În scopul creării condiţiilor optime pentru promovarea valorilor naţionale şi internaţionale prin intermediul operelor de artă monumentală amplasate în spaţii publice, integrării lor în politicile culturale, educaţionale, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, asigurării unui cadru juridic adecvat pentru edificarea şi protejarea acestui tip de monumente, ajustat la prevederile convenţiilor şi recomandărilor UNESCO şi ale Consiliului Europei referitoare la domeniul patrimoniului cultural,
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Articolul 1. Obiectul prezentei legi
    Prezenta lege reglementează regimul juridic general al înfiinţării, realizării, amplasării, administrării şi protejării monumentelor de for public.
    Articolul 2. Noţiuni de bază
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
    a) monumente de for public – bunuri imobile: lucrări de artă plastică monumentală (compoziţii spaţial-volumetrice, monumente, busturi, plăci cu relief sculptural), troiţe, cruci, construcţii sau amenajări neutilitare, avînd caracter decorativ, comemorativ sau religios, amplasate în spaţii publice, în zone de protecţie, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, excluzîndu-se cele amplasate în cimitire şi cele amplasate pe terenurile persoanelor fizice şi juridice ce nu pot fi văzute sau vizitate liber;
    b) zonă de protecţie a monumentului de for public – spaţiu cu regim special de protecţie, stabilit de jur împrejurul monumentului prin documentaţia de urbanism, pentru a asigura protejarea, punerea lui în valoare şi accesul vizual la acesta.
    Articolul 3. Clasarea monumentelor de for public
    Monumentele de for public sînt clasate, în funcţie de importanţa sau semnificaţia lor, în două categorii: categoria A – monumente cu statut naţional de protecţie; categoria B – monumente cu statut local de protecţie.
    Articolul 4. Statutul de monument de for public
    În condiţiile prezentei legi, sînt sau dobîndesc statutul de monumente de for public bunurile imobile enumerate la art. 2 lit. a), aflate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în spaţii publice, pe terenuri aparţinînd domeniului public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
    a) amplasarea acestora s-a realizat în baza unei autorizaţii de construire emise cu respectarea reglementărilor legale în domeniul monumentelor de for public în vigoare la data amplasării;
    b) existenţa acestora este consemnată sau atestată ca notorie, pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin publicaţii ştiinţifice, ghiduri turistice sau alte tipărituri avînd caracter de informare publică ori prin evidenţe ale autorităţilor, instituţiilor şi serviciilor publice.
    Articolul 5. Realizarea monumentelor de for public
    (1) Monumentele de for public se realizează în interes public şi constituie cauză de utilitate publică.
    (2) Monumentele de for public se pot realiza după cum urmează:
    a) în cadrul unor programe şi proiecte culturale finanţate din fonduri alocate de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare;
    b) în cadrul unor parteneriate constituite între autorităţi şi/sau instituţii publice subordonate acestora şi persoane fizice sau juridice de drept privat, avînd drept scop susţinerea unor programe sau proiecte de artă plastică monumentală;
    c) în cadrul unor programe sau proiecte culturale promovate şi susţinute exclusiv din fonduri private, de persoane fizice sau juridice de drept privat, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale competente teritorial.
    (3) Asupra imobilelor pe care sînt amplasate monumente de for public se aplică servituţi de utilitate publică.
    Articolul 6. Proprietatea asupra monumentelor de for
                        public
    (1) Monumentele de for public aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Monumentele de for public proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Acestea pot fi date în administrare instituţiilor publice, în condiţiile legii, cu avizul prealabil obligatoriu al Ministerului Culturii.
    Articolul 7. Înfiinţarea monumentelor de for public
    (1) Înfiinţarea monumentelor de for public se face prin hotărîre de Guvern.
    (2) Hotărîrea de Guvern privind înfiinţarea monumentului de for public se adoptă la propunerea Ministerului Culturii, în baza deciziei administraţiei publice locale competente teritorial, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    (3) Lucrările de edificare a monumentelor de for public vor începe doar după adoptarea hotărîrii respective de Guvern, în corespundere cu proiectul monumentului de for public, cu proiectul amenajării terenului aferent şi cu proiectul zonei de protecţie a monumentului de for public, avizate de Ministerul Culturii.
    (4) Instalarea în spaţiile publice a operelor importate, inclusiv a celor provenite din donaţii, executate de artişti plastici de peste hotarele Republicii Moldova se efectuează urmînd procedura legală descrisă la alin. (2) şi (3), în baza unei recomandări scrise privind opera şi calităţile ei artistice, emisă de autoritatea publică centrală în domeniul artelor plastice din ţara de origine a operei.
    (5) Strămutarea sau desfiinţarea monumentelor de for public se efectuează urmînd procedura legală descrisă la alin. (1), (2) şi (3).
