*LPC1381/1997** Versiunea originala
ID intern unic:  374866
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1381
din  21.11.1997
Codul electoral*
Publicat : 29.12.2017 în Monitorul Oficial Nr. 451-463     art Nr : 768     Data intrarii in vigoare : 29.12.2017
    Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral. Prezentul cod stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor Parlamentului, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a referendumurilor.
    Parlamentul adoptă prezentul cod.
TITLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul 1
NOŢIUNI ŞI PRINCIPII GENERALE
    Articolul 1. Noţiuni generale
    În sensul prezentului cod se definesc următoarele noţiuni generale:
    afişe electorale – apeluri, declaraţii, fotografii şi alte materiale utilizate de concurenţii electorali în scop de agitaţie electorală;
    agitaţie electorală – acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali;
    alegător – cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;
    Registrul de stat al alegătorilor – sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, realizat în baza Registrului de stat al populaţiei, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei despre cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv despre cei din străinătate, care au atins vîrsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a alege;
    alegeri – în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile în Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale şi altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi înregistrarea candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării;
    alegeri anticipate – alegerea organului electiv în cazul încetării înainte de termen a mandatului sau dizolvării acestuia ori în cazul reorganizării administrativ-teritoriale;
    bloc electoral – uniune benevolă a 2 sau mai multe partide şi/sau a altor organizaţii social-politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi alegerilor locale generale, ori de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul alegerilor locale noi;
    campanie electorală – perioadă de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării;
    candidat – persoană care candidează pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile din partea partidelor, a altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale;
    candidat independent – persoană care îşi desemnează candidatura pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile independent de partide, de alte organizaţii social-politice şi de blocurile electorale;
    Centrul de instruire continuă în domeniul electoral – subdiviziune specializată, instituită în cadrul Comisiei Electorale Centrale în scopul sporirii calificării funcţionarilor electorali, perfecţionării profesionale continue a acestora, precum şi a altor subiecţi implicaţi în procesul electoral;
    circumscripţie electorală – unitate electorală  administrativă  în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile;
    circumscripție națională – circumscripție electorală de nivel național în care se organizează și se desfășoară alegerile deputaților în Parlament în baza votului reprezentării proporționale pe listele de partid;
    circumscripţie uninominală – circumscripție electorală în care se organizează şi se desfăşoară alegerile unui singur mandat de deputat în Parlament în baza votului majoritar;
    Cod de conduită – convenţie încheiată între concurenţii electorali şi reprezentanţii mass-media privind modul de desfăşurare şi de reflectare a campaniei electorale care exclude lezarea demnităţii şi imaginii concurenţilor electorali;
    concurenți electorali:
    – partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare în circumscripția națională;
   – candidaţii pentru funcţia de deputat în Parlament, desemnați de partidele politice, de alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale, sau candidații independenți, înregistraţi de consiliile electorale de circumscripție respective – în cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale;
    – candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidenţiale;
    – partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi persoanele care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în consiliul local şi care sînt înregistrate de consiliile electorale de circumscripţie respective – în cazul alegerilor locale;
     contestaţie – cerere de anulare sau revizuire a unui act, a  unei hotărîri sau acţiuni;
    Comisia Electorală Centrală – organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
    desemnarea candidaţilor – procedură de adoptare de către partide şi alte organizaţii social-politice, de către blocurile electorale a deciziilor asupra candidaturilor pentru funcţiile elective, desfăşurată în cadrul şedinţelor organelor de conducere ale partidelor şi altor organizaţii social-politice, ale blocurilor electorale, în conformitate cu statutele lor, după anunţarea datei alegerilor;
    domiciliu  – loc de trai permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate;
    declaraţie de şedere – procedură prin care cetăţeanul cu drept de vot declară locul aflării sale în ziua alegerilor;
    drept electoral – drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit;
    educaţie electorală  - activitate cu caracter educativ, apolitică, realizată de organizaţii şi grupuri ale societăţii civile, de instituţii de educaţie, de mass-media şi alte părţi interesate, menită să sporească gradul de cunoştinţe ale cetăţenilor privind procesele politice şi electorale, pentru exercitarea votului conştient şi liber exprimat. Educaţia electorală poate fi desfăşurată liber de subiecţii interesaţi, prin intermediul seminarelor, cursurilor de instruire, meselor rotunde, campaniilor informaţionale, dezbaterilor publice electorale şi altor acţiuni educaţionale nereglementate de Comisia Electorală Centrală sau de alte autorităţi;
    finanţarea campaniilor electorale – finanţarea directă şi/sau indirectă, precum şi susţinerea materială prin alte forme a concurenţilor electorali de către stat, persoane fizice şi/sau juridice;
    finanţarea partidelor politice – finanţarea directă şi/sau indirectă, adică oferirea, alocarea sau transmiterea în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip de către stat, persoane fizice şi/sau juridice;
    funcţionar electoral – persoană fizică care activează sau a activat, în condiţiile prezentului cod, în calitate de membru al consiliului electoral al circumscripţiei electorale sau al biroului electoral al secţiei de votare;
    grup de inițiativă – grup constituit din cetățeni cu drept de vot și înregistrat în condițiile prezentului cod de către Comisia Electorală Centrală pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului;
    listă de candidaţi – listă a candidaţilor desemnaţi de partide, de alte organizaţii social-politice, de blocurile electorale pentru  a participa la alegeri;
    listă electorală – listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază sau îşi au reşedinţa în raza unei secţii de votare;
    listă electorală suplimentară – listă electorală întocmită de organul electoral, în care se înscriu persoanele care nu au fost înscrise  în listele electorale principale;
    listă de subscripţie – listă cu semnături ale alegătorilor care susţin un oarecare candidat la alegeri sau iniţierea referendumului;
