În temeiul alin.(3) art.34 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apa (se anexează).
    2. Controlul asupra prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii.

    PRIM-MINISTRU                                                                        Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul mediului                                                                        Gheorghe Şalaru
    Ministrul sănătăţii                                                                         Andrei Usatîi

    Nr. 949. Chişinău, 25 noiembrie 2013.


    1. Regulamentul privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă (în continuare – Regulament) stabileşte norme de delimitare, creare şi funcţionare a zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă din apele de suprafaţă şi din cele subterane.
    2. În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noţiuni:
    a) surse de apă – resurse naturale de ape subterane şi de suprafaţă utilizate (sau care pot fi utilizate) în scopul aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei;
    b) priză de apă – locul de extragere sau captare a apei din surse subterane sau de suprafaţă şi totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor. Priza de apă poate conţine una sau mai multe instalaţii de captare a apei (sonde arteziene, izvoare);
    c) zona de protecţie sanitară cu regim sever – terenul adiacent prizei de apă, unde este interzisă orice amplasare de folosinţă sau activitate care nu are legătură funcţională cu deservirea instalaţiilor de aprovizionare cu apă potabilă sau care ar putea conduce la contaminarea surselor de apă;
    d) zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever, astfel încît prin aplicarea măsurilor de protecţie să se elimine pericolul de afectare a calităţii apei;
    e) zona de protecţie sanitară cu regim de observaţie – arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţă şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri şi foraje şi are rolul de a asigura protecţia faţă de substanţele poluante greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat prin lucrări de captare.
    3. Normele privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară se stabilesc pentru:
    a) sursele de apă subterane sau de suprafaţă privind captările de apă pentru aprovizionarea cu apă destinată consumului uman, a agenţilor economici din industria alimentară şi farmaceutică, a unităţilor sanitare şi social-culturale, construcţiile şi instalaţiile componente ale sistemelor pentru aprovizionare cu apă potabilă;
    b) zăcămintele de apă minerală şi captările aferente acestora utilizate pentru îmbuteliere, instalaţiile de îmbuteliere, captările de ape subterane sau de suprafaţă folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decît apa minerală naturală.
    4. Zonele de protecţie sanitară sînt create în cadrul a trei perimetre:
    a)  perimetrul I – zona de protecţie sanitară cu regim sever, include teritoriul prizei de apa;
    b) perimetrul II – zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie;
    c) perimetrul III – zona de protecţie sanitară cu regim de observaţie, include teritoriile adiacente unde se prevăd măsuri de protecţie a apei contra poluărilor.
    5. Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza documentaţiei de urbanism şi avizelor organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. Pentru obţinerea avizelor organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale se va ţine cont de cerinţele minime privind conţinutul proiectului tehnic pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă, stabilite conform anexei la prezentul Regulament.
    6. Amenajarea şi întreţinerea zonei de protecţie sanitară pentru perimetrul I se pune în sarcina utilizatorului prizei de apă.
    7. Amenajarea şi întreţinerea zonelor de protecţie sanitară pentru perimetrele II şi III se pune în sarcina autorităţilor publice locale.
    8. Perimetrele stabilite ale zonelor de protecţie sanitară pot fi revizuite în cazul modificărilor condiţiilor de exploatare a prizelor de apă.
    9. Procesul de poluare a prizelor de apă poate avea loc ca urmare a activităţii umane, economice şi sociale, principalele riscuri fiind:
    1) poluarea cu agenţi patogeni: bacterii, viruşi sau alte organisme vii;
    2) poluarea chimică cu:
    a) substanţe fitoterapeutice provenite din combaterea dăunătorilor în agricultură şi silvicultură, precum şi compuşi ai azotului, fosforului şi potasiului rezultaţi din aplicarea îngrăşămintelor în agricultură;
    b) substanţe chimice provenite din activitatea industrială sau din utilizarea produşilor chimici, ca: fenol, gudroane, detergenţi, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranţi, cianuri, metale grele etc.;
    c) substanţe radioactive;
    3) poluarea termică cu ape cu temperatură ridicată, evacuate de la instalaţiile de răcire ale unităţilor industriale.
    10. Micşorarea sau evitarea influenţei factorilor de poluare se face prin fenomenele de autopurificare şi diluare a poluanţilor, precum şi prin măsuri speciale de interdicţie a unor activităţi, de utilizare cu restricţii a terenurilor în zonele de protecţie sanitară şi de folosire a tuturor mijloacelor şi tehnologiilor de prevenire a poluării solului şi a apelor subterane la realizarea lucrărilor şi activităţilor desfăşurate în perimetrul III.
