MODIFICAT
    HG794 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.857; în vigoare 24.08.18



    În temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    1. Se aprobă Conceptul tehnic al Sistemului informațional judiciar (se anexează).
    2. Asigurarea implementării, funcționării și dezvoltării sistemului informațional judiciar se pun în sarcina Ministerului Justiției, prin intermediul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești.
    3. Realizarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua din contul și în limita mijloacelor financiare prevăzute anual în bugetul de stat și altor mijloace, conform legii.

    PRIM-MINISTRU                                         Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul justiţiei                                            Vladimir Cebotari

    Nr. 593. Chişinău, 24 iulie 2017.


    Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru asigurarea supremației legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să contribuie la realizarea principiului separației puterilor în stat.
    Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituțională, precum și asumarea eforturilor financiare pentru utilizarea tehnologiilor informaționale moderne. Astfel, este necesară crearea Sistemului informațional judiciar (în continuare – SIJ), al cărui posesor este Agenția de administrare a instanțelor judecătorești din subordinea Ministerului Justiției.
    Crearea și implementarea SIJ au fost determinate de următoarele motive:
    1) gradul redus de transparență a activității instanțelor de judecată;
    2) lipsa securizării informațiilor cu accesibilitate limitată;
    3) capacitatea redusă de prevenire și combatere a corupției în sistemul judecătoresc;
    4) evidența manuală a dosarelor;
    5) intervențiile neautorizate la repartizarea dosarelor, precum și altor date din dosare.
    1. SIJ este un sistem informațional automatizat, constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, aflate în interconexiune, și destinat înregistrării, păstrării, prelucrării, utilizării informațiilor cu privire la cererile și dosarele judecătorești, din momentul înregistrării acestora și pînă în momentul arhivării și publicării. În baza SIJ se formează resursa informaţională Registrul dosarelor judecătorești (în continuare – RDJ).
    2. RDJ reprezintă totalitatea sistematizată de date despre cererile, dosarele, documentele anexate la acestea, ședințele de judecată, încheierile şi hotărîrile judecătoreşti. RDJ constituie o resursă informaţională de stat departamentală.
    3. Destinația SIJ constă în formarea Registrului dosarelor judecătorești şi prezentarea informației actualizate autorităților administrației publice, persoanelor fizice şi juridice, în modul stabilit de legislația Republicii Moldova.
SIJ reprezintă totalitatea locurilor de muncă automatizate (LMA) ale colaboratorilor cancelariilor, judecătorilor, secretarilor şedinţei de judecată şi altor persoane cu funcţii de răspundere.
    4. În sensul prezentului Concept tehnic, următoarele noțiuni semnifică:
    ansamblu de mijloace software și hardware – totalitate a programelor și mijloacelor tehnice care asigură realizarea proceselor informaționale;
    bază de date – colecție de date organizată conform unei structuri conceptuale, care descrie caracteristicile acestor date și relațiile dintre entitățile lor componente, destinată unuia sau mai multor domenii de aplicație;
    identificator de obiect informațional – unul dinte atributele obiectului informațional, care este unic și rămîne invariabil pe parcursul întregii perioade de existență a obiectului în SIJ;
    clasificator – totalitate a semnificațiilor anumitor caracteristici ale obiectului și codurilor digitale sau literale ce corespund acestora;
    obiect informațional – reflectare virtuală a obiectului înregistrării în cadrul resursei informaționale;
    resursă informațională – totalitate de informații conținute în SIJ, organizată în conformitate cu cerințele stabilite și cu legislația în vigoare;
    personal IT – personal specializat în domeniul tehnologiei informației;
    call-center – centru de prelucrare a apelurilor telefonice;
    material procesual – acte emise de instanțele judecătorești sau prezentate spre examinare în cadrul acestora.
    5. Sistemul are următoarele scopuri:
    1) crearea și dezvoltarea sursei informaționale a instanțelor judecătorești în vederea stocării, sistematizării, actualizării, protecției soluțiilor informaționale ale instanțelor judecătorești (dosare examinate, decizii pronunțate, date statistice etc.) și asigurării unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal;
    2) dezvoltarea unei soluții tehnice flexibile și modulare, care ar permite îmbunătățirea activității sistemului judiciar;
    3) asigurarea probității, îmbunătățirea calității actului judecătoresc;
    4) facilitarea elaborării standardelor de activitate a judecătorilor și angajaților instanțelor judecătorești, prin măsurarea automatizată a performanțelor acestora și stabilirea mecanismelor de monitorizare;
    5) sporirea transparenței procedurilor judecătorești;
    6) facilitarea perfecționării sistemului și procedurilor de executare a hotărîrilor judecătorești;
    7) îmbunătățirea condițiilor de activitate ale instanțelor judecătorești;
    8) stabilirea ierarhiei, nivelului de acces, responsabilităților și modului de prelucrare a informațiilor cu accesibilitate limitată stocate în resursa informațională;
    9) asigurarea depersonalizării actelor procesuale care urmează a fi expuse publicului larg.
