Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Prezenta lege transpune Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 319 din 5 decembrie 2007, precum şi Directiva nr. 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 267 din 10 octombrie 2009.
    Articolul 1. Obiectul şi scopul legii
    (1) Prezenta lege reglementează activitatea prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică, condiţiile şi modul de licenţiere a acestora, regimul de transparenţă a condiţiilor de prestare a serviciilor de plată, de emitere şi de răscumpărare a monedei electronice, drepturile şi obligaţiile prestatorilor de servicii de plată, ale emitenţilor de monedă electronică în contextul prestării serviciilor cu titlu profesional, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor de servicii, supravegherea prudenţială a prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică.
    (2) Prezenta lege are scopul de stabilire a unui cadru legal uniform pentru promovarea activităţii eficiente şi competitive pe piaţa de prestare a serviciilor de plată, de emitere şi de răscumpărare a monedei electronice şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică.
    Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii
    (1) Prezenta lege se aplică prestatorilor de servicii de plată pentru activitatea de prestare a serviciilor de plată, precum şi emitenţilor de monedă electronică pentru activitatea de emitere a monedei electronice.
    (2) Prezenta lege nu se aplică:
    1) operaţiunilor de plată efectuate exclusiv în numerar direct de la plătitor către beneficiarul plăţii, fără intervenţia unui intermediar;
    2) operaţiunilor de plată efectuate de la plătitor către beneficiarul plăţii printr-un reprezentant comercial sau agent comercial împuternicit să negocieze ori să efectueze vînzări sau achiziţii de bunuri sau de servicii în numele plătitorului sau al beneficiarului plăţii;
    3) transportului fizic, realizat cu titlu profesional, de bancnote şi de monedă, inclusiv colectarea, procesarea şi livrarea acestora;
    4) operaţiunilor de plată care constau în colectarea şi livrarea de numerar, fără caracter profesional, în cadrul unei activităţi caritabile sau nonprofit;
    5) serviciilor în care numerarul este furnizat plătitorului de către beneficiarul plăţii ca parte a unei operaţiuni de plată, la cererea expresă a utilizatorului serviciilor de plată, imediat înaintea executării unei operaţiuni de plată printr-o plată efectuată în vederea achiziţionării de bunuri sau servicii;
    6) operaţiunilor de schimb valutar de tip numerar contra numerar în cazul în care fondurile nu sînt păstrate într-un cont de plăţi;
    7) operaţiunilor de plată bazate pe oricare dintre următoarele documente, prin care prestatorului de servicii de plată i se solicită să plaseze fonduri la dispoziţia beneficiarului plăţii:
    a) cecuri pe suport de hîrtie conform Convenţiei de la Geneva din 19 martie 1931 de stabilire a unei legi uniforme privind cecurile;
    b) cecuri pe suport de hîrtie similare cu cele menţionate la lit. a) şi reglementate de normele de drept ale statelor care nu sînt părţi la convenţia menţionată la lit. a);
    c) titluri de credit pe suport de hîrtie conform Convenţiei de la Geneva din 7 iunie 1930, care stabileşte o lege uniformă privind cambiile şi biletele la ordin;
    d) titluri de credit pe suport de hîrtie similare cu cele specificate la lit. c) şi reglementate de legislaţia statelor care nu sînt părţi la convenţia menţionată la lit. c);
    e) vouchere pe suport de hîrtie;
    f) cecuri de călătorie pe suport de hîrtie;
    g) mandate poştale pe suport de hîrtie conform definiţiei Uniunii Poştale Universale;
    8) operaţiunilor de plată efectuate în cadrul unui sistem de plăţi sau de decontare a operaţiunilor cu valorile mobiliare între agenţii de decontare (bănci sau depozitare centrale), între contrapărţile centrale, casele (sistemele) de compensare (clearing) şi/sau Banca Naţională a Moldovei şi alţi participanţi la sistem, pe de o parte, şi prestatori de servicii de plată, pe de altă parte;
    9) operaţiunilor de plată legate de administrarea activelor şi a valorilor mobiliare, inclusiv a dividendelor, a veniturilor sau a altor sume distribuite, a rambursărilor sau a vînzărilor, efectuate de persoanele indicate la pct. 8) ori de societăţi de investiţii, bănci, organisme de plasament colectiv sau societăţi de administrare fiduciară a investiţiilor, care oferă servicii de investiţii, ori de orice alte organizaţii împuternicite să aibă în administrare fiduciară instrumente financiare;
    10) serviciilor oferite de prestatorii de servicii tehnice, care contribuie la prestarea de servicii de plată fără ca aceştia să intre în orice moment în posesia fondurilor ce urmează a fi transferate, inclusiv la stocarea şi procesarea datelor, servicii fiduciare şi de protecţie a datelor cu caracter personal, autentificarea datelor şi persoanelor, acordarea reţelelor de comunicaţii şi tehnologiilor informaţionale, furnizarea şi menţinerea terminalelor şi dispozitivelor folosite pentru serviciile de plată;
    11) serviciilor bazate pe instrumente, inclusiv valorilor monetare stocate pe instrumente preplătite cu scop predeterminat, care pot fi folosite pentru a achiziţiona bunuri sau servicii doar în localurile folosite de emitent ori, în baza unui contract comercial cu emitentul, în cadrul unei reţele limitate de prestatori de servicii, indiferent de locaţia geografică a acestora, ori pentru o categorie limitată de bunuri sau servicii. Asemenea instrumente pot include carduri preplătite pentru comunicaţii, petrol, transport public etc.;
    12) operaţiunilor de plată executate prin intermediul oricărui dispozitiv de comunicaţii electronice, digital sau informatic, în cazul în care bunurile sau serviciile achiziţionate sînt livrate şi urmează să fie folosite prin intermediul unui dispozitiv de comunicaţii electronice, digital sau informatic (ziare electronice, muzică, tonuri de aşteptare etc.), unde operatorul poate aduce o valoare intrinsecă acestor bunuri şi servicii sub formă de acces, distribuţie şi de căutare, cu condiţia ca operatorul de servicii de comunicaţii electronice, digitale sau informatice să nu acţioneze doar ca intermediar între utilizatorul serviciilor de plată şi furnizorul bunurilor şi serviciilor;
    13) operaţiunilor de plată efectuate între prestatorii de servicii de plată, inclusiv agenţii de plată sau filialele acestora, în nume propriu;
    14) operaţiunilor de plată efectuate între o întreprindere dominantă şi o întreprindere dependentă a acesteia sau între întreprinderile dependente ale aceleiaşi întreprinderi dominante, fără intervenţia, în calitate de intermediar, a unui prestator de servicii de plată altul decît o întreprindere care aparţine aceluiaşi grup;
    15) serviciilor de retragere de numerar prin intermediul unui automat bancar, oferite de prestatori acţionînd în numele unuia sau al mai multor emitenţi de carduri şi care nu sînt parte la contractul-cadru cu clientul care retrage banii dintr-un cont de plăţi, cu condiţia ca aceşti prestatori să nu asigure alte servicii de plată dintre cele enumerate la art. 4 alin. (1).
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    agent – persoană juridică care furnizează servicii de plată în numele şi pe contul unei societăţi de plată (agent de plată); persoană juridică care distribuie sau răscumpără monedă electronică în numele şi pe contul unei societăţi emitente de monedă electronică (agent al societăţii emitente de monedă electronică);
    administrator – membru al consiliului, al organului executiv, al comisiei de cenzori a societăţii de plată/societăţii emitente de monedă electronică, conducător al filialei sau al agentului, precum şi persoană a cărei funcţie, conform structurii interne a societăţii respective, include exercitarea atribuţiei de reprezentare, de sine stătător sau împreună cu alte persoane, a societăţii la încheierea actelor juridice direct legate de desfăşurarea activităţii de bază a societăţii;
    autentificare – procedură care permite prestatorului de servicii de plată să verifice utilizarea unui instrument de plată specific, inclusiv elementele de securitate personalizate ale acestuia;
    beneficiar al plăţii – persoană care este destinatarul fondurilor ce au făcut obiectul unei operaţiuni de plată;
    сod unic de identificare – combinaţie de litere, cifre ori simboluri specificate utilizatorului serviciilor de plată de către prestatorul de servicii de plată (codul IBAN, codul BIC, numărul cardului etc.) şi care urmează să fie furnizată de utilizatorul serviciilor de plată în scop de  identificare, fără ambiguitate, a altui utilizator al serviciilor de plată şi/sau a contului său de plăţi pentru o operaţiune de plată;
    сonsumator – persoană fizică care, în cadrul contractelor de servicii de plată, acţionează în scopuri altele decît cele legate de activitatea de întreprinzător sau profesională;
    сont de plăţi – cont deţinut în numele unuia sau al mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, folosit pentru executarea operaţiunilor de plată;
    contract-cadru – contract de servicii de plată care reglementează executarea unor operaţiuni de plată individuale şi succesive şi care poate conţine obligaţia şi condiţiile privind constituirea şi utilizarea unui cont de plăţi sau a unui instrument de plată specific;
    control – una din următoarele situaţii în care o persoană:
    a) deţine mai mult de jumătate din drepturile de vot într-o persoană juridică (întreprindere dependentă);
    b) are dreptul de a desemna sau elibera mai mult de jumătate din membrii consiliului, organului executiv sau de control al unei persoane juridice (întreprindere dependentă);
    c) are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra unei persoane juridice (întreprindere dependentă), indiferent dacă este sau nu acţionar/asociat sau membru al acesteia în virtutea contractului încheiat cu acea persoană juridică (întreprindere dependentă) sau a unor prevederi din contractul de constituire ori din statutul acesteia, în cazul în care legislaţia aplicabilă persoanei juridice (întreprinderii dependente) îi permite acesteia să fie supusă unor astfel de contracte sau prevederi;
    d) este acţionar/asociat al unei persoane juridice (întreprindere dependentă) şi mai mult de jumătate din membrii consiliului, organului executiv sau de control ale acelei persoane juridice (întreprinderi dependente), aflaţi în funcţiile respective în anul financiar precedent şi pînă la data de întocmire a situaţiilor financiare consolidate anuale, au fost desemnaţi numai ca rezultat al exercitării dreptului său de vot. Această prevedere nu se aplică în situaţia în care o altă persoană juridică are faţă de întreprinderea dependentă drepturile prevăzute la lit. a), b) sau c);
    e) este acţionar/asociat al unei persoane juridice (întreprindere dependentă) care controlează singură, în virtutea unui acord încheiat cu alţi acţionari/asociaţi ai acelei persoane juridice (întreprindere dependentă), mai mult de jumătate din drepturile de vot în acea persoană juridică (întreprindere dependentă);
    f) poate în alt mod, după aprecierea autorităţii de supraveghere competente, să  exercite sau exercită în fapt influenţa dominantă asupra luării deciziilor legate de activitatea unei persoane juridice (întreprindere dependentă);
    curs valutar de referinţă – curs valutar folosit ca bază de calcul pentru schimburile valutare şi care este furnizat de prestatorul de servicii de plată sau provine dintr-o sursă publică (cursul oficial al leului moldovenesc sau cursul valutar al băncii atît timp cît acesta provine dintr-o sursă publică);
    dată a valutei  – dată de referinţă folosită de un prestator de servicii de plată pentru a debita sau a credita fondurile dintr-un/într-un cont de plăţi în cazul în care la contul de plăţi nu se calculează dobîndă; dată de referinţă pentru calcularea dobînzii aferente fondurilor debitate dintr-un sau creditate într-un cont de plăţi; în cazul remiterilor de bani – dată la care fondurile sînt disponibile beneficiarului;
    debitare directă – serviciu de plată (instrument de plată) pentru debitarea contului de plăţi al plătitorului în cazul în care o operaţiune de plată este iniţiată de beneficiarul plăţii pe baza consimţămîntului acordat de către plătitor beneficiarului plăţii, prestatorului de servicii de plată al beneficiarului sau prestatorului de servicii de plată al plătitorului;
    filială – subdiviziune separată a societăţii de plată sau un punct de lucru, altul decît sediul acesteia, dependent(ă) juridic de societatea de plată şi care efectuează direct toate sau unele din activităţile unei societăţi de plată;
    fonduri – bancnote şi monede, mijloace băneşti în cont şi moneda electronică;
    grup – grup de întreprinderi care constă dintr-o întreprindere dominantă şi întreprinderi dependente ale acesteia, precum şi persoane juridice în care întreprinderea dominantă sau întreprinderile dependente ale acesteia deţin o participaţiune, precum şi:
    a) întreprinderile care sînt conduse împreună în temeiul unui contract încheiat cu una dintre întreprinderi sau în temeiul unei dispoziţii din contractul de constituire sau din statutul fiecărei întreprinderi; sau
    b) întreprinderile în care consiliile, organele executive sau de control ale acestora sînt formate în cea mai mare parte din aceleaşi persoane, care sînt în funcţie în cursul exerciţiului financiar şi pînă la data la care sînt întocmite situaţiile financiare anuale consolidate;
    instrument de plată – dispozitiv (dispozitive) personalizat(e) (cardul de plată, telefon mobil etc.) şi/sau orice serie de proceduri (tehnice – coduri PIN, TAN, alte tipuri de coduri, login/parolă etc. sau funcţionale – transferul de credit, debitarea directă) convenite între utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul de servicii de plată şi folosite de utilizatorul serviciilor de plată pentru a iniţia un ordin de plată;
    legături strînse – situaţie în care două sau mai multe persoane:
    a) sînt legate prin relaţii de participare, adică deţinere, directă sau prin control, a cel puţin 20% din drepturile de vot sau din capitalul unei întreprinderi sau persoane juridice;
    b) sînt legate prin relaţii de control; sau
    c) sînt în permanenţă legate de una şi aceeaşi persoană terţă printr-o relaţie de control;
    mijloace de comunicare la distanţă – mijloace care pot fi folosite pentru încheierea unui contract de servicii de plată fără prezenţa fizică simultană a prestatorului şi a utilizatorului serviciilor de plată;
    monedă electronică – valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentînd o creanţă asupra emitentului, care este emisă la primirea fondurilor (altele decît moneda electronică), în scop de efectuare a unor operaţiuni de plată, şi care este acceptată de o persoană alta decît emitentul de monedă electronică;
    operator (administrator) al sistemului de plăţi – persoană juridică sau persoane juridice responsabile juridic pentru funcţionarea unui sistem de plăţi;
    operaţiune de plată – acţiune, iniţiată de plătitor sau de beneficiarul plăţii, de depunere, transferare sau retragere de fonduri, indiferent de alte obligaţii existente între plătitor şi beneficiarul plăţii;
    operaţiune de plată individuală – orice operaţiune de plată, alta decît cea singulară, care intră sub incidenţa unui contract-cadru;
    operaţiune de plată singulară – operaţiune de plată executată în afara unui contract-cadru sau a cărei executare nu intră sub incidenţa unui contract-cadru;
    ordin de plată – dispoziţie a plătitorului sau a beneficiarului plăţii adresată prestatorului său de servicii de plată pentru executarea unei operaţiuni de plată;
    participaţiune – dreptul de proprietate la capital sau dreptul de vot într-o întreprindere sau persoană juridică;
    participaţiune calificată – participaţiune directă sau indirectă într-o întreprindere sau într-o persoană juridică ce reprezintă cel puţin 10% din capitalul sau din drepturile de vot ale acesteia ori care face posibilă exercitarea unei influenţe semnificative asupra administrării întreprinderii sau a persoanei juridice respective;
    persoană – persoană fizică sau juridică, asociaţie sau grup de persoane care acţionează în mod concertat, înregistrate ca atare sau nu;
    persoane care acţionează în mod concertat – persoane aflate în situaţia în care fiecare dintre ele decide să exercite drepturile lor legate de participaţiunea dobîndită sau pe care urmează să o dobîndească în conformitate cu un acord implicit sau explicit încheiat între persoanele respective. Criteriile pentru determinarea activităţii în mod concertat, în sensul prezentei legi, sînt stabilite în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;
     plătitor – persoană care este titularul unui cont de plăţi şi care autorizează un ordin de plată (iniţiază sau permite executarea unui ordin de plată) din acel cont de plăţi sau persoană care dă un ordin de plată în cazul în care nu există un cont de plăţi;
    rată a dobînzii de referinţă – rată a dobînzii folosită ca bază de calcul pentru determinarea dobînzilor, care urmează să fie aplicate şi care provine dintr-o sursă publică ce poate fi verificată de ambele părţi ale unui contract de servicii de plată;
    remitere de bani – serviciu de plată în cadrul căruia se primesc fonduri de la plătitor fără crearea unui cont de plăţi pe numele plătitorului sau al beneficiarului plăţii, cu scopul unic de a transfera o sumă corespunzătoare beneficiarului plăţii sau unui alt prestator de servicii de plată care acţionează în numele beneficiarului plăţii, şi/sau în cadrul căruia fondurile sînt primite în numele beneficiarului plăţii şi sînt puse la dispoziţia acestuia;
    reputaţie bună – totalitate a informaţiilor despre o persoană care confirmă profesionalismul, buna-credinţă, integritatea şi posedarea altor calităţi care dau asigurări că persoana respectivă, în calitate de acţionar/asociat sau de administrator, va activa în conformitate cu legea şi nu va prejudia siguranţa şi credibilitatea societăţii de plată/societăţii emitente de monedă electronică. Exigenţele privind reputaţia bună, cunoştinţele şi experienţa se stabilesc în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;
    sistem de plăţi – sistem de transfer de fonduri care funcţionează în baza unor norme comune (reguli, proceduri, contracte etc.), formale şi standardizate pentru procesarea, compensarea şi/sau decontarea operaţiunilor de plată;
    societate de plată – societate comercială, alta decît banca, furnizorul de servicii poştale sau societatea emitentă de monedă electronică, ce deţine licenţă, în conformitate cu prezenta lege, pentru prestarea serviciilor de plată;
    societate emitentă de monedă electronică – societate comercială, alta decît banca, ce deţine licenţă, în conformitate cu prezenta lege, pentru emiterea monedei electronice;
    suport durabil – instrument (suport de hîrtie, CD-ROM-uri, DVD-uri, hard discuri ale calculatoarelor personale, pagini de internet etc.) care permite utilizatorului de servicii de plată să stocheze informaţii adresate personal acestuia, într-un mod accesibil pentru consultări ulterioare şi pentru o perioadă de timp adecvată scopurilor informaţiei respective, şi care face posibilă reproducerea exactă a informaţiilor stocate;
    terminal de plată în numerar (terminal cash-in) – dispozitiv automatizat pentru primirea de la plătitor (persoană fizică) a numerarului, care funcţionează în regim autonom, fără prezenţa fizică (participarea) a persoanei fizice împuternicite a prestatorului de servicii de plată;
    utilizator al serviciilor de plată – persoană care foloseşte un serviciu de plată în calitate de plătitor, de beneficiar al plăţii sau în ambele calităţi; persoană care este deţinător al monedei electronice;
    zi lucrătoare – zi în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului plăţii implicat în executarea unei operaţiuni de plată desfăşoară activitatea necesară pentru executarea operaţiunii de plată.