    11. Pentru delimitarea perimetrelor zonelor de protecţie sanitară vor fi luate în considerare:
    a) parametrii fizico-geografici, hidrogeologici şi hidrologici;
    b) sursele existente/potenţiale de poluare şi diapazonul zonei de influenţă negativă (contaminare) asupra surselor de apă;
    c)  clasa  şi  gradarea   poluanţilor  (chimică,   biologică,   îndeosebi microbiologică);
    d) nivelul de protecţie naturală şi potenţialul de autoepurare a resurselor de apă (în baza investigaţiilor).
    12. La determinarea perimetrelor zonelor de protecţie sanitară trebuie să se ia în considerare durata de supravieţuire a microorganismelor (pentru perimetrul II), iar pentru contaminarea chimică distanţa de dispersare (pentru perimetrul III). Alţi factori care limitează posibilitatea de răspîndire a microorganismelor (adsorbţia, temperatura apei etc.), precum şi capacitatea poluanţilor de a se transforma sau pierderea concentraţiei lor sub influenţa proceselor fizico-chimice care au loc în sursele de apă (sorbţia, precipitaţiile etc.) pot fi luate în considerare dacă regularităţile acestor procese sînt suficient studiate.
    13. Perimetrul I al zonei de protecţie sanitară a prizei de ape subterane include teritoriul nemijlocit al prizelor de apă subterană în afara zonelor industriale sau rezidenţiale şi numai în cazul unor justificări adecvate. Perimetrul I are un diametru de cel puţin 30 metri de la priză pentru apele subterane protejate, şi de cel puţin 50 de metri – în cazul apelor subterane insuficient protejate de contaminare.
    14. Perimetrul I al zonei de protecţie sanitară pentru un grup de sonde subterane trebuie să fie stabilit la cel puţin 30 sau 50 m, după caz, de la sondele arteziene extreme. Pentru prizele cu surse protejate, aflate pe teritoriul obiectului care exclude posibilitatea de contaminare a solului şi a apelor subterane, se permite micşorarea dimensiunii perimetrului I al zonei de protecţie sanitară, dar nu mai puţin de 10 m pentru straturile acvifere bine protejate şi 30 m pentru cele slab protejate, cu condiţia efectuării unui studiu hidrogeologic, avizat de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice. Nu pot fi micşorate dimensiunile perimetrului de regim sever pentru prizele de apă care exploatează zăcăminte de ape minerale.
    15. Drept ape subterane protejate de poluări se consideră apele de presiune şi fără presiune care au în cadrul tuturor perimetrelor zonelor de protecţie sanitară un înveliş impermeabil de argilă densă, ce exclude posibilitatea de infiltrare locală din straturile acvifere superficiale insuficient protejate.
    16. Drept ape subterane slab protejate se consideră:
    a) apele freatice din primul strat acvifer de la suprafaţa pămîntului, care se alimentează de pe teritoriul de amplasare a sursei;
    b) apele de presiune şi fără presiune care, în condiţii naturale sau în urma funcţionării prizei de apă, se alimentează de pe teritoriul zonei de protecţie sanitară din straturile acvifere superficiale insuficient protejate, prin ferestre hidrogeologice sau roci permeabile ale învelişului, precum şi din rîuri şi bazine acvatice, prin intermediul conexiunii hidraulice directe.
    17. Pentru prizele de apă în cazul reîncărcării artificiale a apelor subterane, perimetrul I este stabilit ca şi pentru sursele de apă subterane slab protejate la o distanţă de cel puţin 50 m de la priza de apă şi de cel puţin 100 m de la instalaţiile de infiltrare (piscine, canale etc.).
    18. La stabilirea perimetrelor II şi III trebuie să se ţină cont de faptul că refluxul de apă subterană din acvifer are loc numai din zona de alimentare a prizei de apă, forma şi dimensiunile căreia depind de tipul prizei de apă (sonde individuale, grup de sonde, o serie de sonde amplasate liniar, drenaje orizontale etc), de capacitatea prizei de apă (debitul de apă) şi de scăderea nivelului apelor subterane, caracteristicile hidrologice ale acviferului, condiţiile de alimentare şi drenaj.
    19. Perimetrul II al zonei de protecţie sanitară se determină prin calcule hidrodinamice în baza condiţiilor în care poluarea microbiană care intră în acvifer din afara hotarului acestuia nu ajunge la priză.
