*LPC69/2016 Versiunea originala
ID intern unic:  372303
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 69
din  14.04.2016
cu privire la organizarea activităţii notarilor
Publicat : 26.08.2016 în Monitorul Oficial Nr. 277-287     art Nr : 588     Data intrarii in vigoare : 26.02.2017
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de reglementare
    (1) Prezenta lege stabileşte principiile de exercitare a activităţii notarilor, statutul notarului şi al notarului stagiar, modalitățile de organizare şi autoadministrare a notarilor, precum şi modalitățile de control al activităţii acestora.
    (2) Procedura de îndeplinire a actelor notariale şi metodologia de calcul al plăţilor notariale sînt reglementate prin legi separate.
    Articolul 2. Principiile exercitării activităţii de notar
    Activitatea notarului se bazează pe următoarele principii:
    a) principiul legalităţii;
    b) principiul independenţei şi imparţialităţii;
    c) principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor;
    d) principiul păstrării secretului profesional;
    e) principiul nediscriminării.
    Articolul 3. Principiul legalităţii în activitatea notarului
    (1) Notarul activează în limitele stabilite de lege.
    (2) Activitatea notarului se prezumă legală şi conformă legii pînă la proba contrarie.
    (3) Orice act notarial prezentat autorităţilor publice, inclusiv instituțiilor de arbitraj, instanţelor de judecată sau unui alt organ jurisdicţional, în calitate de probă confirmă faptele expuse în acesta şi constatate de notar pînă la proba contrarie.
    (4) Faptele autentificate, certificate sau constatate în alt mod de notar în actul sau acțiunea notarială nu necesită a fi probate ulterior în faţa autorităţilor publice, inclusiv în faţa instituțiilor de arbitraj, a instanţelor de judecată sau a unui alt organ jurisdicţional, cu excepţia cazului în care actul notarial a fost anulat printr-o hotărîre a instanţei de judecată.
    Articolul 4. Principiul independenţei şi imparţialității
                       notarului
    (1) În activitatea sa, notarul este independent şi se supune numai legii. Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă.
    (2) Persoanele vinovate de încălcarea prevederilor alin. (1) poartă răspundere conform legii.
    (3) La îndeplinirea actului notarial, notarul este imparţial, respectînd drepturile şi interesele legitime ale persoanelor care solicită îndeplinirea actului notarial.
    (4) În activitatea sa, notarul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau orice alt criteriu, în condiţiile legii.
    Articolul 5. Principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor
    (1) Notarul își exercită personal activitatea notarială și nu poate delega împuternicirile sale unei alte persoane.
    (2) Nu se permite aplicarea facsimilului pe actele notariale.
    (3) Notarul poate utiliza semnătura electronică în condițiile legii.
    Articolul 6. Garanţiile activităţii de notar
    (1) Notarul se bucură de stabilitate în activitatea sa. Activitatea notarului încetează în cazurile stabilite de prezenta lege.
    (2) Instanța de judecată, procuratura și organul de urmărire penală pot dispune ridicarea registrului actelor notariale, a unui act notarial în original sau a altor acte în baza cărora acesta a fost întocmit numai în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenționale aflate în curs de examinare și în scopul efectuării unei expertize, dacă actul respectiv este cercetat pentru fals în acte publice. Organul competent și persoana care ridică actele notariale, actele în baza cărora s-a întocmit actul notarial sau registrele actelor notariale sînt obligate să respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal, poartă răspundere pentru integritatea acestora și, imediat după atingerea scopului pentru care au fost ridicate, le restituie notarului.
    Articolul 7. Secretul profesional
    (1) Notarul este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la actele îndeplinite şi faptele ce i-au devenit cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent de modul de obținere ori sursa informației, inclusiv după încetarea activității sale.
    (2) Informaţii cu privire la actele notariale îndeplinite se pun la dispoziția:
    a) persoanei în numele căreia aceste acte au fost îndeplinite sau reprezentantului acesteia. Informaţia cu privire la testament se eliberează doar la cererea personală a testatorului, iar terţilor – numai după decesul testatorului, în modul stabilit de legislaţie, dacă testatorul nu a degrevat notarul de obligația de a păstra secretul profesional;
    b) instanţei de judecată, la prezentarea încheierii judecătorului, procuraturii și organelor de urmărire penală, în baza ordonanței acestor organe și cu autorizarea judecătorului de instrucție, în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenţionale aflate în curs de examinare;
    c) organelor de control asupra activităţii notariale, în limita controlului efectuat;
    d) executorului judecătoresc, în legătură cu procedura de executare ce ţine de dosarele succesorale instrumentate de notari;
    e) Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, conform normelor stabilite de lege.
    (3) Pînă la intentarea cauzei penale sau contravenţionale, notarul va prezenta informația privind înregistrarea sau neînregistrarea actului ori a acțiunii notariale în registrul actelor notariale, la cererea procuraturii sau a organului de urmărire penală, cu prezentarea obligatorie de către acesta a informației privind numărul de înregistrare, data înregistrării, solicitantul actului notarial şi tipul actului notarial.
    (4) Persoanele cărora le-au devenit cunoscute informații deținute de notar în legătură cu îndeplinirea obligațiilor lor de serviciu sau de muncă sînt obligate să păstreze confidențialitatea acestor informații. Nerespectarea obligației respective atrage răspundere disciplinară și civilă.
    (5) Notarul nu are obligația de a păstra secretul profesional și poate oferi informațiile deținute în următoarele cazuri:
    a) existența consimţămîntului scris al solicitantului actului notarial, expus în documentul notarial sau într-un alt document. Acest consimţămînt poate fi exprimat de reprezentantul solicitantului sau, în caz de deces al solicitantului, de succesorii acestuia;
    b)  în cadrul unui proces intentat de către solicitantul actului notarial împotriva notarului, în temeiul încheierii instanței de judecată.
    (6) Eliberarea de obligaţia de a păstra secretul profesional se aplică în cazul în care comunicarea informaţiilor respective nu lezează drepturile şi interesele legitime ale altor persoane.
    (7) Dacă există îndoieli cu privire la obligativitatea oferirii unei informaţii, notarul poate cere avizul Camerei Notariale în această privinţă.
Capitolul II
NOTARUL
    Articolul 8. Statutul notarului
    (1) Notarul este exponentul puterii de stat, împuternicit în modul stabilit de lege în baza licenţei și a ordinului de învestire cu împuterniciri.
    (2) Notarul nu este funcţionar public, activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de activitate.
    (3) Notar poate fi persoana care:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în această țară;
    b) are capacitatea de exerciţiu deplină;
    c) deţine o diplomă de studii superioare de licenţă în drept sau un act de studii echivalent;
    d) a efectuat stagiul profesional în condiţiile prezentei legi;
    e) a susținut examenul de calificare pentru admiterea în profesia de notar;
    f) posedă limba de stat;
    g) a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar;
    h) este apt din punct de vedere medical;
    i)  are o reputaţie ireproşabilă.
    Articolul 9. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea
                       de notar
    (1) Activitatea de notar este incompatibilă cu orice altă activitate sau funcție remunerată, cu excepţia:
    a) activităţii şi funcţiei didactice şi de cercetare ştiinţifică;
    b) activităţii literar-artistice şi publicistice;
    c) activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică;
    d) activităţii de mediere;
    e) funcției elective sau funcției de demnitate publică, pe durata mandatului;
    f) calităţii de membru în organele notariale sau în alte organe în care a fost ales de către Camera Notarială sau Ministerul Justiţiei.
    (2) Notarul nu poate îndeplini actul notarial în următoarele cazuri:
    a) pe numele şi în numele său, al soţului său, al rudelor sale pînă la gradul al II-lea inclusiv, al afinilor săi pînă la gradul al II-lea inclusiv, al persoanelor aflate sub tutela/curatela sa ori a soţului său, al angajatului său, al notarului stagiar în biroul său sau al notarului cu care este asociat;
    b) pe numele şi în numele persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele sale de gradul al II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social.
    (3) Notarul nu are dreptul să facă publicitate activităţii sale, calităţilor sale profesionale ori biroului său notarial. Nu constituie publicitate comunicarea publică a numelui notarului, a orelor de program şi a sediului biroului notarial.
    (4) În conformitate cu Codul deontologic al notarilor se permite difuzarea informaţiilor cu caracter general, care au drept scop informarea cetăţenilor privind activitatea notarială.
    Articolul 10. Drepturile notarului
    (1) Notarul are următoarele drepturi:
    a) să încaseze plăți notariale în condiţiile legii;
    b) să angajeze personal tehnic pentru asigurarea activităţii sale;
    c) să beneficieze de concediu anual şi concediu medical;
    d) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie în condiţiile legii;
    e) să fie membru al organelor colegiale ale Camerei Notariale și Ministerului Justiției;
    f) să se asocieze în cadrul unor asociaţii obşteşti;
    g) să obţină toate actele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea actului notarial sau a acţiunii notariale, indiferent de locul de păstrare a acestora;
    h) să solicite şi să primească informații în regim on-line și/sau pe suport de hîrtie de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţii, inclusiv financiare, de la alte organizaţii deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru desfășurarea activității notariale. Informațiile din registre se solicită doar atunci cînd acestea sînt strict necesare pentru îndeplinirea actului notarial sau a acțiunii notariale. Condiţiile tehnice de accesare a informaţiilor menţionate vor fi reglementate prin acorduri încheiate între Camera Notarială şi deţinătorul de registre;
    i) să reprezinte solicitanţii în faţa tuturor autorităţilor competente în timpul acordării asistenţei notariale, inclusiv la înscrierea în registrele publice;
    j) să deschidă contul de depozit al notarului, să închirieze safeuri bancare pentru a acorda asistenţă notarială calificată;
    k) să expedieze, la cererea solicitantului, informaţii, cereri sau demersuri întocmite de acesta în legătură cu actul notarial sau cu acţiunea notarială solicitată sau îndeplinită;
    l) să beneficieze de şi să exercite alte drepturi stabilite prin lege.