    6. Fiecare activitate prevăzută în prezentul Concept tehnic se subordonează următoarelor principii:
    1) principiul integrității datelor, care presupune starea datelor, care presupune păstrarea conținutului și interpretarea univocă în condițiile unor acțiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată dacă datele nu au fost denaturate sau distruse (excluse din SIJ);
    2) principiul plenitudinii datelor, prin care se are în vedere asigurarea volumului complet al informației colectate în conformitate cu actele normative;
    3) principiul veridicității datelor, care presupune introducerea datelor în SIJ în baza documentelor autentice, precum și asigurarea unui grad înalt de corespundere a datelor stocate în SIJ cu starea reală a obiectelor reprezentate de acestea într-un domeniu concret;
    4) principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, care prevede existența unui cod de identificare unic pentru fiecare obiect;
    5) principiul îndrumării procesului de utilizare a SIJ, care reprezintă o totalitate de măsuri organizatorice și tehnice de program, asigurînd calitatea înaltă a resurselor informaționale de stat formate, fiabilitatea stocării lor și corectitudinea utilizării în corespundere cu legislația în vigoare, garantînd accesul operativ la informație pentru utilizator, în limitele competenței stabilite prin actele normative și nivelul de acces;
    6) principiul transparenței, care presupune accesul cetățenilor la o serie de informații cu caracter public;
    7) principiul confidențialității informației, care se referă la restricționarea accesului persoanelor neautorizate la informația cu accesibilitate limitată, în conformitate cu legislația, în scopul neadmiterii ingerinței în viața intimă, familială și privată a subiecților datelor cu caracter personal sau cauzării prejudiciilor persoanelor juridice;
    8) principiul securității informaționale, care presupune asigurarea nivelului integrității, exclusivității, accesibilității și eficienței protecției datelor împotriva pierderii, alterării, denaturării, deteriorării, modificării, accesului și utilizării neautorizate. Securitatea SIJ presupune rezistența la atacuri, protecția caracterului secret al informației, a integrității și pregătirea pentru lucru atît la nivel de sistem, cît și la nivel de date prezentate în această informație;
    9) principiul compatibilității SIJ cu sistemele informaționale publice existente în țară;
    10) principiul dezvoltării SIJ prin prisma apariției unor obiecte noi;
    11) principiul neexcesivității și pertinenței, care relevă necesitatea limitării volumului de informații cu accesibilitate limitată prelucrate, în așa fel încît să fie prelucrate doar informațiile relevante și necesare în contextul realizării sarcinilor SIJ.
    7. Sarcinile de bază ce urmează a fi realizate la exploatarea SIJ sînt următoarele:
    1) eficientizarea procedurilor judiciare:
    a) sporirea calității actului de justiție și reducerea timpului de soluționare a cauzelor aflate pe rol în instanțele judecătorești, asigurîndu-se controlul judecătorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane și eficientizarea internă a instanțelor judecătorești, accelerarea derulării procedurilor judiciare;
    b) standardizarea procedurilor, formularelor, nomenclatoarelor la nivelul întregului sistem judiciar;
    c) eliminarea treptată a gestionării datelor pe suport de hîrtie prin utilizarea dosarelor și a documentelor electronice;
    d) comunicarea rapidă între entitățile sistemului judiciar, cu utilizarea mijloacelor electronice securizate;
    e) creșterea nivelului de pregătire în domeniul tehnologiilor informaționale al judecătorilor și personalului auxiliar, în scopul utilizării eficiente a noilor tehnologii;
    f) asigurarea respectării dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal;
    2) creșterea gradului de transparență:
    a) asigurarea accesului justițiabililor la informațiile de interes public privind actul de înfăptuire a justiției;
    b) deschiderea către justițiabili, prin prezentarea on-line a informațiilor publice despre activitatea instanței judecătorești și alte informații cu caracter public în privința actului de înfăptuire a justiției;
    c) aprofundarea relațiilor de colaborare între instituțiile din sistemul judiciar și mass-media, pentru a se asigura o informare corectă și exactă a opiniei publice;
    d) acordarea de servicii electronice pentru cetățeni, avocați și alți specialiști, inclusiv prin depunerea de cereri on-line, cu utilizarea semnăturii electronice;
    e) deschiderea către alte sisteme informaționale publice, pentru a prelua și a transmite informații către acestea;
    3) securizarea informațiilor cu accesibilitate limitată, prin implementarea unei politici de acces în sistem pentru fiecare utilizator, în funcție de competențele specifice;
    4) prevenirea corupției:
    a) repartizarea cauzelor în instanțele judecătorești pe principiul repartizării aleatorii;
    b) eliminarea posibilităților de manipulare la repartizarea cauzelor;
    c) eliminarea posibilităților de intervenție neautorizată asupra datelor din dosare;
    d) excluderea posibilității modificării sau ștergerii istoricului datelor de jurnalizare a accesului la SIJ.
    8. Componentele ce formează SIJ sînt următoarele:
    1) programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), care este o aplicație unică de documentare automatizată, evidență și control al activității de gestionare electronică a dosarelor și altor materiale procesuale emise de instanțele judecătorești sau prezentate spre examinare în cadrul acestora;
    2) soluția informatică e-Dosar judiciar (SI e-DJ), care reprezintă o aplicație informatică performantă pentru formarea și administrarea dosarului electronic judiciar cu accesul părților. Aceasta presupune automatizarea procesului de depunere a cererii de chemare în judecată în format electronic și distribuirea materialelor din dosar în formă electronică;
    3) portalul național al instanțelor de judecată (PNIJ), care reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată. Scopul acestuia este susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea comunicării dintre cetățeni și instanțele de judecată.
    Informația plasată pe PNIJ include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărîrile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.
    Pe PNIJ poate fi accesată informația din dosare, care este publicată în conformitate cu legislația;
    4) soluția informatică a ședințelor de judecată (SIaS) – aplicație destinată desfășurării videoconferințelor, înregistrării audio/video a ședințelor de judecată cu utilizarea echipamentului periferic şi soft special de înregistrare.
    Principalul obiectiv al SIaS este îmbunătăţirea din punct de vedere tehnico-informațional a procedurii de desfășurare  a  ședințelor de judecată, asigurînd transparența proceselor judiciare şi accesul publicului la justiție.
    [Pct.8 subpct.4) în redacția HG794 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.857; în vigoare 24.08.18]
    9. Cadrul juridico-normativ al SIJ este format din legislația națională în vigoare, acordurile și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și actele normative care reglementează sistemul judecătoresc.
    10. Crearea și funcționarea SIJ este reglementată, în particular, de următoarele acte legislative și normative:
    Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994;
    Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130-134, art. 415);
    Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248-251, art. 669);
    Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214-220, art. 704);
    Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 ( republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78-84, ar. 100);
    Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995  privind organizarea judecătorească (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 15-17,   art. 62);
    Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 15-17, art.63);
    Legea nr. 789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 15-17, art. 64);
    Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 15-17, art. 65);
    Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 88-90, art. 664);
    Legea nr.1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 73-74, art. 547);
    Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44);
    Legea nr. 59-XVI din 15 martie 2007 privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 64-66, art. 296);
    Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 70-73, art. 314);
    Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170-175, art. 492);
    Legea nr. 91 din 27 iunie 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 174-177, art. 397);
    Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 „Privind edificarea societății informaționale în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 50, art. 300);
    Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 „Despre aprobarea Politicii de edificare a societății informaționale în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, art. 789);
    Hotărîrea Guvernului nr.656 din 5 septembrie 2012 „Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 186-189, art. 708).