    20. Parametrul principal de poluare microbiană ce determină distanţa de la perimetrul II al zonei de protecţie sanitară pînă la priză este timpul de contaminare microbiană prin cursul apelor subterane spre priza de apă.
    21. Perimetrul III al zonei de protecţie sanitară, destinat protecţiei împotriva poluării chimice, se determină în funcţie de calculele hidrodinamice, astfel încît timpul în care are loc contaminarea chimică a acviferului să fie mai mare decît perioada calculată de exploatare a prizei de apă (25 ani).
    22. Perimetrul I al zonei de protecţie sanitară a apeductelor din surse de suprafaţă este stabilit în următoarele limite:
    a) pentru cursurile de apă:
    1) în amonte –  cel puţin 200 m de la priza de apă;
    2) în aval –  cel puţin 100 m de la priza de apă;
    3) pe malul din preajma prizei de apă – cel puţin 100 m de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă;
    4) în direcţia opusă a malului faţă de priza de apă –  la lăţimea unui rîu sau canal mic de 100 de metri toată zona şi malul opus cu lăţimea de 50 m de la marginea apei, în perioada de vară-toamnă cu volume reduse;
    5) pentru rîurile sau canalele cu lăţimea mai mare de 100 de metri – în mărime minimă de 100 m;
    b) pentru lacuri şi alte acumulări de apă –  în funcţie de nivelul local al stării sanitare şi condiţiile hidrologice, dar cu diametrul de cel puţin 100 m de la priza de apă.
    23. La prizele de apă de tip căuş în perimetrul I al zonei de protecţie sanitară se include toată zona căuşului.
    24. Perimetrul II al zonei de protecţie sanitară pe rîuri, canale, lacuri şi acumulări este delimitat în funcţie de condiţiile naturale, climatice şi hidrologice. În amontele apelor curgătoare distanţa de la priză trebuie să permită autopurificarea microbiană a apei, care la valoarea debitului apei de 95% durează timp de 3-5 zile.
    25. Viteza apei în m/zi este calculată, în medie pe lungimea şi lăţimea cursului de apă sau a părţilor sale individuale, cu fluctuaţii bruşte ale vitezei de curgere. Limita perimetrului II al cursului de apă în aval trebuie să fie determinată luînd în considerare excepţiile influenţei vîntului cu fluxuri cu direcţie inversă, dar nu mai mică de 250 m de la priză. Limitele laterale ale perimetrului II al zonei de protecţie sanitară de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă cu un nivel scăzut de apă trebuie să fie amplasate:
    a) pe un teren plat –  la cel puţin 500 m;
    b) pe un teren deluros – pînă la înălţimea primei pante, situate în direcţia sursei de apă, dar nu mai puţin de 750 m cu o pantă cu înclinaţie uşoară sau lentă şi nu mai puţin de 1000 m cu pantă abruptă.
    26. Limitele perimetrului II al zonei de protecţie sanitară pentru prizele de apă trebuie să fie îndepărtate în ambele direcţii de la priză la o distanţă de 3 km la prezenţa direcţiei predominante a vînturilor pînă la 10 % şi la o distanţă de 5 km la prezenţa direcţiei predominante a vînturilor mai mult de 10 %.
    27. Limitele perimetrului II al zonei de protecţie sanitară pentru bazinele acvatice trebuie să fie orientate în ambele direcţii de-a lungul coastei cu 3 sau 5 km, în conformitate cu punctul 26 al prezentului Regulament şi 500-1000 m de la oglinda apei în cazul nivelului normal.. În unele cazuri, ţinînd seama de situaţia sanitară specifică, cu o justificare corespunzătoare, limitele perimetrului II pot fi majorate.
    28. Limitele perimetrului III al zonei de protecţie sanitară a prizelor de apă de suprafaţă în fluxul de apă pînă şi în aval coincid cu hotarele perimetrului II. Limitele laterale trebuie să treacă prin linia despărţiturii apei în limita de 3-5 km, inclusiv a afluenţilor. Limitele perimetrului III al sursei de apă de suprafaţă pentru bazine cu apă stătătoare coincid pe deplin cu cele ale perimetrului II.