    (2) Solicitarea îndeplinirii actului notarial sau a acţiunii notariale în lipsa unei rezerve făcute în scris de solicitant reprezintă concomitent şi o exprimare a consimţămîntului solicitantului privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi a celor necesare pentru îndeplinirea actului sau a acțiunii notariale solicitate. Consimţămîntul rămîne valabil şi în cazul în care actul notarial nu a fost îndeplinit.
    (3) Notarul folosește date cu caracter personal strict în scopul pentru care acestea au fost colectate.
    Articolul 11. Obligaţiile notarului
    Notarul are următoarele obligaţii:
    a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu jurămîntul depus;
    b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă notarială, să le explice conţinutul proiectului actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze asupra consecinţelor actelor notariale solicitate;
    c) să păstreze secretul profesional care i-a devenit cunoscut în exercitarea activităţii sale, cu excepțiile prevăzute de lege;
    d) să încheie un contract de asigurare de răspundere profesională;
    e) să asigure condiţii pentru efectuarea stagiului de către notarii stagiari;
    f) să țină evidenţa contabilă şi să achite toate plăţile obligatorii aferente activităţii notariale în condiţiile legii;
    g) să păstreze, să ordoneze, să gestioneze şi să transmită arhiva activităţii notariale în condiţiile legii;
    h) să participe anual la cursuri de instruire cu o durată totală de cel puţin 40 de ore academice;
    i) să prezinte rapoartele prevăzute de legislaţie;
    j) să ofere organelor de control actele și datele solicitate în limitele controlului efectuat;
    k) să îndeplinească alte obligaţii stabilite prin lege şi Codul deontologic al notarilor.
    Articolul 12. Refuzul de a îndeplini actul notarial
                         sau acțiunea notarială
    (1) Notarul refuză îndeplinirea actului notarial sau a acțiunii  notariale dacă:
    a) aceasta contravine legii sau bunelor moravuri;
    b) urmează a fi îndeplinită de către un alt notar;
    c) nu se achită taxele şi plăţile stabilite.
    (2) Refuzul se aduce la cunoştinţa persoanei interesate în termen de 10 zile din ziua adresării pentru îndeplinirea actului notarial. La cererea scrisă a persoanei căreia i-a fost refuzată îndeplinirea actului notarial, motivul refuzului se expune în scris.
Capitolul III
NOTARUL STAGIAR
    Articolul 13. Condițiile de admitere la stagiul
                          profesional
    Poate fi notar stagiar persoana:
    a) care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a)–c), f), h) şi i);
    b) care a susţinut concursul de admitere la stagiu;
    c) care nu desfăşoară alte activităţi remunerate și nu deține alte funcții, cu excepţia activităţii şi funcţiilor didactice şi de cercetare ştiinţifică, literar-artistice şi publicistice, de creaţie tehnico-ştiinţifică şi de mediere;
    d) căreia, în ultimii 3 ani, nu i-a fost reziliat contractul de efectuare a stagiului profesional la notar ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.
    Articolul 14. Stabilirea numărului de notari stagiari
    (1) Numărul necesar de notari stagiari este planificat de către Ministerul Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, pentru un termen de 3 ani şi se actualizează în primul trimestru al fiecărui an.
    (2) Planificarea și actualizarea numărului de notari stagiari se efectuează conform metodologiei aprobate de Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 15. Admiterea la stagiul profesional
    (1) Concursul de admitere la stagiul profesional este organizat de către Ministerul Justiţiei şi este susţinut în faţa Comisiei de licenţiere. Condiţiile și modul de desfășurare a concursului se stabilesc de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    (2) Pentru efectuarea stagiului profesional va fi admis un număr planificat de notari stagiari, conform art. 14.
    Articolul 16. Stagiul profesional
    (1) Contractul de efectuare a stagiului se încheie între notarul stagiar şi Camera Notarială.
    (2) Stagiul profesional constă în exercitarea de către notarul stagiar a unor activităţi practice care au drept scop obţinerea abilităților profesionale suficiente pentru desfăşurarea activităţii de notar.
    (3) Durata stagiului profesional este de 18 luni. Stagiul profesional al titularilor unei diplome de doctor în drept este de 3 luni.
    (4) Stagiul profesional se efectuează conform programului de stagiu stabilit de Camera Notarială, sub conducerea şi controlul notarului conducător de stagiu.
    (5) Stagiul profesional poate fi suspendat în baza unor temeiuri similare cu cele de suspendare a activității notarului. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional. Hotărîrea de suspendare a stagiului se adoptă de către Consiliul Camerei Notariale.
    (6) Regulamentul cu privire la stagiul profesional se aprobă de către Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 17. Notarul conducător de stagiu
    (1) Persoana care a promovat concursul de admitere la stagiu este repartizată aleatoriu de către Camera Notarială la un notar, care devine notar conducător de stagiu. Notarul nu poate refuza primirea notarului stagiar la stagiu fără motive întemeiate.
    (2) În cazul în care notarul stagiar este soţul notarului conducător de stagiu sau se află cu acesta într-o legătură de rudenie pînă la gradul al III-lea inclusiv, Camera Notarială va repartiza stagiarul, aleatoriu, la un alt notar conducător de stagiu.
    (3) Poate fi conducător de stagiu notarul care are o vechime de cel puţin 5 ani în profesia de notar, dispune de un birou ce corespunde condiţiilor necesare pentru efectuarea stagiului şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
    (4) Cererea de a deveni notar conducător de stagiu se depune la Camera Notarială.
    (5) Notarul obţine dreptul de a fi conducător de stagiu doar după confirmarea sa de către Camera Notarială. Camera Notarială respinge cererea depusă doar în cazul în care notarul nu corespunde cerinţelor expuse la alin. (3).
    (6) În cazul în care numărul de notari stagiari este mai mare decît numărul notarilor abilitaţi cu dreptul de a fi conducători de stagiu, Camera Notarială repartizează stagiarii, în mod aleatoriu, la notarii care nu au depus cerere, dar care îndeplinesc cerinţele expuse la alin. (3).
    (7) Dacă activitatea notarului conducător de stagiu este suspendată sau încetează, Camera Notarială deleagă notarul stagiar la un alt notar pentru continuarea stagiului.
    (8) Notarul conducător de stagiu poate avea concomitent doi notari stagiari.
    (9) La finalizarea stagiului, notarul conducător de stagiu întocmeşte un aviz cu privire la stagiul efectuat, iar notarul stagiar întocmeşte un raport privind realizarea programului de stagiu, ambele fiind prezentate Camerei Notariale.
    Articolul 18. Drepturile şi obligaţiile notarului stagiar
    (1) În perioada efectuării stagiului, notarul stagiar:
    a) are dreptul să solicite sprijinul conducătorului de stagiu şi al Camerei Notariale pentru realizarea programului de stagiu;
    b) beneficiază de alte drepturi prevăzute de lege şi de contractul de efectuare a stagiului.
    (2) Notarul stagiar este obligat:
    a) să respecte legislaţia, prevederile Codului deontologic al notarilor, programul de stagiu şi cerințele contractului de efectuare a stagiului;
    b) să îndeplinească indicațiile Camerei Notariale și ale notarului conducător de stagiu, oferite potrivit competenţei acestuia;
    c) să îndeplinească alte obligații stabilite de lege.
    Articolul 19. Răspunderea disciplinară a notarului
                         stagiar
    (1) Notarul stagiar răspunde disciplinar pentru abaterile de la obligaţiile ce îi revin potrivit legii.
    (2) Constituie abatere disciplinară:
    a) absenţa nemotivată de la stagiu;
    b) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a indicațiilor Camerei Notariale, ale notarului conducător de stagiu sau a programului de stagiu;
    c) divulgarea secretului profesional;
    d) încălcarea altor obligații stabilite prin lege.
    (3) Abaterea disciplinară comisă de notarul stagiar se examinează în modul stabilit la art. 68 şi 69.
    (4) Notarului stagiar îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) rezilierea contractului de efectuare a stagiului.
   (5) Sancţiunea disciplinară se aplică prin hotărîrea Colegiului disciplinar al notarilor (în continuare – Colegiu disciplinar), la sesizarea notarului conducător de stagiu sau a Camerei Notariale.
    (6) Sancţiunile disciplinare aplicate se aduc la cunoştinţa notarilor stagiari, a notarului conducător de stagiu și a Camerei Notariale de către Colegiul disciplinar.
    (7) Hotărîrea Colegiului disciplinar poate fi contestată în instanţa de judecată.
    Articolul 20. Încetarea stagiului profesional
    (1) Stagiul profesional încetează în următoarele cazuri:
    a) la finalizarea stagiului;
    b) odată cu rezilierea contractului de efectuare a stagiului;
    c) în cazul renunţării notarului stagiar de a efectua stagiul;
    d) în cazul decesului notarului stagiar;
    e) în cazul în care notarul stagiar este declarat dispărut fără veste sau decedat.
    (2) La finalizarea stagiului profesional, Camera Notarială îi eliberează notarului stagiar un certificat prin care se atestă efectuarea stagiului. La acest certificat se anexează avizul notarului conducător de stagiu şi raportul final al stagiarului.
Capitolul IV
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE NOTAR
    Articolul 21. Examenul de calificare în profesia de notar
    (1) Persoana care a finalizat stagiul profesional susţine un examen de calificare în profesia de notar în faţa Comisiei de licenţiere.