    11. Tipurile principale de standarde tehnologice care vor fi utilizate de SIJ sînt următoarele:
    1) standardele datelor;
    2) standardul metadatelor (ISO 11179);
    3) standardele schimburilor de informații;
    4) standardele căutării informațiilor;
    5) standardele de calitate;
    6) standardele de securitate;
    7) standardele de multilingvism.
    12. Conformitatea cu aceste standarde constă în:
    1) susținerea interfeței browserului public pentru accesare;
    2) XML ca mijloc principal pentru integrarea datelor;
    3) utilizarea standardelor Internet și WWW–HTML, TCP/IP, SMTP;
    4) utilizarea standardelor naționale și internaționale privind calitatea și securitatea.
    13. Pentru asigurarea funcțiilor schimbului de informații cu alte sisteme informaționale, inclusiv internaționale, se va implementa standardul SDMX (Statistical Data and Metadata Exchange), standardele legate de XML și serviciile web, propunerile Organizației Internaționale de Standardizare (ISO).
    14. Funcțiile de bază ale SIJ sînt următoarele:
    1) formarea bazei de date a SIJ. Baza de date reflectă cererile și dosarele înregistrate, cărora li se atribuie număr manual și electronic, repartizate, restituite, scoase de pe rol, refuzate, cărora nu li s-a dat curs, aflate în examinare, încheiate, arhivate, precum și ședințele de judecată, participanții la proces, evidența automatizată și remiterea spre executare a titlurilor executorii etc.; Funcţiile de bază la formarea băncii de date a SIJ sînt înregistrarea şi actualizarea datelor, precum şi radierea obiectelor informaţionale (schimbarea statutului obiectului):
    a) luarea în evidență primară. Evidența primară constă în atribuirea identificatorului unic obiectului de evidență și introducerea volumului stabilit de date în baza de date a SIJ;
    b) actualizarea datelor. Prin actualizarea datelor SIJ se înțelege actualizarea sistematică a bazei de date la modificarea sau completarea datelor obiectelor informaționale;
    c) scoaterea din evidenţă. Scoaterea din evidenţă nu reprezintă excluderea fizică a datelor despre obiect din Registru, ci doar schimbarea statutului obiectului informațional.
Informaţia se introduce în SIJ numai în baza documentelor ce confirmă veridicitatea datelor, cu referinţă la documentul în baza căruia a avut loc actualizarea datelor. Toate modificările în sistem se păstrează în ordine cronologică;
    2) asigurarea informațională. Informația din SIJ este pusă la dispoziția instanțelor judecătorești, altor autorități publice, furnizorilor de date, destinatarilor și utilizatorilor, precum și, în cazul schimbului informațional, a participanților la SIJ. Nivelul de acces al beneficiarului la SIJ este stabilit prin regulament și prevederile legislației;
    3) administrarea informațională, care include următoarele acțiuni:
    a) administrarea rolurilor și drepturilor utilizatorilor;
    b) administrarea nomenclatoarelor;
    c) administrarea modelelor de documente;
    d) alte activități de administrare și acces la funcționalitățile SIJ;
    4) asigurarea calității informațiilor din contul creării şi menţinerii componentelor SIJ;
    5) protecția și securizarea informațiilor la toate etapele de formare a băncii de date a SIJ, cu utilizarea metodelor de autentificare a utilizatorilor, de autorizare conform rolului atribuit în SIJ, și cu utilizarea mecanismelor de protecție a datelor și a canalelor de conexiune;
    6) asigurarea publicării pe PNIJ în conformitate cu prevederile Legii nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și ale Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
    7) asigurarea generării datelor statistice, inclusiv potrivit indicatorilor de performanță per judecător, instanță, sistem.
    15. Sistemul trebuie să asigure exercitarea funcțiilor specifice determinate de destinația sa, grupate în contururi funcționale specifice, care sînt realizate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor:
    1) conturul funcțional „instanță de judecată”:
    a) evidența instanțelor de judecată;
    b) evidența informației aferente fiecărei instanțe de judecată;
    2) conturul funcțional „cerere de chemare în judecată”:
    a) formarea și evidența cererilor de chemare în judecată;
    b) evidența informației aferente fiecărei cereri de chemare în judecată;
    c) automatizarea procesului de depunere a cererii de chemare în judecată în format electronic;
    d) digitizarea cererilor de chemare în judecată depuse pe suport de hîrtie, prin scanarea tuturor materialelor aferente acestora;
    e) repartizarea automată aleatorie a cererilor conform gradului de complexitate;
    f) transferul și reflectarea materialelor din cererea de chemare în judecată în formă electronică prin intermediul SI e-DJ;
    g) transferul electronic al cererilor de chemare în judecată între instanțele de judecată, precum și între instanțele de judecată și procuraturi;
    3) conturul funcțional „dosar”:
    a) formarea și evidența dosarelor;
    b) formarea și evidența informației aferente fiecărui dosar;
    c) automatizarea procesului de depunere a dosarului în format electronic;
    d) digitizarea dosarelor depuse pe suport de hîrtie prin scanarea tuturor materialelor dosarului;
    e) repartizarea automată aleatorie a dosarelor, conform gradului de complexitate;
    f) transferul și reflectarea materialelor din dosar în formă electronică prin intermediul SI e-DJ;
    g) transferul electronic al dosarelor între instanțele de judecată, precum și între instanțele de judecată și procuraturi;
    4) conturul funcțional „ședința de judecată”:
    a) stabilirea și evidența ședințelor de judecată conform cererilor de chemare în judecată și dosarelor luate în evidență;
    b) evidența informației aferente fiecărei ședințe de judecată;
    c) asigurarea programării și coordonării electronice a ședințelor de judecată prin intermediul modulului „calendar”, parte componentă a SI e-DJ;
    d) înregistrarea ședințelor de judecată prin intermediul soluției informatice a ședințelor de judecată.