    29. Activităţile în perimetrul I al zonei de protecţie sanitară a prizelor de apă subterane:
    a) teritoriul perimetrului I al zonei de protecţie sanitară trebuie să fie amenajat pentru a direcţiona scurgerile de suprafaţă în afara lui, înverzit, îngrădit şi păzit. Căile spre instalaţii trebuie să fie pavate;
    b) nu se permite plantarea de arbori înalţi, toate tipurile de construcţii ce nu au nici o relaţie directă cu exploatarea, reabilitarea şi extinderea instalaţiilor de alimentare cu apă, inclusiv a conductelor pentru diferite scopuri, amplasarea clădirilor rezidenţiale şi clădirilor sociale, aşezămintelor pentru trai, precum şi utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor;
    c) clădirile trebuie să fie echipate cu sisteme de canalizare şi racordate la sistemul de canalizare menajeră sau industrială din apropiere sau la posturile locale ale instalaţiilor de epurare situate în afara perimetrului I al zonei de protecţie sanitară, tinînd cont de regimul sanitar din perimetrul II;
    d) în cazuri excepţionale, în absenţa sistemului de canalizare, trebuie să fie montate receptoare impermeabile pentru deşeuri lichide şi deşeuri menajere, situate în locuri care exclud poluarea perimetrului I al zonei de protecţie sanitară, la evacuarea acestora;
    e) instalaţiile de aprovizionare cu apă, situate în perimetrul I al zonei de protecţie sanitară, trebuie să fie dotate în vederea evitării poluării apei potabile prin fisurile din teren, gura sondei, magazie şi ţevi, rezervoare şi pompele de umplere.
    30. Activităţile în perimetrele II şi III ale surselor subterane de apă:
    a) este necesară identificarea, tamponarea sau restaurarea tuturor sondelor vechi, inactive, defectate sau incorect operate, care sînt periculoase în ceea ce priveşte posibilitatea de contaminare a acviferelor;
    b) autorizaţiile pentru construcţiile noi asociate cu afectarea stratului de sol se emit cu coordonarea obligatorie a Serviciului Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;
    c) se interzice amplasarea depozitelor de combustibil şi lubrifianţi, produse chimice şi îngrăşăminte agricole, depozitarea de deşeuri industriale, nămol şi alte obiecte, care pot provoca pericol de contaminare chimică a apelor subterane. Se permite plasarea acestor obiecte în perimetrul III al zonei de protecţie sanitară numai atunci cînd se utilizează apele subterane protejate, cu condiţia îndeplinirii unor măsuri speciale pentru a proteja stratul acvifer de poluare, în prezenţa unei încheierii sanitare a Serviciului Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, emis în baza avizului organului de stat – Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale.
    31. Activităţile în perimetrul II al surselor subterane de apă, pe lîngă activităţile specificate în punctul 30 al prezentului Regulament, în perimetrul II al zonei de protecţie sanitară a surselor subterane de apă sînt supuse următoarelor interdicţii suplimentare:
    a) nu se admite amplasarea cimitirelor, cimitirelor de animale, cîmpurilor de asanare, cîmpurilor de filtrare, acumulărilor de băligar, tranşeelor de siloz, întreprinderilor zootehnice pentru animale şi păsări şi alte obiecte ce pot prezenta pericol de contaminare microbiană a apelor subterane;
    b) utilizarea de îngrăşăminte şi pesticide;
    c) defrişări de păduri;
    d) efectuarea activităţilor de amenajare a teritoriului în zonele rezidenţiale şi a altor obiecte şi instalaţii (echipamente sanitare, construcţia depozitelor, organizarea scurgerilor de drenaj etc.);
    e) spălarea vehiculelor, utilajelor şi ambalajelor în sursele de apă potabilă şi în preajma acestora.
    32. Activităţile în perimetrul I al prizelor de apă de suprafaţă:
    a) pe teritoriul perimetrului I al zonei de protecţie sanitară a surselor de apă de suprafaţă trebuie să fie prevăzute acţiuni după cum se menţionează în punctul 29 al prezentului Regulament;
    b) nu se admit deversările de ape reziduale, inclusiv de ape reziduale de pe mijloacele de transport naval, scăldatul, spălatul hainelor, adăparea vitelor şi alte utilizări ale apei care influenţează calitatea apei din sursă;
    c) zona de apă din perimetrul I de restricţii se îngrădeşte cu indicatori şi alte semne de avertizare, se marchează cu semnele ce indică pericol de navigaţie. Pe apele navigabile ale apei receptoare trebuie să fie instalate geamanduri cu lumini.