    Articolul 4. Serviciile de plată
    (1) Servicii de plată se consideră oricare din următoarele activităţi:
    1) serviciu legat de depunerea de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea unui cont de plăţi;
    2) serviciu legat de retragerile de numerar dintr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea unui cont de plăţi;
    3) executarea de operaţiuni de plată, inclusiv transferul de fonduri într-un cont de plăţi deschis la prestatorul de servicii de plată al utilizatorului sau la un alt prestator de servicii de plată:
    a) executarea de debitări directe, inclusiv de debitări directe singulare;
    b) executarea operaţiunilor de plată printr-un card de plată sau printr-un dispozitiv asemănător;
    c) executarea transferurilor de credit, inclusiv a transferurilor programate;
    4) executarea operaţiunilor de plată în cazul în care fondurile sînt acoperite printr-o linie de credit pentru un utilizator al serviciilor de plată:
    a) executarea de debitări directe, inclusiv de debitări directe singulare;
    b) executarea operaţiunilor de plată printr-un card de plată sau printr-un dispozitiv asemănător;
    c) executarea transferurilor de credit, inclusiv a transferurilor programate;
    5) emiterea şi/sau acceptarea cardurilor de plată şi a altor instrumente de plată;
    6) remiterea de bani;
    7) executarea operaţiunilor de plată în cazul în care consimţămîntul plătitorului pentru executarea unei operaţiuni de plată este exprimat prin intermediul oricăror dispozitive de comunicaţie electronică, digitale sau informatice, inclusiv prin intermediul terminalelor de plată în numerar (terminale cash-in), şi în cazul în care plata este efectuată către operatorul sistemului sau al reţelei informatice sau de comunicaţie electronică ce acţionează exclusiv ca intermediar între utilizatorul serviciilor de plată şi furnizorul bunurilor şi serviciilor.
    (2) Activitatea de prestare a serviciilor de plată şi alte activităţi suplimentare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) şi b) reprezintă activităţi pe piaţa financiară.
    Articolul 5. Prestatorii de servicii de plată
    (1) Persoanele juridice care au dreptul de a presta servicii de plată (în continuare – prestatori de servicii de plată) sînt:
    a) băncile care activează în conformitate cu Legea instituţiilor financiare;
    b) societăţile de plată;
    c) societăţile emitente de monedă electronică;
    d) furnizorii de servicii poştale care activează în conformitate cu Legea poştei;
    e) Banca Naţională a Moldovei (în continuare – Banca Naţională) – în cazul în care nu acţionează în calitate de autoritate a politicii monetare sau în calitate de altă autoritate publică;
    f) Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor (în continuare – Trezoreria de Stat).
    (2) Prestatorii de servicii de plată nu controlează legalitatea, realitatea şi oportunitatea operaţiunii în legătură cu care prestează serviciul de plată sau emit moneda electronică, dacă legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi legislaţia valutară nu prevăd altfel.
    Articolul 6. Interdicţia privind prestarea serviciilor de
                        plată de către alte persoane
    Persoanele care nu sînt prestatori de servicii de plată în sensul art. 5 nu au dreptul să presteze serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1).
    Articolul 7. Serviciile de plată permise prestatorilor
                       de servicii de plată
    (1) Băncile şi Banca Naţională au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1).
    (2) Emitenţii de monedă electronică (alţii decît cei indicaţi la alin. (1) din prezentul articol) au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4).
    (3) Trezoreria de Stat are dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3).
    (4) Societăţile de plată au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4).
    (5) Furnizorii de servicii poştale au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4). Furnizorii de servicii poştale nu au dreptul de a accepta (a atrage) depozite ori alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare. Orice fonduri primite de la utilizatorii serviciilor de plată în scop de prestare a serviciilor de plată nu reprezintă un depozit sau alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare, şi nici monedă electronică, în sensul prezentei legi.
    (6) În cazul în care furnizorul de servicii poştale prestează sau are intenţia de a presta servicii de plată în conformitate cu alin. (5) din prezentul articol, prevederile capitolului III, cu excepţia cerinţelor de constituire specificate la art. 9, se aplică în mod corespunzător şi furnizorului de servicii poştale.
    Articolul 8. Moneda serviciilor de plată
    (1) Pe teritoriul Republicii Moldova, serviciile de plată se prestează în monedă naţională.
    (2) Serviciile de plată pot fi prestate în valută străină de către prestatorii serviciilor de plată cu respectarea Legii privind reglementarea valutară şi a prezentei legi.
    (3) Emiterea, distribuirea şi răscumpărarea monedei electronice pe teritoriul Republicii Moldova se realizează doar contra lei/în lei moldoveneşti.
    (4) Moneda electronică se emite şi se utilizează pe teritoriul Republicii Moldova ca echivalent al leului moldovenesc. Nu este permisă emiterea şi utilizarea monedei electronice pe teritoriul Republicii Moldova drept echivalent al valutelor străine sau al altor valori variabile.
    Articolul 9. Constituirea societăţii de plată
    (1) Societatea de plată poate fi constituită sub formă de organizare juridică de societate pe acţiuni sau de societate cu răspundere limitată şi, dacă prezenta lege nu prevede altfel, cade sub incidenţa legislaţiei ce reglementează activitatea societăţilor comerciale.
    (2) Pot fi fondatori şi acţionari/asociaţi ai societăţii de plată persoane fizice şi/sau persoane juridice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova. Nu poate fi fondator sau acţionar/asociat al societăţii de plată persoana juridică în proces de lichidare sau de insolvabilitate şi nici persoana căreia i s-a impus restricţia legală de a constitui o societate comercială.
    Articolul 10. Obligativitatea licenţei
    (1) Persoana care intenţionează să presteze servicii de plată în calitate de societate de plată este obligată, înainte de a începe să presteze servicii de plată, să obţină licenţă de activitate.
    (2) Societatea de plată are dreptul să presteze numai serviciile de plată prevăzute în licenţă.
    Articolul 11. Autoritatea competentă de a elibera
                          licenţe
    Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera şi a retrage licenţe societăţilor de plată.
    Articolul 12. Capitalul propriu
    (1) Societatea de plată trebuie să dispună, la momentul depunerii declaraţiei de eliberare a licenţei, de un capital propriu în cuantum de:
    a) cel puţin 350 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 6);
    b) cel puţin 900 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 7);
    c) cel puţin 2 200 000 de lei – în cazul în care prestează serviciile de plată menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3), 5) sau toate serviciile permise societăţii de plată conform art. 7 alin. (4).
    (2) Capitalul propriu este format din:
    a) capital social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative;
    b) rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
    c) profituri ale exerciţiilor financiare anterioare, rămase după distribuire conform hotărîrii organelor competente.
    (3) Aporturile la capitalul social/acţiunile se depun/se plătesc integral în formă bănească atît la formarea, cît şi la majorarea acestuia.
    (4) Nu pot servi drept sursă de formare sau de majorare a capitalului social al societăţii de plată mijloacele obţinute de potenţialii acţionari/asociaţi ai societăţii de plată din împrumuturi (credite bancare) sau din alte mijloace atrase, inclusiv din avansurile utilizatorilor de servicii de plată şi ale persoanelor terţe.
    (5) Persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile/să depună aporturile la capitalul societăţii de plată în formă bănească, în limitele capitalului său propriu (ale activelor nete), care nu poate fi mai mic decît capitalul său social.
    Articolul 13. Capitalul reglementat
    (1) Capitalul reglementat al societăţii de plată nu trebuie să fie mai mic decît valoarea necesară conform alin. (2) din prezentul articol şi conform art. 12.
    (2) În orice moment al desfăşurării activităţii, societatea de plată trebuie să dispună de un capital reglementat (CR) care va fi cel puţin egal cu rezultatul obţinut în urma următoarei modalităţi de calcul:
    unde:
    a – reprezintă 4% din tranşa de VP pînă la 87,5 milioane lei;
    b – 2,5% din tranşa de VP peste 87,5 milioane lei şi pînă la 175 milioane lei;
    c – 1% din tranşa de VP peste 175 milioane lei şi pînă la 1750 milioane lei;
    d – 0,5% din tranşa de VP peste 1750 milioane lei şi pînă la 4375 milioane lei;
    e – 0,25% din tranşa de VP peste 4375 milioane lei.
    VP – valoarea plăţilor egală cu 1/12 din valoarea totală a operaţiunilor de plată executate de societatea de plată în anul precedent.
    Coeficientul k este următorul:
    0,5 – în cazul în care societatea de plată prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 6);
    0,8 – în cazul în care societatea de plată prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 7);
    1 – în cazul în care societatea de plată prestează oricare dintre serviciile de plată menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3), 5) sau toate serviciile permise societăţii de plată conform art. 7 alin. (4).
    (3) Periodicitatea, forma şi conţinutul rapoartelor privind cuantumul capitalului se stabilesc în actele normative ale Băncii Naţionale.
    (4) În baza evaluării procesului de gestionare a riscului, a bazei de date privind riscurile de pierderi şi a mecanismelor de control ale societăţii de plată, Banca Naţională poate să solicite societăţii de plată să deţină o sumă de capital reglementat cu pînă la 20% mai mare decît cea care ar rezulta din aplicarea modalităţii menţionate la alin. (2) sau să permită societăţii de plată să deţină o sumă de capital reglementat cu pînă la 20% mai mică decît cea care ar rezulta din aplicarea modalităţii menţionate la alin. (2).
    Articolul 14. Declaraţia pentru eliberarea licenţei
    (1) În scop de obţinere a licenţei pentru activitatea de prestare a serviciilor de plată, persoana care intenţionează să presteze servicii de plată în calitate de societate de plată (solicitant) depune o declaraţie în scris la Banca Naţională.
    (2) La declaraţie se anexează următoarele documente şi informaţii referitoare la solicitant:
    1) copia legalizată de pe contractul de constituire şi de pe statut;
    2) extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat nu mai tîrziu de o lună pînă la data de depunere a declaraţiei;
    3) documentele ce atestă depunerea capitalului propriu conform art. 12. Pentru societatea în proces de constituire se anexează confirmarea băncii privind înregistrarea aporturilor la capital în conturile bancare provizorii;
    4) declaraţia privind provenienţa mijloacelor din contul cărora sînt făcute aporturile pentru acţiunile subscrise, respectiv, participaţiunile, sau din contul cărora acestea sînt achiziţionate;
    5) descrierea amănunţită a activităţii solicitantului şi rapoartele financiare confirmate de auditul extern pentru ultimii 3 ani de activitate sau pentru perioada existenţei societăţii (dacă această perioadă este mai mică de 3 ani), cu excepţia societăţii de plată în proces de constituire;
    6) planul de afaceri care include cel puţin descrierea detaliată a tipurilor de servicii preconizate a fi prestate, identificarea riscurilor la care se expune sau poate fi expusă societatea de plată (inclusiv filialele, agenţii de plată, persoanele către care se externalizează operaţiunile), bugetul estimativ pentru primii 3 ani de activitate financiară, bazat pe calcule realiste, resursele disponibile pentru desfăşurarea activităţii;
    7) procedurile de desfăşurare a activităţii în calitate de societate de plată, cuprinzînd activităţile solicitantului, ale filialelor şi agenţilor de plată ai acestuia, inclusiv:
    a) structura organelor de conducere şi nivelul responsabilităţii lor;
    b) sistemele şi procedurile de identificare, gestionare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau poate fi expusă;
    c) mecanismele de control intern, inclusiv procedurile administrative şi contabile;
    d) procedurile de control intern privind măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor prevăzute de legislaţia în domeniul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
    e) măsurile privind asigurarea continuităţii şi siguranţei la prestarea serviciilor de plătă;
    f) organizarea şi gestionarea sistemelor informaţionale, inclusiv modul de protecţie a informaţiei şi a datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de servicii de plată;
    8) descrierea structurii organizatorice a societăţii, inclusiv informaţia privind filialele şi agenţii de plată dacă se preconizează utilizarea acestora, condiţiile şi acordurile de externalizare preconizate, precum şi participarea la un sistem de plăţi naţional sau internaţional;
    9) lista acţionarilor/asociaţilor şi acţiunile/participaţiunile deţinute în capitalul solicitantului, informaţiile şi documentele referitoare la acestea care conţin date conform actelor de identitate/actelor de înregistrare;
    10) lista persoanelor care deţin participaţiunea calificată, datele şi documentele referitoare la acestea;
    11) lista persoanelor cu care solicitantul are legături strînse, datele şi documentele referitoare la acestea;
    12) lista administratorilor solicitantului, datele şi documentele referitoare la aceştia;
    13) lista subdiviziunilor sau locurilor unde solicitantul va presta servicii de plată, inclusiv a filialelor şi agenţilor de plată ai acestuia;
    14) lista auditorilor interni, a societăţilor de audit sau a auditorilor întreprinzători individuali.
    (3) În sensul alin. (2) pct. 7) lit. a)–c) şi pct. 8), solicitantul furnizează o descriere a sistemului său de control intern şi a dispoziţiilor organizatorice adoptate în vederea luării tuturor măsurilor rezonabile pentru a proteja interesele utilizatorilor de servicii de plată şi pentru a asigura continuitatea şi fiabilitatea în prestarea serviciilor de plată.
    (4) La depunerea declaraţiei de eliberare a licenţei, solicitantul îşi asumă răspunderea pentru actualitatea, plenitudinea şi veridicitatea informaţiilor şi documentelor prezentate.
    (5) Banca Naţională poate solicita prezentarea de documente şi informaţii suplimentare pentru a verifica plenitudinea şi veridicitatea documentelor şi a informaţiilor prezentate conform alin. (2).
    Articolul 15. Decizia privind eliberarea licenţei
    (1) Licenţa pentru activitatea societăţii de plată se acordă dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
    1) solicitantul este societate comercială în formele prevăzute la art. 9 şi are sediul înregistrat în Republica Moldova;
    2) solicitantul deţine capital propriu prevăzut la art. 12;
    3) provenienţa mijloacelor din contul cărora sînt făcute aporturile pentru acţiunile subscrise, respectiv participaţiunile, sau din contul cărora acestea sînt dobîndite este transparentă şi legală;
    4) solicitantul dispune de sisteme de conducere sigure pentru activitatea sa de prestare a serviciilor de plată, care includ:
    a) o structură organizatorică clară;
    b) delimitarea responsabilităţilor bine definită, transparentă şi coerentă;
    c) proceduri eficiente de identificare, gestionare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expus;
    d) mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile sigure, proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
    Structurile, procedurile şi mecanismele prevăzute la lit. a)–d) vor fi cuprinzătoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea serviciilor de plată prestate;
    5) planul de afaceri şi bugetul estimativ pentru primii 3 ani de activitate financiară demonstrează că solicitantul este capabil să utilizeze sisteme, proceduri şi resurse adecvate necesare pentru desfăşurarea activităţii în calitate de societate de plată;
    6) solicitantul dispune de măsuri adecvate şi sigure pentru protejarea fondurilor utilizatorilor serviciilor de plată şi a instrumentelor de plată utilizate;
    7) administratorii se bucură de o reputaţie bună şi au cunoştinţe şi experienţă adecvate pentru a presta servicii de plată, precum şi corespunzătoare naturii, extinderii şi complexităţii activităţii;
    8) Banca Naţională, ţinînd cont de necesitatea de a asigura administrarea stabilă şi prudentă a societăţii de plată, este încredinţată că persoanele care deţin participaţiunea calificată în capitalul solicitantului au reputaţie bună şi calităţi necesare.
    (2) În situaţia în care există legături strînse între societatea de plată şi orice alte persoane, Banca Naţională acordă licenţă numai dacă legăturile respective nu împiedică exercitarea efectivă a atribuţiei ei de supraveghere.
    (3) Banca Naţională eliberează licenţă numai dacă actele legislative şi normative sau actele administrative ale unei ţări terţe care reglementează activitatea unei sau a mai multor persoane cu care societatea de plată are legături strînse sau dificultăţile legate de aplicarea acestor acte nu împiedică exercitarea efectivă a atribuţiei ei de supraveghere.
    (4) În scop de luare a unei decizii privind declaraţia de eliberare a licenţei, Banca Naţională are dreptul să consulte alte autorităţi publice competente din ţară şi din străinătate.
    (5) Societatea de plată trebuie să întrunească condiţiile prevăzute la art. 12–14 pe întreaga perioadă de valabilitate a licenţei.
    Articolul 16. Respingerea declaraţiei de eliberare a
                          licenţei
    (1) Banca Naţională poate respinge declaraţia de eliberare a licenţei pentru desfăşurarea activităţii în calitate de societate de plată în cazul în care:
    a) constată că solicitantul nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 15;
    b) solicitantul nu a prezentat documentele şi informaţiile necesare sau documentele şi informaţiile prezentate conţin date incomplete, contradictorii, neveridice sau insuficiente pentru a constata respectarea condiţiilor prevăzute la art. 15.
    (2) În caz de respingere a declaraţiei de eliberare a licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după lichidarea circumstanţelor ce au servit drept temei pentru respingerea celei precedente.
    Articolul 17. Particularităţile de eliberare a licenţei
                          filialei societăţii de plată cu sediul în
                          străinătate
    (1) Pentru obţinerea de către o societate de plată cu sediul în străinătate (în continuare – societate de plată străină) a licenţei pentru activitatea de prestare de servicii de plată de către filiala ei cu sediul în Republica Moldova, societatea de plată străină depune la Banca Naţională o declaraţie în scris.
    (2) La declaraţie se anexează următoarele documente şi informaţii referitoare la solicitant:
    a) decizia organului împuternicit al societăţii de plată străine privind constituirea filialei cu sediul în Republica Moldova;
    b) copia legalizată de pe actul de înregistrare a societăţii de plată străine;
    c) copia legalizată de pe licenţă sau de pe alt document care acordă dreptul de  desfăşurare a activităţii în calitate de societate de plată, eliberate de autoritatea competentă a ţării în care societatea de plată străină are sediul, precum şi lista de activităţi pentru care s-a eliberat licenţa sau documentul respectiv;
    d) copia legalizată de pe statutul societăţii de plată străine;
    e) copia legalizată de pe statutul filialei societăţii de plată străine;
    f) acordul în scris pentru constituirea filialei, eliberat de autoritatea de supraveghere a ţării în care societatea de plată străină îşi are sediul, precum şi angajamentul acestei autorităţi de supraveghere de a colabora cu Banca Naţională;
    g) rapoartele financiare, confirmate de auditul extern, pentru ultimii 3 ani de activitate sau pentru perioada existenţei societăţii (dacă această perioadă este mai mică de 3 ani);
    h) documentele şi informaţiile specificate la art. 14 alin. (2) pct. 2)–8), 10)–14), care se aplică în mod corespunzător.
    (3) Banca Naţională eliberează licenţa pentru activitatea filialei societăţii de plată străine numai dacă este încredinţată că:
    a) în ţara în care îşi are sediul, societatea de plată străină este licenţiată pentru activitatea de prestare a serviciilor de plată;
    b) autoritatea de supraveghere a ţării în care societatea de plată străină îşi are sediul a dat acordul pentru constituirea filialei, precum şi angajamentul de a colabora cu Banca Naţională;
    c) situaţia financiară a societăţii de plată străine este sigură şi stabilă;
    d) societatea de plată străină este supravegheată adecvat, în mod consolidat, de autorităţile competente din ţara în care îşi are sediul;
    e) actele legislative şi normative sau actele administrative din jurisdicţia ţării în care societatea de plată străină îşi are sediul nu împiedică exercitarea efectivă a atribuţiei de supraveghere sau prezentarea de informaţii necesare;
    f) ţara în care societatea de plată străină îşi are sediul asigură respectarea principiului reciprocităţii în ceea ce priveşte asigurarea accesului societăţilor de plată cu sediul în Republica Moldova la piaţa prestării serviciilor de plată a ţării respective.
    (4) Banca Naţională respinge declaraţia de eliberare a licenţei filialei societăţii de plată străine în cazul în care:
    a) constată că solicitantul nu întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi la art. 15 alin. (1)–(3), care se aplică în mod corespunzător;
    b) solicitantul nu a prezentat documentele şi informaţiile prevăzute la alin. (2) din prezentul articol sau documentele şi informaţiile prezentate conţin date incomplete, contradictorii, neveridice sau insuficiente pentru a constata respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi la art. 15 alin. (1)–(3).
    (5) Examinarea declaraţiei, documentelor şi a informaţiilor prezentate pentru obţinerea licenţei de către filiala societăţii de plată străine se efectuează în conformitate cu art. 14–16.