    [Pct.15 subpct.4), lit.d) în redacția HG794 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.857; în vigoare 24.08.18]
    5) conturul funcțional „participant la proces”:
    a) evidența participanților la proces conform cererilor de chemare în judecată și dosarelor conținute în SIJ;
    b) evidența informației aferente fiecărui participant la proces;
    6) conturul funcțional „încheiere judecătorească”:
    a) evidența încheierilor judecătorești emise în baza cererilor de chemare în judecată și a dosarelor;
    b) evidența informației aferente fiecărei încheieri judecătorești;
    c) anonimizarea datelor cu caracter personal;
    7) conturul funcțional „hotărîre judecătorească”:
    a) evidența hotărîrilor judecătorești emise în baza dosarelor;
    b) evidența informației aferente fiecărei hotărîri judecătorești;
    c) anonimizarea datelor cu caracter personal;
    8) conturul funcțional „decizie judecătorească”:
    a) evidența deciziilor judecătorești emise în baza dosarelor;
    b) evidența informației aferente fiecărei decizii judecătorești;
    c) anonimizarea datelor cu caracter personal.
    16. Funcționarea SIJ determină următoarele rezultate:
    1) proceduri judiciare eficientizate;
    2) grad de transparență a activității instanțelor de judecată sporit;
    3) informații cu accesibilitate limitată securizate;
    4) repartizare aleatorie a dosarelor în instanța de judecată asigurată.
    17. Proprietarul SIJ este statul, care își realizează dreptul de proprietate, de gestionare și de utilizare a datelor din acesta. Resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea SIJ sînt asigurate din bugetul de stat și alte mijloace financiare, conform legii.
    18. Posesorul SIJ este Agenția de administrare a instanțelor judecătorești din subordinea Ministerului Justiției, cu drept de gestionare și de utilizare a datelor și a resurselor conținute de acesta.
    19. Deținătorul SIJ din punct de vedere informațional este Agenția de administrare a instanțelor judecătorești din subordinea Ministerului Justiției, care va asigura crearea și exploatarea SIJ, și Instituția publică „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, ca operator tehnic al sistemului.
    [Pct.19 modificat HG794 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.857; în vigoare 24.08.18]
    20. Posesorul și deținătorul asigură condițiile organizatorice și financiare pentru funcționarea SIJ.
    21. Registratori ai SIJ sînt instanțele judecătorești de diferite niveluri, prin intermediul persoanelor responsabile desemnate în cadrul instanțelor potrivit funcțiilor acestora: președinte al instanței judecătorești, judecător, judecător de serviciu, judecător raportor, asistent judiciar, grefier, șef secție evidență și documentare procesuală, specialist evidență și documentare procesuală din Secția evidență și documentare procesuală. Datele care se introduc în SIJ de către fiecare registrator se stabilesc de către Agenția de administrare a instanțelor judecătorești.
    22. Furnizori ai datelor din SIJ sînt participanții proceselor judiciare sau ai raporturilor juridice de gestionare automatizată a dosarelor, care prezintă registratorului, pe suport de hîrtie sau în format electronic, date despre obiectul sistemului (cauza judiciară, indicele, categoria acesteia, taxa de stat, nume, prenume, IDNP/IDNO, adresa etc.) în modul stabilit de lege. Furnizorii datelor SIJ sînt obligați să asigure corectitudinea şi autenticitatea datelor prezentate pentru a fi introduse în sistem şi actualizarea acestora în modul stabilit de lege sau acord.
    23. Destinatari și utilizatori ai datelor din SIJ sînt persoanele fizice sau juridice mandatate cu dreptul de a le primi pentru informare, conform prevederilor legislației în vigoare.
    24. La documentele SIJ se referă la documentele de intrare a datelor inițiale și documentele de ieșire.
    1) Documente de intrare a datelor inițiale sînt:
    a) cererea;
    b) procesul-verbal al agentului constatator;
    c) rechizitoriul;
    d) demersul procurorului;
    e) plîngerea;
    f) contestația.
    2) Principalele documente de ieșire sînt:
    a) confirmarea înregistrării;
    b) foaia de însoțire;
    c) fișa de evidență statistică a cererii/dosarului;
    d) fișa de repartizare;
    e) fișa de evidență statistică a inculpatului;
    f) fișa de evidență statistică a părții vătămate;
    g) hotărîrea;
    h) încheierea;
    i) scrisoarea de expediere a titlului executoriu;
    j) citația;
    k) scrisoarea de expediere a actului judecătoresc;
    l) procesul-verbal al ședinței de judecată;
    m) raportul statistic;
    n) lista cauzelor fixate pentru judecare;
    o) istoria repartizării dosarelor;
    p) scrisoarea de însoțire/de expediere a dosarului.
    3) Documentele tehnologice ale SIJ sînt confirmările achitării taxei de stat.
    25. Obiectele informaționale ale SIJ sînt:
    1) instanța de judecată;
    2) cererea;
    3) dosarul;
    4) ședința de judecată;
    5) participantul la proces:
    a) persoană fizică:
    - judecătorul;
    - grefierul;
    - procurorul;
    - avocatul\apărătorul;
    - victima;
    - partea vătămată;
    - reclamantul şi coreclamantul, partea civilă;
    - inculpatul;
    - contravenientul;
    - pîrîtul şi copîrîtul, partea civilmente responsabilă;
    - intervenientul;
    - reprezentantul;
    - succesorul în drepturi;
    - reprezentantul legal;
    - asistentul procedural;
    - interpretul;
    - specialistul;
    - expertul;
    - martorul;
    b) persoană juridică:
    - victima;
    - partea vătămată;
    - reclamantul şi coreclamantul, partea civilă;
    - inculpatul;
    - pîrîtul şi copîrîtul, partea civilmente responsabilă;
    - intervenientul;
    - reprezentantul;
    - succesorii în drepturi;
    - autoritatea administraţiei publice (pentru prezentarea concluziilor la dosar);
    6) documentele:
    a) hotărîrea;
    b) sentința;
    c) decizia;
    d) încheierea;
    e) ordonanțele;
    f) titlul executoriu.
