caz, preţul sau altă contraprestaţie. Autorizarea nu este necesară în caz de vînzare silită ori în cazul exercitării dreptului de gaj sau ipotecă.
(3) Autorizarea unui act juridic de dispoziţie privitor la un drept real al persoanei ocrotite asupra unui bun imobil sau a unei cote în capitalul unei persoane juridice de drept privat se poate acorda doar după evaluarea valorii de piaţă a acestora.
(4) Este posibilă dispunerea de dreptul real prevăzut la alin. (3) contra unui preţ sau altei contraprestaţii mai mici decît valoarea sa de piaţă doar din motive întemeiate, bazate exclusiv pe interesul persoanei ocrotite, care va fi argumentat în decizia de autorizare.
(5) Persoana care încheie actul juridic în numele persoanei ocrotite este obligată, fără întîrziere, să depună la autoritatea tutelară o copie de pe actul juridic autorizat conform dispoziţiilor prezentului articol, precum şi copiile de pe elementele de probă care demonstrează executarea obligaţiilor apărute din actul juridic respectiv.
Articolul 4876. Actele juridice interzise
(1) Nu pot fi autorizate, iar tutorele nu este în drept să încheie:
a) acte privind înstrăinarea gratuită a bunurilor sau a drepturilor persoanei ocrotite, inclusiv privind remiterea datoriei, renunţarea gratuită la un drept dobîndit, eliberarea unei garanţii reale sau personale constituite în folosul persoanei ocrotite, fără ca obligaţia garantată să fi fost stinsă integral, precum şi acte privind constituirea unei garanţii reale sau personale pentru a garanta obligaţiile unui terţ;
b) acte privind dobîndirea de la un terţ a unui drept sau a unei creanţe pe care acesta o are faţă de persoana ocrotită;
c) acte privind exercitarea activității de întreprinzător sau profesionale în numele persoanei ocrotite.
(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) fac donaţiile neînsemnate pentru îndeplinirea unor obligaţii morale.
§ 4. Pregătirea, verificarea şi aprobarea
dării de seamă
Articolul 4877. Darea de seamă anualădării de seamă
(1) Tutorele întocmeşte anual o dare de seamă privind administrarea patrimoniului, la care se anexează documentele primare.
(2) La întocmirea dării de seamă, tutorele va solicita instituţiilor la care sînt deschise conturi în numele persoanei ocrotite descifrarea operaţiunilor pentru anul de referinţă, fără a i se putea opune secretul profesional, secretul bancar sau caracterul personal al datelor.
(3) Tutorele este obligat să asigure confidenţialitatea dării de seamă. Copiile de pe darea de seamă şi de pe documentele primare se remit de către tutore persoanei ocrotite, dacă aceasta are cel puţin 16 ani, precum şi tutorelui supleant, dacă a fost desemnat, şi, dacă tutorele consideră necesar, altor persoane însărcinate cu ocrotirea.
(4) După audierea persoanei ocrotite şi obţinerea consimţămîntului ei, dacă aceasta a împlinit vîrsta de 16 ani şi dacă starea ei permite, autoritatea tutelară poate să autorizeze remiterea copiilor de pe darea de seamă şi de pe documentele primare sau o parte din acestea soţului, părintelui sau unei alte persoane apropiate dacă aceştia au un interes legitim.
Articolul 4878. Verificarea dării de seamă
(1) Tutorele depune anual darea de seamă privind administrarea patrimoniului, împreună cu documentele primare, în vederea verificării acestora de către autoritatea tutelară.
(2) Dacă a fost desemnat un tutore supleant, el va verifica darea de seamă înainte de transmiterea acesteia împreună cu observaţiile sale.
(3) Pentru verificarea dării de seamă, autoritatea tutelară este în drept să obțină datele prevăzute la art. 4877 alin. (2).
(4) Autoritatea tutelară poate dispune verificarea dării de seamă de către tutorele supleant, dacă acesta a fost desemnat.
(5) Dacă a fost instituit consiliul de familie, autoritatea tutelară poate dispune verificarea şi aprobarea darii de seamă de către acesta.
Articolul 4879. Scutirea de obligaţia întocmirii dării
de seamă
Dacă tutela nu a fost încredinţată unui ocrotitor autorizat, autoritatea tutelară poate, prin derogare de la dispoziţiile art. 4877 şi 4878 şi avînd în vedere valoarea neînsemnată a patrimoniului persoanei ocrotite, să scutească tutorele de obligația întocmirii dării de seamă.
Articolul 4880. Auditarea dării de seamă
În cazul în care componenţa și valoarea patrimoniului persoanei ocrotite justifică și permit efectuarea verificării şi aprobării dării de seamă de către un expert sau auditor, autoritatea tutelară poate dispune acest lucru pe cheltuiala persoanei ocrotite și luînd în considerare interesul patrimonial al persoanei ocrotite.
Articolul 4881. Darea de seamă la încetarea
calităţii de tutore
(1) La încetarea calității de tutore, tutorele este obligat să întocmească o dare de seamă a operaţiunilor intervenite de la întocmirea ultimei dări de seamă anuale şi să o supună verificării şi aprobării conform art. 4878 şi 4880.
(2) În termen de 3 luni de la încetarea calităţii de tutore, tutorele sau succesorii lui sînt obligaţi să remită copiile de pe dările de seamă pentru ultimii 3 ani şi de pe darea de seamă indicată la alin. (1) persoanei însărcinate cu administrarea bunurilor persoanei ocrotite sau succesorilor acesteia și, după caz, persoanei care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu, dacă nu le-a primit.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul prevăzut la art. 4865.
(4) Tutorele este obligat să remită persoanelor indicate la alin. (2) documentele primare necesare continuării administrării bunurilor persoanei ocrotite sau să asigure devoluţiunea patrimoniului succesoral, precum şi actul inventarierii iniţiale şi actualizările întocmite.
Secţiunea a 4-a
Dispoziţii comune privind tutela și curatela
minorilor şi măsurile de ocrotire
§ 1. Autoritatea tutelară
Articolul 4882. Autoritatea tutelară şi competenţa Dispoziţii comune privind tutela și curatela
minorilor şi măsurile de ocrotire
§ 1. Autoritatea tutelară
în domeniul măsurilor de ocrotire
(1) Autorităţi tutelare sînt autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice minore ori a persoanei supuse unei măsuri de ocrotire (denumită în sensul prezentei secțiuni – persoană ocrotită) supraveghează activitatea tutorelui, curatorului sau altei persoane însărcinate cu ocrotirea.