    Articolul 18. Comunicarea deciziei privind eliberarea
                          licenţei
    (1) În termen de 2 luni de la data primirii declaraţiei şi a tuturor documentelor şi informaţiilor necesare, Banca Naţională îl informează pe solicitant despre decizia cu privire la eliberarea licenţei sau respingerea declaraţiei.
    (2) În cazul respingerii declaraţiei de eliberare a licenţei, Banca Naţională comunică motivele respingerii acesteia.
    (3) După prezentarea licenţei eliberate de Banca Naţională, organul înregistrării de stat înscrie în registrul de stat obiectul de activitate a societăţii de plată privind prestarea serviciilor de plată.
    (4) După efectuarea înregistrării de stat, Banca Naţională înscrie societatea de plată în registrul indicat la art. 23.
    Articolul 19. Eliberarea licenţei. Copii autorizate de
                         pe licenţă, reperfectarea licenţei,
                         eliberarea duplicatului licenţei
    (1) Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru licenţă.
    (2) Pentru fiecare filială în care activitatea se va desfăşura pe baza licenţei, societăţii de plată i se eliberează copia autorizată de pe aceasta.
    (3) În caz de schimbare a denumirii societăţii de plată şi de modificare a altor date ce se conţin în licenţă, societatea de plată este obligată să depună cerere în scris privind reperfectarea licenţei.
    (4) În cazul pierderii sau deteriorării licenţei, societatea de plată este obligată să depună cerere în scris privind eliberarea duplicatului licenţei.
    (5) Eliberarea copiilor autorizate de pe licenţă, reperfectarea licenţei, eliberarea duplicatului licenţei se efectuează în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
    (6) Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data cînd i s-a comunicat decizia privind eliberarea sau reperfectarea licenţei, nu a prezentat fără motiv documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea sau reperfectarea licenţei sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Banca Naţională are dreptul să anuleze decizia privind eliberarea/reperfectarea licenţei ori să ia decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.
    Articolul 20.  Termenul de valabilitate a licenţei.
    (1) Licenţa se eliberează pe un termen nedeterminat.
    (2) Societatea de plată nu are dreptul să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane.
    (3) Taxa pentru eliberarea licenţei societăţii de plată constituie:
    1)  8000 de lei – în cazul în care prestează doar serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 6) sau 7);
    2) 12 000 de lei –  în cazul în care prestează serviciile de plată menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3), 5) sau toate serviciile permise societăţii de plată conform art. 7 alin. (4).
    (4) Taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe licenţă, pentru reperfectarea licenţei/copiei autorizate de pe aceasta, precum şi taxa pentru eliberarea duplicatului licenţei/copiei autorizate de pe aceasta constituie 450 de lei.
    (5) Taxele percepute conform alin. (3) şi (4) se varsă la bugetul de stat şi sînt nerambursabile în cazul în care societatea de plată/filiala nu îşi începe activitatea sau încetează să activeze.
    Articolul 21. Modificarea datelor prezentate pentru
                         eliberarea licenţei
    (1) Societatea de plată este obligată să notifice în scris Banca Naţională despre orice modificare a datelor din documentele anexate la declaraţia de eliberare a licenţei/cererea de eliberare a copiei autorizate de pe licenţă.
    (2) Notificarea se prezintă la Banca Naţională în termen de 10 zile lucrătoare de la survenirea modificărilor, împreună cu documentele ce confirmă modificările în cauză. Documentele se depun în original sau în copii, prezentîndu-se originalele pentru verificare.
    Articolul 22. Retragerea licenţei
    (1) Banca Naţională poate retrage licenţa eliberată unei societăţi de plată în cazul în care societatea:
    a) nu începe activitatea  în termen de 12 luni de la data eliberării licenţei;
    b) solicită retragerea licenţei sau renunţă expres la aceasta ori încetează să mai desfăşoare activitatea pe o perioadă mai mare de 6 luni;
    c) a obţinut licenţa în baza unor informaţii şi documente neautentice sau prin alte mijloace nelegitime;
    d) nu mai întruneşte condiţiile de eliberare a licenţei;
    e) nu dispune de capital reglementat suficient;
    f) ar periclita stabilitatea sistemului de plăţi în care participă dacă ar continua activitatea sa de prestare a serviciilor de plată;
    g) a comis încălcările specificate la art. 97 lit. c), d) şi f).
    (2) În cazul lichidării benevole sau încetării activităţii sale, societatea de plată este obligată, cu cel puţin 30 de zile înainte de data preconizată pentru luarea hotărîrii privind lichidarea benevolă sau încetarea activităţii, să solicite retragerea licenţei. Banca Naţională, în termen de 30 de zile de la primirea cererii, hotărăşte cu privire la retragerea licenţei după ce s-a încredinţat că societatea de plată:
    a) dispune de un plan de încetare a activităţii, fără prejudicierea intereselor utilizatorilor de servicii de plată;
    b) va asigura executarea integrală şi în termen a obligaţiilor sale privind operaţiunile de plată efectuate.
    (3) Hotărîrea privind retragerea licenţei intră în vigoare la data adoptării.
    (4) Hotărîrea motivată a Băncii Naţionale privind retragerea licenţei se comunică în scris societăţii de plată respective. Un anunţ privind retragerea licenţei se publică, în termen de 7 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (5) De la data retragerii licenţei, societatea de plată este obligată să înceteze prestarea serviciilor de plată şi să ia măsuri privind stingerea creanţelor creditorilor aferente operaţiunilor de plată efectuate.
    Articolul 23. Registrul societăţilor de plată
    (1) Banca Naţională ţine un registru public al societăţilor de plată care au obţinut licenţe. Registrul include informaţii privind societatea de plată: denumirea, sediul, genul de activitate licenţiat, data şi numărul hotărîrii privind eliberarea licenţei, seria, numărul şi data de eliberare a licenţei, informaţii privind reperfectarea, eliberarea duplicatelor licenţei şi retragerea licenţei, filialele şi agenţii de plată, precum şi alte informaţii relevante.
    (2) Registrul este public, inclusiv accesibil pe pagina web oficială a Băncii Naţionale, şi se actualizează periodic.
    (3) Societatea de plată a cărei licenţă a fost retrasă se radiază din registru prin înscrisul respectiv.
    Articolul 24. Conturi de plăţi la societatea de plată
                          şi interdicţia privind acceptarea depozitelor
    (1) Societatea de plată are dreptul de a deschide pentru clienţii săi şi a menţine conturi de plăţi, destinate exclusiv pentru executarea operaţiunilor de plată, în cazul în care prestarea de servicii de plată necesită deschiderea şi administrarea conturilor de plăţi.
    (2) Societatea de plată nu are dreptul de a accepta (a atrage) depozite ori alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare.
    (3) Orice fonduri primite de societatea de plată de la utilizatorii de servicii de plată în vederea prestării de servicii de plată nu reprezintă un depozit sau alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare, şi nici monedă electronică, în sensul prezentei legi.
    (4) Banca Naţională este împuternicită să determine dacă o activitate reprezintă ori nu acceptare (atragere) de depozite sau de alte fonduri rambursabile, activitate de emitere a monedei electronice şi dacă prezenta lege urmează a fi aplicată persoanelor care desfăşoară activitatea respectivă. Determinarea naturii activităţii, exprimată de Banca Naţională, este obligatorie pentru părţile interesate.
    Articolul 25.  Activităţi suplimentare permise societăţii
                           de plată
    (1) Pe lîngă prestarea de servicii de plată, societatea de plată are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
    a) prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de serviciile de plată, cum ar fi: asigurarea executării operaţiunilor de plată, operaţiunile de schimb valutar, de custodie, precum şi stocarea şi procesarea datelor;
    b) administrarea (operarea) sistemelor de plăţi;
    c) activitatea de întreprinzător, alta decît prestarea serviciilor de plată, conform legislaţiei.
    (2) În cazul în care societatea de plată desfăşoară şi activităţi de întreprinzător, altele decît prestarea serviciilor de plată, Banca Naţională poate cere constituirea unei societăţi separate pentru prestarea serviciilor de plată dacă constată că celelalte activităţi de întreprinzător prejudiciază sau ar putea prejudicia fie stabilitatea financiară a societăţii de plată, fie capacitatea Băncii Naţionale de a supraveghea respectarea tuturor obligaţiilor impuse de prezenta lege.
    Articolul 26. Cerinţe cu privire la protejarea
                         fondurilor
    (1) Societatea de plată este obligată să ţină evidenţa separată a fondurilor primite de la fiecare utilizator de servicii de plată, direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, pentru executarea unor operaţiuni de plată, de la fondurile vreunei alte persoane şi de la fondurile proprii.
    (2) Fondurile primite de la utilizatorii serviciilor de plată, direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, pentru executarea unor operaţiuni de plată, în cazul în care acestea sînt încă deţinute de societatea de plată şi nu sînt încă remise beneficiarului plăţii şi nici transferate unui alt prestator de servicii de plată înainte de terminarea zilei lucrătoare ulterioare zilei în care au fost primite, se depun (se înregistrează) în conturi bancare separate deschise de către societatea de plată la băncile din Republica Moldova.
    (3) Fondurile primite de la utilizatorii serviciilor de plată, direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, pentru executarea unor operaţiuni de plată, fiind protejate potrivit alin. (1) şi (2), sînt exceptate de la măsurile de executare silită în vederea satisfacerii creanţelor creditorilor societăţii de plată, altor decît utilizatorii de servicii de plată, atunci cînd societatea respectivă nu poate îndeplini obligaţiile sale, în special în cazul de insolvabilitate a acesteia. În caz de insolvabilitate a societăţii de plată, aceste fonduri nu se includ în masa debitoare.
    (4) În cazul în care o parte din fondurile primite de o societate de plată de la utilizatorii serviciilor de plată urmează să fie folosită pentru operaţiuni de plată viitoare, iar restul – pentru alte servicii decît cele de plată, pentru partea de fonduri ce urmează să fie folosită pentru operaţiuni de plată viitoare societatea de plată aplică cerinţele prevăzute la alin. (1)–(3).
    Articolul 27. Filiale şi agenţi de plată
    (1) Societatea de plată are dreptul să desfăşoare activităţi pentru care a obţinut licenţă direct, prin filiala cu sediul în Republica Moldova sau prin agent de plată.
    (2) Filialele şi agenţii de plată nu au dreptul să înceapă activitatea înainte de  înscrierea acestora în registrul societăţilor de plată.
    (3) Pentru înscrierea în registru, societatea de plată care intenţionează să presteze servicii de plată prin intermediul unei filiale/unui agent de plată prezintă Băncii Naţionale următoarele:
    a) denumirea şi sediul filialei/agentului de plată;
    b) o descriere a mecanismelor de control intern care urmează să fie folosite de filială/agentul de plată pentru a se conforma cerinţelor prevăzute de legislaţia în domeniul de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
    c) administratorii filialei/agentului de plată care va presta servicii de plată, dovezile care atestă faptul că aceştia au reputaţie bună, posedă cunoştinţe şi experienţă adecvate pentru a presta servicii de plată, precum şi corespunzătoare naturii, extinderii şi complexităţii activităţii.
    (4) Banca Naţională examinează informaţiile specificate la alin. (3) în termen de 30 de zile după primirea lor.
    (5) Banca Naţională înscrie filiala/agentul de plată în registrul societăţilor de plată dacă sînt prezentate informaţiile specificate la alin. (3) şi este încredinţată că informaţiile respective sînt actuale, veridice şi complete.
    (6) În cazul în care Banca Naţională consideră că informaţiile care i-au fost furnizate sînt incomplete, contradictorii sau neveridice, aceasta, înainte de a înscrie filiala/agentul de plată în registru, poate lua măsuri suplimentare pentru verificarea informaţiilor.
    (7) În cazul în care, după luarea măsurilor suplimentare pentru verificarea informaţiilor, Banca Naţională nu este încredinţată că informaţiile care i-au fost furnizate în conformitate cu alin. (3) sînt actuale, veridice şi complete, aceasta refuză să înscrie filiala/agentul de plată în registru.
    (8) Banca Naţională radiază din registru filiala sau agentul de plată dacă acesta nu mai întruneşte condiţiile prezentei legi şi ale actelor normative emise pentru executarea ei, precum şi în cazul în care constată că înscrierea în registru a avut loc în baza unor informaţii sau documente false. Despre radierea din registru Banca Naţională informează societatea de plată respectivă, care este obligată să înceteze activitatea filialei sau activitatea de prestare a serviciilor de plată a agentului de plată respectiv.
    (9) Banca Naţională radiază din registru filiala sau agentul de plată în baza cererii în scris, depusă de societatea de plată cu cel puţin 10 zile pînă la data încetării activităţii.
    Articolul 28. Externalizarea
    (1) În cazul în care intenţionează să externalizeze executarea funcţiilor operaţionale aferente serviciului de plată către o altă persoană juridică (furnizor), societatea de plată notifică despre aceasta Banca Naţională cu cel puţin o lună pînă la  data la care se preconizează încheierea contractului de externalizare.
    (2) Externalizarea funcţiilor operaţionale semnificative nu trebuie realizată într-un mod care să afecteze calitatea mecanismelor de control intern al societăţii de plată şi care să împiedice Banca Naţională să urmărească respectarea tuturor obligaţiilor stabilite în prezenta lege, precum şi să împiedice exercitarea atribuţiilor autorităţilor publice de control abilitate.
    (3) O funcţie operaţională se consideră semnificativă dacă apariţia unei dificultăţi sau a unui eşec în procesul de realizare a ei ar prejudicia semnificativ capacitatea societăţii de plată de a se conforma permanent la condiţiile de licenţiere ori la alte obligaţii care îi revin în conformitate cu prezenta lege sau ar afecta semnificativ performanţele financiare, stabilitatea societăţii de plată ori continuitatea prestării serviciilor de plată.
    (4) Externalizarea funcţiilor operaţionale semnificative se poate realiza numai cu respectarea de către societatea de plată a următoarelor condiţii minime:
    a) externalizarea nu conduce la delegarea către furnizor a responsabilităţii organelor de conducere ale societăţii;
    b) relaţia societăţii de plată cu utilizatorii serviciilor sale de plată şi obligaţiile ei faţă de aceştia în conformitate cu prezenta lege nu sînt afectate;
    c) respectarea condiţiilor impuse societăţii de plată pentru obţinerea şi menţinerea licenţei în conformitate cu prezenta lege nu este afectată;
    d) niciuna dintre condiţiile impuse în vederea licenţierii societăţii de plată nu este eliminată sau modificată.
    (5) Funcţiile operaţionale semnificative care pot fi externalizate de către societatea de plată se stabilesc prin actele normative ale Băncii Naţionale.
    (6) La notificaţia prevăzută la alin. (1), societatea de plată anexează documentele şi informaţiile ce confirmă respectarea prevederilor alin. (4).
    (7) Societatea de plată se asigură că filialele sau agenţii de plată care acţionează în numele ei îi informează pe utilizatorii serviciilor de plată că aceasta intenţionează să externalizeze funcţii operaţionale aferente serviciului de plată prestat.
    (8) Societatea de plată întreprinde măsuri necesare pentru a asigura respectarea cerinţelor prezentei legi, a actelor legislative şi normative în vigoare de către furnizorii funcţiilor operaţionale externalizate.
    Articolul 29. Contabilitatea
    (1) Societatea de plată organizează şi ţine contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii.
    (2) Pentru scopurile legate de supraveghere, societatea de plată prezintă Băncii Naţionale informaţii contabile distincte, precum şi alte informaţii solicitate privind:
    a) prestarea serviciilor de plată specificate la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4);
    b) prestarea serviciilor specificate la art. 25 alin. (1) lit. a) şi b);
    c) alte activităţi desfăşurate de societatea de plată.
    (3) Informaţiile contabile prezentate în conformitate cu alin. (2) trebuie să fie însoţite, pentru a confirma veridicitatea acestora, de un raport de audit elaborat, conform actelor legislative şi normative, de către auditorul intern, societatea de audit sau de auditorul întreprinzător individual care efectuează auditul societăţii de plată.
    (4) Informaţiile specificate la alin. (2) se prezintă în termenele, modul, forma şi cu conţinutul stabilite de Banca Naţională.
    Articolul 30. Auditul
    (1) Rapoartele financiare anuale şi rapoartele financiare anuale consolidate ale societăţii de plată sînt supuse auditului de către comisia de cenzori/cenzor (în continuare – auditorul intern), de societatea de audit sau de auditorul întreprinzător individual.
    (2) Auditorul intern, societatea de audit sau auditorul întreprinzător individual care efectuează auditul societăţii de plată informează Banca Naţională de îndată ce au/a luat cunoştinţă despre orice fapt sau decizie în legătură cu societatea de plată care:
    a) constituie o încălcare semnificativă a prezentei legi, a actelor normative ori a altor acte emise pentru aplicarea acesteia care reglementează activitatea de prestare a serviciilor de plată;
    b) poate conduce la situaţia în care societatea de plată nu va avea capacitatea să execute obligaţiile sale pecuniare sau poate afecta capacitatea societăţii de plată de a funcţiona în continuare;
    c) poate conduce la imposibilitatea, din partea auditorului intern, societăţii de audit sau a auditorului întreprinzător individual, de a se pronunţa asupra situaţiei financiare sau poate conduce la exprimarea de către aceştia a unei opinii cu rezerve;
    d) vizează datele neveridice sau incomplete prezentate periodic la Banca Naţională.
    (3) La solicitarea Băncii Naţionale, auditorul intern, societatea de audit sau auditorul întreprinzător individual care efectuează auditul societăţii de plată este obligat să furnizeze acesteia informaţii legate de auditul activităţii de prestare a serviciilor de plată.
    (4) Îndeplinirea cu bună-credinţă de auditorul intern, societatea de audit sau de auditorul întreprinzător individual care efectuează auditul societăţii de plată a obligaţiei de a informa Banca Naţională conform alin. (2) şi (3) nu constituie încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului profesional, care îi revine potrivit legii sau clauzelor contractuale, şi nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia/acesteia.
    Articolul 31. Răspunderea societăţii de plată
    (1) Societatea de plată este obligată să exercite controlul asupra respectării cerinţelor actelor legislative şi normative de către filialele, agenţii de plată şi furnizorii funcţiilor operaţionale externalizate.
    (2) Nerespectarea de către agentul de plată şi de furnizorul funcţiilor operaţionale externalizate a cerinţelor prezentei legi poate servi drept temei pentru rezilierea de către societatea de plată a contractului încheiat cu aceştia.
    (3) Răspunderea pentru toate acţiunile/inacţiunile, aferente activităţii de prestare a serviciilor de plată, ale salariaţilor unei societăţi de plată şi ale tuturor filialelor, agenţilor de plată şi furnizorilor funcţiilor operaţionale externalizate o poartă societatea de plată respectivă.
    (4) Filialele şi agenţii de plată îi informează pe utilizatorii de servicii de plată despre faptul că acţionează în numele societăţii de plată.
    (5) În cazul radierii agentului de plată sau a filialei din registru, documentele şi fondurile aferente obligaţiilor neexecutate şi raporturilor nefinalizate privind prestarea serviciilor de plată sau privind desfăşurarea activităţilor legate de prestarea unor astfel de servicii se prezintă/se transmit societăţii de plată.
    Articolul 32. Păstrarea informaţiilor
    Societatea de plată păstrează toate înregistrările, documentele şi altă informaţie aferentă serviciilor de plată prestate şi activităţilor desfăşurate timp de cel puţin 5 ani.
    Articolul 33. Domeniul de aplicare
    (1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică operaţiunilor de plată singulare, contractelor-cadru şi operaţiunilor de plată prevăzute de acestea dacă utilizatorul serviciilor de plată are calitatea de consumator.
    (2) În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu are calitatea de consumator, părţile operaţiunii de plată pot conveni să aplice, total sau parţial, dispoziţiile prezentului capitol.