    [Pct.25 subpct.6) în redacția HG794 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.857; în vigoare 24.08.18]
    26. Identificatorul obiectului informațional „instanță de judecată” este constituit din numărul de identificare al instanței de judecată (IDNO) și un cod format din 2 cifre.
    27. Identificatorul obiectului informațional „cerere” este constituit dintr-un număr generat de SIJ, format din codul unic al instanței de judecată, un număr de ordine atribuit de SIJ automat și ziua, anul înregistrării cererii, și are următoarea structură: II-NNNNN-DDLLAAAA, unde: II este ID-ul instanței de judecată, NNNNN – numărul de ordine al cererii (unic, ordine crescîndă) generat automat, iar DDLLAAAA – data, luna și anul înregistrării cererii.
    28. Identificatorul obiectului informațional „dosar” este constituit dintr-un număr generat de SIJ, format din codul unic al instanței de judecată, indicele dosarului potrivit tipului și categoriei acestuia, un număr de ordine atribuit de SIJ automat și ziua, anul înregistrării dosarului, şi are următoarea structură: CC-TTTTT-NNNNN-DDLLAAAA, unde: CC este ID-ul instanței de judecată, TTTT – indicele dosarului, NNNNN – numărul unic pentru fiecare dosar înregistrat, generat automat de sistem, iar ZZLLAAAA – numărul care corespunde zilei, lunii și anului înregistrării dosarului.
    29. Identificatorul obiectului informațional „ședință de judecată” este constituit dintr-un număr generat de SIJ, format din codul unic al instanței de judecată, indicele dosarului potrivit tipului și categoriei acestuia, un număr de ordine atribuit de sistem automat și ziua, anul înregistrării dosarului, precum și data desfășurării ședinței de judecată.
    30. Identificatorul obiectului informațional „participant la proces” este constituit din:
    1) numărul de identificare de stat al persoanei juridice (IDNO), denumirea, adresa poștală și electronică (în cazul în care aceasta există) – pentru participanții persoane juridice;
    2) numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), numele și prenumele, adresa poștală și electronică a persoanei fizice (în cazul în care aceasta există) – pentru participanții persoane fizice.
    31. Identificatorul obiectului informațional„document” este constituit din numărul intern de intrare, generat automat de SIJ în format PDF. Numărul intern de intrare este format din codul unic al dosarului și data salvării încheierii, hotărîrii, deciziei în SIJ.
    32. Scenariul de bază reprezintă lista evenimentelor aferente obiectului informațional luat în evidență în SIJ, după cum urmează:
    1) evidența primară, care se face la înregistrarea cererii de chemare în judecată sau a dosarului de către instanța de judecată, cu atribuirea numărului de înregistrare corespunzător;
    2) actualizarea informației, care se efectuează prin introducerea sistematică a modificărilor (rectificărilor, completărilor) în banca de date a SIJ, în conformitate cu evenimentele survenite;
    3) scoaterea obiectului informațional din evidență și transferarea datelor despre el în arhivă, care are loc prin efectuarea unei mențiuni speciale în baza de date.
    33. În SIJ se țin în evidență următoarele evenimente:
    1) pentru obiectul informațional „instanță de judecată”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul creării instanței de judecată sau a înregistrării inițiale;
    b) actualizarea datelor asociate instanței de judecată, care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) eliminarea, care are drept scop trecerea informațiilor asociate instanței de judecată, selectate într-o stare specială („exclus din Registru”);
    2) pentru obiectul informațional „cerere”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul înregistrării cererii de chemare în judecată de către instanță, cu atribuirea numărului de înregistrare corespunzător;
    b) actualizarea datelor asociate cererii de chemare în judecată (participanți la proces, documente), care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) scoaterea din evidență și arhivarea, care are loc în cazul schimbării statutului cererii de chemare în judecată în „arhivat”;
    3) pentru obiectul informațional „dosar”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul înregistrării dosarului de către instanța de judecată, cu atribuirea numărului de înregistrare corespunzător;
    b) actualizarea datelor asociate dosarului (participanți la proces, documente), care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) scoaterea din evidență și arhivarea, care are loc în cazul schimbării statutului dosarului în „arhivat”;
    4) pentru obiectul informațional „ședința de judecată”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul primirii în procedură a cererii/dosarului de către judecător, cu numirea unei date pentru desfășurarea ședinței;
    b) actualizarea datelor asociate dosarului (participanți la proces, documente, statute), care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) scoaterea din evidență și arhivarea, care are loc în cazul schimbării statutului dosarului în „arhivat”;
    5) pentru obiectul informațional „participant la proces”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul înregistrării cererii de chemare în judecată sau a dosarului de către instanța de judecată;
    b) actualizarea datelor asociate participantului (calitatea procesuală, adresa, genul, statutul ocupațional etc.), care are loc în cazul modificării, completării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) eliminarea, care are drept scop trecerea informațiilor asociate participantului la proces selectat într-o stare specială („exclus din registru”), eveniment care este documentat de SIJ;
    6) pentru obiectul informațional „document”:
    a) luarea inițială în evidență, care are loc în momentul emiterii încheierii, hotarîrii, deciziei judecătorești, titlului executoriu în cadrul examinării cererii de chemare în judecată sau a dosarului de către instanța de judecată;
    b) actualizarea datelor asociate documentului, care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
    c) scoaterea din evidență și arhivarea documentului, care are loc în cazul schimbării statutului cererii de chemare în judecată sau a dosarului în „arhivat”;
    d) eliminarea, care are drept scop trecerea informațiilor asociate documentului, într-o stare specială, eveniment care este documentat de SIJ.