(3) Autoritatea tutelară:
a) exercită atribuţiile prevăzute expres de lege în domeniul măsurilor de ocrotire;
b) îndeplinește alte atribuţii de supraveghere a exercitării măsurii de ocrotire, cu excepţia celor date prin lege în competenţa instanţei de judecată şi consiliului de familie;
c) ţine dosarul personal al persoanei ocrotite, îl transmite instanţei de judecată şi asigură restituirea lui după finalizarea procesului.
Articolul 4883. Procedura aplicabilă autorităţii tutelare
La luarea deciziei cu privire la tutela și curatela minorului, precum și la măsurile de ocrotire, autoritatea tutelara va respecta dispozițiile prezentei secţiuni.
Articolul 4884. Audierea persoanei ocrotite
(1) Autoritatea tutelară trebuie să audieze persoana ocrotită care a împlinit vîrsta de 10 ani. Aceasta poate fi însoţită de o altă persoană pe care a ales-o, care nu va avea calitatea de reprezentant al său.
(2) Audierea persoanei ocrotite se poate desfăşura la sediul autorităţii tutelare, la domiciliul sau reşedinţa persoanei, în instituţia de tratament sau instituţia socială, precum şi în orice alt loc corespunzător.
(3) Audierea are loc în şedinţă închisă, la care pot participa persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1). Persoana poate solicita să fie audiată în regim individual şi închis, fiind însoţită, la dorinţă, de o persoana de încredere. Dacă autoritatea tutelară consideră necesar, persoana ocrotită poate fi audiată în prezenţa celorlalţi participanţi.
(4) Dacă consideră oportun, autoritatea tutelară poate efectua audierea persoanei în prezenţa medicului care o tratează sau în prezenţa altei persoane pertinente.
(5) Autoritatea tutelară va depune toate eforturile posibile pentru a constata dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite privind decizia care urmează a fi luată, folosind metodele de comunicare care corespund stării sau situaţiei persoanei audiate.
Articolul 4885. Audierea persoanei ocrotite
la locul aflării
În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, autoritatea tutelară asigură audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd prin actul său, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 4886. Dezbaterea în contradictoriu
a chestiunii
La cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, autoritatea tutelară poate dispune ca soluţionarea unei chestiuni să se desfăşoare în contradictoriu.
Articolul 4887. Dreptul la asistenţă juridică
(1) În cadrul oricărei proceduri desfăşurate de autoritatea tutelară, minorul care a împlinit vîrsta de 10 ani și persoana supusă unei măsuri de ocrotire îşi pot alege un avocat sau pot solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, indiferent de opinia sau opoziţia persoanei însărcinate cu ocrotirea.
(2) Dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi adus la cunoştinţa persoanei ocrotite în textul citaţiei şi la prima prezentare a acesteia.
(3) Dacă, pe durata desfăşurării procedurii de către autoritatea tutelară, persoana ocrotită nu este asistată de avocat, la cererea acesteia, în cazul în care a împlinit vîrsta de 10 ani, autoritatea tutelară solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal în procedura respectivă.
(4) Asistenţa juridică prevăzută la alin. (3) se acordă gratuit.
Articolul 4888. Audierea altor persoane
La cererea participanţilor sau din oficiu, autoritatea tutelară audiază persoanele indicate la art. 4830 alin. (1).
Articolul 4889. Efectuarea constatărilor
La cererea participanţilor sau din oficiu, autoritatea tutelară poate dispune efectuarea unei anchete sociale sau efectuarea unor constatări, evaluări sau expertize.
Articolul 4890. Consultarea dosarului personal
(1) Pot lua cunoştinţă cu materialele dosarului personal şi efectua extrase şi copii de pe acestea persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea, precum şi avocaţii acestora.
(2) În cazul în care cererea de consultare a dosarului este depusă de către persoana ocrotită, autoritatea tutelară poate, prin decizie motivată, comunicată persoanei ocrotite, să excludă unul sau mai multe acte din dosar dacă acestea ar putea cauza un prejudiciu moral grav.
(3) Avocatul persoanei ocrotite poate să facă extrase şi copii de pe materialele dosarului. Avocatului i se interzice să transmită copiile astfel obţinute către persoana ocrotită sau terţi.
(4) Copiile de pe deciziile consiliului de familie, de pe deciziile autorităţii tutelare şi de pe hotărîrile judecătoreşti, aferente tutelei și curatelei minorilor și măsurilor de ocrotire, se păstrează în dosarul personal şi se pot elibera doar participanţilor şi persoanelor care au participat la luarea deciziilor ori au fost vizate în decizii sau hotărîri.
(5) Terţii care justifică un interes legitim pot obţine copii de pe dispozitivul deciziilor şi hotărîrilor menţionate la alin. (4) cu autorizarea autorităţii tutelare.
Articolul 4891. Decizia autorităţii tutelare
(1) Autoritatea tutelară soluţionează cererile care îi sînt adresate în termen de 30 de zile de la data depunerii dacă acestea nu necesită obținerea unor informaţii suplimentare, prezentarea de probe suplimentare sau orice altă cercetare, cu excepţia cazurilor în care autoritatea tutelară dispune efectuarea unei dezbateri în contradictoriu conform art. 4886. Autoritatea tutelară va avertiza petiţionarul despre aceasta şi îl va informa despre data la care se va lua decizia.
(2) Deciziile autorităţii tutelare în chestiunile privind tutela și curatela minorilor și măsurile de ocrotire trebuie să fie motivate şi adoptate într-un termen care nu va depăşi 3 luni din data depunerii cererii respective. Dispozitivul deciziei se comunică persoanei ocrotite, persoanei însărcinate cu ocrotirea şi, după caz, membrilor consiliului de familie în termen de 3 luni din data luării acesteia.
§ 2. Consiliul de familie
Articolul 4892. Convocarea consiliului de familie(1) Şedinţa consiliului de familie se convoacă de către autoritatea tutelară la cererea:
a) a 2 membri din consiliu;
b) tutorelui sau tutorelui supleant;
c) minorului pus sub curatelă sau tutelă care a împlinit vîrsta de 10 ani;
d) persoanei supuse unei măsuri de ocrotire.