    localitate – unitate administrativ-teritorială organizată conform legii (raion, municipiu, oraş, sector, sat (comună), unitate administrativ-teritorială cu statut special);
    minim de locuri speciale de afişaj electoral – locuri special amenajate pentru afişaj electoral, amplasate într-o localitate. Panourile de afişaj electoral se amplasează uniform pe întreg teritoriul localităţii. Suprafaţa minimă acordată unui concurent electoral pe un panou este de 1 m2. Spaţiul de afişaj electoral oferit concurenţilor electorali trebuie să fie egal pentru toţi;
    observatori naţionali – reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova sau reprezentanţi ai concurenţilor electorali, acreditaţi de organele electorale în condiţiile prezentului cod;
    observatori internaţionali  – reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul electoral, acreditaţi de Comisia Electorală Centrală;
    Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali – organ constituit pe lîngă Comisia Electorală Centrală în perioada electorală în scopul acordării de asistenţă necesară observatorilor internaţionali pentru buna desfăşurare a procesului de monitorizare a alegerilor;
    organe electorale – organe care organizează desfăşurarea alegerilor Parlamentului, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;
    organizaţii social-politice – partide, fronturi, ligi, mişcări politice de masă, înregistrate în condiţiile Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice;
    partide – asociaţii benevole ale cetăţenilor, constituite şi înregistrate în condiţiile Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice;
    perioadă electorală – perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele alegerilor sînt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile;
    persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale – reprezentanţi şi observatori ai concurenţilor electorali în organele electorale, observatori acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie, observatori acreditaţi  de Comisia Electorală Centrală, precum şi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă;
    rapoarte privind finanţarea campaniilor electorale – rapoartele concurentului electoral privind fluxul mijloacelor băneşti, inclusiv mijloacele financiare acumulate, sursele de provenienţă a acestora şi cheltuielile efectuate în campania electorală;
    referendum – scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultare a cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit;
    Registrul funcţionarilor electorali – sistem de evidenţă (bază de date personale) la nivel naţional a funcţionarilor electorali, întoсmit de Comisia Electorală Centrală, în care se indică numele şi prenumele acestora, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, telefonul de contact, domiciliul, cine i-a desemnat, iar în cazul participării la alegeri, se indică data desfăşurării alegerilor şi calitatea deţinută în organele electorale;
    reşedinţă – loc de trai temporar, confirmat în buletinul de identitate;
    revocare – retragere de către instanţa de judecată a mandatului persoanei care ocupa o funcţie publică eligibilă, precum şi retragere a mandatului primarului prin referendum local.
    Articolul 2. Principiile participării la alegeri
    (1) Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
    (2) Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
    (3) Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
    Articolul 3. Vot universal
    Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
    Articolul 4. Vot egal
    (1) În cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
    (2) În cadrul alegerilor parlamentare, fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine – unul pentru circumscripția națională și celălalt pentru circumscripția uninominală. Fiecare vot are putere juridică egală.
    Articolul 5. Vot direct
    Alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.  
    Articolul 6. Vot secret
    Votarea la alegeri şi/sau referendum este secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.
    Articolul 7. Vot liber exprimat
    Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
    Articolul 8. Ziua alegerilor
    Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării sau al localităţii respective.  
    Articolul 9. Locul exercitării dreptului de vot
    (1) Dreptul de vot se exercită în localitatea în care alegătorul îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod.
    (2) În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa.
    Articolul 10. Votarea pentru un singur concurent electoral
   În cadrul unui scrutin, alegătorul votează pentru un singur concurent electoral, iar în cadrul unui referendum, el se pronunţă asupra unei singure opţiuni. În cadrul alegerilor parlamentare, alegătorul are dreptul la un singur vot în circumscripția națională și la un vot în circumscripția uninominală.               
Capitolul 2
DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES.
RESTRICŢII
    Articolul 11. Dreptul de a alege
    Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.  
    Articolul 12. Dreptul de a fi ales
    Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.  
    Articolul 13. Restricţii
    (1) Nu au dreptul de a alege persoanele:
    a) care nu întrunesc condiţiile prevăzute la art.11;
    b) care sînt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată. Despre existenţa unor astfel de cazuri, Ministerul Justiţiei informează primarul, iar după implementarea Registrului de stat al alegătorilor – Comisia Electorală Centrală.
    (2) Nu pot fi aleşi:
    a) militarii cu serviciul în termen;
    b) persoanele menţionate la alin.(1);
    c) persoanele care sînt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărîre judecătorească definitivă şi îşi ispăşesc pedeapsa în instituţii penitenciare, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie. Organele electorale sînt informate despre existenţa antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne;
    d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin hotărîre judecătorească definitivă. Organele electorale sînt informate despre existenţa interdicţiei de către Ministerul Justiţiei şi/sau de către Ministerul Afacerilor Interne.
    (3) Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sînt:
    a) viceprim-miniştrii, miniştrii şi membrii din oficiu ai Guvernului;
    b) conducătorii autorităţilor publice centrale;
    c) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor;
    d) primarii şi viceprimarii;
    e) pretorii şi vicepretorii.
TITLUL II
DISPOZIŢII COMUNE
Capitolul 3
ORGANELE ELECTORALE
    Articolul 14. Sistemul organelor electorale
    (1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie:
    a) Comisia Electorală Centrală;
    b) consiliile electorale de circumscripţie;
    c) birourile electorale ale secţiilor de votare.
    Articolul 15. Reprezentarea în organele electorale şi în instanţele de judecată
    (1) Concurenţii electorali pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au înregistrat, precum şi în organele electorale ierarhic inferioare, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ. Partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale care iau parte la scrutin pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ şi în Comisia Electorală Centrală. Reprezentantul desemnat în conformitate cu prevederile prezentului alineat poate apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral şi în instanţa de judecată.