    34. Datele SIJ reprezintă totalitatea atributelor obiectului informațional și includ următoarele informații:
    1) pentru obiectul informațional „instanța de judecată” (Curtea Supremă de Justiție; Curtea de Apel Cahul, Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți, Curtea de Apel Chișinău, Judecătoriile Chișinău, Bălți, Drochia, Soroca, Edineț, Ungheni, Orhei, Strășeni, Anenii Noi, Criuleni, Hîncești, Cimișlia, Căușeni, Comrat, Cahul);
    2) pentru obiectul informațional „cerere” (fișa de repartizare, încheierea judecătorească, notificarea, scrisoarea de însoțire, documentele, probele, dovada achitării taxei de stat, confirmarea înregistrării cererii, foaia de însoțire, fișa de evidență statistică a cererii);
    3) pentru obiectul informațional „dosar” (fișa de repartizare, notificarea, calendarul, scrisoarea de însoțire, documentele, probele, dovada achitării taxei de stat, confirmarea înregistrării dosarului, foaia de însoțire, fișa de evidență statistică a dosarului, fișa de evidență statistică a inculpatului, fișa de evidență statistică a părții vătămate);
    4) pentru obiectul informațional „ședința de judecată” (ziua, ora desfășurării ședinței de judecată, rezultatul ședinței de judecată, înregistrarea audio, procesul-verbal, citația);
    5) pentru obiectul informațional „participant la proces”:
    a) date privind participații la proces persoane juridice, care pot avea calitatea procesuală de: reclamant, pîrît, creditor, debitor, petiționar, coreclamant, copîrît, parte alăturată, reprezentant, martor, procuror, autoritate publică, avocat, expert judiciar, specialist, translator, revizuent, interpret, revizuent-procuror, revizuent-participant, intervenient principal, intervenient accesoriu, persoană interesată, inculpat, victimă, parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă, condamnat, contravenient, agent constatator, apelant, recurent, intimat, judecător, grefier;
    b) date privind participanții la proces persoane fizice, care pot avea calitatea procesuală de: judecător, grefier, reclamant, pîrît, creditor, debitor, petiționar, coreclamant, copîrît, parte alăturată, reprezentant, reprezentant legal, martor, procuror, autoritate publică, avocat, expert judiciar, specialist, translator, revizuent, interpret, revizuent-procuror, revizuent-participant, intervenient principal, intervenient accesoriu, persoană interesată, inculpat, victimă, parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă, condamnat, contravenient, agent constatator, apelant, recurent, intimat etc.);
    6) pentru obiectul informațional „document” (încheierea judecătorească, hotărîrea judecătorească, decizia judecătorească, titlul executoriu).
    35. Pentru a asigura veridicitatea și reducerea volumului informației stocate în SIJ, se utilizează clasificatoarele și nomenclatoarele, divizate în trei categorii:
    1) internaționale: CV – clasificatorul valutelor;
    2) naționale: CUATM – clasificatorul unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova;
    3) intrasistemice
    a) TD – tipul dosarului;
    b) CD – categoria dosarului;
    c) sub-CD – subcategoria dosarului;
    d) ID – indicele dosarului;
    e) CP – calitatea procesuală;
    f) PE – procedura examinării;
    g) GN – genul;
    h) MSI – mediul săvîrșirii infracțiunii;
    i) SO – statutul ocupațional;
    j) ST – studiile;
    k) IJ – lista instanțelor de judecată;
    l) SC – scutirile;
    m) MAA – măsurile de asigurare a acțiunii;
    n) EJ – executorii judecătorești;
    4) interne:
    a) SD – statutul dosarului;
    b) RS – rezultatele ședințelor;
    c) US – utilizatorii/rolurile în SIJ.
    36. Pentru formarea corectă a resursei informaționale, se asigură interacțiunea și schimbul de date cu următoarele resurse informaționale automatizate:
    1) Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al populației”, care acordă acces la datele privind persoanele fizice;
    2) Serviciul Guvernamental de Plăți Electronice (MPay), care este parte componentă a platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud) și care reprezintă un mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, majorărilor de întîrziere (penalităților) și altor plăți la bugetul public național prin sistemul trezorerial, cu ajutorul instrumentelor de plată legal disponibile;
    3) Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (Msign) – serviciu reutilizabil, furnizat la nivelul platformei tehnologice comune a Guvernului, care are scopul de a oferi un mecanism integrator, securizat și flexibil pentru diferite soluții de aplicare și verificare a autenticității semnăturii digitale de către utilizatori (inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale și a serviciilor electronice), oferite de către furnizorii de semnătură digitală în conformitate cu legislația;
    4) Serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – serviciu centralizat, reutilizabil, componentă a platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud), care are scopul de a oferi un mecanism securizat și flexibil de jurnalizare și audit, asigurînd evidența evenimentelor, în contextul utilizării sistemelor informaționale;
    5) Serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) – serviciu reutilizabil, furnizat la nivelul platformei tehnologice guvernamentale comune, care are scopul de a oferi un mecanism integrator, securizat și flexibil de autentificare și control al accesului utilizatorilor în sistemele informaționale, inclusiv serviciile electronice;
    6) alte sisteme informaționale automatizate, considerate necesare la momentul implementării și dezvoltării SIJ.
    37. Interacțiunea SIJ cu resursele informaționale externe este realizată prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).
    38. SIJ este proiectat ca un sistem modular, care asigură posibilitatea dezvoltării sale fără a afecta continuitatea funcționării. Arhitectura acestuia este concepută după schema-tip a infrastructurii informaționale a sistemului informațional automatizat, în conformitate cu cerințele legale.
    39. La nivel conceptual, arhitectura SIJ este definită pe 3 niveluri:
    a) nivelul de interfață – serverul pentru paginile web cu formularele utilizatorilor și informațiile din baza de date pentru vizualizare și utilizare prin intermediul browserului stației de lucru;
    b) produsul program al nivelului de mijloc – serverul aplicațiilor care va susține partea client, ce deservește interfața BD cu utilizatorii, va transforma cererile utilizatorilor în interpelări SQL și va primi datele de la baza de date și le va prezenta în formă comodă pentru percepție;
    c) nivelul de jos – serverul bazei de date.
    40. Componenta Centrală a infrastructurii sistemului este găzduită de către operatorul tehnic şi asigură procesarea şi stocarea centralizată a datelor aferente SIJ. Componentele distribuite reprezintă punctele de acces către componenta centrală prin canale securizate, asigurate de către operatorul tehnic.