(2) Înştiinţarea despre şedinţă se expediază membrilor consiliului cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării şedinţei.
(3) Membrii consiliului de familie sînt obligaţi să se prezinte personal la şedinţă. Membrului care, fără motiv întemeiat, nu se prezintă la şedinţă i se poate revoca calitatea respectivă.
(4) Prin hotărîrea judecătorească în baza căreia se desemnează membrii consiliului de familie sau printr-o hotărîre ulterioară, la cererea unui membru sau din oficiu, instanţa de judecată poate stabili faptul că consiliul adoptă decizii fără participarea autorităţii tutelare.
Articolul 4893. Şedinţa consiliului de familie
Şedinţa consiliului de familie este deliberativă şi în cadrul acesteia pot fi adoptate decizii dacă la ea participă majoritatea membrilor consiliului cu drept de vot. În cazul în care nu există cvorum, autoritatea tutelară poate convoca o şedinţă repetată sau, în caz de urgenţă, poate lua o decizie de sine stătător.
Articolul 4894. Adoptarea deciziei consiliului de familie
fără convocarea în şedinţă (prin corespondență)
(1) Dacă autoritatea tutelară consideră că consiliul de familie se poate pronunţa pe o problemă fără a se convoca în şedinţă, aceasta va comunica fiecărui membru textul deciziei, anexînd explicaţiile necesare.
(2) Membrului care, fără motiv întemeiat, nu îşi exprimă votul i se poate revoca calitatea respectivă.
Articolul 4895. Adoptarea deciziei de către consiliul
de familie
(1) Decizia consiliului de familie se adoptă cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot.
(2) Fiecare membru al consiliului de familie, cu excepția tutorelui și, după caz, a curatorului, are dreptul la un vot, care nu este transmisibil.
(3) Membrul consiliului de familie este obligat să declare dacă are un interes direct sau indirect în privinţa chestiunii supuse dezbaterii (conflictul de interese) şi să se abţină de la vot. Prezența membrului aflat în conflict de interese se ia în calcul la determinarea cvorumului pentru adoptarea deciziei, dar votul acestuia nu se ia în considerare la adoptarea deciziei vizate de conflictul de interese. Dispoziţiile legale privind conflictul de interese în cazul reprezentării la încheierea actelor juridice se aplică în mod corespunzător.
Articolul 4896. Secretul şedinţelor consiliului
de familie
(1) Şedinţele consiliului de familie sînt închise.
(2) Membrii consiliului de familie sînt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor în relaţiile cu terţii.
(3) Persoana ocrotită poate asista la şedinţa consiliului doar cu titlu consultativ, cu excepţia cazului cînd autoritatea tutelară consideră că aceasta ar contraveni interesului persoanei ocrotite.
(4) Deciziile consiliului de familie trebuie să fie motivate. Dacă decizia nu este adoptată în unanimitate, opinia fiecărui membru se va anexa la decizie.
Articolul 4897. Întocmirea deciziei consiliului
de familie
(1) Fiecare membru prezent la şedinţa consiliului de familie trebuie să semneze decizia adoptată în cadrul şedinţei.
(2) În decurs de 10 zile din data adoptării deciziei, președintele ales al şedinţei consiliului de familie depune decizia adoptată la autoritatea tutelară.
Articolul 4898. Opoziţia autorităţii tutelare
(1) Dacă autoritatea tutelară constată că decizia consiliului de familie contravine intereselor persoanei ocrotite sau dorinţelor şi sentimentelor acesteia, trebuie să facă opoziţie la decizia consiliului de familie în termen de 15 zile de la data recepționării conform art. 4897 alin. (2), prin luarea unei decizii privind opoziția în acest sens, care nu se supune contestării.
(2) Prin cerere motivată, persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea poate să facă opoziţie la decizia consiliului de familie în termen de 15 zile de la recepţionarea acesteia de către autoritatea tutelară conform
art. 4897 alin. (2).
(3) În cazul existenţei unei opoziţii conform alin. (1) sau (2), autoritatea tutelară, în termen de 10 zile din data depunerii cererii respective, va convoca consiliul de familie şi va organiza desfăşurarea unei noi ședințe, pe care o va prezida, fără a avea drept de vot, pentru a se delibera din nou asupra chestiunii faţă de care s-a făcut opoziţia.
(4) Decizia consiliului de familie produce efecte juridice după expirarea termenului de 15 zile de la recepţionarea acesteia de către autoritatea tutelară conform art. 4897 alin. (2) dacă pe parcursul termenului dat nu s-a făcut opoziţie.
§ 3. Contestarea deciziilor autorităţii tutelare
și ale consiliului de familie
Articolul 4899. Contestarea în instanţa de judecatăși ale consiliului de familie
(1) Deciziile autorităţii tutelare, precum şi deciziile consiliului de familie, adoptate conform art. 4898 alin. (3), pot fi contestate în instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la data adoptării acestora, cu excepţia cazului cînd contestarea se depune de către persoana ocrotită, persoana însărcinată cu ocrotirea şi autoritatea tutelară, în acest caz, termenul de contestare curgînd din data comunicării dispozitivului deciziei. În cazul contestării deciziei autorităţii tutelare, depunerea unei cereri prealabile nu este necesară.
(2) Decizia contestată se anulează de către instanţa de judecată, în tot sau în parte, în cazul în care:
a) este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legii;
b) este ilegală ca fiind emisă cu încălcarea competenţei;
c) este ilegală ca fiind emisă cu încălcarea esenţială a procedurii stabilite.
(3) La cererea persoanei care depune contestaţia sau din oficiu, instanţa de judecată, pe lîngă anularea deciziei contestate, dispune fie obligarea emitentului să adopte o nouă decizie, fie pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti prin care va soluţiona fondul chestiunii vizate de decizia contestată.
Articolul 48100. Persoanele care au dreptul de a depune
contestaţie
(1) Contestaţia poate fi depusă de către persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1), precum şi de către persoanele însărcinate cu ocrotirea, chiar dacă acestea nu au participat la procedura desfăşurată de autoritatea tutelară sau la şedinţa consiliului de familie.
(2) Citaţia despre judecarea contestaţiei se va expedia tuturor persoanelor care au dreptul de a depune contestaţie şi care vor avea dreptul să participe la examinarea acesteia.
(3) Instanţa de judecată care soluţionează contestaţia decide din oficiu asupra suspendării sau nesuspendării deciziei contestate, ţinînd cont de interesele persoanei ocrotite.