    (2) Reprezentanţii concurenţilor electorali sînt confirmaţi de organele electorale respective în termen de 3 zile. Candidaturile propuse trebuie să fie persoane care au dreptul de a alege şi de a fi aleşi.
    (3) Drepturile şi obligaţiile generale ale reprezentanţilor concurenţilor electorali sînt stabilite prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către concurenţii electorali care îi desemnează.
Secţiunea 1
Comisia Electorală Centrală
    Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale
    (1) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sînt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
    (2) După confirmare de către Parlament, membrii Comisiei Electorale Centrale depun în şedinţa în plen a Parlamentului următorul jurămînt: “Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului”.
    (3) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul cod, de legislaţia în vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărîre a acesteia.
    (4) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar şi sigiliu cu imaginea stemei de stat.  
    Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale
    (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi din rîndul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numărul total al membrilor acesteia. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidată de doi membri ai Comisiei Electorale Centrale, aleşi cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a căror sarcină se pune supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor şi de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale, cu consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tîrziu de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii de confirmare a noii componenţe a Comisiei Electorale Centrale. Revocarea din funcţiile nominalizate se efectuează în cazurile prevăzute la art.16, 19 şi 20 din prezentul cod.
    (2) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.
   (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale activează permanent. Ceilalţi membri ai Comisiei sînt convocaţi de preşedintele Comisiei după caz. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire şi se supun prevederilor legislaţiei cu privire la statutul persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică.
    (4) În caz de vacanţă a unei funcţii din cele menţionate la alin.(1), vacanţa se completează urmînd aceeaşi procedură ca în cazul alegerii.
    (5) În decursul a două zile de la data constituirii, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţa publică componenţa, sediul şi modul de contactare pentru relaţii.
   (6) Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 5 ani. La expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi modificată. În cazul în care mandatul Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se prelungeşte de drept pînă la finele acestei perioade şi intrarea ulterioară în funcţie a noilor membri, dar cu cel mult 90 de zile.
    Articolul 18. Şedinţele şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale
    (1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor.
    (2) Comisia Electorală Centrală adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor. Hotărîrile de modificare, de completare şi de abrogare a hotărîrilor adoptate anterior se adoptă în aceleaşi condiţii.
    (3) Membrii Comisiei Electorale Centrale care nu sînt de acord cu hotărîrile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la hotărîrile respective.
   (4) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei acesteia, sînt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii.
    (5) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 19. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale
    (1) În calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane care deţin cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară, au o reputaţie ireproşabilă şi aptitudini pentru exercitarea activităţilor electorale, precum şi nu au în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
    (2) Pe durata mandatului, membrii Comisiei Electorale Centrale:
    a) nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice;
    b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;
    c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;
    d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii electorali, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod.
   (3) Înainte de confirmare, candidaţii la funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale sînt supuşi verificării în condiţiile Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice. Informaţia despre rezultatele verificării se dă publicităţii de către autoritatea care îi confirmă pe membrii Comisiei.
    (4) Drepturile membrilor Comisiei Electorale Centrale sînt stipulate în Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale.
    Articolul 20. Încetarea calităţii de membru al Comisiei
                         Electorale Centrale
    (1) Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:
    a) expirare a mandatului;
    b) demisie;
    c) demitere;
    d) imposibilitate a exercitării atribuţiilor;
    e) deces.
    (2) Membrul Comisiei Electorale Centrale este demis de către autoritatea care l-a desemnat în caz de:
    a) adoptare în privinţa lui a hotărîrii judecătoreşti definitive de condamnare pentru infracţiune săvîrşită;
    b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
    c) constatare, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu;
    d) încălcare gravă a Constituţiei Republicii Moldova şi a prezentului cod;
    e) rămînere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei  decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese;
    f) aflare în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
    g) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
    h) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
    (3) În cazul nerespectării condiţiilor menţionate la art.19 alin.(2), precum şi în cazul comiterii unor fapte incompatibile cu calitatea pe care o au, membrii Comisiei Electorale Centrale pot fi demişi. Sesizarea privind nerespectarea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (2) sau privind comiterea unor fapte incompatibile cu calitatea pe care o au se depune la autoritatea care i-a desemnat sau i-a confirmat pe membrii Comisiei.
    (4) Materialele privind demiterea se înaintează Curţii Supreme de Justiţie de către organele care au desemnat persoanele respective în componenţa Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către membrii Comisiei.
    (5) În baza hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie cu privire la demitere şi/sau în cazul încetării, înainte de expirarea mandatului, a calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale, autoritatea respectivă, în termen de 10 zile, desemnează, iar Parlamentul confirmă un nou membru pentru durata neexpirată a mandatului predecesorului.
    Articolul 21. Degrevarea de atribuţiile de serviciu.
                         Remunerarea
    (1) Pentru perioada electorală, membrii Comisiei Electorale Centrale care nu activează permanent sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent printr-o hotărîre a acesteia.
    (2) În perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale, alegeri locale generale, alegeri noi sau referendum republican), membrilor permanenţi ai Comisiei Electorale Centrale li se stabileşte un spor de 35 la sută la salariul mediu. Membrii Comisiei care nu activează permanent primesc, în perioada electorală, un salariu echivalent cu salariul secretarului Comisiei Electorale Centrale, stabilit pentru perioada respectivă, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.
    (3) Între perioadele electorale, membrii Comisiei care nu activează permanent primesc o indemnizaţie în mărime de 35 la sută din salariul mediu pe economie pentru fiecare şedinţă a Comisiei.
     Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale
                          Centrale
    (1) În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:
    a) studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;
    b) înaintează Guvernului  şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală;
    c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să  perfecţioneze procedurile electorale;
    d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale, colaborînd în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
    e) ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare, inclusiv în cele din străinătate;
    f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar;
    g) conlucrează, în  procesul de organizare şi desfăşurare  a alegerilor cu:
    - Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor*, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei;   
    - autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor de votare cu cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace tehnico-materiale;
    - Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;
    - întreprinderile şi instituţiile de stat, la  încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot  şi de aprovizionare cu echipament;
    - mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea  manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;
    - Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi oficiile consulare, la constituirea secţiilor de votare pentru cetăţenii aflaţi în străinătate;
    h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale a republicii;
    i) implementează programe de educaţie civică;
    j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor  în perioada electorală;
    k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;
    l) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;
    m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;
    n) stabileşte contacte cu  partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi  pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
    o) acordă consultaţii asociaţiilor obşteşti interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;
    p) organizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social-politice, cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, în calitate de reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice, ai blocurilor electorale în organele electorale sau ai potenţialilor candidaţi,  în calitate de funcţionari ai  aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniţiativă;
    q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;
    r) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice, cu blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale.
    s) ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia;
    t) iniţiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul apariţiei vacanţei la funcţia de deputat, conform procedurii stabilite de prezentul cod, și asigură, după caz, organizarea alegerilor parțiale pentru funcția de deputat în Parlament în condițiile prezentului cod;
    u) ridică mandatul de consilier local, în caz de incompatibilitate a funcţiei şi în caz de demisie (la cerere), în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale;
    v) declară vacant mandatul de consilier, în caz de deces, în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
    (2) În calitate de organ independent de supraveghere şi control privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
    a) elaborează şi emite actele normative necesare pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
   b) elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme metodologice) în scopul asistenţei activităţii financiare şi al instruirii partidelor politice şi a concurenţilor electorali în privinţa drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor acestora în procesul de administrare a finanţelor;
    c) colectează şi sistematizează rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor politice, rapoartele privind auditul partidelor politice şi rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale prezentate de concurenţii electorali;
    d) asigură publicarea pe pagina sa oficială a informaţiilor şi rapoartelor anuale privind gestiunea financiară a partidelor politice, precum şi a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale;
    e) examinează sesizările şi contestaţiile privind încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
    f) constată contravenţii şi încheie procese-verbale cu privire la contravenţiile ce vizează neprezentarea în termen ori prezentarea neconformă a rapoartelor financiare ale partidelor politice, ale altor organizaţii social-politice sau concurenţi electorali;
   g) aplică sau solicită aplicarea sancţiunilor, prevăzute de prezentul cod şi de Legea nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, pentru încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, sesizează organele competente privind încălcările ce sînt pasibile de răspundere contravenţională, penală sau privind încălcarea legislaţiei fiscale;
    h) cooperează şi acordă asistenţă informaţională la elaborarea unor studii independente de monitorizare a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale;
    i) studiază şi monitorizează aplicarea legislaţiei cu privire la  finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, înaintează Parlamentului şi Guvernului propuneri privind modificarea cadrului legislativ cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
    j) dispune de drept de acces la informaţiile deţinute de autorităţile publice de toate nivelurile şi la registrele de stat, inclusiv la date cu caracter personal, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;
    k) exercită alte atribuţii de supraveghere şi control  al respectării legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.
    Articolul 23. Aparatul Comisiei Electorale Centrale
    (1) Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de către Comisie. Personalul aparatului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii. Personalul aparatului este numit sau angajat în funcţie, în condiţiile legii, de către preşedintele Comisiei. În perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale, alegeri locale generale, alegeri noi şi referendumuri republicane), Comisia Electorală Centrală poate angaja, după caz, prin contract individual de muncă, personal în cadrul aparatului Comisiei, degrevînd persoanele respective de atribuţiile de la locul de muncă permanent.
    (2) Remunerarea angajaţilor permanenţi ai aparatului Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale, alegeri locale generale, alegeri noi şi referendumuri republicane), fiindu-le stabilit un spor la salariul mediu de 35 la sută.
    Articolul 24. Finanţarea activităţii Comisiei Electorale Centrale
    (1) Activitatea Comisiei Electorale Centrale este finanţată din bugetul de stat. Comisia estimează cheltuielile legate de funcţionarea sa, cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor ordinare, inclusiv cele pentru activităţile pe care preconizează să le desfăşoare pe parcursul următorului an bugetar, şi îşi planifică propriul buget anual.
    (2) Bugetul Comisiei Electorale Centrale pe anul următor, însoţit de avizul Guvernului, se prezintă spre examinare şi se aprobă de Parlament în termenele stabilite în calendarul bugetar.
    (3) Parlamentul trimite la Guvern bugetul aprobat al Comisiei Electorale Centrale pentru a fi inclus în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor.
    Articolul 25. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale
    (1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii.
    (2) Toate şedinţele la care Comisia Electorală Centrală examinează probleme electorale, inclusiv şedinţele la care urmează să adopte hotărîri asupra problemelor electorale, sînt deschise pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu 48 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, cînd trebuie anunţate într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.
    (3) Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa operaţiilor electorale, fapt ce permite mijloacelor de informare în masă şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei.
    Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în
                          perioada electorală
    (1) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:
    a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării alegerilor în condiţiile prezentului cod;
    b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;
    c) constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea acestor consilii;
    d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale;
    e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a alegerilor;
    f) stabileşte modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei suplimentare şi al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale, al declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate a candidaţilor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;
    g) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor;
    h) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării;
    i) asigură monitorizarea respectării principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în campania electorală pentru alegeri parlamentare şi pentru alegeri locale;
    j) face bilanţul alegerilor în întreaga ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;
    k) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;
    l) asigură instruirea funcţionarilor electorali şi oferă alegătorilor informaţii electorale prin intermediul mass-media şi oricînd la cerere;
    m) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii pe marginea lor;
    n) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora, determină numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevaţi şi termenul pentru care sînt degrevaţi;
    o) asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;
    p) adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale;
    q) aplică sancţiunile prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislaţiei electorale şi a celei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    Articolul 27. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral
    (1) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituţie publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social-politice, instruirea specializată a funcţionarilor electorali. La solicitare, instruirea poate fi acordată şi altor subiecţi implicaţi în procesul electoral (observatori, mass-media, autorităţi ale administraţiei publice locale etc.). Comisia Electorală Centrală poate decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a persoanelor care urmează instruirea în domeniul electoral.
    (2) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este finanţat din mijloace prevăzute în bugetul Comisiei Electorale Centrale, precum şi din mijloacele acordate ca asistenţă tehnică/financiară de organismele internaţionale, de donatorii externi şi interni.
    (3) Regulamentul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
Secţiunea a 2-a
Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale
de circumscripţie
    Articolul 28. Constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor
                          electorale de circumscripţie
    (1) Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund, de regulă, hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen, dacă codul nu prevede altfel.
    (2) Particularitățile constituirii circumscripțiilor electorale, precum și a consiliilor electorale de circumscripție respective, sînt prevăzute la art. 80 și 81.
    (3) Consiliile electorale de circumscripţie se constituie dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane, dintre care în consiliile de circumscripţie de nivelul doi cel puţin 3 persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice.
    (4) În cazul alegerilor şi referendumurilor locale, candidaturile a 2 membri ai consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întîi se propun de către consiliul local de nivelul întîi, iar în cazul cînd lipsesc aceste propuneri, ei sînt numiţi de Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcţionarilor electorali. Candidaturile celorlalţi membri se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, cîte unul de la fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, iar dacă nu este suficient, numărul rămas de membri se completează de Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali. Pe măsura posibilităţii, în componenţa consiliilor electorale de circumscripţie se includ persoane cu studii juridice superioare.
    (5) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, referendumurilor republicane şi alegerilor locale generale, candidaturile a 2 membri ai consiliului electoral de circumscripţie de nivelul doi se propun de către judecătorie sau, după caz, de către curtea de apel, candidaturile altor 2 membri – de către consiliile locale de nivelul doi şi Adunarea Populară a Găgăuziei. Candidaturile celorlalţi membri se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, cîte unul de la fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, iar dacă nu este suficient, numărul rămas de membri se completează de Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali.
    (6) În cazul cînd partidele şi alte organizaţii social-politice nu prezintă candidaturile lor în componenţa consiliului electoral de circumscripţie cel tîrziu cu 7 zile înainte de expirarea termenului de constituire a acestuia, numărul necesar de candidaturi se completează de către consiliile locale şi Adunarea Populară a Găgăuziei, iar dacă nici acestea nu prezintă candidaturile, consiliul electoral se completează de Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali. În cazul în care consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi funcţia de birou al secţiei de votare, membrii propuşi de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament nu pot fi membri de partid.
    (7) Membrii consiliului electoral de circumscripţie propuşi de instanţele judecătoreşti şi de consiliile locale nu pot fi consilieri în consiliile locale, deputaţi în Adunarea Populară a Găgăuziei şi/sau membri de partid.
    (8) În decursul a 3 zile de la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, membrii acestuia aleg din rîndurile lor, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul consiliului, comunicînd imediat Comisiei Electorale Centrale rezultatele acestor alegeri.
    (9) În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţa publică componenţa şi sediul său, modul de contactare pentru relaţii.
    (10) Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor.
   (11) Consiliul electoral de circumscripţie este asistat de un aparat, al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului electoral de circumscripţie. Pentru perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent, funcţionarilor aparatului consiliului degrevaţi din unităţile bugetare li se menţine salariul la locul de muncă permanent şi li se plăteşte, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri, o recompensă egală cu 25 la sută din salariul mediu pe economie din anul precedent, iar celor degrevaţi din afara unităţilor bugetare sau convocaţi (pensionari, persoane temporar neangajate în cîmpul muncii) li se plăteşte, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri, o recompensă egală cu un salariu mediu pe economie din anul precedent.
    Articolul 29. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie
    Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:
    a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi  referitoare la desfăşurarea alegerilor;
    b) constituie  birourile electorale ale secţiilor de  votare  şi supraveghează  activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;
    c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
    d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei  publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
    e) asigură aprovizionarea  birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
    f) înregistrează candidații, inclusiv pe cei independenți, şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale, aduce la cunoştinţa publică informaţii despre aceştia;
    g) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale concurenților electorali, publică rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale, în conformitate cu prevederile prezentului cod;
    h) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale de nivelul întîi şi ai birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestor consilii şi birouri, propune degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale de nivelul doi;
    i) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării;
    j) adună informaţii de la  birourile electorale ale  secţiilor de votare privind prezentarea  alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;
    k) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, a acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali, precum şi pe cele ce ţin de finanţarea candidaţilor independenţi în alegerile locale şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
    l) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Secţiunea a 3-a
Secţiile de votare şi birourile electorale
ale secţiilor de votare
    Articolul 30. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor
                         electorale ale secţiilor de votare
    (1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare.
    (2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi termen. Sediile secţiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încît să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vîrstă şi cu dizabilităţi.
    (3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.
    (4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.  
    (5) În cazul alegerilor locale noi, parţiale, al referendumului local, cînd nu se constituie consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie de nivelul întîi.
    (6) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din circumscripţie şi aduc la cunoştinţa publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru votare şi modul de contactare pentru relaţii.
    (7) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe, sectoare, din comune şi sate, în ordine alfabetică.
    (8) Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.
   (9) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în acelaşi termen.