    (2) Examenul de calificare în profesia de notar este organizat cel mult de două ori pe an.
    (3) Modul de desfășurare a examenului de calificare în profesia de notar și de contestare a rezultatelor acestuia este stabilit de Ministerul Justiţiei, cu consultarea Camerei Notariale.
    (4) Persoana care nu a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate solicita admiterea la examen în mod repetat. Persoana care nu a promovat de două ori examenul de calificare va fi admisă la un nou examen numai după efectuarea unui nou stagiu.
    (5) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar și doreşte să obţină o notă mai mare poate susţine examenul în mod repetat atunci cînd acesta este organizat. În acest caz, sînt valabile rezultatele examenului repetat.
    (6) Rezultatele examenului de calificare în profesia de notar sînt aprobate printr-o hotărîre a Comisiei de licenţiere, care se aduce la cunoştinţa persoanelor participante la examen în termen de 5 zile lucrătoare de la data susţinerii examenului şi se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi Ministerului Justiţiei.
    (7) Hotărîrea Comisiei de licenţiere poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanță notele acordate de către Comisia de licențiere și de către membrii Comisiei.
    Articolul 22. Criteriile de stabilire a numărului necesar
                        de notari
    (1) Numărul necesar de notari se stabilește de către Ministerul Justiției, după consultarea Camerei Notariale, potrivit teritoriului de activitate notarială, în primul trimestru al fiecărei perioade de 3 ani, conform unui regulament aprobat prin ordinul ministrului justiției.
    (2) Numărul necesar de notari se stabilește în funcţie de:
    a) numărul de locuitori în teritoriul de activitate notarială;
    b) întinderea teritoriului de activitate notarială;
    c) necesitățile economice (volumul și tipul de acte notariale);
    d) plafonul veniturilor realizate din activitatea notarială (independența financiară a notarului), stabilit prin Regulamentul privind criteriile și modalitatea de determinare a plafonului veniturilor realizate din activitatea notarială, aprobat prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale.
    (3) Numărul necesar de locuri de notar se stabilește și se actualizează prin raportarea numărului necesar de notari la numărul de notari stabilit anterior prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale.
    (4) Dacă pe parcursul unui an se declară vacant un loc de notar, pentru a asigura continuitatea activității notariale în teritoriul respectiv de activitate notarială, Ministerul Justiției va actualiza numărul de locuri conform criteriilor stabilite de Regulamentul privind actualizarea numărului de locuri de notar, aprobat prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 23. Concursul pentru suplinirea locurilor
                         vacante de notar
    (1) Locurile de notar sînt suplinite prin concurs de către persoanele care au promovat concursul pentru locurile declarate vacante, precum și de către notarii care au desfășurat o activitate practică în profesia de notar de cel puțin 5 ani și doresc să-și schimbe teritoriul de activitate.
    (2) Concursul se desfăşoară pentru fiecare teritoriu de activitate separat.
    (3) Modul de organizare şi desfășurare a concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, formula de calcul al mediei de concurs, precum și modul de contestare a rezultatelor concursului se stabilesc printr-un regulament aprobat de ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    (4) Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar se susţine în faţa Comisiei de licențiere.
    (5) Concursul este promovat de persoana care a obținut media cea mai mare. În cazul în care două sau mai multe persoane au aceeaşi medie, locul vacant va fi suplinit de către persoana care are o experiență mai mare în domeniul notarial.     Dacă două sau mai multe persoane au aceeaşi medie și aceeași experiență în domeniul notarial, locul vacant va fi ocupat prin tragere la sorți.
    (6) Persoanele care au promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu au promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante au dreptul să participe la concurs în mod repetat.
    (7) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate participa la concursuri pentru suplinirea locurilor vacante de notar pe parcursul a 3 ani de la data susţinerii examenului de calificare. După expirarea acestui termen, persoana va susține examenul în mod repetat, cu excepția cazurilor în care ea este angajată la un notar sau la Camera Notarială și activitatea acesteia ține de domeniul notarial.
    (8) Rezultatele concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar se aprobă de Comisia de licenţiere printr-o hotărîre, care se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi Ministerului Justiţiei în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării. Hotărîrea Comisiei de licenţiere se transmite, în termen de 3 zile lucrătoare, Ministerului Justiţiei.
    (9) Hotărîrea Comisiei de licenţiere poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanță notele acordate de către Comisia de licențiere și de către membrii Comisiei.
    Articolul 24. Comisia de licenţiere
    (1) Comisia de licenţiere se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi este compusă din 7 persoane: 3 membri aleşi de Camera Notarială, 3 membri aleși de Ministerul Justiţiei și un membru reprezentant al societății civile, selectat prin concurs de către Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale. Procedura de selectare a membrilor Comisiei de licenţiere este stabilită printr-un regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    (2) Pînă la aprobarea candidaturilor membrilor Comisiei de licențiere, ministrul justiției are dreptul să trimită spre reexaminare propunerile înaintate, împreună cu o recomandare motivată, în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost transmise.
    (3) Consiliul Camerei Notariale supune votului candidaturile neacceptate de către ministrul justiției. Aceleași candidaturi pot fi înaintate în mod repetat în cazul în care Consiliul Camerei Notariale le aprobă din nou, în unanimitate.
    (4) Prin ordin al ministrului justiţiei, în condiţiile stabilite la alin. (1), vor fi desemnaţi şi cei 7 membri supleanţi ai Comisiei de licenţiere.
    (5) Dintre membrii Comisiei de licenţiere se alege preşedintele Comisiei cu votul secret al majorității membrilor acesteia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sînt exercitate de un alt membru al Comisiei de licenţiere, numit de preşedinte.
    (6) Președintele, membrii și, după caz, membrii supleanţi ai Comisiei de licenţiere beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a treia parte (1/3) din salariul mediu pe economie, achitată de către Camera Notarială, însă nu mai mult decît pentru 3 ședințe pe lună.
    (7) Secretarul Comisiei de licențiere este numit prin ordinul ministrului justiţiei din rîndul angajaţilor Ministerului Justiţiei.
    (8) Un membru al Comisiei de licențiere sau un membru supleant al acesteia care lipseşte nemotivat de la 2 şedinţe consecutive este exclus din Comisie şi înlocuit cu un alt membru supleant.
    (9) Secretariatul Comisiei de licenţiere va fi asigurat de Ministerul Justiţiei.
    (10) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de licenţiere se aprobă prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 25. Modul de luare a deciziilor
    (1) Ședințele Comisiei de licenţiere sînt deliberative dacă la ele participă cel puțin 4 membri. Hotărîrile Comisiei de licenţiere se adoptă prin votul majorităţii membrilor numiți.
    (2) În cazul în care un membru al Comisiei de licenţiere este în conflict de interese, acesta este obligat să se abţină de la examinare sau poate fi recuzat printr-o hotărîre a Comisiei de licenţiere. Membrul recuzat este substituit de un membru supleant.
    (3) În cazul în care un membru al Comisiei de licențiere nu este de acord cu hotărîrea Comisiei, acesta o va semna cu menţiunea „Opinie separată”. Opinia separată se va consemna în scris și va fi anexată la decizia Comisiei de licențiere.
    (4) Calitatea de membru al Comisiei de licenţiere este incompatibilă cu calitatea de membru în alte comisii profesionale ale notarilor sau cu cea de membru al Colegiului disciplinar.
    (5) Membrii Comisiei de licenţiere sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia cunoscută în exercitarea calității de membru.
    Articolul 26. Licenţa pentru desfășurarea activității
                         notariale
    (1) Licenţa pentru desfășurarea activității notariale se eliberează de către ministrul justiţiei persoanei care a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, la cererea acesteia, conform hotărîrii Comisiei de licenţiere. Licenţa se eliberează în termen de 15 zile de la depunerea cererii.
    (2) Licenţa pentru desfășurarea activității notariale conţine:
    a) denumirea autorității care a eliberat licenţa;
    b) seria, numărul și data eliberării licenței;
    c) numele şi prenumele titularului;
    d) codul numeric personal al titularului;
    e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.
    (3) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă, aprobat de Ministerul Justiţiei.
    (4) Licenţa pentru desfășurarea activității notariale se eliberează contra sumei de 450 de lei, care se achită la contul trezorerial al Ministerului Justiţiei.
    Articolul 27. Jurămîntul notarului
     (1) La primirea licenţei, notarul depune în faţa Comisiei de licenţiere şi a ministrului justiţiei următorul jurămînt:
    „Eu, notarul (numele şi prenumele), jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, conştiincios şi imparţial obligaţiile ce îmi revin şi să păstrez secretul profesional.”
    (2) Persoanele care din motive de conştiinţă sau de confesiune nu pot depune jurămînt vor substitui cuvîntul „jur” prin cuvintele „mă oblig”.
    (3) Textul jurămîntului este semnat de notar şi se păstrează în dosarul lui personal.
    Articolul 28. Învestirea notarului cu împuterniciri
    (1) Notarul, la cerere, prin ordinul ministrului justiţiei, este învestit cu împuterniciri de exercitare a activităţii notariale în teritoriul pentru care a promovat concursul, pînă la împlinirea plafonului de vîrstă prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. e). Ordinul se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
    (2) Pentru a fi învestit cu împuterniciri, notarul îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) depune la Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii sale şi amprenta ștampilei sale;
    b) prezintă la Ministerul Justiţiei actul ce confirmă că biroul notarial corespunde cerinţelor;
    c) prezintă la Ministerul Justiției copia contractului de asigurare de răspundere profesională.