Secţiunea a 5-a
Declararea persoanei dispărute fără veste
sau decedate”.
22. Articolele 222–225 vor avea următorul cuprins:Declararea persoanei dispărute fără veste
sau decedate”.
„Articolul 222. Nulitatea actului juridic încheiat
de o persoană în privinţa căreia
este instituită o măsură de ocrotire
judiciară
(1) Actul juridic încheiat de o persoană în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă, tutelă) poate fi declarat nul de instanţa de judecată dacă, conform legii sau hotărîrii judecătoreşti, actul juridic putea fi încheiat valabil în numele persoanei doar prin intermediul ocrotitorului provizoriu, curatorului sau tutorelui său.
(2) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat celeilalte părţi prin încheierea actului juridic declarat nul dacă se demonstrează că a ştiut sau trebuia să ştie că în privința celeilalte părți este instituită o măsură de ocrotire judiciară.
Articolul 223. Nulitatea actului juridic încheiat
de un minor care nu a împlinit vîrsta
de 14 ani
(1) Actele juridice încheiate de un minor care nu a împlinit vîrsta de 7 ani sînt nule.
(2) Actele juridice încheiate de un minor în vîrstă de la 7 la 14 ani, cu excepţia celor prevăzute la art. 22 alin. (2), sînt nule.
(3) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu este obligată să repare prejudiciul cauzat minorului dacă nu demonstrează că nu a ştiut şi nu trebuia să ştie că cealaltă parte nu are capacitate deplină de exerciţiu în vederea încheierii actului juridic.
Articolul 224. Nulitatea actului juridic încheiat
de o persoană fără discernămînt
(1) Dacă legea nu prevede altfel, actul juridic încheiat de o persoană într-un moment în care nu putea să conştientizeze pe deplin acţiunile sale ori să îşi exprime voinţa poate fi declarat nul de instanţa de judecată.
(2) Actul juridic nu este anulabil în temeiul dispoziţiilor alin. (1) dacă:
a) face parte din categoria actelor juridice prevăzute la art. 22 alin. (2);
b) a fost încheiat în numele persoanei de către reprezentantul său împuternicit;
c) a fost încheiat de către persoana ocrotită cu încuviinţarea ocrotitorului provizoriu, curatorului sau tutorelui ori a mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor sau, după caz, cu autorizarea consiliului de familie ori a instanţei de judecată în cazul în care, conform legii sau hotărîrii judecătoreşti, actul juridic putea fi încheiat valabil doar cu încuviinţarea sau autorizarea respectivă.
(3) Moştenitorul poate cere anularea actelor juridice în temeiul dispoziţiilor alin. (1) doar în următoarele cazuri:
a) dacă dovada diminuării sau lipsei discernămîntului rezultă din însuşi cuprinsul actului juridic;
b) dacă, înainte de încheierea actului juridic, a fost depusă cerere de instituire a ocrotirii provizorii, curatelei sau tutelei ori a început să producă efecte un mandat de ocrotire în viitor în numele persoanei ocrotite.
(4) În cazul în care moştenitorul, în temeiul dispoziţiilor alin. (1), cere anularea donaţiei sau testamentului, dispoziţiile alin. (3) nu se aplică.
(5) Termenul de prescripţie extinctivă în cazul acţiunii în anulare înaintate de moştenitor curge din momentul deschiderii moştenirii, cu excepţia cazului cînd acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască despre încheierea actului juridic înainte de acea dată.
Articolul 225. Menținerea actelor juridice încheiate
de persoanele fără capacitate deplină
de exerciţiu sau fără discernămînt
(1) Instanţa de judecată poate menţine actele juridice anulabile în temeiul art. 222 sau art. 224 dacă pîrîtul oferă o reducere corespunzătoare a creanţei sale sau o despăgubire a prejudiciului suferit de persoana protejată prin anulare.
(2) La aplicarea dispoziţiilor alin. (1), instanţa de judecată va lua în considerare dacă actul juridic era util sau prejudiciabil pentru persoana protejată prin anulare, componenţa și valoarea patrimoniului acesteia, precum şi buna sau reaua-credinţă a celeilalte părţi la actul juridic.”
Art. VII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130–134, art. 415), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 39 alineatul (6), cuvintele „incapabil din cauza unei boli psihice” se substituie cu cuvintele „este supus unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
2. Articolul 58:
alineatele (2), (21), (4) și (6) vor avea următorul cuprins:
„(2) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 şi 18 ani sînt lovite de nulitate relativă. Reprezentantul legal al minorului poate încuviința toate aceste acte sau numai o parte dintre ele. Instanţa judecătorească va acorda un termen pentru încuviințarea actelor. Dacă actele nu sînt încuviințate în termenul stabilit, se va dispune anularea acestora.
(21) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de persoanele supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sînt nule. Prevederea nu se aplică în cazul în care persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei contestă hotărîrea respectivă.”
„(4) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta între 14 şi 18 ani sînt apărate în instanţa judecătorească de către părinţii, înfietorii sau curatorii acestora, instanţa fiind obligată să introducă în astfel de pricini minorii respectivi.”
„(6) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta de pînă la 14 ani sînt apărate în instanţa judecătorească de reprezentanţii legali ai acestora – părinţi, înfietori, tutori.”
3. Codul se completează cu articolul 581 cu următorul cuprins:
„Articolul 581. Capacitatea de exerciţiu al drepturilor
procedurale civile a persoanei în privinţa
căreia este instituită o măsură de ocrotire
judiciară
(1) Persoana fizică în privinţa căreia este instituită o măsura de ocrotire judiciară (persoana ocrotită) are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile în măsura în care:
a) în cadrul pricinii civile, persoana ocrotită îşi apăra drepturile, libertăţile sau interesele legitime pe care, conform legii civile, le poate exercita de sine stătător;
b) pricina civilă se referă la un act juridic pe care, conform legii civile, persoana ocrotită îl poate încheia de sine stătător.
(2) În măsura în care pentru exercitarea drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ori pentru încheierea actelor juridice, conform legii civile, persoana ocrotită are nevoie de încuviinţare sau autorizare, actele de procedură în pricinile civile care se referă la acestea sînt supuse încuviinţării sau autorizării. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată pentru toate actele de procedură aferente unei pricini civile sau pentru fiecare act de procedură în parte.