    (10) Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, cîte unul de la fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, iar dacă nu este suficient, numărul rămas de membri se completează de consiliul electoral de circumscripţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de partid. În cazul cînd partidele şi alte organizaţii social-politice nu prezintă candidaturile lor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare cel tîrziu cu 7 zile înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de candidaturi se completează de către consiliul local, iar dacă nici acesta nu prezintă candidaturile, biroul electoral se completează de consiliul electoral de circumscripţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali.
    (11) În decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare, membrii acestuia aleg din rîndul lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului, adoptă hotărîrea respectivă, comunicînd-o imediat consiliului electoral de circumscripţie şi aducînd la cunoştinţa publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de contactare pentru relaţii.
    (12) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri.
    Articolul 31. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare
                         din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare
                         din străinătate
    (1) Toate secțiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularitățile prevăzute de prezentul cod.
    (2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.
    (3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin. (2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.
    (4) La deschiderea secțiilor de votare din străinătate se va ține cont de următoarele criterii:
    a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință;
    b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;
    c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;
    d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
    e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din partea autorităților țării de reședință, în condițiile legii.
    (5) Biroul electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din cadrul acestora sau al personalului altor instituţii ale serviciului diplomatic, şi din 6–10 reprezentanţi ai partidelor şi altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, cîte unul desemnat de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică. Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii partidelor şi ai altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament se face de către consiliul electoral de circumscripţie Chişinău, iar în cazul în care numărul persoanelor propuse este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sînt completate de către Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali, cu persoane de o bună reputaţie, fără apartenenţă politică, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
    (6) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secţiile de votare constituite peste hotare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul cînd nu sînt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.
    (7) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sînt transmise, prin mijloace electronice, la consiliul electoral de circumscripţie în cel mult 24 de ore de la închiderea secţiilor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic, iar în cazul unor neconcordanţe şi neajunsuri probate suficient, acestea se corectează de către consiliul electoral de circumscripţie Chişinău.
    Articolul 32. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare
                          pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria)
                          și a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localitățile
                          din stînga Nistrului (Transnistria)
    (1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale. La formarea respectivelor secții de votare, Comisia Electorală Centrală va ține cont de organizarea administrativ-teritorială și va asigura accesul alegătorului la procesul electoral și la organele electorale respective.
    (2) Organul electoral responsabil va forma secții de votare distincte pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Secțiile de votare în cauză se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art. 28 și art. 81 alin. (3).
    (3) La deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular, următoarele criterii:
    a) secțiile de votare se vor deschide în unitățile administrativ-teritoriale aflate sub control constituțional al autorităților Republicii Moldova, atît de pe malul stîng, cît și de pe malul drept al Nistrului;
    b) pentru localitățile din stînga Nistrului vor fi deschise secții de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
    c) la deschiderea secțiilor de votare se va ține cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente și de hotarele circumscripției electorale în raport cu domiciliul alegătorului, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.
    (4) La formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), prevederile art. 30 se aplică în modul corespunzător. Organul administrației publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral respectiv al secției de votare este cel de la sediul secției de votare deschise pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria).
    (5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secțiile de votare în cauză, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul cînd nu sînt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din fondul de rezervă al Guvernului.
    Articolul 33. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare
    Biroul electoral al secţiei de votare:
    a) păstrează listele electorale, asigură integritatea acestora şi a buletinelor de vot;
    b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare în acestea şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;
    c) întocmeşte liste electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale de bază;
    d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;
    e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;
    f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, ale căror copii se anexează la raportul biroului;
    g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
    h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod;
    i) asigură accesul alegătorilor, observatorilor şi concurenţilor electorali la informaţia din Registrul de stat al alegătorilor şi listele electorale.
Secţiunea a 4-a
Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale,
organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

    Articolul 34. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale
    (1) Autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora sînt obligate să sprijine consiliile şi birourile electorale în exercitarea atribuţiilor lor, să le furnizeze informaţiile şi materialele necesare pentru activitate. Sprijinul din partea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora se acordă numai la cerere şi nu se poate manifesta prin acţiuni vădit disproporţionate faţă de necesităţile existente.
    (2) Consiliul şi biroul electoral pot sesiza autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora, în probleme de organizare şi desfăşurare a alegerilor, acestea fiind obligate să examineze sesizarea şi să dea răspuns în decursul a 3 zile de la data primirii ei, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
    Articolul 35. Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor
                         electorale
    (1) Pe durata perioadei electorale, şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt convocate şi conduse de către preşedinte, iar în cazul absenţei acestuia sau la rugămintea lui, de către vicepreşedinte. Şedinţa poate fi convocată, de asemenea, la cererea a cel puţin 1/3 din membrii consiliilor şi birourilor.
    (2) Şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt deliberative dacă la ele sînt prezenţi mai mult de 1/2 din membrii lor. Hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale se adoptă, prin vot deschis, cu votul majorităţii membrilor lor şi se semnează de preşedinte şi secretar. În cazul parităţii de voturi, hotărîrea nu se adoptă, iar examinarea cauzei se amînă pentru şedinţa imediat următoare. Membrii consiliilor sau ai birourilor care nu sînt de acord cu hotărîrile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.
    (3) Hotărîrile consiliului şi biroului electoral, adoptate în limitele competenţei lor, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele lor, precum şi pentru toţi cetăţenii.
    (4) Comisia Electorală Centrală determină numărul de membri ai organelor electorale care pot fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent şi termenul acestor degrevări. Persoanelor degrevate din unităţile bugetare li se menţine salariul la locul de muncă permanent şi li se plăteşte, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri, o recompensă egală cu 25 la sută din salariul mediu pe economie din anul precedent, iar în cazul degrevării din afara unităţilor bugetare sau convocării pensionarilor, a persoanelor temporar neangajate în cîmpul muncii, acestora li se stabileşte, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri, o recompensă egală cu un salariu mediu pe economie din anul precedent. Persoanelor nedegrevate membre ale organelor electorale, pentru activitatea în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor, li se stabileşte, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri, o recompensă în mărime de 15 la sută din salariul mediu pe economie din anul precedent.