    (3) Cererea va fi depusă și condiţiile prevăzute la alin. (2) vor fi îndeplinite într-un termen de 90 de zile de la data anunțării rezultatelor concursului de suplinire a locurilor vacante de notar.
    (4) Nerespectarea nemotivată a termenului prevăzut la alin. (3) conduce la retragerea licenţei.
    (5) Ordinul ministrului justiţiei privind învestirea cu împuterniciri se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (6) În baza ordinului de învestire cu împuterniciri, Camera Notarială îi eliberează notarului legitimaţia de notar.
    Articolul 29. Evidența notarilor
    (1) Evidența notarilor se ține prin înregistrarea datelor și a atributelor acestora în Registrul de stat al unităţilor de drept.
    (2) Evidența notarilor se va efectua concomitent și prin intermediul Registrului de stat al notarilor, ținut manual.
    (3) Pentru Registrul de stat al unităţilor de drept, registrator al datelor despre notari este Ministerul Justiției.
    (4) În Registrul de stat al unităţilor de drept și în Registrul de stat al notarilor se înregistrează următoarele date despre notari:
    a) numele, prenumele și IDNP-ul notarului;
    b) numărul și data ordinului de învestire cu împuterniciri;
    c) seria, numărul și data eliberării licenței;
    d) numărul de înregistrare al notarului în Registrul de stat al notarilor și IDNO-ul notarului;
    e) datele de contact (sediul biroului, adresa electronică, numărul de telefon/fax);
    f) date privind suspendarea și încetarea activității notarului;
    g) alte mențiuni.
    (5) Notarii sînt obligați să informeze Ministerul Justiției și Camera Notarială, în cel mult 5 zile lucrătoare, despre schimbările intervenite în datele indicate la alin. (4).
    (6) Instrucțiunea privind modalitatea evidenței informației cu privire la notari în Registrul de stat al unităţilor de drept se elaborează și se aprobă de către Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 30. Dosarul personal al notarului
    Dosarul personal al notarului se păstrează la Ministerul Justiției potrivit cu Regulamentul privind conținutul dosarului personal al notarului și modul de ținere al acestuia, aprobat prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale.
Capitolul V
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
    Articolul 31. Teritoriul de activitate al notarului
    (1) Notarul este obligat să activeze pe teritoriul de activitate pentru care a promovat concursul de suplinire a locurilor vacante de notar și să dețină un birou cu sediul înregistrat în acest teritoriu.
    (2) Se consideră teritoriu de activitate notarială unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
    (3) Ministrul justiţiei poate dispune prin ordin extinderea competenței teritoriale a unui notar în teritoriul învecinat, pe o durată de maximum 6 luni, în cazul în care în teritoriul respectiv nu activează un alt notar.
    (4) Cu acordul notarului, ministrul justiţiei poate dispune prin ordin extinderea competenţei teritoriale a acestuia, în cazurile prevăzute de lege, pentru o perioadă mai mare de 6 luni, care însă nu poate depăşi un an.
    Articolul 32. Biroul notarului şi formele de organizare
                         a activităţii notarului
    (1) Notarul dispune de un singur birou şi stabileşte în mod independent amplasarea acestuia în limitele teritoriului de activitate pentru care a promovat concursul. Biroul notarului nu are statut de persoană juridică, reprezentînd doar locul în care notarul îşi desfăşoară activitatea.
    (2) Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou individual sau birou asociat, amenajat conform cerinţelor stabilite de Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale. Ca excepție, notarul poate îndeplini acte notariale sau acțiuni notariale şi în afara biroului său, atunci cînd o cer circumstanțele cazului, iar actele sau acțiunile notariale nu pot fi îndeplinite altfel.
    (3) Într-un birou asociat pot activa doar notarii cu același teritoriu de activitate. În cadrul biroului asociat, fiecare notar îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa profesională. Raporturile dintre notarii unui birou asociat sînt stabilite printr-un contract.
    (4) În cazul în care notarul îşi schimbă amplasarea biroului său, acesta prezintă, în termen de 10 zile, la Ministerul Justiţiei certificatul eliberat de Camera Notarială ce confirmă că biroul notarial corespunde cerinţelor legale.
    (5) La intrarea în biroul notarului este amplasat un panou de informare care trebuie să corespundă unui model unic, aprobat de Camera Notarială.
    Articolul 33. Programul de lucru
    (1) Biroul notarului trebuie să fie deschis cel puţin 25 de ore pe săptămînă. Notarul își stabileşte singur programul de lucru şi îl aduce la cunoştinţa Camerei Notariale şi a Ministerului Justiţiei. Programul de lucru este afişat la sediul biroului.
    (2) Notarul poate activa şi în afara programului de lucru.
    (3) Respectarea programului de lucru al biroului notarului se verifică de către Camera Notarială.
    Articolul 34. Persoanele care asigură activitatea
                         notarului
    (1) Pentru a asigura desfăşurarea activităţii sale profesionale, notarul are dreptul să angajeze personal auxiliar tehnic și de specialitate.
    (2) Notarul poate împuternici personalul angajat să colecteze informaţii și actele necesare pentru procedura notarială, să transmită actele notariale, conform procedurilor legale, pentru înregistrarea drepturilor la autorităţile abilitate, să primească şi să ridice actele de la autorităţi, să efectueze lucrări de arhivare, lucrări tehnice de ţinere a contabilităţii, a resurselor umane, să îndeplinească alte acţiuni tehnice necesare desfăşurării activităţii notarului.
    (3) Personalul care asigură activitatea notarului are obligația să păstreze confidențialitatea informației cunoscute în cadrul activității sale, indiferent de modul de obținere ori sursa informației, inclusiv după încetarea activității sale. Nerespectarea acestei obligații atrage răspundere disciplinară și civilă.
    (4) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a personalului auxiliar se stabilesc prin contract.
    Articolul 35. Ștampila notarului şi blanchetele speciale
    (1) Notarul dispune de o ștampilă proprie de configuraţie rotundă, cu imaginea Stemei de Stat plasată pe centru, în jurul căreia se inscripţionează cuvintele „Republica Moldova”, „Notar”, numele şi prenumele notarului și numărul licenţei deținute. Ștampila notarului se confecţionează după un model unic, aprobat de Ministerul Justiţiei, în baza extrasului din hotărîrea Comisiei de licențiere privind aprobarea rezultatelor concursului sau în baza extrasului din Registrul de stat al notarilor.
    (2) Ştampila notarului se aplică pe actele notariale şi pe documentele ce ţin de realizarea procedurii notariale.
    (3) Ștampila notarului se păstrează într-un safeu din incinta biroului notarului, sub supravegherea şi pe răspunderea personală a notarului.
    (4) În cazul pierderii sau a furtului ștampilei sale, notarul este obligat să comunice imediat acest fapt autorităţilor competente şi Ministerului Justiţiei.
    (5) În cazul în care ștampila notarului este deteriorată sau există alte motive ce impun înlocuirea acesteia, notarul va informa Ministerul Justiţiei despre confecţionarea unei noi ștampile cu prezentarea specimenului acesteia.
    (6) Confecţionarea, utilizarea, păstrarea şi predarea spre lichidare a ștampilei notarului sînt atribuţii exclusive ale notarului, care va suporta personal cheltuielile aferente, cu excepţiile prevăzute de lege.
    (7) Notarul poate dispune de o ştampilă de formă dreptunghiulară, care va fi aplicată pe toate actele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2).
    (8) Actele notariale pot fi întocmite de către notar şi pe blanchete speciale. Întocmirea actului notarial pe o blanchetă specială nu conferă acestuia o forţă juridică superioară.
    Articolul 36. Arhiva activităţii notariale
    (1) Actele notariale îndeplinite de notar în procesul activităţii notariale care, potrivit legislaţiei, se supun păstrării, actele în temeiul cărora acestea au fost îndeplinite şi registrele actelor notariale formează arhiva activităţii notariale și constituie proprietate a statului, fiind parte integrantă a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.
    (2) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială acumulează, ţin evidenţa, utilizează, păstrează şi predau arhiva activităţii notariale în condiţiile prevăzute de legislaţie, de asemenea sînt obligate să asigure integritatea actelor notariale, a documentelor şi registrelor actelor notariale care se păstrează în arhivă.
    (3) Notarii din acelaşi teritoriu de activitate au dreptul să înfiinţeze depozite comune pe teritoriul respectiv pentru păstrarea arhivei notariale. Arhiva comună se înfiinţează ţinîndu-se cont de obligaţia notarului de păstrare a secretului profesional.
    (4) Notarul poate ţine arhiva activităţii notariale şi în format digital.
    (5) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială trebuie să prevină accesul nesancţionat al terţilor la informaţia din arhiva activității notariale, inclusiv la cea în variantă digitală, precum şi să asigure integritatea documentelor notariale, a registrelor şi a altor documente care se păstrează în arhivă.
    (6) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială sînt obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiei cunoscute în cadrul activităţii lor, indiferent de modul şi sursa de obţinere a informaţiei, chiar şi după încetarea activităţii.
    (7) Modul de păstrare, pregătire, evidenţă şi predare a actelor notariale se stabileşte printr-un regulament aprobat de ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    (8) Dreptul de a primi informaţii din arhiva activității notariale îl au persoanele în numele cărora au fost îndeplinite actele notariale.
    (9) Informaţii cu privire la actul notarial, copia de pe actul notarial, copiile de pe documentele în baza cărora a fost îndeplinit actul notarial se eliberează din arhivă la solicitarea instanţei de judecată, a procuraturii sau a organului de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenționale aflate în curs de examinare.