(3) În măsura în care pentru exercitarea drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ori pentru încheierea actelor juridice, conform legii civile, în numele persoanei ocrotite acţionează reprezentantul legal, actele de procedură în pricinile civile care se referă la acestea se îndeplinesc în numele persoanei ocrotite de către reprezentantul legal corespunzător (ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele etc.).
(4) În caz de dubiu, persoana se consideră că are capacitate deplină de exerciţiu pentru îndeplinirea actului de procedură. În toate cazurile, persoana ocrotită are capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor procedurale civile în pricinile care cad sub incidenţa capitolului XXVIII.
(5) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1)–(3), instanţa de judecată examinează cererea de chemare în judecată sau altă cerere depusă de o persoană ocrotită fără asistenţa sau reprezentarea persoanei însărcinate cu ocrotirea în cazul în care pricina respectivă poate fi examinată cu participarea nemijlocită a persoanei ocrotite. Dacă o persoană ocrotită a depus nemijlocit o cerere de chemare în judecată sau altă cerere în instanţa de judecată, se prezumă că pricina respectivă poate fi examinată cu participarea nemijlocită a persoanei ocrotite.
(6) În cazul prevăzut de dispoziţiile alin. (5), la cererea persoanei ocrotite sau din oficiu, cu acordul persoanei ocrotite, instanţa de judecată care examinează pricina poate desemna, prin încheiere, un curator special care va asista persoana în pricina respectivă sau un tutore special care va reprezenta persoana în pricina în cauză.
(7) În toate cazurile în care persoana ocrotită este pîrît sau intervenient accesoriu de partea pîrîtului, actele de procedură în pricinile civile se îndeplinesc în numele persoanei ocrotite de către reprezentantul legal corespunzător (ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele etc.).
(8) Actele de procedură încheiate de persoana ocrotită cu încălcarea dispoziţiilor alin. (2), (3) sau (7) sînt anulabile. Reprezentantul legal al persoanei ocrotite poate încuviinţa toate aceste acte sau numai o parte dintre acestea. Instanţa judecătorească va acorda un termen pentru încuviinţarea actelor. În cazul în care actele nu sînt încuviinţate în termenul stabilit, se va dispune anularea acestora dacă instanţa de judecată constată că ele prejudiciază persoana ocrotită sau o expun unui risc grav.
(9) În pricinile civile în care persoana ocrotită nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile, instanţa, totuşi, audiază şi ia în considerare dorinţele şi sentimentele persoanei ocrotite, cu excepţia cazului în care instanţei i s-a prezentat un raport de expertiză psihiatrică care confirmă că audierea persoanei ocrotite este de natură a-i dăuna sănătăţii sau dacă aceasta nu poate să-şi exprime dorinţele şi sentimentele.”
4. La articolul 73 alineatul (1), cuvintele „persoane incapabile” se substituie cu cuvintele „persoane în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
5. Articolul 77:
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut;”
litera b) se abrogă;
la litera c), textul „art.304” se substituie cu textul „art. 306”.
6. La articolul 79 alineatul (1), după cuvintele „sînt apărate în instanţă” se introduce textul „ , în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 58 şi 581, ”.
7. Articolul 81:
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
„(2) Prin derogare de la alin. (1), mandatul de ocrotire în viitor, acordat prin act juridic încheiat în formă autentică şi care a început să producă efecte, acordă mandatarului împuternicirea de a îndeplini toate actele procedurale pe care mandantul are dreptul să le exercite, cu excepțiile stabilite la art. 4812–4827 din Codul civil și de mandatul de ocrotire în viitor.”
8. Articolul 104 alineatul (1):
litera e) va avea următorul cuprins:
„e) minorii, prin reprezentanţii lor legali, iar în cazul numirii unui curator – prin acesta, dacă nu au capacitate de exercițiu al drepturilor procedurale în pricina civilă respectivă;”
alineatul se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:
„e1) persoana în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, precum şi persoana însărcinată cu ocrotirea;”.
9. La articolul 170 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) cererea a fost depusă de o persoană care, în pricina civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;”.
10. La articolul 260 alineatul (1), litera b) se abrogă.
11. Articolul 262:
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) pînă la determinarea succesorului în drepturi al persoanei ieşite din proces – în cazurile prevăzute la art. 260 lit. a);”
la litera d), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
12. La articolul 267, litera b) va avea următorul cuprins:
„b) cererea a fost depusă de o persoană care, în pricina civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;”.
13. La articolul 279 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:
„e) măsurile de ocrotire contractuale și judiciare;”
14. La articolul 294 alineatul (2), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
15. La articolul 295, cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
16. La articolul 299 alineatul (3), cuvintele „organului de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autorității tutelare”.
17. La articolul 300 alineatul (1), cuvintele „organul de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
18. Capitolul XXVIII va avea următorul cuprins:
„Capitolul XXVIII
PROCEDURA PRIVIND MĂSURILE DE OCROTIRE
PROCEDURA PRIVIND MĂSURILE DE OCROTIRE
Secţiunea 1
Dispoziţii comune
Articolul 302. Domeniul de aplicare şi competenţaDispoziţii comune
(1) În procedura privind măsurile de ocrotire se examinează pricinile:
a) de instituire, reînnoire sau revocare a unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, tutelă sau curatelă);
b) de modificare a condiţiilor în care se exercită o măsură de ocrotire judiciară;
c) de desemnare şi revocare a ocrotitorului provizoriu, curatorului, tutorelui, membrilor consiliului de familie, curatorului supleant, tutorelui supleant, curatorului special, tutorelui special;
d) de contestare a deciziilor consiliului de familie sau a autorităţii tutelare în orice aspect ce ţine de măsura de ocrotire contractuală sau judiciară;
e) de contestare a faptului producerii efectelor unui mandat de ocrotire în viitor, de suspendare, revocare a mandatului de ocrotire în viitor, precum şi de acordare a unor împuterniciri suplimentare mandatarului sau unui mandatar special;
f) de soluţionare a altor chestiuni privind măsurile de ocrotire contractuale sau judiciare care, conform legii, sînt de competenţa instanţei de judecată.