    Articolul 34. Informaţii generale
    Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentei legi, prestatorii de servicii de plată indicaţi la art. 5 alin. (1) lit. a)–d) sînt obligaţi:
    1) să asigure în fiecare loc de prestare a serviciilor de plată plasarea la un loc vizibil cel puţin a următoarelor informaţii generale:
    a) adresa locului (locaţia) de prestare a serviciilor de plată;
    b) copia de pe licenţa prestatorului de servicii de plată sau, după caz, copia autorizată de pe licenţă pentru filială;
    c) telefoanele de contact şi, dacă există, pagina web oficială, adresa electronică ale prestatorului de servicii de plată;
    2) în cazul în care dispun de pagină-web oficială,  să asigure plasarea pe ea a informaţiei menţionate la pct. 1) lit. b) şi c), precum şi a  informaţiei privind locurile (locaţiile) de prestare a serviciilor, sediile filialelor, denumirea şi sediile agenţilor de plată, dacă acestea/aceştia există.
    Articolul 35. Comisioane pentru furnizarea
                          informaţiilor
    (1) Prestatorul de servicii de plată nu percepe de la utilizatorul serviciilor de plată niciun fel de taxă sau o altă plată (în continuare – comision) pentru furnizarea informaţiilor în conformitate cu prezentul capitol.
    (2) Prestatorul de servicii de plată şi utilizatorul acestora pot conveni asupra comisioanelor pentru furnizarea, la cererea utilizatorului serviciilor de plată, de informaţii suplimentare sau în mod mai frecvent decît cel stabilit în prezentul capitol, sau pentru transmiterea acestora prin alte mijloace de comunicare decît cele specificate în contractul-cadru.
    (3) În cazul în care prestatorul de servicii de plată poate impune comisioane pentru informaţiile furnizate în conformitate cu alin. (2), acestea trebuie să fie corespunzătoare costurilor reale ale prestatorului de servicii de plată.
    (4) În cazul în care se oferă un serviciu de schimb valutar pînă la iniţierea operaţiunii de plată şi serviciul respectiv de schimb valutar se oferă la punctul de vînzare sau de către beneficiarul plăţii, partea care oferă serviciul de schimb valutar îl informează pe utilizatorul serviciului de plată cu privire la toate comisioanele, precum şi cu privire la cursul valutar care urmează a fi utilizat la conversia operaţiunii de plată.
    (5) În cazul în care, pentru utilizarea unui anumit instrument de plată şi/sau serviciu de plată, beneficiarul plăţii oferă o reducere, beneficiarul plăţii îl informează pe plătitor despre aceasta pînă la iniţierea operaţiunii de plată.
     (6) În cazul în care, pentru utilizarea unui anumit instrument de plată şi/sau serviciu de plată, un prestator de servicii de plată sau un terţ solicită un comision, el informează pe utilizatorul serviciilor de plată despre valoarea acestuia pînă la iniţierea operaţiunii de plată.
    Articolul 36.  Sarcina probei privind cerinţele de
                           informare
    Sarcina probei pentru a dovedi respectarea cerinţelor de informare prevăzute în prezentul capitol îi revine prestatorului de servicii de plată.
    Articolul 37. Derogare de la cerinţele de informare
                          pentru instrumentele de plată cu valoare
                          redusă şi pentru instrumente de plată
                          aferente monedei electronice
    În cazul instrumentelor de plată ce, în conformitate cu contractul-cadru, vizează numai operaţiunile de plată individuale care au o limită de cheltuieli (de utilizare totală a fondurilor) de 2500 de lei ori echivalentul acestora în valuta străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării tranzacţiei sau care depozitează (stochează) fonduri ce nu depăşesc niciodată 2500 de lei ori echivalentul acestora în valuta străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data de efectuare a tranzacţiei:
    1) prestatorul de servicii de plată transmite plătitorului, prin derogare de la art. 42 şi 46, numai informaţiile privind caracteristicile principale ale serviciului de plată, inclusiv modul în care poate fi utilizat instrumentul de plată, responsabilitatea, comisioanele percepute şi alte informaţii importante necesare pentru a lua o decizie informată, precum şi o indicaţie privind locul unde se pun la dispoziţie într-un mod accesibil orice alte informaţii ori condiţii specificate la art. 42 alin. (1);
    2) se poate conveni ca, prin derogare de la art. 44, prestatorul de servicii de plată să nu fie obligat să propună modificări ale condiţiilor din contractul-cadru pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil;
    3) se poate conveni ca, prin derogare de la art. 47 şi 48, după executarea unei operaţiuni de plată:
    a) prestatorul de servicii de plată să transmită sau să pună la dispoziţie numai o referinţă care să permită utilizatorului serviciilor de plată identificarea operaţiunii de plată, suma operaţiunii de plată şi orice comisioane percepute şi/sau, în cazul mai multor operaţiuni de plată de acelaşi fel către acelaşi beneficiar al plăţii, informaţiile privind suma totală şi comisioanele pentru aceste operaţiuni de plată;
    b) prestatorul de servicii de plată să nu fie obligat să transmită sau să pună la dispoziţie informaţiile prevăzute la lit. a) în cazul în care instrumentul de plată este utilizat anonim sau dacă prestatorul de servicii de plată nu deţine capacitatea tehnică de a i le furniza. În acest caz, prestatorul de servicii de plată acordă plătitorului posibilitatea de a verifica valoarea fondurilor depuse.
    Articolul 38. Informaţii prealabile generale
    (1) Înainte ca utilizatorul serviciilor de plată să devină parte la un contract sau la o ofertă de servicii de plată singulare, prestatorul de servicii de plată pune, într-o formă uşor accesibilă, la dispoziţia utilizatorului serviciilor de plată următoarele informaţii:
    a) informaţiile sau codul unic de identificare ce trebuie furnizate de către utilizatorul serviciilor de plată în vederea executării corecte a unui ordin de plată;
    b) termenul maxim de executare în care trebuie prestat serviciul de plată;
    c) toate comisioanele pe care utilizatorul serviciilor de plată trebuie să le plătească prestatorului său de servicii de plată, cu specificarea, după caz, a sumelor tuturor comisioanelor după tip şi valoare;
    d) dacă este cazul, cursul valutar actual sau de referinţă care urmează să fie aplicat operaţiunii de plată.
    (2) Informaţiile şi condiţiile aferente serviciilor de plată sînt comunicate în termeni uşor de înţeles, într-o formă clară, în limba de stat sau în altă limbă convenită de părţi.
    (3) La cererea utilizatorului serviciilor de plată, prestatorul de servicii de plată transmite informaţiile specificate la alin. (1) pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil ori în modul convenit de părţi (e-mail, sms etc.).
    (4) În cazul în care contractul de servicii de plată singulare a fost încheiat, la cererea utilizatorului serviciilor de plată printr-un mijloc de comunicare la distanţă care nu permite prestatorului serviciilor de plată să se conformeze alin. (1) şi (2), prestatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform alineatelor respective imediat după executarea operaţiunii de plată.
    (5) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi îndeplinite şi prin transmiterea unui exemplar al propunerii de contract de prestare a serviciilor de plată singulare sau al ordinului preliminar de plată, care include informaţiile şi condiţiile specificate în alin. (1).
    (6) În cazul în care un ordin de plată pentru o operaţiune de plată singulară este transmis printr-un instrument de plată şi/sau în cadrul unui serviciu de plată reglementat printr-un contract-cadru, prestatorul de servicii de plată nu are obligaţia de a furniza sau de a pune la dispoziţie informaţii care au fost deja transmise utilizatorului serviciilor de plată în temeiul unui contract-cadru încheiat cu un alt prestator de servicii de plată sau care îi vor fi transmise în conformitate cu contractul-cadru respectiv.
    (7) Dacă este cazul, orice alte informaţii şi condiţii relevante specificate la art. 42 alin. (1) şi (2) sînt puse la dispoziţia utilizatorului serviciilor de plată într-un mod uşor accesibil.
    Articolul 39.  Informarea plătitorului după primirea
                          ordinului de plată
    (1) Imediat după primirea ordinului de plată, prestatorul de servicii de plată al plătitorului transmite sau pune la dispoziţia plătitorului următoarele informaţii:
    a) informaţia care îi permite plătitorului identificarea operaţiunii de plată şi, dacă este cazul, informaţii privind beneficiarul plăţii;
    b) valoarea operaţiunii de plată exprimată în moneda utilizată în ordinul de plată;
    c) valoarea fiecărui comision al operaţiunii de plată care trebuie achitat de către plătitor şi specificarea sumelor acestor comisioane după tip şi valoare;
    d) dacă este cazul, cursul valutar utilizat în cadrul operaţiunii de plată de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau o referinţă la acesta, în cazul în care diferă de cursul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. d), precum şi valoarea operaţiunii de plată după conversia monetară respectivă;
    e) data primirii ordinului de plată.
    (2) Informaţia se prezintă în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 38 alin. (2) şi (3).
    Articolul 40. Informarea beneficiarului plăţii după
                         executarea operaţiunii de plată
    (1) Imediat după executarea operaţiunii de plată, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii transmite sau pune la dispoziţia beneficiarului plăţii următoarele informaţii:
    a) informaţia care îi permite beneficiarului plăţii identificarea operaţiunii de plată şi, după caz, identificarea plătitorului, precum şi a oricărei informaţii transmise odată cu operaţiunea de plată;
    b) valoarea operaţiunii de plată exprimată în moneda în care fondurile au fost puse la dispoziţia beneficiarului plăţii;
    c) valoarea fiecărui comision al operaţiunii de plată care trebuie achitat de către beneficiarul plăţii şi specificarea sumelor acestor comisioane după tip şi valoare;
    d) dacă este cazul, cursul valutar utilizat în cadrul operaţiunii de plată de către prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii şi valoarea totală a operaţiunii de plată înaintea conversiei monetare;
    e) data de credit a valutei.
    (2) Informaţia se prezintă în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 38 alin. (2) şi (3).
    Articolul 41. Domeniul de aplicare
    (1) Prezenta secţiune se aplică operaţiunilor de plată care intră sub incidenţa unui contract-cadru.
    (2) Contractul-cadru reprezintă un contract de servicii de plată, care cuprinde cel puţin informaţiile prevăzute la art. 42 şi este obligatoriu (necesar) cel puţin în cazul în care există un cont de plăţi sau un instrument de plată şi/sau un serviciu de plată specific operaţiunilor de plată individuale şi succesive (toate operaţiunile de plată, altele decît cele singulare).
    Articolul 42. Informaţii precontractuale
    (1) Înainte ca utilizatorul serviciilor de plată să devină parte la un contract-cadru, prestatorul de servicii de plată pune la dispoziţia utilizatorului serviciilor de plată, cu suficient timp înainte, pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil, în termeni uşor de înţeles, într-o formă clară, în limba de stat sau în altă limbă convenită de părţi, următoarele informaţii:
    1) cu privire la prestatorul de servicii de plată:
    a) denumirea, sediul prestatorului de servicii de plată şi, unde este cazul, sediul filialei sau al agentului de plată, precum şi orice altă adresă, inclusiv adresa de poştă electronică, relevantă pentru comunicarea cu prestatorul de servicii de plată;
    b) indicarea autorităţilor responsabile de supravegherea prestatorului de servicii de plată, a registrului public în care este înscris prestatorul de servicii de plată şi numărul de înregistrare a acestuia sau a altui mijloc echivalent de identificare în registrul respectiv;
    2) cu privire la utilizarea serviciului de plată:
    a) o descriere a principalelor caracteristici ale serviciului de plată ce va fi prestat;
    b) specificarea informaţiilor sau a codului unic de identificare ce trebuie furnizate de către utilizatorul serviciilor de plată în vederea executării corecte a unui ordin de plată;
    c) forma şi procedura de exprimare a consimţămîntului pentru executarea operaţiunii de plată şi de retragere a acestui consimţămînt în conformitate cu art. 52 şi art. 62;
    d) datele cu privire la momentul primirii unui ordin de plată, astfel cum este definit la art. 60, şi, dacă este cazul, ora-limită stabilită de prestatorul de servicii de plată;
    e) termenul maxim de executare în care trebuie prestat serviciul de plată;
    f) dacă există posibilitatea de a conveni asupra unor limite de cheltuieli pentru utilizarea unui instrument de plată în conformitate cu art. 53 alin. (1);
    3) cu privire la comisioane, rata dobînzii şi cursul valutar:
    a) toate comisioanele pe care utilizatorul serviciilor de plată trebuie să le plătească prestatorului de servicii de plată şi specificarea acestora după tip şi valoare;
    b) dacă este cazul, rata dobînzii şi cursul valutar care urmează să fie aplicate sau, în cazul în care trebuie să fie utilizate rata dobînzii de referinţă şi cursul valutar de referinţă, metoda de calculare a dobînzii efective, precum şi data, şi indexul sau baza corespunzătoare pentru determinarea cursului valutar de referinţă sau a ratei dobînzii de referinţă corespunzătoare;
    c) dacă părţile convin, aplicarea imediată a modificărilor ratei dobînzii de referinţă sau a cursului valutar de referinţă, precum şi cerinţele de informare legate de modificări, în conformitate cu art. 44 alin. (4)–(6);
    4) cu privire la comunicare:
    a) dacă este cazul, mijloacele de comunicare, inclusiv cerinţele tehnice privind echipamentele utilizatorului serviciilor de plată, convenite de comun acord între părţi în vederea transmiterii informaţiilor specificate în prezenta lege;
    b) modalitatea în care şi frecvenţa cu care informaţiile trebuie să fie transmise sau să fie făcute disponibile în conformitate cu prezenta lege;
    c) limba sau limbile în care este încheiat contractul-cadru şi în care se desfăşoară comunicarea pe durata acestei relaţii contractuale;
    d) dreptul utilizatorului serviciilor de plată de a primi în orice moment al relaţiei contractuale, la cerere, condiţiile contractuale ale contractului-cadru, precum şi informaţiile şi condiţiile specificate în prezentul alineat, pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil;
    5) cu privire la cerinţele de protejare şi la măsurile de siguranţă şi corective:
    a) dacă este utilizat un instrument de plată, o descriere a etapelor pe care utilizatorul serviciilor de plată trebuie să le parcurgă pentru a păstra siguranţa instrumentului de plată şi a modalităţilor de notificare a prestatorului de servicii de plată în cazul pierderii, furtului, însuşirii instrumentului său de plată sau oricărei alte utilizări neautorizate a acestuia, conform art. 54 alin. (1) lit. b);
    b) dacă părţile convin, condiţiile în care prestatorul de servicii de plată îşi rezervă dreptul de a bloca un instrument de plată, în conformitate cu art. 53;
    c) răspunderea plătitorului pentru operaţiunile de plată neautorizate, conform art. 58, inclusiv informaţii privind suma corespunzătoare;
    d) modalităţile şi termenul în care utilizatorul serviciilor de plată trebuie să îl informeze pe prestatorul de servicii de plată în legătură cu orice operaţiune neautorizată sau executată necorespunzător (incorect), precum şi răspunderea prestatorului de servicii de plată pentru operaţiunile de plată neautorizate, în conformitate cu art. 56;
    e) răspunderea prestatorului de servicii de plată pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a operaţiunilor de plată, în conformitate cu art. 70;
    f) condiţiile de rambursare conform art. 59;
    6) cu privire la modificarea şi la rezilierea contractului-cadru:
    a) dacă părţile convin, faptul că se consideră că utilizatorul serviciilor de plată a acceptat modificările condiţiilor contractuale, în conformitate cu art. 44, dacă, înainte de data propusă a intrării lor în vigoare, nu informează prestatorul de servicii de plată că nu le acceptă;
    b) durata contractului;
    c) dreptul utilizatorului serviciilor de plată de a rezilia contractul-cadru;
    7) cu privire la soluţionarea litigiilor:
    a) toate clauzele contractuale privind dreptul aplicabil contractului-cadru şi/sau instanţa de judecată competentă;
    b) procedurile de soluţionare a reclamaţiilor şi litigiilor pe care utilizatorul serviciilor de plată le are la dispoziţie în conformitate cu prevederile capitolului IX.
    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) pot fi îndeplinite prin transmiterea unui exemplar al proiectului de contract-cadru care include informaţiile şi condiţiile specificate la alin. (1).
    (3) În cazul în care contractul-cadru a fost încheiat la cererea utilizatorului serviciilor de plată printr-un mijloc de comunicare la distanţă care nu îi permite prestatorului de servicii de plată să se conformeze alin. (1), prestatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform alineatului respectiv imediat după încheierea contractului-cadru.
    Articolul 43. Accesibilitatea informaţiilor şi a
                          condiţiilor contractului-cadru
    În orice moment al relaţiei contractuale, utilizatorul serviciilor de plată are dreptul să primească, la cerere, condiţiile contractului-cadru, precum şi informaţiile şi condiţiile specificate la art. 42 alin. (1), pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil.
    Articolul 44. Modificarea condiţiilor contractului- cadru
    (1) Orice modificări în contractul-cadru, precum şi modificarea informaţiilor şi condiţiilor specificate la art. 42 alin. (1), sînt propuse de prestatorul de servicii de plată utilizatorului serviciilor de plată, în conformitate cu art. 38 alin. (2), pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil, sau în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), cu cel puţin 2 luni înainte de data propusă pentru intrarea în vigoare a lor.
    (2) În cazul aplicabil, conform art. 42 alin. (1) pct. 6) lit. a), prestatorul de servicii de plată îl informează pe utilizatorul serviciilor de plată că modificările contractului-cadru se consideră acceptate de către utilizatorul serviciilor de plată dacă acesta, înainte de data propusă a intrării lor în vigoare, nu îl informează pe prestatorul de servicii de plată că nu le acceptă.
    (3) În cazul indicat la alin. (2), prestatorul de servicii de plată comunică, de asemenea, faptul că utilizatorul serviciilor de plată are dreptul de a rezilia contractul-cadru imediat şi în mod gratuit, înainte de data intrării în vigoare a modificărilor propuse.
    (4) Modificările survenite cu privire la rata dobînzii sau la cursul valutar pot fi aplicate imediat şi fără nicio notificare, cu condiţia ca un astfel de drept să fie convenit în contractul-cadru şi ca modificările să se bazeze pe rata dobînzii de referinţă sau pe cursul valutar de referinţă, convenite în conformitate cu art. 42 alin. (1) pct. 3) lit.  b) şi c).
    (5) Utilizatorul serviciilor de plată este informat cu privire la orice modificare a ratei dobînzii, în cel mai scurt timp (dar nu mai mult de 3 zile lucrătoare), pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil, cu excepţia cazului în care părţile au convenit asupra unei frecvenţe specifice sau a unei modalităţi (e-mail, sms etc.) în care informaţia trebuie transmisă sau făcută disponibilă.
    (6) Dacă modificările aduse ratei dobînzii sau cursului valutar sînt în avantajul utilizatorilor serviciilor de plată, acestea pot fi aplicate fără notificare.
    (7) Modificările aduse ratei dobînzii sau cursului valutar folosit în cadrul operaţiunilor de plată sînt operate şi calculate într-un mod neutru, care să nu genereze discriminări între utilizatorii serviciilor de plată.
    Articolul 45. Rezilierea contractului-cadru
    (1) Utilizatorul serviciilor de plată poate rezilia unilateral contractul-cadru oricînd dacă părţile nu au convenit asupra unei perioade de preaviz. O astfel de perioadă nu poate depăşi o lună.
    (2) Rezilierea unilaterală a unui contract-cadru încheiat pe o durată determinată mai mare de 12 luni sau pe o durată nedeterminată nu implică niciun fel de penalităţi sau alte plăţi pentru utilizatorul serviciilor de plată după expirarea a 12 luni de la încheierea contractului-cadru.
    (3) În afară de cazul indicat la alin. (2), penalităţile sau alte plăţi pentru rezilierea unilaterală a contractului de către utilizatorul serviciilor de plată trebuie să fie adecvate şi să corespundă costurilor reale ale prestatorului serviciilor de plată.