    (10) Dosarele succesorale şi actele aflate în procedură notarială nu fac parte din arhiva notarială. Actul notarial şi documentele ce îl însoţesc devin parte componentă a arhivei activității notariale după finalizarea procedurii notariale sau a asistenţei notariale, iar registrele actelor notariale – după terminarea acestora. Prin derogare de la această regulă, în cazul suspendării sau al încetării activităţii notarului, în scopul predării arhivei activității notariale către un alt notar, acestea se consideră parte componentă a arhivei activității notariale, iar notarul care a recepţionat arhiva are competenţa de a finaliza procedurile notariale sau asistența notarială.
    Articolul 37. Raportarea notarilor
    (1) O dată în an, notarul prezintă la Camera Notarială un raport privind activitatea sa profesională, în forma și în termenul stabilite de Camera Notarială.
    (2) După totalizarea rapoartelor notarilor, Camera Notarială prezintă la Ministerul Justiţiei raportul anual privind activitatea notarială pe ţară.
    Articolul 38. Taxa de stat și plata pentru asistența
                          notarială
    Pentru actele şi acţiunile îndeplinite de notar se achită:
    a) taxa de stat, în cazurile prevăzute de lege, care se face venit la bugetul de stat;
    b) plata notarială, reprezentînd remunerarea muncii notarului, a cărei mărime este stabilită de lege;
    c) plata pentru îndeplinirea actelor notariale şi spezele procedurilor notariale, constituind costul procedurii notariale, mărimile cărora se stabilesc de Guvern.
    Articolul 39. Cheltuielile pentru desfășurarea activității
                          notariale
    (1) Din plăţile încasate de notar pentru activitatea notarială conform art. 38 lit. b) şi c) se acoperă cheltuielile pentru asigurarea tehnico-materială a activităţii, locaţiune şi întreţinerea biroului notarial, ţinerea arhivei activităţii notariale, remunerarea personalului auxiliar angajat, cota de contribuţie obligatorie a notarului, suma concediului anual, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, alte cheltuieli suportate în legătură cu activitatea profesională a notarului.
    (2) Suma rămasă după deducerea tuturor cheltuielilor menţionate la alin. (1) constituie venitul notarului.
Capitolul VI
ABSENȚA NOTARULUI, SUSPENDAREA
ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
    Articolul 40. Absenţa notarului de la birou
    (1) Notarul poate absenta de la birou în următoarele cazuri:
    a) aflarea în concediu anual;
    b) aflarea în concediu de maternitate;
    c) incapacitatea temporară de muncă;
    d) îngrijirea copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav;
    e) desfăşurarea activităţii didactice sau a unei alte activităţi permise de lege;
    f) ridicarea nivelului profesional în instituţii de învăţămînt sau la cursuri de instruire;
    g) participarea în activitatea comunităţii notarilor şi a organelor ei elective;
    h) participarea la efectuarea controlului;
    i) participarea în şedinţele de judecată, prezenţa în faţa organelor de urmărire penală, a procuraturii sau a altor organe de control;
    j) boală fizică sau psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător, în condiţiile stabilite de regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiției după consultarea Camerei Notariale;
    k) în alte cazuri ce țin de activitatea notarului.
    (2) Despre o absenţă cu durata mai mare de 3 zile lucrătoare consecutive notarul trebuie să informeze Camera Notarială.
    (3) Camera Notarială poate constata întemeiate şi alte cazuri de absenţă temporară a notarului de la biroul notarial.
    (4) Acordarea asistenţei notariale în afara biroului notarial nu reprezintă absenţă de la birou.
    (5) În decursul unui an calendaristic, absenţa notarului de la birou nu poate depăşi în total 50 de zile lucrătoare, exceptînd aflarea sa în concediu de maternitate sau incapacitatea temporară de muncă. Durata concediului de maternitate este cea prevăzută de Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003.
    Articolul 41. Suspendarea activităţii notarului
    (1) Activitatea notarului se suspendă în următoarele cazuri:
    a) deţinerea unei funcţii elective sau a unei funcții de demnitate publică pe durata mandatului;
    b) desfășurarea unei activități incompatibile – pînă la înlăturarea circumstanțelor de incompatibilitate, care însă nu poate depăși 3 luni;
    c) depunerea unei cereri în acest sens pe motiv de concediu pentru îngrijirea copilului cu vîrsta de pînă la 6 ani;
    d) încălcarea obligației de instruire profesională – pe o perioadă de pînă la 2 ani;
    e) angajarea la Camera Notarială, care însă nu poate depăși 5 ani;
    f) incapacitatea temporară de muncă cu o durată mai mare de 120 de zile consecutiv;
    g) arestul preventiv sau arestul la domiciliu aplicat de către instanţa de judecată în calitate de măsură preventivă – pe durata aplicării măsurii respective;
    h) suspendarea împuternicirilor notarului de către instanţa de judecată, în calitate de măsură de asigurare – pînă la anularea măsurii respective;
    i) nerespectarea unor obligaţii pasibile de aplicarea sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. c);
    j) în alte cazuri stabilite de lege.
    (2) Suspendarea activității notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. i), suspendarea se dispune prin ordinul ministrului justiției în baza unei hotărîri a Colegiului disciplinar.
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și f), suspendarea se dispune la solicitarea notarului.
    (4) Notarul a cărui activitate a fost suspendată nu are dreptul să desfășoare activitate notarială.
    (5) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii notarului sau privind reînvestirea acestuia cu împuterniciri se aduce la cunoştinţa notarului şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (6) După înștiințarea privind ordinul de suspendare a activităţii sale, notarul este obligat, în termen de 3 zile, să-şi transmită ștampila şi legitimaţia de notar spre păstrare provizorie la Camera Notarială, iar în termen de o lună, să transmită arhiva activităţii notariale spre păstrare la Camera Notarială. Modalitatea de transmitere a ștampilei se stabileşte printr-un regulament aprobat de Consiliul Camerei Notariale.
    (7) În cazul în care notarul se află în imposibilitatea de a transmite personal ștampila şi arhiva activităţii notariale, transmiterea se asigură în termenele stabilite la alin. (6) de către comisia creată de Camera Notarială, în componenţa căreia sînt incluse și persoane desemnate de Ministerul Justiţiei.
    (8) Notarul este obligat să-şi reia activitatea în termen de 30 de zile de la decăderea motivelor care au cauzat suspendarea, în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei. La reînvestirea notarului cu împuterniciri trebuie respectate aceleaşi cerinţe ca şi la învestirea sa. În decurs de 7 zile de la depunerea cererii, ministrul justiţiei emite un ordin privind reînvestirea notarului cu împuterniciri. După emiterea ordinului, la cererea scrisă a notarului, Camera Notarială îi restituie ștampila şi legitimaţia de notar.
    (9) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii notarului poate fi contestat în instanţa de judecată.
    Articolul 42. Încetarea activităţii notarului
    (1) Activitatea notarului încetează în următoarele cazuri:
    a) depunerea cererii în acest sens;
    b) decesul notarului;
    c) declararea notarului ca fiind dispărut fără veste sau decedat;
    d) retragerea licenţei;
    e) atingerea vîrstei de 65 de ani;
    f) necorespunderea acestuia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a), b), h) şi i);
    g) anularea licenței.
    (2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea notarului sau la cererea Camerei Notariale.
    (3) Licența notarului se anulează în cazul depistării unor circumstanţe care confirmă acţiunile nelegitime ale notarului la obţinerea licenţei.
    (4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), încetarea activității notarului se dispune prin ordinul ministrului justiției în baza hotărîrii Colegiului disciplinar.
    (5) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii notarului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ordinul privind încetarea activităţii notarului poate fi contestat în instanţa de judecată.
    (6) Din momentul în care i s-a adus la cunoştinţă ordinul privind încetarea activităţii sale, notarul nu are dreptul să îndeplinească acte și acțiuni notariale şi este obligat: în termen de 15 zile – să prezinte la Ministerul Justiţiei dovada ce confirmă distrugerea ștampilei, în termen de 3 zile – să predea legitimaţia de notar, iar în termen de 1 lună – să predea arhiva activităţii notariale ordonată conform legislației.
    (7) În cazul încetării activităţii notarului în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) din prezentul articol, ștampila se predă pentru a fi distrusă, iar arhiva activităţii notariale se ridică în termenele stabilite la alin. (6) din prezentul articol, conform procedurii stabilite la art. 36.
Capitolul VII
ORGANUL DE AUTOADMINISTRARE
AL NOTARILOR
    Articolul 43. Camera Notarială
    (1) Camera Notarială este organul de autoadministrare al notarilor, de promovare şi apărare a intereselor colective ale acestora, precum şi un garant al independenței notarilor și al calității asistenței notariale.   
    (2) Camera Notarială funcţionează în condiţiile legii şi ale statutului său, adoptat de Adunarea Generală a Notarilor şi îi include pe toţi notarii care activează în Republica Moldova.
    (3) Camera Notarială are statut de persoană juridică de drept public, dispune de patrimoniu şi buget proprii şi își are sediul în municipiul Chişinău.
    (4) Camera Notarială activează pe principii de autofinanţare.
    (5) Bugetul Camerei Notariale este format din contribuţiile obligatorii ale notarilor, precum şi din alte surse neinterzise de lege.
    (6) În primul trimestru al fiecărui an, Camera Notarială prezintă la Ministerul Justiţiei un raport anual despre activitatea sa, activitatea notarilor şi a notarilor stagiari.
    Articolul 44. Structura Camerei Notariale
    În cadrul Camerei Notariale se constituie și funcționează:
    a) Consiliul Camerei Notariale;
    b) Comisia de etică;
    c) Comisia de cenzori;
    d) Centrul național de administrare a registrelor actelor notariale;
    e) redacția Buletinului notarilor;
    f) comisiile de specialitate ale Consiliului Camerei;
    g) aparatul de specialitate și cel administrativ.