    (6) Instalarea monumentelor de for public în zonele de protecţie a edificiilor cu statut de monument istoric sau în zonele construite protejate se va realiza doar după coordonarea prealabilă a locului de amplasare cu autoritatea publică centrală în domeniul protejării patrimoniului cultural.
    (7) Monumentele de for public edificate cu respectarea prevederilor legale sînt clasate în mod automat în categoria B.
    Articolul 8. Zona de protecţie
    Pentru fiecare monument de for public se instituie şi se delimitează, prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi prin cea cadastrală, zona lui de protecţie stabilită perimetral, de jur împrejurul monumentului, pe o rază de la 50 la 100 m, în funcţie de particularităţile cadrului urbanistic şi/sau natural existent, precum şi de caracteristicile monumentului de for public. În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică. În planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legislaţiei în vigoare vor fi prevăzute reglementări speciale de construire în zonele de protecţie a monumentelor de for public.
    Articolul 9. Protejarea monumentelor de for public
    (1) Protejarea monumentelor de for public reprezintă un sistem de măsuri cu caracter juridic, administrativ, financiar, ştiinţific şi tehnic, care urmăresc cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, restaurarea, paza, întreţinerea şi punerea în valoare a monumentelor de for public.
    (2) Evidenţa, inventarierea, întreţinerea, conservarea şi restaurarea monumentelor de for public se realizează în conformitate cu normele ştiinţifice şi tehnice în domeniu.
    (3) Edificarea sau strămutarea monumentului de for public fără aprobări legale, intervenţiile constructive neautorizate în zona lui de protecţie, efectuarea neautorizată de inscripţii, înscrisuri, desene sau orice alte acţiuni care conduc la distrugerea, degradarea, schimbarea datelor istorice ori a înfăţişării monumentului de for public sînt interzise.
    (4) Demontarea monumentului de for public edificat fără aprobări legale, reinstalarea la locul iniţial a monumentului de for public strămutat fără aprobări legale, precum şi aducerea în starea iniţială a terenului afectat urmează a fi realizate din contul persoanelor juridice sau fizice care au iniţiat, finanţat şi executat lucrările de edificare/strămutare a monumentului fără obţinerea prealabilă a aprobărilor legale.
    (5) Protejarea monumentelor de for public este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.
    Articolul 10. Consiliul Naţional pentru Monumentele
                          de For Public
    (1) Consiliul Naţional pentru Monumentele de For Public (denumit în continuare Consiliu) este un organism ştiinţific de specialitate în domeniul monumentelor de for public, care funcţionează pe lîngă Ministerul Culturii.
    (2) Consiliul funcţionează în baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de Guvern.
    (3) Numirea membrilor Consiliului se face la propunerea direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii, prin ordin al ministrului culturii, pentru un mandat de 3 ani.
    (4) Independenţa opiniei membrilor Consiliului în adoptarea avizelor Consiliului este garantată prin prezenta lege.
    Articolul 11. Atribuţiile Consiliului
    Principalele atribuţii ale Consiliului sînt următoarele:
    a) examinează concepţia şi ţinuta artistică a proiectelor de monumente de for public şi le avizează conform fazelor de execuţie;
    b) examinează şi avizează proiectele de amplasare a monumentelor de for public, de delimitare a zonelor lor de protecţie şi de amenajare a terenului aferent;
    c) avizează clasarea, declasarea şi schimbarea grupei de clasare a monumentelor de for public;
    d) avizează documentaţia privind intervenţiile asupra monumentelor de for public existente şi intervenţiile în zonele lor de protecţie;
    e) avizează reamplasarea în spaţii publice a sculpturilor monumentale rezultate în urma organizării de tabere de creaţie plastică.
    Articolul 12. Retribuirea membrilor Consiliului
    Retribuirea membrilor Consiliului se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, în limitele mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru autoritatea publică centrală de specialitate.
    Articolul 13. Atribuţiile Ministerului Culturii
    (1) Ministerul Culturii este autoritatea publică centrală responsabilă de domeniul realizării şi protejării monumentelor de for public.