(2) Cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire se depune, la alegerea petiţionarului:
a) la instanţa judecătorească de la domiciliul sau reşedinţa persoanei în privința căreia este instituită sau se solicită instituirea unei măsuri de ocrotire (denumită în sensul prezentului capitol – persoană fizică), inclusiv de la locul aflării instituţiei de tratament sau instituţiei sociale în care este stabilită aceasta;
b) la instanţa judecătorească de la domiciliul sau reşedinţa ocrotitorului provizoriu, curatorului, tutorelui sau mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor.
(3) Instanţa de judecată care examinează cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire solicită dosarul personal de la autoritatea tutelară de la domiciliul persoanei fizice. După rămînerea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti în procesul privind măsura de ocrotire, instanţa de fond va restitui dosarul personal autorităţii tutelare de la domiciliul persoanei fizice, care îl va păstra cel puţin pînă la decesul acesteia.
Articolul 303. Cheltuielile de judecată
(1) Petiţionarul este scutit de plata cheltuielilor aferente procesului privind măsura de ocrotire.
(2) Dacă se constată că petiţionarul a depus cu rea-credinţă cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire, instanţa îl va obliga la plata tuturor cheltuielilor de judecată şi la reparaţia prejudiciului cauzat.
Articolul 304. Ordonarea expertizei judiciare psihiatrice
(1) Instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea participanţilor, în pregătirea pricinii către dezbateri judiciare, poate ordona efectuarea expertizei psihiatrice a persoanei fizice.
(2) Dacă persoana fizică se eschivează în mod vădit de la expertiză, instanţa poate pronunţa, în şedinţă de judecată, cu participarea medicului psihiatru, o încheiere privind supunerea forţată a persoanei unei expertize psihiatrice.
Articolul 305. Dezbaterea în contradictoriu a cererii
de pornire a procesului privind măsura
de ocrotire
La cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, ca examinarea cererii de pornire a procesului privind măsura de ocrotire să se desfăşoare în contradictoriu. În acest caz, prevederile art. 280 alin. (3) nu se aplică.
Articolul 306. Dreptul la asistenţă juridică
(1) În cazul cererii privind instituirea, modificarea sau revocarea unei măsuri de ocrotire judiciare, persoana fizică îşi poate alege un avocat sau poate solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat.
(2) Dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi adus la cunoştinţa persoanei fizice în textul citaţiei şi la prima ei prezentare.
(3) Dacă persoana nu este asistată în judecată de avocat, în cadrul procesului judecătorul solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal.
(4) În conformitate cu legislaţia privind asistenţa juridică garantată de stat, asistenţa juridică în cazul consemnat la alin. (1) se acordă gratuit.
Articolul 307. Cuprinsul cererii de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
(1) Cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare trebuie să cuprindă:
a) date cu privire la identitatea persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire;
b) expunerea circumstanţelor, în sensul art. 4828 din Codul civil, care impun instituirea măsurii de ocrotire judiciare şi argumentarea solicitării măsurii de ocrotire respective;
c) date cu privire la persoanele propuse a fi însărcinate cu ocrotirea;
d) date cu privire la persoanele care fac parte din anturajul persoanei fizice, enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil;
e) date cu privire la medicul care tratează persoana în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire și datele de contact ale acestuia, dacă îi sînt cunoscute solicitantului;
f) situaţia familială, financiară şi patrimonială a persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire judiciare, în măsura care îi este cunoscută.
(2) La cerere se va anexa raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică a persoanei în privinţa căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire, eliberat cu cel mult 2 luni înainte de data depunerii cererii.
(3) Solicitantul poate lăsa la discreția instanței de judecată alegerea măsurii de ocrotire judiciare, indicînd acest lucru în cerere.
(4) Dacă persoana fizică a întocmit un mandat de ocrotire în viitor sau în privința acesteia este instituită o măsură de ocrotire judiciară, petiţionarul se va expune asupra informaţiilor respective şi, după caz, despre instanţa de judecată care a dispus instituirea măsurii de ocrotire.
Articolul 308. Audierea persoanei fizice
(1) În cazul examinării cererii prevăzute la art. 302 alin. (1), instanţa de judecată audiază persoana fizică. Aceasta poate fi însoţită de altă persoană pe care a ales-o, care nu va avea calitatea de reprezentant în proces.
(2) Audierea persoanei fizice se poate desfăşura la sediul instanţei de judecată, la reşedinţa sa, în instituţia de tratament sau instituţia socială, precum şi în orice alt loc corespunzător.
(3) Audierea are loc în şedinţă secretă, la care pot participa persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil. Avocatul persoanei este informat despre timpul şi locul audierii. Persoana fizică poate cere să fie audiată în regim individual şi închis, fiind însoţită, la dorinţă, de o persoană pe care a ales-o. Dacă este necesar, persoana fizică poate fi audiată și în prezenţa celorlalţi participanţi.
(4) Dacă consideră necesar, instanţa de judecată poate desfășura audierea persoanei fizice în prezenţa medicului care o tratează sau în prezenţa altei persoane pertinente.
(5) Instanţa de judecată va depune toate eforturile posibile pentru a constata dorinţele şi sentimentele persoanei fizice privind cererea supusă examinării, folosind metodele de comunicare care corespund stării și situaţiei persoanei audiate.
Articolul 3081. Audierea persoanei fizice la locul aflării
În cazul în care prezența persoanei nu este posibilă din motive obiective, instanța de judecată asigură audierea acesteia la locul aflării ei, constatînd, prin încheiere, după caz, imposibilitatea comunicării cu aceasta.
Articolul 3082. Audierea altor persoane
(1) La cererea participanţilor sau din oficiu, instanţa de judecată audiază persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil.
(2) Audierea persoanelor indicate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil este obligatorie în cazul desemnării acestora, prin hotărîre judecătorească, în calitate de ocrotitor provizoriu, curator, tutore sau în alte calităţi care țin de exercitarea măsurii de ocrotire judiciare.
Articolul 3083. Efectuarea constatărilor
La cererea participanţilor sau din oficiu, instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei anchete sociale sau efectuarea de constatări de către orice autoritate ori persoană pertinentă.
Articolul 3084. Consultarea materialelor dosarului
(1) Pot lua cunoştinţă de materialele dosarului, personal sau prin reprezentant, participanţii la proces, precum şi, cu aprobarea instanţei de judecată, persoanele enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil care justifică un interes legitim.
(2) Dacă cererea de consultare a dosarului este depusă de persoana fizică, instanţa de judecată poate, prin încheiere motivată comunicată acesteia, să excludă unul sau mai multe acte din dosar dacă acestea ar putea cauza un prejudiciu moral grav.