    (4) În cazul în care se convine în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată poate rezilia unilateral un contract-cadru încheiat pe o durată nedeterminată prin transmiterea unui preaviz, pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil ori în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), cu cel puţin 2 luni înainte.
    (5) Comisioanele percepute periodic pentru serviciile de plată sînt achitate de către utilizatorul serviciilor de plată doar proporţional cu perioada care precede rezilierea contractului. În cazul în care comisioanele sînt plătite în avans, acestea sînt rambursate proporţional.
    (6) Prevederile alin. (1)–(5) nu se aplică în cazul rezilierii contractului-cadru în temeiul neexecutării obligaţiilor de către una dintre părţi.
    Articolul 46. Informaţii prealabile executării
                          unei operaţiuni de plată individuale
    Înainte de executarea unei operaţiuni de plată individuale, reglementată de un contract-cadru, iniţiată de un plătitor, prestatorul de servicii de plată oferă, la cererea utilizatorului serviciilor de plată, exprimată pentru această operaţiune specifică de plată, informaţii explicite cu privire la termenul maxim de executare, la comisioanele ce trebuie achitate de către plătitor şi, unde este cazul, specificarea comisioanelor după tip şi valoare.
    Articolul 47. Informarea plătitorului cu privire
                          la operaţiunile de plată individuale
    (1) După ce suma unei operaţiuni de plată individuale este debitată din contul de plăţi al plătitorului sau, în cazul în care plătitorul nu utilizează un cont de plăţi, după primirea ordinului de plată, prestatorul de servicii de plată al plătitorului pune imediat la dispoziţia acestuia, pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil ori în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), următoarele informaţii:
    a) informaţii care să permită plătitorului identificarea fiecărei operaţiuni de plată şi, unde este cazul, informaţii privind beneficiarul plăţii;
    b) valoarea operaţiunii de plată exprimată în moneda în care este debitat contul de plăţi al plătitorului sau în moneda utilizată în ordinul de plată;
    c) valoarea comisioanelor legate de operaţiunea de plată şi specificarea lor după tip şi valoare sau dobînda care trebuie achitată de către plătitor;
    d) dacă este cazul, cursul valutar utilizat în cadrul operaţiunii de plată de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului şi valoarea totală a operaţiunii de plată după conversia monetară respectivă;
    e) data de debit a valutei sau data primirii ordinului de plată.
    (2) Prestatorul de servicii de plată al plătitorului transmite gratuit plătitorului, cel puţin o dată pe lună, pe suport de hîrtie sau în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), informaţia privind toate operaţiunile înregistrate (extras de cont).
    Articolul 48. Informarea beneficiarului plăţii
        privind operaţiunile de plată individuale
    (1) După executarea unei operaţiuni de plată individuale, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii îi furnizează fără întîrziere acestuia (nu mai tîrziu de ziua lucrătoare în care a fost executată operaţiunea de plată), pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil ori în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), următoarele informaţii:
    a) informaţia care îi permite beneficiarului plăţii identificarea operaţiunii de plată şi, după caz, identificarea plătitorului, precum şi a oricărei informaţii transmise odată cu operaţiunea de plată;
    b) valoarea operaţiunii de plată exprimată în moneda în care este creditat contul de plăţi al beneficiarului plăţii;
    c) valoarea comisioanelor aplicate operaţiunii de plată, specificate după tip şi valoare, sau dobînda care trebuie achitată de către beneficiarul plăţii;
    d) dacă este cazul, cursul valutar utilizat în cadrul operaţiunii de plată de către prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii şi valoarea totală a operaţiunii de plată înaintea conversiei monetare;
    e) data de credit a valutei.
    (2) Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii transmite gratuit beneficiarului, cel puţin o dată pe lună, pe suport de hîrtie sau în alt mod convenit de părţi (e-mail, sms etc.), informaţia privind toate operaţiunile înregistrate (extras de cont).
    Articolul 49. Domeniul de aplicare
    (1) Prezentul capitol reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în cazul operaţiunilor de plată singulare, contractelor-cadru şi operaţiunilor de plată prevăzute de acestea, dacă utilizatorul serviciilor de plată acţionează în calitate de consumator.
    (2) În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu acţionează în calitate de consumator, părţile operaţiunii de plată pot conveni să nu se aplice, total sau parţial, prevederile art. 50 alin. (1) şi (2), art. 52 alin. (3), art. 57–59, 62, 70, precum şi pot conveni asupra unei alte perioade de timp decît cea stabilită la art. 56 alin. (1).
    (3) Banca Naţională poate stabili prin acte normative cerinţe privind efectuarea operaţiunilor de plată, privind utilizarea anumitor instrumente şi servicii de plată.
    Articolul 50. Comisioane
    (1) Prestatorul de servicii de plată nu percepe comisioane de la utilizatorul serviciilor de plată pentru îndeplinirea obligaţiilor sale de informare sau pentru măsurile corective şi de prevenire, în conformitate cu prezentul capitol, dacă acesta nu prevede altfel.
    (2) Comisioanele care pot fi aplicate în conformitate cu art. 61 alin. (4), art. 62 alin. (6) şi art. 69 alin. (3) se convin între utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul de servicii de plată şi trebuie să se limiteze la acoperirea costurilor reale ale prestatorului de servicii de plată.
    (3) În cazul în care o operaţiune de plată nu implică nicio conversie monetară, beneficiarul plăţii plăteşte comisioanele percepute de prestatorul său de servicii de plată, iar plătitorul plăteşte comisioanele percepute de prestatorul său de servicii de plată.
    (4) Prestatorul de servicii de plată nu împiedică pe beneficiarul plăţii să ofere o reducere pentru utilizarea unui instrument de plată sau serviciu de plată. Beneficiarul plăţii nu are dreptul să solicite de la plătitor comision pentru utilizarea unui instrument de plată sau serviciu de plată.
    (5) Prestatorul de servicii de plată nu percepe comisioane de la utilizatorul serviciilor de plată care are calitatea de consumator în cazul în care contractul încheiat cu furnizorul (prestatorul) de servicii locative (comunale şi necomunale) şi altor utilităţi publice prevede plata către prestatorul de servicii de plată a remuneraţiei pentru serviciile de primire a fondurilor de la consumator şi de executare a operaţiunilor de plată în favoarea furnizorului în cauză.
    Articolul 51. Derogare pentru instrumentele de plată
                          cu valoare redusă şi pentru instrumentele
                          de plată aferente monedei electronice
    (1) În cazul instrumentelor de plată care, în conformitate cu contractul-cadru, se referă numai la operaţiunile de plată individuale, care au o limită de cheltuieli (de utilizare totală a fondurilor) de 2500 lei ori echivalentul acestora în valuta străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data de efectuare a tranzacţiei, sau depozitează (stochează) fonduri care nu depăşesc niciodată 2500 lei ori echivalentul acestora în valuta străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data de  efectuare a tranzacţiei, prestatorii de servicii de plată pot conveni cu utilizatorii serviciilor de plată că:
    a) art. 54 alin. (1) lit. b), art. 55 alin. (1) lit. c)–e) şi art. 58 alin. (3) şi (4) nu se aplică în cazul în care instrumentul de plată nu permite blocarea sau împiedicarea unei utilizări ulterioare a acestuia;
    b) art. 56 alin. (2) şi (3), art. 57, art. 58 alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care instrumentul de plată este utilizat anonim sau în cazul în care, din alte motive care ţin de instrumentul de plată, prestatorul de servicii de plată nu se află în poziţia de a dovedi că o anumită operaţiune de plată a fost autorizată;
    c) prin derogare de la art. 61 alin. (2)–(4), prestatorul de servicii de plată nu este obligat să îl  informeze pe utilizatorul serviciilor de plată în legătură cu refuzul unui ordin de plată în cazul în care neefectuarea plăţii este determinată de împrejurări concrete;
    d) prin derogare de la art. 62, plătitorul nu poate revoca ordinul de plată după transmiterea ordinului de plată sau după exprimarea consimţămîntului său către beneficiarul plăţii pentru executarea operaţiunii de plată;
    e) prin derogare de la art. 64 şi 65, se aplică alte termene de executare.
    (2) Prevederile art. 56 alin. (2) şi (3) şi art. 58 se aplică şi monedei electronice, cu excepţia cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate bloca contul de plăţi sau instrumentul de plată.
    Articolul 52. Consimţămîntul şi retragerea
                          consimţămîntului
    (1) O operaţiune de plată este considerată autorizată doar în cazul în care plătitorul şi-a exprimat consimţămîntul fie înainte, fie după executarea operaţiunii de plată.
    (2) Consimţămîntul de a executa o operaţiune de plată sau o serie de operaţiuni de plată trebuie să fie dat în forma convenită între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată. În lipsa unui astfel de consimţămînt, operaţiunea de plată este considerată ca fiind neautorizată.
    (3) Plătitorul îşi poate retrage consimţămîntul în orice moment, dar nu mai tîrziu de momentul irevocabilităţii, în conformitate cu art. 62.
    (4) Consimţămîntul exprimat pentru executarea mai multor operaţiuni de plată (a unei serii de operaţiuni de plată) poate fi retras, cu efectul ca orice operaţiune de plată viitoare să fie considerată neautorizată.
    (5) Procedura de exprimare a consimţămîntului trebuie convenită între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
    Articolul 53.  Limitele de utilizare a instrumentului de
                           plată
    (1) În cazul în care pentru exprimarea consimţămîntului este utilizat un instrument de plată, plătitorul şi prestatorul său de servicii de plată pot conveni asupra unor limite de cheltuieli pentru operaţiunile executate cu utilizarea instrumentului de plată respectiv.
    (2) În cazul în care contractul-cadru prevede astfel, prestatorul de servicii de plată îşi poate rezerva dreptul de a bloca un instrument de plată din motive obiective, legate:
    a) de securitatea instrumentului de plată;
    b) de o suspiciune de utilizare neautorizată sau frauduloasă a acestuia;
    c) de un risc sporit semnificativ al incapacităţii plătitorului de a executa obligaţia de plată, în cazul unui instrument de plată cu o linie de credit.
    (3) În cazurile menţionate la alin. (2), dacă este posibil, înainte de blocare şi, cel mai tîrziu, imediat după blocarea instrumentului de plată, prestatorul de servicii de plată informează, în modul convenit, pe plătitor despre blocarea instrumentului de plată şi despre motivele acestui blocaj, cu excepţia cazului în care furnizarea acestei informaţii aduce atingere motivelor de siguranţă justificate în mod obiectiv sau este interzisă de alte acte normative.
    (4) Prestatorul de servicii de plată deblochează instrumentul de plată sau îl înlocuieşte cu un nou instrument de plată odată ce motivele de blocare încetează să mai existe.
    Articolul 54. Obligaţiile utilizatorului serviciilor de
                         plată cu privire la instrumentele de plată
    (1) Utilizatorul serviciilor de plată care are dreptul de a utiliza un instrument de plată are următoarele obligaţii:
    a) să utilizeze instrumentul de plată în conformitate cu condiţiile de emitere şi de utilizare a acestuia;
    b) să informeze pe prestatorul său de servicii de plată sau pe persoana desemnată de acesta, de îndată ce ia cunoştinţă, despre cazurile de pierdere, furt, însuşire a instrumentului său de plată sau de orice altă utilizare neautorizată a acestuia.
    (2) În scopul prevăzut la alin. (1) lit. a), utilizatorul serviciilor de plată, îndată ce primeşte un instrument de plată, întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a păstra în siguranţă elementele de securitate personalizate.
    Articolul 55. Obligaţiile prestatorului de servicii de
                          plată cu privire la instrumentele de plată
    (1) Prestatorul de servicii de plată care emite un instrument de plată are următoarele obligaţii:
    a) să se asigure că elementele de securitate personalizate ale instrumentului de plată nu sînt accesibile altor persoane, cu excepţia utilizatorului serviciilor de plată care are dreptul de utilizare a instrumentului de plată, fără a aduce atingere obligaţiilor utilizatorului serviciilor de plată prevăzute la art. 54;
    b) să nu trimită un instrument de plată nesolicitat, cu excepţia cazului în care instrumentul de plată deja deţinut de utilizatorul serviciilor de plată trebuie înlocuit;
    c) să se asigure că în orice moment sînt disponibile mijloace corespunzătoare care să permită utilizatorului serviciilor de plată să facă o notificare în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. b) sau să ceară deblocarea în conformitate cu art. 53 alin. (4);
    d) să pună la dispoziţia utilizatorului serviciilor de plată, la cerere, în termen de 18 luni de la notificare, mijloacele de a dovedi că a făcut o astfel de notificare în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. b);
    e) să împiedice orice utilizare a instrumentului de plată odată ce a fost făcută notificarea în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. b).
    (2) Prestatorul de servicii de plată suportă riscul legat de transmiterea către plătitor a unui instrument de plată sau a oricăror elemente de securitate personalizate ale acestuia.
    Articolul 56. Notificarea privind operaţiunile de plată
                          neautorizate şi răspunderea prestatorului
                          de servicii de plată pentru operaţiunile
                          de plată neautorizate
    (1) Utilizatorul serviciilor de plată poate obţine corectarea unei operaţiuni de plată din partea prestatorului numai dacă informează pe prestatorul său de servicii de plată, în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 13 luni de la data debitării contului său, despre faptul că a constatat o operaţiune de plată neautorizată sau executată necorespunzător, care generează reclamaţie, inclusiv în conformitate cu  art. 70, cu excepţia situaţiilor în care, dacă este cazul, prestatorul de servicii de plată nu şi-a îndeplinit obligaţia de a furniza sau de a face disponibile informaţiile legate de această operaţiune de plată, în conformitate cu capitolul IV.
    (2) În cazul unei operaţiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului rambursează imediat plătitorului suma aferentă operaţiunii de plată neautorizate respective şi, dacă este cazul, readuce contul de plăţi debitat în situaţia în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată neautorizată nu s-ar fi efectuat. Rambursarea se efectuează în moneda contului de plăţi din care a fost debitată suma operaţiunii, iar în cazul în care nu a fost utilizat contul de plăţi pentru efectuarea operaţiunii de plată – în moneda în care prestatorul serviciului de plată a primit fondurile de la plătitor.
    (3) Dacă prestatorul de servicii de plată nu execută indicaţiile utilizatorului său de servicii de plată sau se abate de la ele, în cazul în care nu se poate considera că utilizatorul, cunoscînd situaţia de fapt, ar fi aprobat abaterea, prestatorul de servicii de plată este obligat să plătească despăgubiri în conformitate cu legislaţia aplicabilă contractului încheiat între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
    (4) Prevederile alin. (1)–(3) se aplică şi monedei electronice, cu excepţia cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate să blocheze contul de plăţi sau instrumentul de plată.
    Articolul 57. Probe privind autentificarea şi
                          executarea operaţiunilor de plată
    (1) În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată sau pretinde că operaţiunea de plată nu a fost corect executată, prestatorul de servicii de plată trebuie să demonstreze că operaţiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi şi nu a fost afectată de nicio defecţiune tehnică sau de alte deficienţe.
    (2) În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată, utilizarea ca atare a unui instrument de plată înregistrat de prestatorul de servicii de plată nu este în mod necesar suficientă pentru a dovedi fie că operaţiunea de plată a fost autorizată de către plătitor, fie că plătitorul a acţionat în mod fraudulos sau nu a respectat, intenţionat sau din neglijenţă gravă, una sau mai multe dintre obligaţiile care îi revin conform art. 54.
    Articolul 58.  Răspunderea plătitorului pentru
                          operaţiunile de plată neautorizate
    (1) În cazul în care plătitorul nu a asigurat siguranţa elementelor de securitate personalizate ale instrumentului de plată utilizat, el suportă pierderile legate de orice operaţiune de plată neautorizată, care rezultă din producerea unei situaţii de urgenţă (pierderea, furtul sau însuşirea instrumentului de plată), pînă la mărimea maximă convenită între prestatorul de servicii de plată şi utilizator, dar nu mai mult de 2500 de lei.
    (2) Plătitorul suportă toate pierderile legate de orice operaţiune neautorizată dacă aceste pierderi rezultă din fraudă ori din nerespectarea intenţionată, sau din neglijenţă gravă a uneia sau a mai multor obligaţii care îi revin conform art. 54. În astfel de cazuri, suma maximă menţionată la alin. (1) din prezentul articol nu se aplică.
    (3) După notificarea în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. b), plătitorul nu poartă nicio răspundere patrimonială care rezultă din producerea unei situaţii de urgenţă, cu excepţia cazului în care a acţionat în mod fraudulos.
    (4) În cazul în care prestatorul de servicii de plată nu pune la dispoziţie mijloacele adecvate care să permită notificarea în orice moment despre un instrument de plată pierdut, furat sau însuşit, plătitorul nu poartă răspundere pentru prejudiciul material care rezultă din utilizarea unui astfel de instrument de plată, cu excepţia cazului în care a acţionat în mod fraudulos.
    (5) Prevederile alin. (1)–(4) se aplică şi monedei electronice, cu excepţia cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate să blocheze contul de plăţi sau instrumentul de plată.
    Articolul 59. Condiţiile şi procedura de rambursare
                          a sumei unei operaţiuni de plată iniţiate
                          de/sau prin intermediul unui beneficiar
                          al plăţii
    (1) Plătitorul are dreptul la rambursare din partea prestatorului său de servicii de plată a sumei unei operaţiuni de plată autorizate iniţiate de/sau prin intermediul unui beneficiar al plăţii care a fost deja executată dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) autorizaţia nu specifica suma exactă a operaţiunii de plată la momentul în care a fost dată;
    b) suma operaţiunii de plată a depăşit suma la care s-ar fi putut aştepta în mod rezonabil plătitorul, luînd în calcul cheltuielile sale anterioare, condiţiile din contractul-cadru al său şi alte circumstanţe relevante pentru cazul respectiv.
    (2) În scopul aplicării alin. (1) lit. b), plătitorul nu poate invoca motive legate de operaţiuni de schimb valutar dacă s-a aplicat cursul valutar de referinţă convenit cu prestatorul său de servicii de plată, în conformitate cu art. 38  alin. (1) lit. d) şi art. 42  alin. (1) pct. 3) lit. b).
    (3) La cererea prestatorului de servicii de plată, plătitorul furnizează informaţii privind elementele concrete legate de condiţiile specificate la alin. (1).
    (4) Rambursarea, în sensul alin. (1), constă în rambursarea sumei totale a operaţiunii de plată executate.
    (5) În cazul debitării directe, plătitorul şi prestatorul său de servicii de plată pot conveni în contractul-cadru ca plătitorul să aibă dreptul la o rambursare din partea prestatorului său de servicii de plată chiar dacă nu sînt întrunite condiţiile de rambursare prevăzute la alin. (1).
    (6) În contractul-cadru dintre plătitor şi prestatorul său de servicii de plată se poate conveni ca plătitorul să nu aibă dreptul la nicio rambursare în cazul în care şi-a exprimat consimţămîntul de a executa operaţiunea de plată direct către prestatorul său de servicii de plată şi, dacă este cazul, informaţiile privind operaţiunile de plată viitoare au fost transmise sau au fost puse la dispoziţia plătitorului în forma convenită, cu cel puţin 4 săptămîni înainte de data scadenţei, de către prestatorul de servicii de plată sau de către beneficiarul plăţii.
    (7) Pentru a obţine o rambursare în temeiul alin. (1) sau al alin. (5),  plătitorul, în termen de 8 săptămîni de la data la care fondurile au fost debitate, depune o cerere de rambursare la prestatorul său de servicii de plată. Rambursarea se efectuează în moneda contului de plăţi din care a fost debitată suma operaţiunii, iar în cazul în care nu a fost utilizat contul de plăţi pentru efectuarea operaţiunii de plată – în moneda în care prestatorul serviciului de plată a primit fondurile de la plătitor.