    33. Activităţile în perimetrele II şi III ale prizelor de apă de suprafaţă:
    a) planurile de încadrare în teritoriu, amplasările obiectivelor în teritoriile desemnate pentru construire, precum şi coordonarea schimbărilor tehnologice de funcţionare a întreprinderilor industriale existente, asociate cu creşterea riscului poluării sursei de apă cu ape reziduale;
    b) toate lucrările de adîncire a fundului în regiunea zonelor de protecţie sanitară se permise după avizarea Centrului de Sănătate Publică numai în cazul justificării lipsei înrăutăţirii calităţii apei la priza de apă;
    c) utilizarea unor metode chimice de combatere a eutrofizării bazinelor de apă este permisă cu condiţia că folosirea de preparate chimice este autorizată pozitiv de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;
    d) în cazul existenţei transportului fluvial este necesară echiparea navelor, debarcaderelor şi altor vase cu mijloace de colectare a apelor reziduale, a apei de santină şi deşeuri solide; echiparea docurilor cu staţie de descărcare a apelor reziduale şi receptoare pentru descărcarea deşeurilor solide;
    e) se interzice tuturor mijloacelor plutitoare aflate în zonele de protecţie sanitară deversarea apelor reziduale.
    34. În interiorul perimetrului II al zonei de protecţie sanitară a surselor de apă de suprafaţă sînt întreprinse următoarele măsuri:
    a) nu se permite defrişarea pădurii în locul de folosinţă principală şi renovare, precum şi întărirea după companiile specializate de realizare a materialului lemnos defrişarea de la rădăcină şi utilizarea ai fondurilor de defrişare pe termen lung. Se permite numai efectuarea defrişărilor sanitare şi de îngrijire a pădurilor;
    b) se interzice amplasarea fermelor şi locurilor de păşunat, precum şi orice altă utilizare a lacurilor şi a terenurilor, terenurilor forestiere în bandă de coastă cu o lăţime de cel puţin 500 m, care poate conduce la o înrăutăţire a calităţii sau la reducerea cantităţii de apă în sursa de alimentare cu apă;
    c) se permite utilizarea surselor de apă pentru înot, turism, sporturi de apă şi de pescuit în zonele desemnate, cu condiţia respectării cerinţelor igienice pentru protecţia apelor de suprafaţă, precum şi a cerinţelor de igienă pentru zonele de agrement a bazinelor de apă;
    d) se interzice deversarea apelor uzate industriale, agricole, urbane şi pluviale, în care conţinutul de substanţe chimice şi microorganisme depăşeşte normele sanitare ale calităţii apei;
    e) perimetrul II al zonei de protecţie sanitară la intersecţia de drumuri, poteci etc. este delimitată cu coloane cu caractere speciale.


    1. Proiectul trebuie să includă o parte textuală şi materiale cartografice.
    2. Partea textuală trebuie să conţină:
    a) caracteristica stării sanitare a surselor de apă;
    b) analiza calităţii apei în conformitate cu normele şi regulile sanitare;
    c) datele hidrologice (parametrii de bază şi dinamica lor în timp) –  pentru sursele de apă de suprafaţă, sau datele hidrologice – pentru sursele de apă subterană;
    d) datele care descriu interacţiunea dintre sursa de apă de suprafaţă şi apele subterane, în prezenţa de conexiune hidraulică între ele:
    e) datele cu privire la perspectivele de construcţie în imediata apropiere a sursei de apă potabilă, proiecte rezidenţiale, inclusiv industriale şi agricole;
    f) limitele perimetrelor I, II şi III ale zonelor de protecţie sanitară cu justificare şi o listă de activităţi, precum şi organizaţiile responsabile şi întreprinzătorii individuali;
    g) regulile şi modul de utilizare economică a terenurilor incluse în toate perimetrele zonei de protecţie sanitară.
    3. Materialul cartografic trebuie să fie prezentat în următoarele volume:
    a) planul de situaţie cu limitele estimate ale perimetrelor II şi III ale zonelor de protecţie sanitară şi aplicarea locaţiilor prizelor de apă şi a terenurilor instalaţiilor de alimentare cu apă, sursa de apă şi bazinul de alimentare (cu afluenţii) la scara pentru sursele de apă de suprafaţă – 1:50000 - 1:100000, la subteran - 1 : 10000 - 1:25000;
    b) profilul hidrologic conform direcţiilor caracteristice în zona de alimentare a prizei de apă pentru sursele subterane de aprovizionare cu apă;
    c) planul perimetrului I al zonei de protecţie sanitară la scara 1 : 500 - 1 : 25000;
    d) planul perimetrelor II şi III ale zonei de protecţie sanitară la scara 1:10000 – 1:25000 – pentru sursele de apă subterane şi la scara de 1:25000 - 1:50000 – pentru sursele de apă de suprafaţă, cu includerea tuturor obiectelor situate în zonele de protecţie sanitară.