(3) Avocatul persoanei fizice poate efectua extrase şi copii de pe materialele dosarului. Avocatului i se interzice să transmită extrasele și copiile respective, precum și copii de pe acestea, persoanei fizice și terţilor.
Articolul 3085. Consultarea dosarului după ce hotărîrea judecătorească
devine irevocabilă
Persoana fizică sau persoana însărcinată cu ocrotirea, precum şi avocaţii acestora pot lua cunoştinţă cu materialele dosarului şi efectua extrase şi copii după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.
Articolul 3086. Copiile de pe deciziile şi hotărîrile
aferente măsurii de ocrotire
(1) Copii de pe deciziile consiliului de familie şi de pe hotărîrile judecătoreşti aferente măsurii de ocrotire se pot elibera doar participanţilor şi persoanelor care au participat la luarea deciziilor sau au fost vizate de acestea.
(2) Terţii care justifică un interes legitim pot obţine copii de pe deciziile consiliului de familie şi de pe hotărîrile judecătoreşti aferente măsurii de ocrotire, cu aprobarea instanţei de judecată.
Articolul 3087. Examinarea cererii în fond
(1) În cadrul examinării pricinii în fond, instanţa de judecată audiază petiţionarul, persoana fizică, cu excepţia cazului cînd s-a pronunţat încheierea de a nu audia persoana, conform art. 3081, precum şi ceilalţi participanţi.
(2) Pricina se examinează în şedinţă secretă, cu excepţia cazului cînd la ea pot asista alte persoane enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil.
Articolul 3088. Termenul de judecare a cererii de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
Cererea de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare se scoate de pe rol dacă instanţa de judecată nu o soluţionează, prin hotărîre judecătorească, în termen de un an din data depunerii.
Articolul 3089. Judecarea cererii de reînnoire a măsurii
de ocrotire judiciare
(1) În cazul cererii de reînnoire a măsurii de ocrotire judiciare conform art. 4840 din Codul civil, instanţa de judecată va pronunţa hotărîrea judecătorească după audierea petiţionarului, a persoanei fizice în condiţiile art. 308 şi 3081 şi va obţine avizul persoanei însărcinate cu ocrotirea. Hotărîrea judecătorească se comunică în condiţiile art. 30812.
(2) Dacă se cere instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare mai restrictive faţă de persoana fizică conform art. 4840 alin. (3) din Codul civil, instanţa de judecată va aplica dispoziţiile art. 307, 3082, 3083 şi 3087 din prezentul cod.
Articolul 30810. Cererile altele decît cele de instituire
a unei măsuri de ocrotire
Instanţa de judecată soluţionează cererile care îi sînt adresate, după instituirea măsurii de ocrotire, de către persoana ocrotită sau persoana însărcinată cu ocrotirea într-un termen de 3 luni de la data depunerii acestora dacă ele nu necesită obținerea unor informaţii suplimentare, prezentarea de probe suplimentare sau altă cercetare. În acest caz, instanţa de judecată va avertiza petiţionarul despre acest fapt şi îl va informa despre data la care se va pronunţa hotărîrea, într-un termen care nu va depăşi 9 luni din data depunerii cererii respective, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune efectuarea unei dezbateri în contradictoriu conform art. 305.
Articolul 30811. Hotărîrea judecătorească de instituire
a măsurii de ocrotire judiciare
În temeiul art. 481 şi 4838 din Codul civil, instanţa de judecată poate să instituie o altă măsură de ocrotire judiciară decît cea solicitată de petiţionar sau de către unul dintre participanţi.
Articolul 30812. Comunicarea hotărîrii judecătoreşti
(1) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti se comunică petiţionarului, persoanei însărcinate cu ocrotirea şi tuturor persoanelor cărora le modifică drepturile sau obligaţiile aferente măsurii de ocrotire.
(2) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti prin care se soluţionează cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare se comunică persoanei ocrotite personal, dovada anexîndu-se la dosar.
(3) Instanţa de judecată, prin încheiere motivată, poate să decidă să nu comunice dispozitivul hotărîrii judecătoreşti de instituire a măsurii de ocrotire judiciare persoanei ocrotite dacă această informaţie îi poate prejudicia grav sănătatea. În acest caz, dispozitivul se expediază avocatului său, precum şi persoanei pe care instanţa o consideră cea mai potrivită pentru a primi această comunicare.
(4) Dispozitivul hotărîrii judecătoreşti se comunică persoanelor care, conform art. 30813, pot depune apel. Comunicarea se efectuează prin scrisoare recomandată cu aviz de recepţie. Dacă este necesar, instanţa de judecată poate dispune efectuarea comunicării prin executor judecătoresc.
Secţiunea a 2-a
Dispoziţii speciale privind apelul contra
hotărîrii judecătoreşti
Articolul 30813. Titularul dreptului de a declara apelDispoziţii speciale privind apelul contra
hotărîrii judecătoreşti
(1) Hotărîrea instanţei de judecată poate fi atacată cu apel de către oricare persoană enumerată la art. 4830 alin. (1) din Codul civil, chiar dacă acestea nu au participat la procesul desfăşurat în instanţa de fond.
(2) Hotărîrea judecătorească prin care se respinge cererea de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare poate fi atacată cu apel doar de către petiţionar.
Articolul 30814. Curgerea termenului de apel
Termenul de apel împotriva hotărîrii judecătoreşti prin care se instituie o măsură de ocrotire judiciară începe să curgă:
a) în privinţa persoanei fizice – din data comunicării conform art. 30812;
b) în privinţa persoanelor cărora hotărîrea trebuie să le fie comunicată – din data aducerii la cunoştinţă;
c) în privinţa celorlalte persoane care au drept de atac – din data pronunţării dispozitivului hotărîrii.
Articolul 30815. Citarea persoanelor care au dreptul
de a depune apel
Citaţia privind judecarea apelului se va expedia tuturor persoanelor care au dreptul de a depune apel şi care vor avea dreptul să participe la examinarea apelului.