    41. Arhitectura complexului software-hardware, lista produselor software și a mijloacelor tehnice utilizate la crearea infrastructurii informaționale se determină de către dezvoltătorul SIJ, în comun cu posesorul și deținătorul, la etapele inițiale și ulterioare de elaborare și implementare a SIJ.
    42. Pentru comunicarea dintre nivelurile SIJ se utilizează rețelele de comunicații electronice ale instanțelor judecătorești din Republica Moldova. Rețeaua de comunicații electronice a SIJ va fi definitivată de către elaborator în colaborare cu deținătorul și posesorul SIJ.
    43. Platforma tehnologică trebuie:
    1) să asigure formate unice de prezentare a datelor și protocoale comune de schimb de date;
    2) să ofere mecanisme de asigurare a concordanței bazelor de date ale SIJ cu cele ale sistemelor informaționale ale altor autorități publice. Concordanța trebuie să fie respectată în termeni de clasificatoare, nomenclatoare, completitudine etc.;
    3) să pună la dispoziția dezvoltatorilor de software un cadru formal și metodologic propice creării și implementării sistemului de management al securității informaționale.
    44. Produsele program și echipamentele SIJ trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
    1) să asigure posibilitatea stocării unor volume mari de informații;
    2) să asigure posibilitatea extinderii funcționale și a puterii de calcul (extensibilitate și scalabilitate);
    3) să susțină prelucrarea distribuită a datelor, accesul la resurse atît în rețeaua locală, cît și în Internet;
    4) să utilizeze un sistem unic de clasificare și codare (unificare);
    5) să funcționeze pe diferite platforme hardware;
    6) să asigure fiabilitate înaltă;
    7) să asigure consistența și completitudinea informației;
    8) să susțină posibilitatea de modernizare în timpul procesului de exploatare.
    45. Posesorul și deținătorul Sistemului vor asigura găzduirea acestuia pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud).
    46. Asigurarea securității informației va fi realizată de către posesor și deținător, inclusiv de către operatorul tehnic, în conformitate cu cerințele standardelor internaționale ISO/IEC 27001-2006 și ISO/IEC 27002-2008 și va sublinia faptul că SIJ este un produs hard&soft, care corespunde în totalitate cerințele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce privește securitatea informațională. Pentru garantarea securității la nivelul infrastructurii tehnico-logice vor fi organizate periodic audituri de securitate, în comun cu posesorul și deținătorul SIJ.
    47. Auditul SIJ se va efectua prin jurnalizarea accesărilor, precum și a tipului operațiunii efectuate.
    48. Cererea de motivare a accesului va fi realizată în cadrul unui sistem de control al accesului la resursele SIJ (de exemplu: lucrări, documente și informații), în care este stabilit cine, pentru cine, în conformitate cu care împuterniciri, care documente, pentru care acțiuni sau care tip de acces poate fi permis și în care condiții, presupunînd determinarea pentru toți utilizatorii SIJ a resurselor informaționale și programului la care au acces pentru operații concrete de accesare (citire, scriere, modificare, ștergere, execuție), folosind resursele tehnice și program de accesare.
    49. Semnătura electronică și controlul accesului vor constitui măsurile de control de securitate care vor asigura integritatea, confidențialitatea, disponibilitatea, autenticitatea și nonrepudierea datelor. Aceste servicii se vor baza pe infrastructura cu chei publice și pe setările directoriilor de sistem pentru a gestiona permisiunile utilizatorilor și autorizarea operațiunilor la nivelul aplicațiilor.
    50. Personalul instanțelor judecătorești va fi autorizat să lucreze doar cu modulele, documentele, înregistrările sau alte elemente informaționale pentru care are permisiunile necesare. Pentru realizarea acestui deziderat, administratorul SIJ va gestiona grupele de utilizatori într-un director. Un grup va fi caracterizat de un nume și de un set de permisiuni (desemnînd rolurile acelui grup), care vor defini accesul la funcționalitățile sistemului. Fiecare grup va conține o listă de utilizatori, care vor moșteni permisiunile de la grupul din care fac parte.
    51. Managementul utilizatorilor și al permisiunilor se va face la etapa inițială de către deținătorul SIJ. Ulterior, utilizatorii privilegiați (administratorii locali din cadrul instanțelor judecătorești) vor avea posibilitatea de a gestiona permisiunile la nivel local, fără necesitatea unei intervenții a deținătorului. La autentificare, SIJ va verifica datele de acces ale utilizatorilor și va deschide opțiunea de a accesa informația disponibilă.
    52. Unele dintre produsele elaborate de personalul instanțelor judecătorești vor solicita o autentificare adecvată pentru a fi acceptate ca documente oficiale. În acest scop, SIJ va permite utilizatorilor să semneze documente oficiale cu ajutorul mecanismului de aplicare a semnăturii electronice.
    53. Personalul instanțelor judecătorești va depinde, într-o mare măsură, de disponibilitatea SIJ pentru a-și putea îndeplini sarcinile cotidiene. Acest lucru impune cerințe semnificative față de infrastructura SIJ, pentru ca aceasta să fie fiabilă la erori de hardware și software. Pentru a preveni aceste probleme, infrastructura va include un set de circuite redundante, care vor consta din noduri de rezervă, ce vor prelua încărcătura pe perioada cît sistemul principal se află în proces de mentenanță sau restabilire.
    54. Pentru gestiunea riscurilor de securitate, va fi implementată o politică generală de securitate. Periodic vor fi organizate instruiri ale personalului din cadrul instanțelor judecătoreşti. Politica de securitate va include prevederi referitoare la organizarea auditurilor periodice de securitate, pentru a verifica politica și conformitatea cu regulile de securitate, precum și pentru a stabili domeniile care necesită îmbunătățiri.
    55. Sistemul va duce evidența unor date, documente și înregistrări extrem de importante, iar păstrarea lor va fi o cerință obligatorie a SIJ. Pentru acest lucru vor fi asigurate copii de rezervă, conform celor mai bune practici.
    56. Sistemul de securitate a infrastructurii va fi un serviciu ce va asigura integritatea și disponibilitatea sistemelor hardware și software. Aceste servicii vor fi desemnate pentru a corecta erorile din componentele hardware și software și vor include soluțiile antivirus, de actualizare a produselor software, de conformare la politicile de licențiere.