    Articolul 45. Competenţele Camerei Notariale
    În activitatea sa, Camera Notarială are următoarele competenţe:
    a) colaborează cu autorităţile publice abilitate să stabilească şi să implementeze eficient politicile şi cadrul de reglementare a activităţii notariale;
    b) implementează standardele profesionale, generalizează practica notarială şi contribuie la asigurarea practicii notariale unificate;
    c) colaborează şi cooperează cu structuri internaţionale similare pentru dezvoltarea sistemului notarial naţional;
    d) creează fonduri și instituții ştiinţifice sau metodologice ori colaborează cu cele existente;
    e) creează condiţii pentru activitatea profesională a notarilor şi dezvoltarea continuă a profesiei de notar;
    f) organizează cursuri de instruire a notarilor;
    g) supraveghează respectarea de către notari a obligațiilor privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
    h) supraveghează respectarea eticii profesionale, organizarea stagiilor și respectarea programului de stagiu;
    i) prezintă Ministerului Justiţiei opiniile sale în anumite domenii;
    j) creează Fondul de credibilitate şi administrează activitatea acestuia;
    k) organizează păstrarea arhivei notariale pe suport de hîrtie și în format digital;
    l) verifică dacă biroul notarului corespunde cerințelor, înregistrează și ține evidența birourilor notariale;
    m) are alte atribuţii prevăzute de lege.
    Articolul 46. Organele Camerei Notariale
    (1) Organele Camerei Notariale sînt:
    a) Adunarea Generală a Notarilor;
    b) Consiliul Camerei Notariale;
    c) preşedintele Camerei Notariale;
    d) secretarul general al Camerei Notariale;
    e) Comisia de etică.
    (2) Camera Notarială poate institui și alte organe necesare pentru realizarea scopurilor sale.
    Articolul 47. Adunarea Generală a Notarilor
    (1) Adunarea Generală a Notarilor este organul suprem al Camerei Notariale ce se convoacă cel puţin o dată în an. Ședințele Adunării Generale a Notarilor pot fi ordinare şi extraordinare.
    (2) Şedinţa ordinară a Adunării Generale a Notarilor se convoacă de către Consiliul Camerei Notariale, care anunţă notarii în prealabil, cu cel puţin o lună înainte, despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei și despre ordinea de zi a acesteia.
    (3) Şedinţele extraordinare se convoacă în termen de cel mult 10 zile la:
    a) iniţiativa Consiliului Camerei Notariale;
    b) propunerea Ministerului Justiţiei;
    c) solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al notarilor.
    (4) Adunarea Generală a Notarilor este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 50% din numărul total al notarilor. În cazul în care două adunări generale consecutive nu sînt deliberative, a treia se va considera deliberativă dacă la ea participă cel puţin 1/3 din numărul total al notarilor.
    (5) Participarea notarilor la adunare este obligatorie. Justificarea absenţei se va face în prealabil, în scris, la preşedintele Camerei Notariale. Participarea la Adunarea Generală a Notarilor printr-un reprezentant nu se admite.
    (6) Adunarea Generală a Notarilor are următoarele atribuţii:
    a) adoptă şi modifică Statutul Camerei Notariale şi Codul de etică al notarilor;
    b) alege şi revocă pe membrii Consiliului Camerei Notariale, ai Comisiei de licenţiere, ai Colegiului disciplinar și ai Comisiei de etică;
    c) alege preşedintele Camerei Notariale dintre membrii Consiliului Camerei și îl revocă;
    d) aprobă mărimea și modul de determinare a cotei de contribuţie obligatorie a notarului;
    e) aprobă procedura de verificare a respectării de către notari a obligațiilor privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
    f) aprobă rapoartele anuale ale preşedintelui Camerei Notariale și a secretarului general;
    g) aprobă programul de activitate şi bugetul Camerei Notariale pentru anul următor;
    h) desemnează auditul intern sau pe cel extern;
    i) exercită alte atribuţii stabilite de lege sau de Statutul Camerei Notariale.
    (7) Deciziile Adunării Generale a Notarilor sînt adoptate cu votul majorităţii notarilor prezenţi, cu excepţia deciziilor pe subiectele indicate la alin. (6) lit. a), b), c) și f), care se adoptă cu votul a cel puţin 50% din numărul total de notari. Deciziile privind alegerea şi revocarea membrilor comisiilor, ai Colegiului disciplinar, a preşedintelui Camerei Notariale și membrilor Consiliului Camerei se adoptă prin vot secret.
    (8) Dacă la următoarea ședință a Adunării Generale a Notarilor, ca urmare a votării repetate, nu se obţine o majoritate calificativă pentru adoptarea deciziilor pe subiectele indicate la alin. (6) lit. a), b) și f), acestea se consideră adoptate cu votul majorităţii celor prezenţi.
    Articolul 48. Consiliul Camerei Notariale
    (1) Organul executiv al Camerei Notariale este Consiliul Camerei Notariale, constituit din 7 notari, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Camerei Notariale este de drept şi preşedintele Consiliului Camerei Notariale.
    (2) Consiliul Camerei Notariale se convoacă la necesitate, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Şedinţele Consiliului se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Deciziile Consiliului Camerei Notariale se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
    Articolul 49. Competenţele Consiliului Camerei
                         Notariale
    Consiliul Camerei Notariale are următoarele competenţe:
    a)  aprobă standarde profesionale şi recomandări privind unificarea practicii notariale;
    b)  consultă Ministerul Justiţiei în problema stabilirii numărului necesar de notari și notari stagiari;
    c) transmite Ministerului Justiţiei, spre aprobare, proiecte de acte normative și/sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ;
    d) aprobă, în condiţiile prezentei legi, acte administrative cu caracter normativ;
    e) înaintează Ministerului Justiției propuneri de revocare a membrilor Comisiei de licențiere și ai Colegiului disciplinar;
    f) aprobă contractele de efectuare a stagiului profesional;
    g) elaborează şi aprobă programul de stagiu, încheie contracte de efectuare a stagiului profesional;
    h) repartizează aleatoriu persoanele care au promovat concursul de admitere la stagiul profesional notarilor conducători de stagiu;
    i) aprobă contractele încheiate de secretarul general, care depăşesc suma de 50 000 de lei;
    j) organizează cursuri de instruire a notarilor, ține evidenţa duratei cursurilor;
    k) deleagă notarii şi notarii stagiari să participe la seminare, conferinţe şi cursuri de instruire;
    l) verifică respectarea programului de lucru de către notari;
    m) consultă Ministerul Justiţiei la numirea membrilor Comisiei de control al activităţii notariale;
    n) aprobă modelul legitimaţiei de notar;
    o) aprobă statele de personal şi condiţiile concursului pentru angajarea salariaţilor Camerei Notariale, precum şi mărimea salariilor acestora.
    Articolul 50. Preşedintele Camerei Notariale
    (1) Preşedintele Camerei Notariale se alege pe un termen de 2 ani și nu poate deţine mai mult de două mandate consecutiv.
    (2) Funcţia de preşedinte al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remunerației este stabilită de Adunarea Generală a Notarilor.
    (3) Preşedintele Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă Camera Notarială în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice atît din ţară cît şi din străinătate;
    b) prezidează şedinţele Consiliului Camerei Notariale;
    c) semnează actele Consiliului Camerei Notariale;
    d) prezintă în fața Adunării Generale a Notarilor şi la Ministerul Justiţiei raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
    e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi de Statutul Camerei Notariale.
    (4) În absenţa preşedintelui Camerei Notariale, funcţiile acestuia sînt exercitate de către unul din membrii Consiliului Camerei Notariale, ales de către membrii Consiliului.
    Articolul 51. Secretarul general al Camerei Notariale
    (1) Activitatea organizatorică, administrativă, economică şi financiară a Camerei Notariale se asigură de către secretarul ei general.
    (2) Secretarul general al Camerei Notariale este angajat de către Consiliul Camerei, pe bază de concurs, pe un termen de 5 ani.
    (3) În funcţia de secretar general al Camerei Notariale poate fi angajată persoana care are studii superioare în management, economie sau drept şi o vechime în muncă de cel puţin 5 ani.
    (4) Secretarul general al Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
    a) răspunde de gestiunea economico-financiară a Camerei Notariale;
    b) încheie contracte în numele Camerei Notariale;
    c) gestionează bugetul Camerei Notariale;
    d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea în fața Adunării Generale a Notarilor a proiectului de buget anual al Camerei Notariale;
    e) prezintă în fața Adunării Generale a Notarilor raportul anual privind executarea bugetului;
    f) întocmește raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
    g) organizează activitatea Camerei Notariale între şedinţele Adunării Generale;
    h) participă la şedinţele Adunării Generale a Notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale fără drept de vot;
    i) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele pentru ședințele Adunării Generale a Notarilor şi Consiliului Camerei Notariale după consultarea cu ultimul;
    j) angajează personalul Camerei Notariale şi conduce activitatea acestuia;
    k) execută deciziile Adunării Generale a Notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale ce se referă la activitatea sa;
    l) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în gestiunea Camerei Notariale şi a celorlalte bunuri gestionate de aceasta;
    m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în Statutul Camerei Notariale.
    (5) În perioada absenţei temporare a secretarului general, funcţiile acestuia sînt exercitate de către un angajat al aparatului administrativ al Camerei Notariale, desemnat de secretarul general cu aprobarea Consiliului Camerei Notariale.
    (6) Funcţia de secretar general al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remunerației este stabilită de Consiliu.