    (8) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii de rambursare, prestatorul de servicii de plată fie rambursează întreaga sumă a operaţiunii de plată, fie refuză rambursarea sumei, indicînd motivele refuzului şi autorităţile (organele) pe care plătitorul le poate sesiza în cazul în care nu acceptă motivele refuzului. Dreptul prestatorului de servicii de plată de a refuza rambursarea sumei nu se aplică în cazul prevăzut la alin. (5).
    Articolul 60. Primirea ordinelor de plată
    (1) Moment al primirii ordinului de plată este momentul în care ordinul de plată transmis direct de către plătitor sau indirect de către ori prin intermediul unui beneficiar al plăţii este recepţionat de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului.
    (2) În cazul în care momentul primirii nu este într-o zi lucrătoare pentru prestatorul de servicii de plată al plătitorului, ordinul de plată se consideră primit în următoarea zi lucrătoare.
    (3) Prestatorul de servicii de plată poate stabili ora-limită aproape de sfîrşitul zilei lucrătoare, după care orice ordin de plată primit se consideră primit în următoarea zi lucrătoare.
    (4) În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată care iniţiază un ordin de plată şi prestatorul său de servicii de plată convin ca executarea ordinului de plată să înceapă într-o anumită zi sau la sfîrşitul unei anumite perioade, sau în ziua în care plătitorul a pus fonduri la dispoziţia prestatorului său de servicii de plată, momentul primirii, în sensul art. 64, este considerat ziua convenită. În cazul în care ziua convenită nu este o zi lucrătoare pentru prestatorul de servicii de plată, ordinul de plată este considerat primit în următoarea zi lucrătoare.
    Articolul 61. Refuzul executării ordinului de plată
    (1) În cazurile în care sînt îndeplinite toate condiţiile stabilite în contractul-cadru al plătitorului, prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate refuza executarea unui ordin de plată autorizat, indiferent dacă ordinul de plată a fost iniţiat de plătitor sau de beneficiarul plăţii ori prin intermediul beneficiarului plăţii, dacă această executare nu este interzisă prin alte legi.
    (2) În cazul în care prestatorul de servicii de plată refuză executarea unui ordin de plată, el notifică pe utilizatorul serviciilor de plată cu privire la refuz şi, dacă alte legi nu interzic, comunică motivele refuzului, precum şi procedura de remediere a oricăror erori de fapt care au determinat refuzul.
    (3) Prestatorul de servicii de plată transmite sau pune la dispoziţie notificarea, în modul convenit, în cel mai scurt timp, dar cel tîrziu pînă la sfîrşitul zilei lucrătoare următoare celei în care a fost primit ordinul de plată respectiv.
    (4) Contractul-cadru poate cuprinde o condiţie privind dreptul prestatorului de servicii de plată de a percepe un comision pentru notificarea prevăzută la alin. (2) dacă refuzul de executare a unui ordin de plată este justificat în mod obiectiv.
    (5) Un ordin de plată a cărui executare a fost refuzată este considerat că nu a fost primit.
    Articolul 62. Irevocabilitatea unui ordin de plată
    (1) Un ordin de plată transmis direct de către plătitor nu poate fi revocat după momentul în care acesta a fost primit de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului, dacă prezentul articol nu prevede altfel.
    (2) În cazul în care operaţiunea de plată este iniţiată de către beneficiarul plăţii sau prin intermediul beneficiarului plăţii, plătitorul nu poate revoca ordinul de plată după transmiterea acestuia sau după exprimarea consimţămîntului său pentru executarea operaţiunii de plată către beneficiarul plăţii.
    (3) În cazul debitării directe şi fără a aduce atingere dreptului de rambursare, plătitorul poate revoca ordinul de plată cel tîrziu la sfîrşitul zilei lucrătoare care precede ziua convenită pentru debitarea fondurilor.
    (4) În cazul menţionat la art. 60 alin. (4), utilizatorul serviciilor de plată poate revoca un ordin de plată cel tîrziu pînă la sfîrşitul zilei lucrătoare care precede ziua convenită.
    (5) După expirarea limitelor de timp specificate la alin. (1)–(4), ordinul de plată poate fi revocat numai dacă utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul său de servicii de plată convin astfel. În cazurile menţionate la alin. (2) şi (3) este necesar şi acordul beneficiarului plăţii.
    (6) În cazul în care se convine în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată poate percepe un comision de revocare.
    Articolul 63. Sume transferate şi sume primite
    (1) Prestatorul de servicii de plată al plătitorului, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii şi intermediarii prestatorilor de servicii de plată transferă întreaga sumă a operaţiunii de plată fără a deduce vreun comision din suma transferată, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2).
    (2) Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii poate să deducă comisioanele din suma transferată înainte de a credita contul de plăţi al beneficiarului plăţii cu suma respectivă numai dacă s-a convenit astfel în prealabil între ei.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (2), valoarea totală a operaţiunii de plată şi comisioanele sînt specificate în mod separat în informaţiile transmise beneficiarului plăţii.
    (4) În cazul în care din suma transferată sînt deduse comisioane, altele decît cele prevăzute la alin. (2):
    a) prestatorul de servicii de plată al plătitorului asigură ca beneficiarul plăţii să primească suma totală a operaţiunii de plată iniţiate de plătitor;
    b) prestatorul de servicii de plată al beneficiarului asigură ca beneficiarul plăţii să primească suma totală a operaţiunii de plată, în cazurile în care operaţiunea de plată este iniţiată de către beneficiarul plăţii sau prin intermediul lui.
    Articolul 64. Operaţiunile de plată într-un cont
                         de plăţi
    (1) Prestatorul de servicii de plată al plătitorului asigură că, după momentul primirii ordinului de plată în conformitate cu art. 60, suma operaţiunii de plată este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plăţii cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul următoarei zile lucrătoare.
    (2) După primirea fondurilor, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii atribuie  data valutei şi pune la dispoziţie suma operaţiunii de plată în contul de plăţi al beneficiarului plăţii, în conformitate cu art. 67.
    (3) Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii transmite prestatorului de servicii de plată al plătitorului un ordin de plată, iniţiat de către sau prin intermediul beneficiarului plăţii, în termenele convenite între beneficiar şi prestatorul său de servicii de plată, care permit decontarea, în cazul debitării directe, la data scadentă convenită.
    Articolul 65.  Operaţiunile de plată în cazul în care
                          beneficiarul plăţii nu este titular al unui
                          cont de plăţi la prestatorul de servicii de
                          plată
    În cazul în care beneficiarul plăţii este persoană fizică care nu are un cont de plăţi la prestatorul de servicii de plată, fondurile sînt puse la dispoziţia beneficiarului plăţii de către prestatorul de servicii de plată care primeşte fondurile pentru beneficiarul plăţii în termenul stabilit la art. 64.
    Articolul 66. Numerar depus într-un cont de plăţi
    (1) În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată care are calitatea de consumator depune numerar într-un cont de plăţi deschis la prestatorul de servicii de plată în moneda respectivului cont de plăţi, prestatorul de servicii de plată asigură disponibilitatea sumei şi îi atribuie o dată a valutei imediat după momentul primirii fondurilor.
    (2) În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu are calitatea de consumator, suma este făcută disponibilă cu o dată a valutei care este cel tîrziu următoarea zi lucrătoare după primirea fondurilor.
    Articolul 67. Data valutei şi disponibilitatea fondurilor
    (1) Data de credit a valutei pentru contul de plăţi al beneficiarului plăţii nu poate fi ulterioară zilei lucrătoare în care suma ce face obiectul operaţiunii de plată este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plăţii.
    (2) Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii asigură ca suma operaţiunii de plată să fie la dispoziţia beneficiarului plăţii imediat după ce această sumă este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plăţii.
    (3) Data de debit a valutei pentru contul de plăţi al plătitorului nu poate fi anterioară momentului în care suma ce face obiectul operaţiunii de plată este debitată din contul respectiv.
    Articolul 68. Cerinţe speciale faţă de operaţiunile
                          de plată ale persoanelor fizice cu utilizarea
                          terminalelor de plată în numerar
    (1) În cazul utilizării de către prestatorul de servicii de plată a terminalului de plată în numerar (terminal cash-in) pentru primirea de la persoana fizică a numerarului pentru executarea operaţiunii de plată, acest terminal trebuie să asigure în regim automat:
    a) primirea de la plătitor a informaţiei privind denumirea mărfii sau a serviciului pentru care se execută obligaţiile de plată ale persoanei fizice faţă de beneficiarul plăţii;
    b) prezentarea către plătitor, pînă la introducerea de către acesta a numerarului, cel puţin a  informaţiei specificate la art. 38 alin. (1) lit. a)–c);
    c) primirea numerarului depus de plătitor.
    (2) Terminalul de plată în numerar utilizat de prestatorul de servicii de plată trebuie să asigure eliberarea către plătitor a bonului de casă pe care să fie imprimate cel puţin următoarele date:
    a) denumirea documentului;
    b) informaţia specificată la art. 39 alin. (1) lit. a)–c) şi e);
    c) data, timpul primirii numerarului, numărul bonului de casă şi al tehnicii de casă şi control;
    d) adresa locului (locaţia) terminalului de plată în numerar;
    e) denumirea şi adresa sediului prestatorului de servicii de plată care a primit numerarul, IDNO-ul, telefoanele de contact ale prestatorului de servicii de plată.
    (3) Se interzice utilizarea terminalului de plată în numerar pentru primirea numerarului de valută străină.
    (4) În cazurile în care Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului prevede aplicarea obligatorie a măsurilor de identificare a persoanei fizice plătitor, prestatorul de servicii de plată nu are dreptul să primească numerarul pentru executarea operaţiunii de plată fără participarea persoanei fizice împuternicite a prestatorului de servicii de plată, precum şi să utilizeze terminalele de plată în numerar pentru primirea unor asemenea plăţi.
    (5) După confirmarea executării plăţii de către terminalul de plată în numerar şi primirea bonului de casă respectiv, persoana fizică este exonerată de orice răspundere pentru plata efectuată prin intermediul terminalului de plată în numerar către beneficiarul plăţii, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului sau către prestatorul de servicii de plată al plătitorului.
    Articolul 69. Coduri unice de identificare incorecte
    (1) Ordinul de plată este considerat ca fiind corect executat în ceea ce priveşte beneficiarul plăţii specificat prin codul unic de identificare dacă ordinul de plată este executat în conformitate cu codul unic de identificare.
    (2) În cazul în care codul unic de identificare indicat de utilizatorul serviciilor de plată este incorect, prestatorul de servicii de plată nu răspunde, în conformitate cu art. 70, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a operaţiunii de plată. Prestatorul de servicii de plată al plătitorului va depune toate eforturile rezonabile pentru a recupera fondurile implicate în operaţiunea de plată.
    (3) Dacă părţile au convenit în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată poate percepe de la utilizatorul serviciilor de plată un comision pentru operaţiunea de recuperare.
    (4) În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată furnizează informaţii suplimentare faţă de cele prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) sau la art. 42 alin. (1) pct. 2) lit. b), prestatorul de servicii de plată răspunde numai pentru executarea operaţiunilor de plată în conformitate cu codul unic de identificare furnizat de către utilizatorul serviciilor de plată.
    Articolul 70. Neexecutarea sau executarea
                          necorespunzătoare a operaţiunilor
                         de plată
    (1) În cazul în care un ordin de plată este iniţiat de plătitor, prestatorul său de servicii de plată răspunde în faţa plătitorului, fără a aduce atingere art. 56 alin. (1), art. 69 alin. (2)–(4) şi art. 73, pentru executarea corectă a operaţiunii de plată, cu excepţia cazului în care poate dovedi plătitorului şi, dacă este cazul, prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plăţii că prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii a primit suma care face obiectul operaţiunii de plată, în conformitate cu art. 64 alin. (1), caz în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii răspunde în faţa beneficiarului plăţii pentru executarea corectă a operaţiunii de plată.
    (2) În cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului este responsabil în conformitate cu alin. (1), acesta rambursează fără întîrziere plătitorului suma care face obiectul operaţiunii de plată neexecutate sau executate în mod necorespunzător şi, dacă este cazul, restabileşte contul de plăţi debitat la starea în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată necorespunzătoare nu ar fi avut loc. Rambursarea se efectuează în moneda contului de plăţi din care a fost debitată suma operaţiunii, iar în cazul în care nu a fost utilizat contul de plăţi pentru executarea operaţiunii de plată – în moneda în care prestatorul serviciului de plată a primit fondurile de la plătitor.
    (3) În cazul în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii este responsabil în conformitate cu alin. (1), acesta pune imediat la dispoziţia beneficiarului plăţii suma care face obiectul operaţiunii de plată şi, dacă este cazul, creditează suma corespunzătoare în contul de plăţi al acestuia.
    (4) În cazul unei operaţiuni de plată neexecutate sau executate în mod necorespunzător, în care ordinul de plată este iniţiat de plătitor, prestatorul său de servicii de plată depune, la cerere, eforturi imediate, indiferent de răspunderea sa în conformitate cu alin. (1)–(3), pentru a identifica şi a urmări operaţiunea de plată şi îl informează pe plătitor cu privire la rezultate.
    (5) În cazul în care un ordin de plată este iniţiat de/sau prin intermediul beneficiarului plăţii, prestatorul său de servicii de plată este responsabil în faţa beneficiarului plăţii, fără a aduce atingere art. 56 alin. (1), art. 69 alin. (2)–(4) şi art. 73, pentru transmiterea corectă a ordinului de plată către prestatorul de servicii de plată al plătitorului în conformitate cu art. 64 alin. (3).
    (6) În cazul în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii este responsabil în conformitate cu alin. (5), acesta retransmite imediat ordinul de plată în cauză către prestatorul de servicii de plată al plătitorului.
    (7) Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii este responsabil în faţa beneficiarului plăţii, fără a aduce atingere art. 56 alin. (1), art. 69 alin. (2)–(4) şi art. 73, pentru efectuarea operaţiunii de plată în conformitate cu obligaţiile sale prevăzute la art. 67.
    (8) În cazul în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii este responsabil în conformitate cu alin. (7), acesta garantează punerea la dispoziţia beneficiarului plăţii a sumei care face obiectul operaţiunii de plată, imediat după ce această sumă este creditată în contul de plăţi al prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plăţii.
    (9) În cazul unei operaţiuni de plată neexecutate sau executate în mod necorespunzător pentru care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plăţii nu este responsabil în conformitate cu alin. (5)–(8), răspunderea în faţa plătitorului îi revine prestatorului său de servicii de plată. În acest caz, prestatorul de servicii de plată al plătitorului rambursează plătitorului, în mod corespunzător şi neîntîrziat, suma care face obiectul operaţiunii de plată neexecutate sau executate în mod necorespunzător şi aduce contul de plăţi debitat la starea în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată necorespunzătoare nu ar fi avut loc. Rambursarea se efectuează în moneda contului de plăţi din care a fost debitată suma operaţiunii, iar în cazul în care nu a fost utilizat contul de plăţi pentru executarea operaţiunii de plată – în moneda în care prestatorul serviciului de plată a primit fondurile de la plătitor.
    (10) În cazul unei operaţiuni de plată neexecutate sau executate în mod necorespunzător, în care ordinul de plată este iniţiat de beneficiarul plăţii sau prin intermediul beneficiarului plăţii, prestatorul său de servicii de plată depune, la cerere, eforturi imediate, indiferent de răspunderea sa în conformitate cu alin. (5)–(9), pentru a identifica şi a urmări operaţiunea de plată şi îl informează pe beneficiarul plăţii cu privire la rezultate.
    (11) Prestatorul de servicii de plată este răspunzător în faţa utilizatorului serviciilor de plată pentru toate costurile de care utilizatorul devine responsabil, inclusiv pentru eventualele dobînzi aplicate utilizatorului serviciilor de plată ca urmare a neexecutării sau executării în mod necorespunzător a operaţiunii de plată.
    Articolul 71. Despăgubiri financiare suplimentare
    Orice despăgubire financiară suplimentară faţă de cele prevăzute la art. 69 şi 70 poate fi stabilită dacă legea aplicabilă contractului încheiat între utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul său de servicii de plată prevede astfel.
    Articolul 72. Dreptul la acţiunea în regres
    (1) În cazul în care răspunderea unui prestator de servicii de plată, conform art. 70, se datorează vinovăţiei unui alt prestator de servicii de plată sau unui intermediar, prestatorul de servicii de plată sau intermediarul respectiv despăgubeşte pe primul prestator de servicii de plată pentru toate prejudiciile cauzate sau sumele achitate în conformitate cu art. 70.
    (2) O despăgubire financiară suplimentară poate fi stabilită în conformitate cu acordurile încheiate între prestatorii de servicii de plată şi/sau intermediari şi cu legile aplicabile acordului încheiat între aceştia.
    Articolul 73. Exonerare de răspundere
    Răspunderea prevăzută în secţiunile a 2-a, a 3-a şi a 4-a nu survine în împrejurări extraordinare şi neprevăzute, în afara controlului persoanei care le invocă şi ale căror consecinţe ar fi inevitabile în pofida tuturor eforturilor depuse în acest sens sau în cazul în care un prestator de servicii de plată este obligat să respecte prevederile legislaţiei.
    Articolul 74. Excludere din domeniul de aplicare
    Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică în cazurile menţionate la art. 2 alin. (2) pct. 11) şi 12) cu utilizarea monedei electronice.
    Articolul 75. Emitenţi de monedă electronică
    (1) Persoanele juridice care au dreptul de a emite monedă electronică (în continuare – emitenţi de monedă electronică) sînt:
    a) băncile care activează în conformitate cu Legea instituţiilor financiare;
    b) societăţile emitente de monedă electronică;
    c) Banca Naţională – în cazul în care nu acţionează în calitate de autoritate monetară sau în calitate de altă autoritate publică.
    (2) Activitatea de emitere a monedei electronice şi alte activităţi suplimentare prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a)–c) reprezintă activităţi pe piaţa financiară.
    Articolul 76.  Interdicţia privind emiterea monedei
                          electronice de către alte persoane
    Persoanelor care nu sînt emitenţi de monedă electronică le este interzisă emiterea monedei electronice.
    Articolul 77. Emiterea şi răscumpărarea monedei
                         electronice
    (1) Emitentul de monedă electronică emite moneda electronică la valoarea nominală, la primirea fondurilor. În cazul primirii fondurilor din străinătate în valută străină, emiterea monedei electronice se efectuează la valoarea nominală a echivalentului în moneda naţională a fondurilor primite.
    (2) La cererea deţinătorului de monedă electronică, emitentul de monedă electronică răscumpără, în orice moment şi la valoarea nominală, valoarea monetară a monedei electronice pe care o deţine.
    (3) Contractul dintre emitentul de monedă electronică şi deţinătorul de monedă electronică prevede în mod clar şi detaliat condiţiile de răscumpărare, inclusiv orice comision aferent. Deţinătorul de monedă electronică se informează cu privire la aceste condiţii înainte de a încheia contractul sau a accepta oferta.
    (4) Perceperea unui comision pentru răscumpărare se admite numai în cazul prevăzut expres în contractul menţionat la alin. (3) şi numai în una din următoarele situaţii:
    a) cînd se solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului;
    b) cînd contractul prevede o dată de încetare şi deţinătorul de monedă electronică a încetat contractul înaintea acestei date;
    c) cînd se solicită răscumpărarea la mai mult de un an de la data încetării contractului.
    (5) Orice comision perceput conform alin. (4) trebuie să fie proporţional şi stabilit în raport cu costurile reale suportate de emitentul de monedă electronică.
    (6) În cazul în care se solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului, deţinătorul de monedă electronică poate cere răscumpărarea monedei electronice integral sau parţial.