    57. Actualizarea periodică și ordonată a sistemelor IT este o cerință de bază pentru orice entitate care folosește un sistem informațional. Obiectivele serviciului de actualizare a produselor software includ:
    1) instalarea ultimelor actualizări critice și de securitate pe stațiile de lucru și serverele instanțelor de judecată;
    2) funcționarea în siguranță a infrastructurii de actualizare și instalarea securizată a actualizărilor;
    3) existența unui singur punct de aprobare a administrării actualizărilor și descărcarea lor de pe Internet.
    58. Securitatea transportului de date va fi asigurată de către deținătorul cu rol de operator tehnic al SIJ.
    59. Vor fi luate măsuri pentru a asigura protecția împotriva unor eventuale atacuri asupra SIJ, prin:
    1) utilizarea proprietăților sistemului de fișiere;
    2) controlul variabilelor de mediu;
    3) utilizarea unor variabile externe;
    4) utilizarea autentificării anonime la deschiderea unei sesiuni;
    5) determinarea identificatorului unei sesiuni;
    6) utilizarea unor posibilități suplimentare de autentificare;
    7) utilizarea procesării incorecte a erorilor;
    8) utilizarea unor delimitatori ai instrucțiunilor în datele de intrare;
    9) introducerea instrucțiunilor utilizînd delimitatori.
    60. Pentru contracararea încercărilor de atac vor fi folosite următoarele acțiuni:
    1) organizarea adecvată a procedurilor de modificare a resurselor de program;
    2) organizarea adecvată a procedurilor de implementare/actualizare a resurselor de program;
    3) respectarea cerințelor privind licențierea;
    4) utilizarea actualizărilor pentru resursele de program;
    5) evidența erorilor resurselor de program.
    61. Vor fi aplicate mecanisme necesare pentru asigurarea securității informaționale a SIJ în conformitate cu legislația în vigoare și cu cele mai bune practici în domeniu.
    62. În procesul de gestionare a SIJ se va asigura securitatea datelor cu caracter personal în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, precum și cu Cerințele față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010.
    63. Securitatea informațională se menține pe parcursul întregului ciclu de viață al SIJ și se perfecționează continuu, pentru prevenirea noilor pericole.
    Prezentul Concept conține viziunea privind componentele hardware și software, precum și privind posibilitățile viitoare ale SIJ. Recomandările principale expuse în document oferă beneficii care depășesc potențialele implicații negative. O succintă listă a acestor beneficii include:
    1) alinierea la experiența națională și internațională în domeniu. Pe plan internațional, guvernele, în special în UE și SUA, au finanțat cercetarea și dezvoltarea unor sisteme similare. Experiența aceasta este documentată și publicată sub formă de standarde, ghiduri, bune practice sau modele de referință. SIJ se va baza pe această experiență;
    2) utilizarea standardelor deschise. Standardele deschise, inclusiv standardul SDMX, utilizate pentru comunicarea, prezentarea și păstrarea informației, vor asigura continuitatea activității instanțelor judecătorești. Acestea garantează prezența unui număr suficient de specificații, care permit gestionarea documentelor și înregistrărilor pe termen lung și asigură independența sistemului de produse software patentate sau formate închise;
    3) alinierea la standardele și infrastructura Internetului. Internetul oferă o platformă ieftină și extensibilă, pe baza căreia se pot dezvolta servicii ce reduc costurile de mentenanță, operaționale, de instruire și de extindere. Cu toate acestea, Internetul nu poate fi considerat un mediu sigur din punctul de vedere al securității informaționale, ceea ce adaugă aspecte precum disponibilitatea sistemului sau siguranța comunicațiilor. Ambele probleme pot fi soluționate la etapa de proiectare a SIJ. Integrarea serviciilor moderne (e-mailul, mesageria, VoIP) vor îmbunătăți comunicarea atît pe plan intern și extern. Natura integrată a acestor servicii va reduce, de asemenea, riscul scurgerii informațiilor confidențiale în exterior;
    4) utilizarea browserului web ca instrument de acces la servicii va oferi utilizatorilor o opțiune clară și uniformă pentru realizarea sarcinilor cotidiene, care va reduce timpul pentru training și suport, indiferent de locație. Acest fapt va asigura actualizarea permanentă a SIJ și un nivel înalt de integrare cu alte resurse informaționale;
    5) utilizarea infrastructurii cheii publice (semnătura electronică) va oferi oportunitatea de a renunța definitiv la folosirea documentelor pe suport de hîrtie pentru operațiile interne. Documentele și înregistrările vor fi autentificate prin semnătura electronică, ceea ce elimină necesitatea hîrtiei. Sistemul va oferi posibilitatea de a primi și expedia documente și înregistrări semnate electronic între entitățile care cooperează cu instanțele de judecată atunci cînd aceste entități vor avea infrastructura necesară. Acest lucru elimină necesitatea lucrului cu copii ale documentelor originale, primite prin fax sau e-mail.
    Semnătura electronică este disponibilă pe larg pentru asigurarea autenticității schimburilor informale, atît interne, cît și externe. De asemenea, oferă posibilitatea de a cripta comunicațiile interne sau confidențiale.
    În concluzie, implementarea SIJ va conduce la îmbunătățirea procesului de gestionare a cauzelor, va asigura date veridice, calitative, complexe, accesibile unui cerc extins de utilizatori. Efectul elaborării și implementării SIJ va putea fi observat începînd cu etapa introducerii în exploatare experimentală, deși impactul complet se va manifesta în întregime pe parcurs.
    Implementarea SIJ va conduce la îmbunătățirea procesului de elaborare și implementare a dosarului electronic accesibil unui cerc extins de utilizatori. Avînd în vedere complexitatea SIJ, implementarea acestuia va fi efectuată pe etape, în funcție de mijloacele financiare disponibile.
    Neimplementarea SIJ poate avea un impact negativ substanțial, determinat de calitatea și cantitatea insuficientă a informației juridice. Aceasta poate genera efecte negative sociale și de altă natură, conducînd la nemulțumiri în societate.