    (2) Ministerul Culturii are următoarele atribuţii:
    a) elaborează Registrul naţional al monumentelor de for public şi îl înaintează spre aprobare Parlamentului;
    b) ţine evidenţa centralizată a monumentelor de for public de categoria A, conform Registrului naţional al monumentelor de for public;
    c) actualizează, la fiecare trei ani, Registrul naţional al monumentelor de for public şi îl înaintează spre aprobare Parlamentului;
    d) eliberează avize pentru documentaţia privind amplasarea şi realizarea monumentelor de for public;
    e) eliberează avize pentru documentaţia privind intervenţiile asupra monumentelor de for public edificate, precum şi intervenţiile în zonele lor de protecţie;
    f) autorizează persoane fizice sau juridice pentru a efectua intervenţii asupra monumentelor de for public;
    g) asigură inspecţia şi controlul propriu la monumentele de for public înscrise în Registrul naţional al monumentelor de for public privind starea lor de conservare şi respectarea avizelor de specialitate emise;
    h) susţine programe şi proiecte de punere în valoare a monumentelor de for public înscrise în Registrul naţional al monumentelor de for public, inclusiv programe şi publicaţii pentru animarea culturală şi stimularea interesului public faţă de acestea;
    i) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
    Articolul 14. Atribuţiile autorităţilor administraţiei
                          publice locale
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea au următoarele atribuţii:
    a) elaborează şi aprobă registrele monumentelor de for public de categoria B situate în raza lor teritorială;
    b) realizează evidenţa detaliată, prin dosare de inventariere, şi asigură protejarea monumentelor de for public de categoriile A şi B situate în raza lor teritorială;
    c) prevăd, după caz, în proiectele bugetelor proprii resurse financiare pentru protejarea şi întreţinerea monumentelor de for public situate în raza lor teritorială.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi au următoarele atribuţii:
    a) emit decizii privind edificarea monumentelor de for public, în care se indică în mod obligatoriu locul amplasării viitorului monument şi sursa de finanţare a edificării lui;
    b) în termen de 3 luni de la edificarea monumentului de for public, înregistrează monumentul şi zona lui de protecţie în documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi în cea cadastrală;
    c) asigură protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public aflate pe teritoriul subordonat;
    d) sesizează, în decurs de 48 de ore, consiliile raionale/municipale şi Ministerul Culturii atunci cînd constată încălcări ale regimului juridic al monumentelor de for public.
    Articolul 15. Atribuţiile proprietarilor şi ale titularilor
                          dreptului de administrare
    În scopul protejării monumentelor de for public, proprietarii şi titularii dreptului de administrare asupra acestora sînt obligaţi:
    a) să întreţină monumentele de for public astfel încît acestea să nu fie afectate;
    b) să folosească şi să întreţină, în condiţiile legii, imobilele pe care se află amplasate monumentele de for public astfel încît acestea din urmă să nu fie afectate;
    c) să înştiinţeze în scris Ministerul Culturii, precum şi consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială se află, despre orice modificare sau degradare fizică a monumentelor de for public;
    d) să asigure accesul specialiştilor la monumentele de for public în vederea constatării stării lor de conservare, precum şi pentru operaţiuni de expertizare şi de evidenţă;
    e) să obţină avizele pentru toate intervenţiile planificate asupra monumentelor de for public sau în zonele lor de protecţie, potrivit legii;
    f) să permită efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum şi a altor lucrări, dacă acestea sînt iniţiate şi finanţate de persoane fizice sau juridice abilitate în condiţiile legii;
    g) să asigure condiţii de vizitare, fotografiere şi filmare a monumentelor.
    Articolul 16. Răspunderea pentru încălcarea
                          prezentei legi
    (1) Persoanele fizice şi juridice răspund civil, contravenţional şi penal pentru încălcarea prevederilor prezentei legi.
    (2) Constituie încălcări ale prezentei legi:
    a) edificarea, modificarea sau restaurarea monumentelor de for public fără aprobări legale, precum şi intervenţiile constructive neautorizate în zonele lor de protecţie;
    b) strămutarea monumentelor de for public fără aprobări legale;
    c) neîndeplinirea atribuţiilor legate de executarea lucrărilor de îngrijire şi conservare/restaurare a monumentelor de for public de îndată ce s-a constatat necesitatea acestor lucrări, precum şi împiedicarea executării lor;
    d) efectuarea neautorizată de inscripţii, înscrisuri, desene sau orice alte acţiuni care conduc la distrugerea, degradarea, schimbarea datelor istorice ori a înfăţişării monumentelor.
    (3) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de for public se pedepseşte conform Codului penal.
    (4) Prejudiciul material cauzat monumentelor de for public sau componentelor acestora de către persoane fizice sau juridice urmează a fi reparat în modul stabilit de legislaţie.
    (5) Repararea prejudiciului cauzat monumentelor de for public şi componentelor acestora se efectuează în mod benevol sau în baza unei hotărîri judecătoreşti.
    Articolul 17
    Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea:
    a) în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor transmite Ministerului Culturii date privind numărul, amplasamentul şi starea tehnică a monumentelor de for public aflate pe teritoriul administrat care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 4;
    b) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor perfecta documentaţia necesară înregistrării monumentelor de for public existente şi a zonelor lor de protecţie în documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi în cea cadastrală. Un exemplar al acestei documentaţii se va transmite Ministerului Culturii.
    Articolul 18
    Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
    a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va asigura executarea prezentei legi de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                      Marian LUPU

    Nr. 192. Chişinău, 30 septembrie 2011.