    (7) În cazul în care se solicită răscumpărarea de către deţinătorul de monedă electronică la data încetării contractului sau în termen de pînă la un an după încetarea contractului:
    a) se răscumpără întreaga valoare monetară a monedei electronice deţinute; sau
    b) societatea emitentă de monedă electronică răscumpără toate fondurile solicitate de deţinătorul de monedă electronică dacă societatea în cauză desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile enumerate la art. 88 alin. (1) lit. d) şi nu se cunoaşte dinainte ce sumă din fonduri urmează să fie folosită ca monedă electronică.
    (8) Indiferent de prevederile alin. (4)–(7), drepturile de răscumpărare ale persoanei, altei decît consumator, care acceptă moneda electronică se stabilesc în contractul încheiat între emitentul de monedă electronică şi persoana respectivă.
    Articolul 78.  Interzicerea dobînzii şi a acordării
                           împrumuturilor (creditelor)
    (1) Se interzice calcularea şi acordarea dobînzii sau a oricărui alt beneficiu legat de perioada în care emitentul de monedă electronică deţine moneda electronică.
    (2) Se interzice acordarea de împrumuturi (credite) din fondurile primite sau deţinute în scop de emitere a monedei electronice.
    Articolul 79. Constituirea societăţii emitente de
                          monedă electronică
    (1) Societatea emitentă de monedă electronică poate fi constituită sub formă de organizare juridică de societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată şi, dacă prezenta lege nu prevede altfel, i se aplică legislaţia ce reglementează activitatea societăţilor comerciale.
    (2) Prevederile art. 9 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi societăţii emitente de monedă electronică.
    Articolul 80. Obligativitatea licenţei
    Persoana care intenţionează să emită monedă electronică în calitate de societate emitentă de monedă electronică pe teritoriul Republicii Moldova este obligată să obţină licenţă pentru activitatea de emitere a monedei electronice înainte de a începe această activitate.
    Articolul 81.  Autoritatea competentă de a elibera
                           licenţe
    Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera şi a retrage licenţe pentru activitatea de emitere a monedei electronice.
    Articolul 82. Capitalul propriu
    (1) Societatea emitentă de monedă electronică trebuie să dispună, la momentul depunerii declaraţiei de eliberare a licenţei, de un capital propriu în cuantum de cel puţin
6 000 000 de lei.
    (2) Formarea capitalului propriu, depunerea aporturilor/plata acţiunilor societăţii emitente de monedă electronică se efectuează în conformitate cu art. 12, care se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 83. Capitalul reglementat
    (1) În orice moment al desfăşurării activităţii, societatea emitentă de monedă electronică trebuie să dispună de un capital reglementat care nu va scădea sub nivelul valorii prevăzute la alin. (2) şi (3).
    (2) Pentru activităţile menţionate la art. 7 alin. (2), care nu au legătură cu moneda electronică, cerinţa faţă de capitalul reglementat al societăţii emitente de monedă electronică se calculează în conformitate cu art. 13 alin. (2).
    (3) Pentru activitatea de emitere a monedei electronice, capitalul reglementat reprezintă cel puţin 2% din valoarea medie a monedei electronice în circulaţie. Valoarea medie a monedei electronice în circulaţie reprezintă valoarea medie totală a obligaţiilor financiare, legate de moneda electronică în circulaţie, la sfîrşitul fiecărei zile calendaristice pe parcursul ultimelor şase luni calendaristice, calculată în prima zi calendaristică a fiecărei luni calendaristice şi aplicată pentru respectiva lună calendaristică.
    (4) Societatea emitentă de monedă electronică dispune în orice moment de capital reglementat care este cel puţin egal cu suma cerinţelor precizate la alin. (2) şi (3).
    (5) Elementele eligibile pentru calcularea capitalului reglementat, metoda de calculare a acestuia, periodicitatea, forma şi conţinutul rapoartelor privind cuantumul capitalului se stabilesc în actele normative ale Băncii Naţionale.
    (6) În baza evaluării procesului de gestionare a riscului, a bazei de date privind riscurile de pierderi şi a mecanismelor de control ale societăţii emitente de monedă electronică, Banca Naţională poate să solicite societăţii emitente de monedă electronică să deţină o sumă a capitalului reglementat cu pînă la 20% mai mare decît cea care ar rezulta din aplicarea metodei folosite în conformitate cu prezentul articol sau să permită societăţii emitente de monedă electronică să deţină o sumă de capital reglementat cu pînă la 20% mai mică decît cea care ar rezulta din aplicarea metodei folosite în conformitate cu prezentul articol.
    Articolul 84.  Regulile cu privire la licenţierea societăţii
                          emitente de monedă electronică
    (1) Regulile cu privire la licenţierea societăţii de plată, prevăzute la art. 14–22, se aplică în mod corespunzător şi societăţii emitente de monedă electronică.
    (2) Taxa pentru eliberarea licenţei societăţii emitente de monedă electronică constituie 30 000 de lei.
    Articolul 85.  Registrul societăţilor emitente de
                           monedă electronică
    (1) Banca Naţională ţine un registru public al societăţilor emitente de monedă electronică care au obţinut licenţe. Registrul include următoarele informaţii privind societatea emitentă de monedă electronică: denumirea, sediul, genul de activitate licenţiat, data şi numărul hotărîrii privind eliberarea licenţei, seria, numărul şi data de eliberare a licenţei, informaţii privind reperfectarea, eliberarea duplicatelor licenţei şi retragerea licenţei, filialele şi agenţii, precum şi alte informaţii relevante.
    (2) Registrul este public, inclusiv este accesibil pe pagina web oficială a Băncii Naţionale, şi se actualizează periodic.
    (3) Societatea emitentă de monedă electronică a cărei licenţă a fost retrasă se radiază din registru prin înscrisul respectiv.
    Articolul 86. Dobîndirea de participaţiuni în societatea
                         emitentă de monedă electronică
    (1) Oricare persoană sau persoane care acţionează în mod concertat nu au dreptul, fără obţinerea prealabilă a permisiunii în scris a Băncii Naţionale, să dobîndească, direct sau indirect, o participaţiune la capital într-o societate emitentă de monedă electronică ori să mărească sau să reducă, direct sau indirect, participaţiunea, fapt ce ar avea ca efect calificarea acesteia drept participaţiune calificată ori aceasta atinge sau depăşeşte nivelurile de 20%, 30% sau de 50% din drepturile de vot ori din capitalul social, ori societatea emitentă de monedă electronică va deveni întreprindere dependentă.
    (2) În cazul în care, ca urmare a survenirii unor împrejurări în afara voinţei persoanei, participaţiunea acesteia devine calificată sau atinge ori depăşeşte nivelurile specificate la alin. (1), dobînditorul nu are dreptul să exercite dreptul de vot conform acţiunilor/participaţiunilor deţinute fără permisiunea prealabilă în scris a Băncii Naţionale. Pentru obţinerea permisiunii, dobînditorul depune cerere în termen de o lună de la apariţia temeiului pentru aceasta.
    (3) Pînă la obţinerea permisiunii Băncii Naţionale, participaţiunile menţionate la alin. (2) nu se iau în considerare la determinarea cvorumului adunării acţionarilor/asociaţilor şi la luarea deciziilor de către adunare.
    (4) Pentru a obţine permisiunea, persoana sau persoanele care acţionează în mod concertat depun cerere în scris, prin care comunică despre decizia de a dobîndi participaţiuni conform alin. (1) ori despre apariţia temeiului conform alin. (2), şi anexează documentele stabilite de Banca Naţională.
    (5) Banca Naţională evaluează decizia de dobîndire a participaţiunilor în baza documentelor şi informaţiilor prezentate de solicitant, precum şi în baza altor informaţii şi documente de care dispune.
    (6) Banca Naţională examinează cererea de eliberare a permisiunii în termen de 2 luni de la data de primire a cererii şi a tuturor documentelor şi informaţiilor necesare. Dacă este necesar pentru evaluarea prevăzută la alin. (5), Banca Naţională poate solicita prezentarea de informaţii suplimentare. Pentru perioada dintre data de solicitare a informaţiilor şi data de primire a acestora, curgerea termenului de examinare a cererii se suspendă.
    (7) Banca Naţională decide asupra cererii de eliberare a permisiunii pornind de la influenţa potenţială exercitată de solicitant asupra societăţii emitente de monedă electronică, ţinind cont de necesitatea asigurării unei administrări stabile şi prudente a societăţii în cauză şi dacă este încredinţată că situaţia financiară a solicitantului este sigură şi adecvată. La evaluarea existenţei acestor criterii se iau în considerare reputaţia solicitantului, reputaţia şi experienţa oricărei persoane care va administra activitatea societăţii ca rezultat al dobîndirii de participaţiuni, stabilitatea financiară a solicitantului, ţinînd cont de specificul concret al activităţii desfăşurate sau preconizate a fi desfăşurată de societate, lipsa impedimentelor pentru exercitarea efectivă a atribuţiei de supraveghere a activităţii societăţii, lipsa temeiurilor rezonabile pentru a considera că în legătură cu dobîndirea solicitată se realizează sau se vor realiza operaţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului ori va spori riscul unor asemenea operaţiuni.
    (8) În vederea luării unei decizii privind cererea de eliberare a permisiunii, Banca Naţională poate să consulte alte autorităţi publice competente din ţară şi din străinătate.
    (9) Banca Naţională respinge cererea de eliberare a permisiunii atunci cînd constată că dobîndirea solicitată nu întruneşte condiţiile şi criteriile prevăzute la alin. (7) sau informaţia prezentată de solicitant este incompletă. Motivele de respingere a cererii se comunică solicitantului.
    (10) Banca Naţională poate stabili un termen pentru dobîndirea participaţiunilor, la expirarea căruia permisiunea eliberată devine nulă.
    (11) În cazul în care permisiunea nu a fost solicitată în termen sau nu au fost prezentate informaţiile necesare, sau cererea a fost respinsă, Banca Naţională are dreptul de a dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor/participaţiunilor deţinute fără permisiune sau de a dispune înstrăinarea, în termen de 30 de zile, a acestora.
    (12) În caz de suspendare a exercitării dreptului de vot al acţionarului/ asociatului conform alin. (11), acţiunile/participaţiunile al căror drept de vot este suspendat nu se iau în considerare la determinarea cvorumului adunării acţionarilor/asociaţilor şi la luarea deciziilor de către adunare. În acest caz, dacă există pericol pentru administrarea sigură şi stabilă a societăţii emitente de monedă electronică, Banca Naţională are dreptul să limiteze activitatea societăţii, precum şi să interzică (să restricţioneze) desfăşurarea unor activităţi ori să interzică plata dividendelor sau o altă distribuire a capitalului.
    Articolul 87.  Interdicţia privind acceptarea
                          depozitelor
    (1) Societatea emitentă de monedă electronică nu are dreptul să accepte (să atragă) depozite ori alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare.
    (2) Orice fonduri primite de societatea emitentă de monedă electronică de la deţinătorul de monedă electronică vor fi schimbate fără întîrziere în monedă electronică. Astfel de fonduri nu constituie depozite sau alte fonduri rambursabile, în sensul Legii instituţiilor financiare.
    (3) Banca Naţională este împuternicită să determine dacă o activitate reprezintă ori nu acceptare (atragere) de depozite sau de alte fonduri rambursabile, activitate de emitere a monedei electronice şi dacă prezenta lege urmează a fi aplicată persoanelor care desfăşoară activitatea respectivă. Determinarea naturii activităţii, exprimată de Banca Naţională, este obligatorie pentru părţile interesate.
    Articolul 88.  Activităţi suplimentare permise societăţii
                           emitente de monedă electronică
    (1) În afară de emiterea monedei electronice, societatea emitentă de monedă electronică are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
    a) prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 alin. (2);
    b) prestarea serviciilor operaţionale şi serviciilor auxiliare, inclusiv a operaţiunilor de schimb valutar în strînsă legătură cu emiterea de monedă electronică sau cu prestarea serviciilor de plată menţionate la lit. a);
    c) administrarea (operarea) sistemelor de plată;
    d) activităţi de întreprinzător, altele decît emiterea de monedă electronică, cu respectarea legislaţiei.
    (2) Asupra fondurilor primite pentru activitatea prevăzută la alin. (1) lit. a), nelegată de activitatea de emitere a monedei electronice, prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) şi ale art. 26 se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 89. Cerinţe cu privire la protejarea
                          fondurilor
    (1) Societatea emitentă de monedă electronică este obligată să protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice emise, în conformitate cu dispoziţiile art. 26. Societatea emitentă de monedă electronică este obligată să ţină evidenţă separată a fondurilor primite de la fiecare utilizator, de la fondurile vreunei alte persoane şi de la fondurile proprii, precum şi să le depună (înregistreze) în conturi bancare separate deschise de către societatea emitentă de monedă electronică la băncile din Republica Moldova.
    (2) Nu este necesară protejarea fondurilor primite sub formă de plată printr-un instrument de plată pînă în momentul în care este creditat contul de plăţi al societăţii emitente de monedă electronică sau fondurile sînt făcute disponibile în alt mod pentru societatea emitentă de monedă electronică, în conformitate cu cerinţele privind termenele de executare prevăzute la art. 64 alin. (1), după caz.
    (3) Fondurile primite sînt supuse protejării în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare de la data emiterii monedei electronice.
    (4) Societatea emitentă de monedă electronică informează în prealabil Banca Naţională în legătură cu orice schimbare semnificativă a măsurilor adoptate în vederea protejării fondurilor primite în schimbul monedei electronice emise (schimbarea băncii/băncilor unde sînt depuse fondurile primite în schimbul monedei electronice emise etc.).
    Articolul 90. Filiale, agenţi şi externalizare
    (1) Societatea emitentă de monedă electronică nu are dreptul să emită monedă electronică prin intermediul agenţilor.
    (2) Societatea emitentă de monedă electronică are dreptul să distribuie şi să răscumpere moneda electronică prin intermediul agenţilor.
    (3) Societatea emitentă de monedă electronică are dreptul să presteze servicii de plată, prevăzute de prezenta lege, prin intermediul filialelor şi agenţilor numai dacă sînt întrunite condiţiile prevăzute la art. 27 care se aplică în mod corespunzător.
    (4) În cazul în care intenţionează să externalizeze executarea funcţiilor operaţionale aferente serviciilor prestate către o altă persoană juridică (furnizor), societatea emitentă de monedă electronică notifică despre aceasta Banca Naţională cu cel puţin o lună înainte de data la care se preconizează încheierea contractului de externalizare. Externalizarea funcţiilor operaţionale se efectuează în condiţiile art. 28 care se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 91. Contabilitatea şi auditul
    (1) Regulile cu privire la contabilitate şi audit, prevăzute la art. 29 şi 30, se aplică în mod corespunzător şi societăţii emitente de monedă electronică, cu particularităţile prevăzute la alin. (2) din prezentul articol.
    (2) Pentru scopurile legate de supraveghere, societatea emitentă de monedă electronică prezintă Băncii Naţionale informaţii contabile distincte, precum şi alte informaţii solicitate privind:
    a) emiterea de monedă electronică şi prestarea de servicii de plată legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaţionale şi auxiliare în strînsă legătură cu acestea, prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. b) şi c);
    b) prestarea serviciilor de plată, altele decît cele legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaţionale şi auxiliare în strînsă legătură cu acestea;
    c) alte activităţi desfăşurate de societatea emitentă de monedă electronică.
    Articolul 92. Răspunderea şi păstrarea informaţiilor
    Regulile cu privire la răspundere şi păstrarea informaţiilor, prevăzute la art. 31 şi 32, se aplică în mod corespunzător şi societăţii emitente de monedă electronică.
    Articolul 93. Autorităţi de supraveghere
    (1) Autorităţi publice responsabile de supravegherea respectării prezentei legi şi a actelor normative emise în vederea executării legii sînt Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor (în continuare – autorităţi de supraveghere).
    (2) Banca Naţională, în calitate de autoritate de supraveghere, are următoarele atribuţii:
    a) supraveghează sistemul de plăţi din Republica Moldova;
    b) supraveghează şi reglementează activitatea societăţilor de plată, societăţilor emitente de monedă electronică, furnizorilor de servicii poştale în calitate de prestatori de servicii de plată, băncilor în calitate de prestatori de servicii de plată şi de emitenţi de monedă electronică;
    c) coordonează activitatea autorităţilor de supraveghere în domeniul supravegherii activităţii de prestare a serviciilor de plată.
    (3) Atribuţia de supraveghere prevăzută la alin. (2) lit. b) nu implică competenţele Băncii Naţionale de supraveghere a activităţii de întreprinzător a societăţii de plată şi societăţii emitente de monedă electronică, prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. c), art. 88 alin. (1) lit. d), precum şi a activităţilor altele decît cele legate de prestarea serviciilor de plată realizate de către furnizorii serviciilor poştale.
    (4) Ministerul Finanţelor, în calitate de autoritate de supraveghere, efectuează supravegherea respectării de către Trezoreria de Stat a prezentei legi şi a actelor normative în vederea executării legii, emise de către Ministerul Finanţelor.
    Articolul 94. Împuternicirile autorităţilor de
                         supraveghere
    (1) În vederea îndeplinirii atribuţiei de supraveghere şi reglementare a activităţii prestatorilor de servicii de plată, a emitenţilor de monedă electronică, autoritatea de supraveghere este împuternicită:
    a) să solicite prestatorului de servicii de plată, emitentului de monedă electronică, oricărui administrator, salariat al acestora să furnizeze informaţiile necesare conform legislaţiei;
    b) să desfăşoare, prin intermediul funcţionarilor săi şi al altor specialişti numiţi, potrivit legii, inspecţii la sediul prestatorilor de servicii de plată, emitenţilor de monedă electronică, filialelor, agenţilor şi furnizorilor funcţiilor operaţionale externalizate, să examineze conturile, registrele şi documentele acestora;
    c) să adopte acte normative cu privire la modalitatea şi condiţiile de prestare a serviciilor de plată şi de emitere a monedei electronice, la licenţierea şi activitatea societăţilor de plată, societăţilor emitente de monedă electronică, furnizorilor de servicii poştale în calitate de prestatori de servicii de plată, la activitatea băncilor în calitate de prestatori de servicii de plată şi de emitenţi de monedă electronică, la protecţia drepturilor utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică, precum şi să adopte acte normative pentru realizarea supravegherii conform prezentei legi şi să ia măsurile cuvenite pentru a exercita împuternicirile sale ce decurg din prezenta lege;
    d) să dispună măsuri de remediere şi să aplice sancţiuni prestatorului de servicii de plată şi emitentului de monedă electronică dacă aceştia, acţionarii/asociaţii, administratorii sau salariaţii, filialele, agenţii sau furnizorii funcţiilor operaţionale externalizate ai acestora au comis încălcări.
    (2) Prestatorii de servicii de plată şi emitenţii de monedă electronică, filialele, agenţii şi furnizorii funcţiilor operaţionale externalizate ai acestora vor permite personalului împuternicit al autorităţilor de supraveghere şi altor specialişti numiţi, potrivit legii, accesul la sediile lor pentru a examina evidenţele, conturile şi operaţiunile, furnizînd în acest scop toate documentele şi informaţiile cu privire la administrarea, controlul intern şi operaţiunile prestatorilor de servicii de plată şi emitenţilor de monedă electronică, şi vor conlucra cu ei în limitele competenţei atribuite prin lege.
    (3) Activitatea de supraveghere trebuie să fie proporţională, adecvată şi adaptată riscurilor la care sînt expuşi prestatorii de servicii de plată şi emitenţii de monedă electronică.
    Articolul 95. Cooperarea autorităţilor de
                          supraveghere
    (1) Autorităţile de supraveghere cooperează în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin în conformitate cu art. 93.
    (2) Autorităţile de supraveghere sînt independente în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de legislaţie.