    4. Suplimentar, la proiect se va anexa Programul de studiu al surselor de apă potabilă, care va conţine:
    1) Informaţii generale:
    a) datele cu privire la posibilitatea de organizare a zonelor de protecţie sanitară a sursei de alimentare cu apă, hotarele aproximative ale zonei de protecţie sanitară pe perimetre separate;
    b) datele cu privire la necesitatea de tratare a apei din sursă (dezinfectare, limpezire, îndepărtarea fierului etc.);
    c) datele privind prizele hidrografice adiacente, care au aceeaşi regiune de alimentare (locaţia, productivitatea, calitatea apei).
    2) Surse subterane:
    a) structura geologică a teritoriului amplasării sursei şi caracteristicile generale ale condiţiilor hidrogeologice ale teritoriului; tipul stratului acvifer selectat (arteziene – de presiune, freatic – fără presiune), adîncimea (cifra absolută) a stratului acvifer, rocile acvifere (nisip, pietriş, calcare fracturate); condiţiile şi locurile de alimentare şi descărcare a stratului acvifer; informaţii generale despre abundenta de apă a orizontului (rezerve de exploatare), informaţii cu privire la utilizarea actuală şi de perspectivă a stratului acvifer pentru alimentare cu apă şi în alte scopuri;
    b) informaţii generale despre condiţiile hidrogeologice ale zonei (locul de amplasare), condiţiile de alimentare a acviferelor, destinate a fi utilizate pentru alimentarea cu apă, topografice, caracteristicile sanitare ale solului şi terenului prizei de apă, caracteristicile stratului acvifer, preconizat pentru exploatare (compoziţia litologică, capacitatea, protecţia stratului acvifer de rocile suprapuse, nivelul dinamic al apei la captarea de proiectare);
    c) datele cu privire la permeabilitatea straturilor suprapuse, datele privind impactul posibil al zonei de alimentare asupra calităţii apei;
    d) caracteristica sanitară a zonei imediat adiacentă la priza de apă, distanţa de la priza de apă pînă la sursele potenţiale de poluare a apei: puţuri abandonate, chiuvete de absorbţie, sosuri, puţuri, minele abandonate, rezervoare etc.
    3) Surse de suprafaţă:
    a)  datele hidrologice referitoare la suprafaţa de drenaj, modul de scurgere, consumul maxim, minim şi mediu, viteza şi nivelul apei la locul prizei de apă, termenul mediu de îngheţ şi dezgheţ, consumul estimat al apelor şi conformitatea acesteia cu debitul minim în sursa de apă, datele privind caracteristicile curenţilor de apă;
    b) caracteristica sanitară generală a corpului de apă în partea care ar putea afecta calitatea apei la priză:
    - natura structurii geologice a corpului de apă, sol, vegetaţie, prezenţa pădurilor, terenurilor agricole, zonelor rezidenţiale;
    - întreprinderi industriale (numărul acestora, mărimea, localizarea, natura de producţie);
    - cauzele care afectează sau pot afecta înrăutăţirea calităţii apei în corpul de apă, căile şi locurile de eliminare a deşeurilor solide şi lichide în zona sursei, prezenţa de scurgeri menajere, industriale ce poluează corpul de apă, cantitatea de ape uzate evacuate, instalaţii pentru curăţarea acestora şi amplasarea lor;
    - distanta de la locul de deversare a apelor uzate pînă la priza de apă;
    - prezenţa altor cauze posibile de poluare a sursei (de transport maritim, cherestea plutitoare, adăpare, halde de iarna pe gheata, înot, sporturi pe apă, lucrări funciare, utilizarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor în agricultură etc.);
    c) caracteristica capacităţii de autopurificare a corpului de apă;
    d) pentru acumulările de apă, trebuie să se includă suplimentar date referitoare la suprafaţă oglinzii de apă şi volumul acumulatorului de apă, volum „util” şi „neutil”, regimul de alimentare şi utilizare, prelucrarea apei în acumulatorul de apă, planul acumulatorului, adîncimea minimă şi maximă, natura fundului, malurilor, sedimentele de pe fund, prezenţa înverzirii apei, vegetaţie, înnămolire, direcţia predominantă a vînturilor şi curenţilor, viteza apei în acumulatorul de apă.