    (7) Pe perioada mandatului său, secretarul general al Camerei Notariale nu are dreptul să exercite prin cumul alte funcţii sau activităţi remunerate, inclusiv pe cea de notar, cu excepţia funcțiilor didactice, ştiinţifice, de creaţie și de mediere.
    Articolul 52. Comisia de etică
    (1) Camera Notarială instituie Comisia de etică, care are drept scop examinarea cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor şi constatarea abaterilor de la etica profesională. Comisia de etică este formată din 7 membri aleşi de către Adunarea Generală a Notarilor pe un termen de 4 ani, doi dintre aceștia fiind reprezentanți ai societății civile.
    (2) Şedinţele Comisiei de etică se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Deciziile Comisiei de etică se adoptă cu votul a cel puţin 4 membri.
    (3) În urma examinării cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor, Comisia de etică adoptă o decizie motivată cu una din următoarele constatări:
    a) lipsa încălcării Codului de etică al notarilor;
    b) încălcarea prevederilor Codului de etică al notarilor;
    c) încălcare a prevederilor Codului de etică al notarilor pasibilă de răspundere disciplinară.
    (4) În cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică al notarilor, Comisia de etică va atenţiona notarul, în formă scrisă sau orală, despre încălcarea comisă și își va expune opinia asupra comportamentului notarului.
    (5) În cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică al notarilor pasibile de răspundere disciplinară, Comisia de etică va transmite dosarul spre examinare Colegiului disciplinar.
    (6) În baza unei generalizări a cazurilor examinate, Comisia de etică poate propune Camerei notariale elaborarea unor recomandări referitoare la etica profesională a notarilor, precum şi anumite indicaţii pentru programele de instruire.
    (7) Comisia de etică îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
    Articolul 53. Controlul activităţii financiare a Camerei
                          Notariale
    (1) Activitatea financiară a Camerei Notariale se supune auditului intern sau auditului extern.
    (2) Auditul se efectuează anual sau, în caz de necesitate, poate fi efectuat la cererea a 1/5 din numărul total al notarilor.
    (3) Raportul de audit se aduce la cunoştinţa Adunării Generale a Notarilor.
    (4) Persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Camerei Notariale sînt obligate să pună la dispoziţia auditorului documentele ce ţin de verificarea activităţii financiare.
    [Capitolului VII, intra în vigoare la data publicării - 26.08.2016]
Capitolul VIII
REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT DE NOTAR
    Articolul 54. Repararea prejudiciului cauzat de notar
    (1) Persoana lezată într-un drept al său prin îndeplinirea unui act notarial sau a unei acţiuni notariale ori prin refuzul neîntemeiat de a îndeplini actul sau acţiunea notarială, ori prin divulgarea secretului profesional poate cere repararea prejudiciului cauzat astfel.
    (2) Statul nu răspunde pentru prejudiciul cauzat de notar sau de notarul stagiar.
    (3) Dacă de prejudiciul cauzat este răspunzător și solicitantul actului notarial sau o persoană terţă, aceștia poartă răspundere proporţional cu gradul vinovăției lor.
    Articolul 55. Ordinea de reparare a prejudiciului
    (1) Prejudiciul se repară succesiv, în următoarea ordine:
    a) din asigurarea obligatorie de răspundere profesională a notarului;
    b) din Fondul de credibilitate;
    c) din mijloacele bănești ale notarului care a cauzat prejudiciul.
    (2) Sursa de despăgubire posterioară devine obligatorie dacă prejudiciul nu a fost acoperit de mijloacele financiare din sursele precedente.
    (3) În cazul în care notarul și-a desfășurat activitatea în lipsa unui contract de asigurare obligatorie de răspundere profesională sau în cazul în care prejudiciul a fost cauzat intenționat de către notar, acesta răspunde personal pentru prejudiciul cauzat. Dacă prejudiciul este mai mare decît valoarea patrimoniului personal al notarului, acesta se recuperează suplimentar din Fondul de credibilitate.
    (4) Prejudiciul cauzat ca urmare a respectării recomandărilor Camerei Notariale se repară din Fondul de credibilitate, iar recomandările urmează a fi puse în concordanță cu legislaţia.
    (5) Fondul de credibilitate are drept de regres împotriva notarului care a cauzat prejudiciul, în cazurile prevăzute la alin. (3).
    Articolul 56. Asigurarea obligatorie de răspundere
                         profesională a notarului
    (1) Pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de notar în cadrul activităţii sale profesionale, notarul este obligat să încheie contract de asigurare obligatorie de răspundere profesională. Evidența acestor contracte este ținută de Camera Notarială.
    (2) Suma minimă asigurată se stabileşte de Consiliul Camerei Notariale. Ea poate fi revizuită în caz de necesitate.
    (3) Notarul este obligat să informeze Camera Notarială despre modificarea sau încetarea contractului de asigurare obligatorie de răspundere profesională, în termen de 5 zile lucrătoare.
    (4) Contractul de asigurare se încheie pe un termen de cel puţin un an, cu condiţia ca plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat în perioada de acţiune a contractului să poată fi cerută în cadrul termenului de prescripţie extinctivă pentru acţiunile de reparare a prejudiciului.
    Articolul 57. Condițiile asigurării obligatorii de
                         răspundere profesională a notarului
    (1) Suma asigurată se stabileşte prin acordul comun al părţilor contractului de asigurare, însă nu poate fi mai mică decît suma minimă asigurată stabilită de Adunarea Generală a Notarilor.
    (2) Mărimea primei de asigurare se stabileşte prin acordul comun al părţilor contractului de asigurare.
    (3) Neachitarea în termen a primei de asigurare se califică ca desfăşurare a activităţii fără asigurare.
    (4) Numărul cazurilor asigurate acoperite de contractul de asigurare nu poate fi limitat.
    Articolul 58. Fondul de credibilitate
    (1) În scopul reparării unor eventuale prejudicii cauzate de notari se instituie Fondul de credibilitate, care își desfășoară activitatea în baza prezentei legi și a unui regulament aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
    (2) Fondul de credibilitate este creat pentru plata despăgubirilor în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege.
    (3) Fondatorul Fondului de credibilitate este Camera Notarială.
    (4) Mărimea minimă și cea maximă a Fondului de credibilitate se stabilesc de către Adunarea Generală a Notarilor.
    (5) Mijloacele financiare ale Fondului de credibilitate se formează din cotizațiile notarilor, a căror mărime este stabilită de Adunarea Generală a Notarilor. Mijloacele Fondului de credibilitate se utilizează exclusiv în scopul recuperării prejudiciilor cauzate de notari.
    (6) În cazul în care Fondul de credibilitate a atins mărimea maximă, obligaţia notarilor de a plăti cotizaţii se suspendă începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor, în temeiul unei hotărîri a Camerei Notariale.
    (7) Dacă Fondul de credibilitate s-a diminuat sub nivelul minim stabilit de Cameră, printr-o hotărîre a Camerei Notariale, plata cotizațiilor se reia începînd cu luna următoare celei de constatare.
    Articolul 59. Administrarea Fondului de credibilitate
    (1) Fondul de credibilitate se administrează de către Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate.
    (2) Procedura de formare și regulamentul de activitate ale Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate se aprobă de către Adunarea Generală a Notarilor.
    (3) Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate prezintă anual un raport privind administrarea Fondului spre a fi aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
    Articolul 60. Controlul utilizării mijloacelor Fondului de
                         credibilitate
    Controlul asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de credibilitate se efectuează de către Consiliul Camerei Notariale.
Capitolul IX
CONTROLUL ACTIVITĂȚII NOTARULUI
    Articolul 61. Tipuri de control al activităţii notarului
    Activitatea notarului este supusă controlului profesional, judecătoresc şi financiar-fiscal.
    Articolul 62. Controlul profesional administrativ
    (1) Controlul profesional administrativ periodic al activității notarului se exercită de către Corpul de control și are în vedere:
    a) organizarea birourilor notarilor;
    b) calitatea actelor şi a acțiunilor îndeplinite de notari;
    c) respectarea obligaţiilor profesionale legale, statutare şi deontologice ale notarilor.
    (2) Controlul profesional administrativ periodic al activității notarului se efectuează o dată la 3 ani. Activitatea notarului nou-învestit este supusă controlului în al doilea an de activitate.
    (3) Comisiile de control nu-și vor exprima opinia asupra legalităţii şi conţinutului actelor notariale.
    (4) În cazul unor sesizări, plîngeri sau petiţii privind existenţa unor încălcări în activitatea profesională a notarului, Ministerul Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, are dreptul de a efectua controale inopinate.
    (5) Modalitatea de constituire a comisiei de control și procedura de control se va reglementa printr-un regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 63. Controlul judecătoresc
    (1) Actele și acțiunile notarului pot fi contestate în instanţele de judecată de drept comun conform competenței stabilite de lege. Pînă la anularea de către instanţa de judecată, actul notarial atacat se prezumă veridic şi legal.
    (2) Refuzul notarului de a îndeplini actul sau acțiunea notarială poate fi contestat în instanţa de contencios administrativ.