    (3) La cerere, autorităţile de supraveghere fac schimb de informaţii care le sînt necesare la exercitarea atribuţiilor lor ce le revin în conformitate cu prezentul capitol.
    Articolul 96. Furnizarea de informaţii şi rapoarte
    (1) Pentru realizarea supravegherii, prestatorii de servicii de plată şi emitenţii de monedă electronică sînt obligaţi să prezinte autorităţilor de supraveghere informaţii solicitate de acestea şi rapoarte privind activitatea lor în modul, cu periodicitatea şi conţinutul stabilite în actele normative ale autorităţilor de supraveghere.
    (2) Autorităţile publice şi alte persoane sînt obligate să acorde sprijin autorităţilor de supraveghere în scop de realizare a supravegherii şi să le prezinte, la solicitare, orice informaţii de care dispun.
    Articolul 97. Încălcări
    Încălcări se consideră:
    a) încălcarea prevederilor prezentei legi  şi/sau a actelor normative emise în vederea executării legii;
    b) încălcarea condiţiilor şi restricţiilor de licenţiere sau a condiţiilor şi restricţiilor din permisiunile prevăzute de prezenta lege;
    c) împiedicarea exercitării atribuţiei de supraveghere şi a controlului pe teren, neîndeplinirea prescripţiilor şi a altor măsuri de remediere dispuse de autoritatea de supraveghere;
    d) efectuarea de operaţiuni fictive şi fără acoperire reală în scopul prezentării incorecte a situaţiei financiare;
    e) neraportarea, raportarea cu întîrziere sau prezentarea de informaţii neautentice;
    f) periclitarea siguranţei şi stabilităţii sistemului de plăţi, a prestatorului de servicii de plată sau a emitentului de monedă electronică, inclusiv în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător nelegată de prestarea serviciilor de plată sau de emitere a monedei electronice.
    Articolul 98. Constatarea încălcărilor
    (1) Constatarea faptelor ce constituie încălcări se face în baza rapoartelor, a altor informaţii prezentate potrivit legii şi actelor normative sau la solicitarea expresă în scris a autorităţii de supraveghere (control din oficiu), sau în cursul controlului pe teren, ori în baza sesizării în scris depuse de utilizatorul serviciilor de plată, de deţinătorul monedei electronice sau de altă persoană interesată.
    (2) Constatarea încălcărilor se face, după caz, prin studiere şi analiză a actelor de constituire, a regulamentelor şi politicilor interne, a rapoartelor şi dărilor de seamă, a actelor interne întocmite ca rezultat al operaţiunilor efectuate, a actelor de evidenţă contabilă, a actelor de afaceri cu caracter intern şi extern (contracte, certificate, procese-verbale, cereri, note informative etc.), inclusiv referitoare la acţionarii/asociaţii, beneficiarii efectivi, clienţii, contragenţii persoanei supuse controlului, a altor documente şi date, pe suport de hîrtie şi/sau în formă electronică.
    (3) Controlul pe teren se efectuează în temeiul unei decizii în scris a autorităţii de supraveghere, în care se indică: numărul şi data deciziei; denumirea şi sediul persoanei supuse controlului; tipul controlului (complex, tematic, inopinat şi planificat); după caz, perioada activităţii supusă controlului (cu excepţia controlului asupra lichidării încălcărilor anterior constatate); data de începere a controlului; numele, prenumele inspectorilor împuterniciţi să efectueze controlul; funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei care a emis decizia.
    (4) Controlul din oficiu se efectuează fără emiterea unei decizii în scris.
    (5) În baza rezultatelor controlului pe teren se întocmeşte un act (raport) privind rezultatele controlului, în 2 exemplare, în care se indică: data şi locul întocmirii; data şi numărul deciziei în temeiul căreia s-a efectuat controlul; denumirea şi sediul persoanei supuse controlului, iar în cazul prezenţei reprezentantului persoanei supuse controlului – numele, prenumele şi funcţia acestuia; perioada (data) controlului; informaţia privind rezultatele controlului, inclusiv despre încălcările constatate şi caracterul lor; în cazul înmînării actului – numele, prenumele, funcţia conducătorului organului executiv/reprezentantului persoanei supuse controlului care a primit actul, data primirii şi semnătura acestuia sau refuzul de a primi/semna actul; numele, prenumele şi semnăturile inspectorilor care au efectuat controlul. Dată de întocmire a actului privind rezultatele controlului se consideră data de înmînare (primire) a acestuia conform alin. (6).
    (6) Un exemplar al actului privind rezultatele controlului pe teren se expediază (înmînează) persoanei supuse controlului (reprezentantului acesteia) spre semnare. În cazul în care persoana supusă controlului nu este de acord cu actul de control, aceasta are dreptul să prezinte în scris, în termen de pînă la 5 zile lucrătoare de la data întocmirii actului în cauză, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.
    (7) Controlul pe teren asupra activităţii de prestare a serviciilor de plată de către banca specificată de prezenta lege se efectuează ţinînd cont de particularităţile prevăzute de Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei.
    (8) În cazul constatării încălcărilor în cadrul controlului din oficiu, informaţia privind încălcările constatate se aduce la cunoştinţa persoanei supuse controlului, cerîndu-i lichidarea acestora. În cazul dezacordului cu rezultatele controlului din oficiu, persoana în cauză are dreptul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înmînării (primirii) informaţiei respective, să prezinte în scris argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.
    (9) Dată de constatare a încălcării se consideră:
    a) în cazul controlului pe teren – data de întocmire a actului privind rezultatele controlului;
    b) în cazul controlului din oficiu – data de informare a persoanei privind încălcările constatate.
    Articolul 99. Măsuri de remediere şi sancţiuni
    (1) În cazul constatării încălcărilor în activitatea prestatorului de servicii de plată sau a emitentului de monedă electronică, autoritatea de supraveghere are dreptul să dispună următoarele măsuri de remediere:
    a) să emită prescripţii privind încetarea şi lichidarea încălcărilor;
    b) să prescrie modificarea mecanismelor şi a procedurilor interne;
    c) să interzică sau să restricţioneze desfăşurarea activităţii de prestare a unor sau a tuturor serviciilor de plată/de emitere a monedei electronice pînă la lichidarea încălcărilor constatate.
    (2) În afară de măsurile prevăzute la alin. (1), în cazul constatării încălcărilor în activitatea societăţii de plată, a societăţii emitente de monedă electronică şi a furnizorului de servicii poştale în calitate de prestator de servicii de plată sau în cazul implicării acestora în activităţi dubioase ori riscante, Banca Naţională are dreptul să dispună acestora următoarele măsuri de remediere:
    a) asigurarea, pe cont propriu, a efectuării auditului extraordinar;
    b) majorarea capitalului reglementat;
    c) limitarea activităţii prin restricţionarea, suspendarea unor activităţi, prin restricţionarea, suspendarea sau interzicerea anumitor tranzacţii sau operaţiuni, inclusiv prin stabilirea limitelor la valoarea maximă a unei operaţiuni de plată sau la valoarea cumulativă lunară a operaţiunilor;
    d) restricţionarea sau interzicerea desfăşurării activităţii prin agenţi sau filiale.
    (3) În cazul constatării încălcărilor, autoritatea de supraveghere are dreptul să aplice prestatorului de servicii de plată şi emitentului de monedă electronică următoarele sancţiuni:
    a) emiterea unui avertisment în scris;
    b) aplicarea şi perceperea incontestabilă a amenzii de la bancă, societatea de plată, furnizorul de servicii poştale şi de la societatea emitentă de monedă electronică în mărime de la 15 000 la 150 000 de lei;
    c) suspendarea licenţei (activităţii) societăţii de plată, furnizorului de servicii poştale şi societăţii emitente de monedă electronică pe un termen de la o lună pînă la
6 luni;
    d) retragerea licenţei societăţii de plată, furnizorului de servicii poştale şi societăţii emitente de monedă electronică.
    Articolul 100. Aplicarea măsurilor de remediere şi a
                            sancţiunilor
    (1) Măsurile de remediere şi sancţiunile faţă de prestatorii de servicii de plată şi faţă de emitenţii de monedă electronică se aplică de autorităţile de supraveghere în conformitate cu atribuţiile şi împuternicirile de supraveghere prevăzute la art. 93 şi 94.
    (2) Sancţiunile pot fi aplicate concomitent cu măsurile de remediere sau independent de acestea.
    (3) La individualizarea sancţiunilor se ţine cont de gravitatea încălcărilor comise, de caracterul repetat, de circumstanţele personale şi reale ale acestora. Se consideră repetată încălcarea comisă în decursul a 2 ani de la data de constatare a aceluiaşi tip de încălcare.
    (4) Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării, dar nu mai mult de 3 ani de la data comiterii încălcării, dacă legea nu prevede altfel.
    (5) Măsurile de remediere şi sancţiunile faţă de bancă, societatea de plată, furnizorul de servicii poştale şi faţă de societatea emitentă de monedă electronică se aplică de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale.
    (6) Aplicarea de către Banca Naţională a amenzii faţă de bancă, societatea de plată, furnizorul de servicii poştale şi societatea emitentă de monedă electronică se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, care se aplică în mod corespunzător.
    (7) În cazul cînd consideră că este necesar, Banca Naţională are dreptul să facă publică informaţia despre aplicarea măsurilor de remediere şi a sancţiunilor.
    (8) Măsurile de remediere şi sancţiunile se îndeplinesc imediat după adoptarea deciziei privind aplicarea lor, dacă decizia respectivă nu prevede altfel.
    (9) Prestatorul de servicii de plată şi emitentul de monedă electronică faţă de care s-au aplicat măsuri de remediere ori sancţiuni (altele decît retragerea licenţei) sînt obligaţi să înştiinţeze autoritatea de supraveghere despre lichidarea circumstanţelor care au condus la aplicarea măsurilor de remediere şi a sancţiunilor şi, după caz, să întreprindă alte acţiuni prevăzute de decizia de aplicare a măsurii de remediere sau a sancţiunii şi de actele normative. Autoritatea de supraveghere are dreptul să verifice lichidarea circumstanţelor menţionate.
    (10) Prestatorul de servicii de plată şi emitentul de monedă electronică cărora li s-a retras licenţa sînt obligaţi, în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărîrii de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de  supraveghere originalul licenţei retrase şi copiile autorizate de pe licenţă.
    (11) Aplicarea sancţiunilor nu exclude răspunderea materială, civilă, contravenţională sau, după caz, penală.
    Articolul 101. Contestarea actelor autorităţii de
                            supraveghere
    Actele adoptate de autoritatea de supraveghere corespunzător dispoziţiilor prezentei legi pot fi contestate în instanţa de contencios administrativ în conformitate cu legea.
    Articolul 102. Protecţia datelor cu caracter personal
    (1) Prestatorii de servicii de plată şi emitenţii de monedă electronică prelucrează datele cu caracter personal ale utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi ale altor acte normative care vizează domeniul prelucrării şi protecţiei datelor cu caracter personal. În cazul în care este necesar pentru prevenirea, cercetarea şi depistarea fraudelor legate de serviciile de plată şi de emitere a monedei electronice, această prelucrare se realizează fără consimţămîntul persoanei la care se referă datele respective. În acest caz, persoana poate înainta o plîngere la adresa autorităţii naţionale de protecţie a datelor cu caracter personal, care, fără să afecteze atribuţiile altor autorităţi publice, efectuează controlul legalităţii operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal şi informează persoana vizată numai în legătură cu faptul că au fost efectuate toate verificările necesare.
    (2) În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor lor, autorităţile de supraveghere colectează şi prelucrează orice date şi informaţii necesare, inclusiv cele cu caracter personal.
    (3) La prelucrarea datelor cu caracter personal, deţinătorii acestor date sînt obligaţi să respecte regimul de confidenţialitate a datelor, să întreprindă măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva accesului ilicit sau întîmplător, împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspîndirii, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite.
    Articolul 103. Secretul profesional şi conflictul de
                            interese
    (1) Membrii organelor de conducere şi salariaţii autorităţii de supraveghere, experţii contabili, contabilii autorizaţi, specialiştii numiţi, potrivit legii, de autoritatea de supraveghere pentru efectuarea controlului (inspecţiei) şi auditorii sînt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii confidenţiale de care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor. Aceste persoane sînt obligate să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii la autoritatea de supraveghere sau încetarea raporturilor de altă natură cu aceasta.
    (2) Obligaţia de păstrare a secretului profesional se extinde şi asupra informaţiilor confidenţiale create de autoritatea de supraveghere în scopul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, a căror divulgare ar putea prejudicia interesul sau prestigiul persoanei la care se referă.
    (3) Persoanele indicate la alin. (1) pot folosi informaţia ce constituie secret profesional doar în scopul şi în cadrul executării obligaţiilor lor aferente atribuţiilor autorităţii de supraveghere. Persoanele indicate nu au dreptul să folosească informaţiile ce constituie secret profesional în interes personal sau al unor terţi, să divulge aceste informaţii sau să permită folosirea lor de către terţi ori să permită accesul acestora la informaţiile respective.
    (4) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi divulgate sau furnizate în următoarele situaţii:
    a) cu acordul expres al persoanei la care se referă informaţia;
    b) cînd acestea urmează a fi publicate conform legislaţiei;
    c) în cazul furnizării acestor informaţii, în formă sumară sau agregată, astfel încît să nu poată fi identificată persoana la care acestea se referă, precum şi în cazul exercitării atribuţiilor privind informarea publicului;
    d) la solicitarea organului de urmărire penală, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, privind cauza penală concretă;
    e) la solicitarea instanţei de judecată, în scop de soluţionare a unei cauze aflate pe rol;
    f) la solicitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, în scop de exercitare a atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii statului;
    g) la solicitarea Centrului Naţional Anticorupţie, în privinţa persoanei care cade sub incidenţa legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    h) în cadrul acordurilor de cooperare cu alte autorităţi publice sau din iniţiativa Băncii Naţionale, în scop de exercitare a atribuţiilor specifice de supraveghere şi control asupra respectării prevederilor actelor legislative şi normative;
    i) în cadrul procedurilor legate de insolvabilitate sau lichidare a băncii, societăţii de plată, furnizorului de servicii poştale şi societăţii emitente de monedă electronică, cu excepţia informaţiilor referitoare la terţii implicaţi în acţiuni legate de insolvabilitatea sau lichidarea băncii, societăţii de plată, furnizorului de servicii poştale şi societăţii emitente de monedă electronică respective;
    j) cînd interesele autorităţii de supraveghere necesită dezvăluirea acestor informaţii în cadrul unor proceduri judiciare;
    k) la cererea autorităţilor de supraveghere a prestatorilor de servicii de plată, a emitenţilor de monedă electronică, a pieţei financiare şi a sistemelor de plăţi din  alte ţări.
    (5) Persoanele şi autorităţile competente să solicite şi să primească informaţiile ce constituie secret profesional sînt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii sau acordurilor încheiate, de asemenea sînt obligate să nu le furnizeze sau să le divulge terţilor, cu excepţia cazurilor de executare a obligaţiilor prevăzute de lege.
    (6) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi furnizate băncilor centrale, autorităţilor de supraveghere a pieţei financiare, a sistemelor de plăţi, a prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică din alte ţări în baza principiului reciprocităţii, în modul prevăzut de tratatele internaţionale şi acordurile încheiate între autoritatea de supraveghere şi autorităţile de supraveghere a băncilor, a pieţei financiare, a sistemelor de plăţi, a prestatorilor de servicii de plată, a emitenţilor de monedă electronică din alte ţări.
    (7) În cazul în care informaţiile ce constituie secret profesional provin dintr-o altă ţară, acestea pot fi divulgate sau furnizate numai cu acordul expres al autorităţii competente care le-a furnizat şi, după caz, exclusiv în scopul pentru care s-a dat acest acord.
    (8) În exercitarea atribuţiei de supraveghere, persoanele indicate la alin. (1) nu trebuie să admită apariţia conflictului de interese cînd obligaţiile lor de serviciu intră în conflict cu interesele lor personale.
    Articolul 104. Examinarea reclamaţiilor
    (1) În cadrul procedurilor sale interne, prestatorul de servicii de plată/emitentul de monedă electronică stabileşte procedura privind depunerea de către utilizatorii serviciilor de plată/deţinătorii monedei electronice a reclamaţiilor şi soluţionarea disputelor în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezenta lege.
    (2) Prestatorul de servicii de plată/emitentul de monedă electronică examinează reclamaţia utilizatorului de servicii de plată/deţinătorului de monedă electronică şi comunică decizia sa în cel mult 15 zile de la primirea reclamaţiei.
    Articolul 105. Sesizarea autorităţii de supraveghere
                           şi contestaţia în justiţie
    Dacă prestatorul de servicii de plată/emitentul de monedă electronică nu a examinat reclamaţia în termenul indicat la art. 104 alin. (2) sau dacă utilizatorul de servicii de plată/deţinătorul monedei electronice nu este de acord cu decizia comunicată, acesta, precum şi asociaţiile de consumatori au dreptul fie să sesizeze autoritatea de supraveghere în funcţie de competenţa stabilită la art. 93 şi 94, fie să intenteze acţiune în instanţa de judecată competentă împotriva prestatorului de servicii de plată/emitentului de monedă electronică.
    Articolul 106. Răspunderea pentru încălcarea
                            prezentei legi
    (1) Pentru încălcarea prezentei legi, persoanele fizice şi juridice răspund în conformitate cu legislaţia civilă, contravenţională sau penală.
    (2) Constituie încălcări ale prezentei legi pasibile de răspundere contravenţională:
    a) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 24 alin. (2) şi la art. 87 alin. (1);
    b) încălcarea dispoziţiilor capitolului IV referitoare la transparenţa condiţiilor şi la cerinţele de informare privind serviciile de plată;
    c) încălcarea art. 50 alin. (1), (2), (5), art. 52 alin. (4), art. 53, art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1), (2), art. 58 alin. (3), art. 59 alin. (1), (3), (4), (7), (8), art. 61, art. 62 alin. (6), art. 63–67, art. 68 alin. (1), (3), (5), art. 70 alin. (2)–(4), (6), (8)–(10), art. 76, art. 77 alin. (4), art. 78.
    (3) Constatarea contravenţiilor şi tragerea la răspundere contravenţională se efectuează în conformitate cu Codul contravenţional.
    Articolul 107. Intrarea în vigoare a legii
    Prezenta lege intră în vigoare la expirarea unui an de la data publicării, cu excepţia articolului 13 care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015.
    Articolul 108. Dispoziţii tranzitorii
    (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele juridice care, pînă la această dată, au prestat şi prestează servicii de plată şi/sau de emitere a monedei electronice:
    a) vor depune declaraţia privind eliberarea licenţei pentru activitatea de prestare a serviciilor de plată sau pentru activitatea de emitere a monedei electronice în conformitate cu prezenta lege;
    b) vor aduce activitatea lor de prestare a serviciilor de plată sau de emitere a monedei electronice şi raporturile lor cu persoanele terţe în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale actelor normative aprobate pentru  executarea acesteia.
    (2) Băncile care deţin licenţe conform Legii instituţiilor financiare au dreptul să desfăşoare activitatea de prestare a serviciilor de plată şi de emitere a monedei electronice fără vreo licenţă sau o altă permisiune suplimentară.
    (3) Persoana juridică care nu a îndeplinit cerinţele prevăzute la alin. (1) sau a cărei declaraţie de eliberare a licenţei a fost respinsă nu are dreptul să desfăşoare activitatea de prestare a serviciilor de plată şi, după caz, de emitere a monedei electronice.
    (4) Guvernul şi Banca Naţională, în termen de un an de la data publicării prezentei legi:
    a) vor prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) vor aduce actele lor normative în concordanţă cu prezenta lege sau, după caz, vor adopta actele normative necesare pentru aplicarea prezentei legi.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                    Marian LUPU

    Nr. 114. Chişinău, 18 mai 2012.