    (5) Funcţionarii publici, membri ai organelor electorale şi membri ai aparatelor de lucru ale acestor organe, degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent pentru perioada electorală îşi păstrează statutul de funcţionar public.
    (6) Se permite, în caz de necesitate, de a încheia contracte de muncă individuale pentru perioada îndeplinirii unor activităţi determinate. Cheltuielile în cauză se efectuează din contul mijloacelor alocate pentru alegeri.
    (7) Membrii consiliilor şi birourilor electorale nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale nu pot fi soţii, afinii şi rudele de gradul întîi şi doi ale candidatului la alegeri. Judecătorii desemnaţi în componenţa consiliilor electorale nu pot examina litigiile cu caracter electoral din circumscripţia respectivă începînd cu data formării consiliului.
    (8) Preşedinţii consiliilor şi birourilor electorale sînt obligaţi să asigure păstrarea şi returnarea bunurilor primite de la Comisia Electorală Centrală, purtînd răspundere materială conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 36. Modificarea componenţei consiliilor şi birourilor
                         electorale
    (1) Calitatea de membru al consiliului sau biroului electoral încetează:
    a) la cerere;
    b) prin revocare.
    (2) Membrul consiliului electoral sau al biroului electoral este revocat de organul (autoritatea) sau concurentul electoral care l-a desemnat, pentru încălcarea interdicţiilor stabilite la art.35 alin.(7), pentru lezarea drepturilor electorale ale alegătorilor, pentru absenţa consecutivă nemotivată la 2 şedinţe ale organului electoral sau pentru refuzul de executare a deciziilor organului electoral din care face parte, constatate prin hotărîre a organului electoral din care acesta face parte. În cazul cînd hotărîrea a fost contestată, revocarea se face după confirmare de către organul electoral ierarhic superior.
    (3) Dacă un membru îşi dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral pînă în ziua precedentă alegerilor, în locul lui poate fi desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod.
    Articolul 37. Dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale
    (1) Consiliile şi birourile electorale, constituite în condiţiile prezentului cod, îşi încetează activitatea şi sînt dizolvate, prin hotărîre a acelui organ electoral care le-a constituit, de îndată ce Comisia Electorală Centrală (consiliul electoral de circumscripţie respectiv) a adus la cunoştinţă publică rezultatele finale.
    (2) De regulă, consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare încetează să mai activeze de îndată ce acestea au prezentat documentele respective la Comisia Electorală Centrală şi, după caz, în instanţa de judecată.
    (3) După dizolvarea consiliilor sau birourilor electorale în condiţiile prezentului articol, membrii degrevaţi ai acestora încetează să fie remuneraţi şi revin la locul lor permanent de muncă.
Capitolul 4
ASIGURAREA MATERIALĂ A DESFĂŞURĂRII
ALEGERILOR ŞI FINANŢAREA CAMPANIILOR ELECTORALE
    Articolul 38. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea
                         alegerilor
    (1) Cheltuielile legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor le suportă statul.
    (2) Cuantumul mijloacelor financiare este stabilit de Parlament în limitele prevăzute de legea bugetului de stat pe anul în care au loc alegerile. Propunerile respective se înaintează Guvernului de către Comisia Electorală Centrală. După examinarea lor, Guvernul le prezintă spre aprobare Parlamentului. În cazul în care cheltuielile pentru anul în curs nu sînt prevăzute în bugetul de stat, cuantumul acestora se stabileşte de Parlament, la propunerea Comisiei Electorale Centrale.
    (3) Mijloacele financiare, în cuantumul stabilit de Parlament, se transferă lunar pe contul Comisiei Electorale Centrale în limita bugetului aprobat. După încheierea alegerilor, Comisia Electorală Centrală prezintă Parlamentului, într-un termen cît mai scurt posibil, un raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate împreună cu avizul Curţii de Conturi.
    (4) Mijloacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de stat.
    (5) Modul de distribuire şi de folosire a mijloacelor financiare, precum şi modul de publicare a raportului privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.
    (6) Autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pun la dispoziţia consiliilor şi birourilor electorale localurile şi echipamentul necesar pentru organizarea, desfăşurarea şi totalizarea rezultatelor alegerilor.
    (7) Membrii organelor electorale şi membrii aparatelor de lucru ale acestor organe beneficiază de o zi liberă – ziua de luni imediat următoare zilei alegerilor.
    Articolul 39. Interzicerea subvenţionării din străinătate
    (1) Se interzice finanţarea directă şi/sau indirectă, precum şi susţinerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale ale candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de către alte state, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii străine, internaţionale şi mixte, precum şi de către persoanele fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. Sumele astfel primite se confiscă prin hotărîre a instanţei de judecată şi se fac venit la bugetul de stat conform prevederilor legislaţiei penale şi contravenţionale.
    (2) Prevederile alin. (1) nu pot fi interpretate şi aplicate în sensul limitării finanţărilor alocate deschis şi transparent, cu scopul sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor democratice, a standardelor internaţionale pentru alegeri libere, democratice şi corecte.a campaniilor electorale
    (1) Statul acordă concurenţilor electorali credite fără dobîndă.
    (2) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanţelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral ce l-a desemnat. Cererea de acordare a creditului se depune la Ministerul Finanţelor.
    (3) Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă din contul statului.
    (4) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să restituie creditul alocat din bugetul de stat pentru desfăşurarea campaniei sale electorale în termen de 2 luni de la retragerea candidaturii.