Secţiunea a 3-a
Dispoziţii speciale privind mandatul
de ocrotire în viitor
Articolul 30816. Intervenţia instanţei de judecatăDispoziţii speciale privind mandatul
de ocrotire în viitor
(1) Judecătorul poate să suspende efectele mandatului de ocrotire în viitor prin hotărîrea judecătorească sau încheierea privind instituirea unei ocrotiri provizorii sau, dacă existenţa mandatului îi este adusă la cunoştinţă ulterior, printr-o hotărîre sau încheiere pronunţată pe durata ocrotirii provizorii.
(2) Dacă măsura de ocrotire provizorie încetează, mandatul de ocrotire în viitor îşi reia efectul de plin drept, cu excepţia cazului în care instanţa de judecată îl revocă sau instituie o măsură de ocrotire judiciară.
Articolul 30817. Dreptul de a contesta hotărîrea
judecătorească prin care se acordă
împuterniciri suplimentare
Hotărîrea judecătorească prin care se împuterniceşte, în aplicarea art. 4821 şi 4827din Codul civil, mandatarul sau un mandatar special cu încheierea actelor juridice care exced mandatul de ocrotire în viitor poate fi atacată doar de către mandant, mandatar, persoana însărcinată cu controlul executării mandatului, în sensul art. 4815 alin. (3), şi de către persoanele ale căror drepturi sînt afectate prin aceasta.”
19. La articolul 311, alineatul (2) se completează în final cu textul: „Hotărîrea respectivă nu afectează capacitatea de exerciţiu a persoanei.”
20. Articolul 317 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Hotărîrea judecătorească prin care se admite cererea de efectuare a examenului psihiatric sau cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie fără liberul consimţămînt nu afectează capacitatea de exerciţiu a persoanei.”
21. La articolul 3181 alineatul (1), cuvintele „organul de tutelă şi curatelă” se substituie cu cuvintele „autoritatea tutelară”.
22. La articolul 476 alineatul (1) litera a), cuvintele „una dintre părţile la convenţia arbitrală se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „una dintre părţile convenţiei arbitrale nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
Art. VIII. – La articolul 12 alineatul (3) litera d) din Legea nr. 271/2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 141–145, art. 576), cu modificările şi completările ulterioare, cuvintele „persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu” se substituie cu cuvintele „persoanele în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă)”.
Art. IX. – Articolul 52 din Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
la alineatul (1), textul „ , ale persoanelor cu capacitate de exerciţiu limitată sau ale persoanelor declarate, în modul stabilit, incapabile” se exclude;
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) În cazul în care în privinţa participantului la procedura de executare este instituită o măsură de ocrotire judiciară, capacitatea de exerciţiu în procedura de executare se determină conform art. 581 din Codul de procedură civilă.”
Art. X. – Legea nr. 24/2008 cu privire la arbitrajul comercial internaţional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 88–89, art. 316), cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 37 alineatul (2) litera a), cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
2. La articolul 39 alineatul (1) litera a), cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitate deplină de exerciţiu”.
Art. XI. – Articolul 16 din Legea nr. 42/2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 81, art. 273), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul minorilor sau al persoanelor în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, consimţămîntul este dat de către părinţi sau, după caz, de către reprezentantul legal al acestora în condiţiile legii.”
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) În cazul în care asupra primitorului este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea primitorului nu îi permite să ia de sine stătător o decizie personală informată privind transplantul, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista primitorul în condiţiile legii.”
Art. XII. – La articolul 13 alineatul (2) din Legea nr. 153/2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143–144, art. 583,), cuvintele „persoanelor declarate incapabile” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. XIII. – Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 131–134, art. 441), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 20 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei în privinţa părinţilor;”.
2. La articolul 23 alineatul (1) litera a), cuvintele „sînt declaraţi incapabili” se substituie cu cuvintele „sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
3. Articolul 24:
la alineatul (3), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei;”
articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În cazul în care asupra părintelui este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea părintelui nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind adopţia, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista părintele în condiţiile legii.”
la alineatul (5), cuvintele „declaraţi incapabili” se substituie cu cuvintele „supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei”.
Art. XIV. – La articolul 60 alineatul (7) din Legea insolvabilităţii nr. 149/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193–197, art. 663), cu modificările și completările ulterioare, cuvintele „declarată incapabilă” se substituie cu cuvintele „supusă unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotirea provizorie, curatela sau tutela)”.
Art. XV. – Legea nr. 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 167–172, art. 534), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 8, litera i) va avea următorul cuprins:
„i) în privința unuia dintre părinții copilului este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă).”
2. Articolul 15:
la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) sînt supuşi unei măsuri de ocrotire judiciare, fapt confirmat prin hotărîre a instanței de judecată;”
la alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
„e) expirării sau revocării măsurii de ocrotire judiciare instituite în privinţa mamei/tatălui copilului;”.
Art. XVI. – La articolul 33 alineatul (2) din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 174–177, art. 397), litera f) va avea următorul cuprins:
„f) în cazul decesului titularului certificatului cheii publice sau al instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) în privinţa titularului;”.
Art. XVII. – (1) La expirarea termenului de un an din data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt limitate în capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu, iar curatela asupra lor încetează de plin drept.
(2) Pricinile civile de limitare a persoanei fizice în capacitate de exerciţiu în privinţa cărora nu s-au pronunţat hotărîri definitive vor fi scoase de pe rol de instanțele de judecată din oficiu.
(3) Persoanele fizice majore care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt lipsite de capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice în privința cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care va fi guvernată de dispoziţiile prezentei legi.
(4) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la alin. (3), vor înceta de plin drept la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia cazului cînd acestea sînt revocate de către instanţa de judecată înaintea expirării termenului respectiv, cu sau fără instituirea unei noi măsuri de ocrotire judiciare conform alin. (5).
(5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice persoană îndreptăţită conform art. 4830 din Codul civil poate depune cerere de instituire a măsurii de ocrotire judiciare în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(6) Pricinile civile de lipsire a persoanei fizice de capacitate de exerciţiu în privinţa cărora nu s-au pronunţat hotărîri definitive, la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi soluţionate conform dispoziţiilor de drept material şi procedural în vigoare la data pronunţării hotărîrii.
(7) Prevederile art. 48 şi 4832 din Codul civil intră în vigoare după crearea condiţiilor necesare, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data publicării prezentei legi.
(8) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, autorităţile administrației publice locale vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(9) Guvernul, în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(10) Guvernul, în termen de 12 luni, va adopta actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
(11) Actele legislative, precum şi actele normative subordonate legii se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 66. Chişinău, 13 aprilie 2017.