Capitolul X
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A NOTARULUI
    Articolul 64. Temeiurile de răspundere disciplinară
                          a notarului
    Notarul poartă răspundere disciplinară pentru:
    a) lipsa biroului notarial sau amenajarea/reamenajarea biroului notarial contrar cerinţelor legale;
    b) încălcarea normelor de competență;
    c) neacumularea numărului de ore academice anuale de instruire;
    d) refuzul nemotivat de a permite accesul persoanelor împuternicite să efectueze un control în biroul notarului şi/sau refuzul nemotivat de a prezenta actele solicitate;
    e) nevărsarea contribuţiilor obligatorii la contul Camerei Notariale timp de 3 luni de la scadenţă;
    f) lipsa unui contract de asigurare de răspundere profesională sau încheierea contractului de asigurare de răspundere civilă cu o sumă asigurată inferioară sumei minime stabilite de Adunarea Generală a Notarilor;
    g) nerespectarea intenţionată a hotărîrilor organelor profesionale;
    h) refuzul nemotivat de a primi notari stagiari pentru efectuarea stagiului profesional;
    i) încălcarea modului de efectuare a stagiului profesional;
    j) neîndeplinirea obligației privind ţinerea registrelor actelor notariale sau ținerea neconformă și incompletă a registrelor;
    k) divulgarea secretului profesional;
    l) publicitatea activităţii sale, calităţilor sale profesionale sau a biroului său notarial;
    m) absența sistematică nejustificată de la birou sau încălcarea sistematică a programului de lucru anunţat;
    n) depăşirea termenului de absenţă de la birou prevăzut la art. 40 alin. (5);
    o) refuzul neîntemeiat de a îndeplini acte notariale sau acțiuni notariale;
    p) încălcarea gravă sau sistematică a altor obligaţii profesionale stabilite prin lege;
    q) încălcarea prevederilor Codului deontologic al notarilor;
    r) încălcarea prevederilor Codului de etică al notarilor, pasibilă de răspunderea disciplinară, în baza hotărîrii Comisiei de etică.
    Articolul 65. Termenul de prescripţie
    (1) Sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în cel mult 3 ani de la constatarea încălcării, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la comiterea abaterii disciplinare. În acest termen nu se include perioada absenţei notarului de la birou, a suspendării sau încetarea activității notarului. Termenul de prescripție se întrerupe odată cu intentarea procedurii disciplinare, precum şi în cazul inițierii unei cauze penale, civile sau contravenţionale.
    (2) În cazul în care dintr-o hotărîre definitivă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă că notarul a săvîrşit o abatere disciplinară, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de un an de la data la care a devenit irevocabilă hotărîrea instanţei judecătoreşti, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare.
    Articolul 66. Sancţiunile disciplinare
    (1) În cazul în care se constată că sînt încălcate prevederile art. 64, notarilor li se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
    a) avertisment scris;
    b) mustrare;
    c) amendă de la 30 la 300 de unităţi convenţionale. Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii şi constituie venit la bugetul Camerei Notariale;
    d) suspendarea activităţii pe o perioadă de pînă la 4 luni;
    e) retragerea licenţei.
    (2) Avertismentul constă în atenționarea notarului cu privire la abaterea disciplinară comisă și respectarea pe viitor a dispozițiilor legale, precum și prevenirea acestuia că, în cazul unei noi abateri disciplinare similare, i se va aplica o sancțiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acțiune a avertismentului este de un an.
    (3) La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care aceasta a fost comisă, de activitatea şi comportamentul notarului.
    (4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, a faptelor comise de notar.
    (5) Sancțiunea de suspendare a activității notarului se aplică obligatoriu în cazurile comiterii încălcărilor prevăzute la art. 64 lit. a)–f).
    (6) Sancțiunea de retragere a licenței se aplică obligatoriu în următoarele cazuri:
    a) nerespectarea obligației prevăzute la art. 28 alin. (3);
    b) desfășurarea unei activități incompatibile cu activitatea notarului pe o perioadă ce depășește 3 luni;
    c) îndeplinirea de către notar a actelor notariale pe perioada suspendării activităţii sale;
    d) încălcarea nemotivată a termenelor de transmitere a ștampilei şi a arhivei activităţii notariale;
    e) nesolicitarea de reluare a activității în termenul stabilit de lege.
    (7) Informaţia privind aplicarea de sancţiuni disciplinare notarului se publică pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi Camerei Notariale în termen de 3 zile de la sancţionare.
    (8) Dacă în decursul a doi ani de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) notarul sancţionat nu comite o nouă abatere, se consideră că acesta nu a fost sancţionat disciplinar.
    Articolul 67. Colegiul disciplinar
    (1) Colegiul disciplinar are drept scop examinarea cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a notarilor.
    (2) Colegiul disciplinar este format prin ordinul ministrului justiţiei din 7 membri: 3 membri desemnați de Camera Notarială, 3 membri desemnați de Ministerul Justiţiei și un reprezentant al societății civile, selectat prin concurs de către Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale. Procedura de selectare a membrilor Colegiului disciplinar este stabilită printr-un regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    (3) Prin ordinul ministrului justiției sînt numiți membrii Colegiului disciplinar.
    (4) Pînă la aprobarea candidaturilor membrilor Colegiului disciplinar, ministrul justiției are dreptul să trimită spre reexaminare candidaturile înaintate de către Consiliul Camerei Notariale, împreună cu o recomandare motivată, în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.
    (5) Consiliul Camerei Notariale supune votului candidaturile neacceptate de către ministrul justiției. Pot fi înaintate aceleași candidaturi în cazul în care Consiliul Camerei Notariale le aprobă din nou, în unanimitate.
    (6) Prin ordin al ministrului justiţiei sînt numiţi şi cei 7 membri supleanţi ai Colegiului disciplinar care sînt desemnați prin aceeaşi procedură ca şi membrii de bază.
    (7) Preşedintele Colegiului disciplinar este ales din rîndul membrilor Colegiului. În lipsa preşedintelui Colegiului disciplinar, funcţiile acestuia sînt exercitate de un alt membru al Colegiului, numit de preşedinte.
    (8) Președintele, membrii sau, după caz, membrii supleanţi ai Colegiului disciplinar beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a treia parte (1/3) din salariul mediu pe economie, dar nu mai mult decît pentru 3 ședințe pe lună.
    (9) Secretarul Colegiului disciplinar este numit prin ordinul ministrului justiţiei din rîndul angajaţilor Ministerului Justiţiei.
    (10) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
    Articolul 68. Modul de luare a deciziilor
    (1) Şedinţele Colegiului disciplinar se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Hotărîrile Colegiului disciplinar se adoptă prin votul a cel puțin 4 membri.
    (2) În cazul apariției unui conflict de interese, membrul vizat al Colegiului disciplinar este obligat să se abţină de la examinarea cauzei disciplinare sau poate fi recuzat prin hotărîrea Colegiului disciplinar. Membrul recuzat al Colegiului este substituit de un membru supleant.
    (3) Calitatea de membru al Colegiului disciplinar este incompatibilă cu cea de membru al organelor Camerei Notariale sau al Comisiei de licenţiere.
    (4) Membrii Colegiului disciplinar sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia cunoscută în cursul examinării cauzei disciplinare.
    Articolul 69. Procedura disciplinară
    (1) Şedinţele Colegiului disciplinar sînt publice. Colegiul poate dispune ca şedinţa să fie parţial ori total închisă în scopul protejării vieții intime sau a secretului profesional. Însă pronunţarea hotărîrii Colegiului disciplinar este publică.
    (2) La examinarea cauzei disciplinare, citarea notarului este obligatorie, acesta avînd dreptul să ia cunoştinţă de materialele dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
    (3) În timpul examinării abaterii disciplinare, prezenţa notarului tras la răspundere disciplinară este obligatorie. Dacă notarul lipseşte în mod nejustificat, Colegiul disciplinar poate decide examinarea abaterii disciplinare în lipsa lui.
    (4) În urma examinării solicitării de intentare a procedurii disciplinare, Colegiul disciplinar pronunţă o hotărîre prin care constată sau nu abaterea disciplinară. În cazul constatării abaterii disciplinare, Colegiul disciplinar stabileşte o sancţiune disciplinară.
    (5) Sancțiunea disciplinară se aplică prin ordinul ministrului justiției, care poate fi contestat în instanța de judecată. Ordinul ministrului justiţiei privind aplicarea sancţiunii disciplinare de suspendare a activității sau de retragere a licenței se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (6) Ministrul justiției are dreptul să trimită spre reexaminare hotărîrile Colegiului disciplinar, împreună cu o dispoziție motivată, în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost comunicate.
    (7) Colegiul disciplinar supune reexaminării hotărîrile în cauzele disciplinare respinse de către ministrul justiției. Aceeași hotărîre poate fi înaintată din nou în cazul în care Colegiul disciplinar o aprobă din nou, în unanimitate.
Capitolul XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 70
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării, cu excepția capitolului VII, care va intra în vigoare la data publicării.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 1, 2, 6 și 7 din capitolul I, capitolul II, art. 28, 29 și 34 din capitolul III și capitolul XIII din Legea nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 154–157, art. 1209).
    (3) Comisia de licenţiere a activităţii notariale şi Colegiul disciplinar își vor continua activitatea pînă la constituirea organelor similare în temeiul prezentei legi.
    (4) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, dispun de licenţă pentru activitatea notarială au dreptul să activeze în continuare ca notari în baza acesteia.
    (5) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, notarii vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor prezentei legi.
    (6) Persoanele care au efectuat stagiul conform prevederilor Legii nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat şi cele admise la stagiu, dar care nu au susținut examenul de calificare pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi admise în profesia de notar în urma susţinerii examenului de calificare în fața Comisiei de licenţiere și în urma concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar.
    (7) Notarii a căror activitate este suspendată la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar temeiurile de suspendare nu se încadrează în cele prevăzute de prezenta lege, urmează să-şi reia activitatea în termen de 30 de zile.
    (8) Ministerul Justiţiei, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va convoca Adunarea Generală a Notarilor pentru a alege organele de conducere ale Camerei Notariale.
    (9) Guvernul, în termen de 6 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
    b) va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va adopta actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                      Andrian CANDU

    Nr. 69. Chișinău, 14 aprilie 2016.