    (5) Concurenţii electorali care au obţinut mai puţin de trei la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară  sau în circumscripţiile respective, inclusiv candidaţii independenţi care nu au fost aleşi, vor restitui creditele primite din bugetul de stat  în termen de 2 luni de la data încheierii votării. Ceilalţi  concurenţi electorali vor restitui creditele în termen de 4 luni.
    (6) În cazul în care primarul ales şi validat refuză să exercite mandatul, el restituie cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
    Articolul 40. Susţinerea materială de către stat a campaniilor
                          electorale
    (1) Statul acordă concurenţilor electorali credite fără dobîndă.
    (2) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanţelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral ce l-a desemnat. Cererea de acordare a creditului se depune la Ministerul Finanţelor.
    (3) Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă din contul statului.
    (4) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să restituie creditul alocat din bugetul de stat pentru desfăşurarea campaniei sale electorale în termen de 2 luni de la retragerea candidaturii.
    (5) Concurenţii electorali care au obţinut mai puţin de trei la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară  sau în circumscripţiile respective, inclusiv candidaţii independenţi care nu au fost aleşi, vor restitui creditele primite din bugetul de stat  în termen de 2 luni de la data încheierii votării. Ceilalţi  concurenţi electorali vor restitui creditele în termen de 4 luni.
    (6) În cazul în care primarul ales şi validat refuză să exercite mandatul, el restituie cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
    Articolul 41. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a
                         campaniilor electorale
    (1) Pentru finanţarea activităţii partidelor politice, grupurilor de inițiativă şi a campaniilor electorale pot fi utilizate doar resurse financiare provenite din activitatea de muncă, de întreprinzător, ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.
    (2) Finanţarea directă şi/sau indirectă a grupurilor de inițiativă, precum şi susţinerea materială prin alte forme a campaniilor electorale ale concurenţilor electorali de către persoane fizice sau juridice se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) concurentul electoral deschide la bancă un cont cu menţiunea „Fond electoral”, transferînd în el mijloace financiare proprii, precum şi alte mijloace băneşti primite în condiţiile legii de la persoane fizice cetăţeni ai Republicii Moldova ori de la persoane juridice din ţară şi anunţă Comisia Electorală Centrală despre persoana responsabilă de finanţele sale (trezorierul). Candidaţii în alegeri nu pot fi desemnaţi trezorieri;
    b) contul cu menţiunea „Fond electoral” poate fi deschis şi pînă la înregistrarea concurentului electoral, cu condiţia ca orice încasări şi cheltuieli de pe acest cont să se facă doar după înregistrarea concurentului electoral;
    c) concurentul electoral care nu-şi deschide un cont la bancă cu menţiunea „Fond electoral” informează despre aceasta Comisia Electorală Centrală şi desfăşoară doar activităţi de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare;
    d) plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, luînd ca bază de calcul un coeficient înmulţit cu numărul de alegători din circumscripţia electorală în care au loc alegerile;
    e) plafoanele donaţiilor din partea persoanelor fizice şi juridice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie 50 şi, respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv;
    f) persoanele juridice pot vira mijloace băneşti pe contul „Fond electoral” numai prin transfer, împreună cu o notă informativă despre inexistenţa cotei de stat, străine sau mixte în capitalul social şi cu o declaraţie pe propria răspundere privind lipsa restricţiilor prevăzute la lit. d);
    g) persoana juridică care transferă mijloace băneşti pe contul „Fond electoral” îi va informa pe acţionarii sau pe membrii săi despre operaţiunile astfel efectuate;
    h) donaţiile oferite în numerar de către persoanele fizice se însoţesc de un formular completat care se anexează la documentele contabile ale concurentului electoral susţinut. Modelul formularului privind donaţiile oferite în numerar se aprobă de Comisia Electorală Centrală;
    i) mijloacele financiare din fondul electoral pot fi utilizate numai după declararea lor la Comisia Electorală Centrală sau la consiliul electoral de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale;
    j) mijloacele financiare transferate pe conturile cu menţiunea „Fond electoral” nu pot fi folosite în scopuri personale.
    (3) Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor politice, grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale/ concurenţilor electorali de către:
    a) persoanele  juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital mixt, de către alte state sau organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţii politice internaţionale;
    b) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;
    c) persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova din veniturile obţinute în afara ţării;
    d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;
    e) persoanele juridice care, cu un an înainte de începerea perioadei electorale, au desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice, precum şi de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt;
    f) persoanele anonime sau în numele unor terţi;
    g) persoanele fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova;
    h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.
    (4) Toate cheltuielile pentru campania electorală se efectuează din mijloacele de pe contul cu menţiunea „Fond electoral”.
    (5) Concurenţilor electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere.
   (6) Prevederile alin. (5) nu se vor aplica în cazul cadourilor simbolice, reprezentînd publicitate electorală sau politică, confecţionate din mijloace declarate de pe contul „Fond electoral”, care poartă simbolica concurentului electoral şi a căror valoare de piaţă nu depăşeşte 2 unităţi convenţionale.
    (7) Banca în care sînt deschise conturi cu menţiunea „Fond electoral” informează Comisia Electorală Centrală despre mijloacele băneşti virate în contul concurenţilor electorali zilnic ori la cererea Comisiei.
   (8) În termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale, radiodifuzorii sînt obligaţi să dea publicităţii condiţiile în care oferă spaţiu publicitar (inclusiv preţul/minut) şi alte servicii conexe concurenţilor electorali, informînd Comisia Electorală Centrală şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Comisia Electorală Centrală publică aceste informaţii pe pagina sa oficială.
    (9) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să ofere sprijin Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie în activitatea de supraveghere şi control al respectării legislaţiei cu privire la finanţarea campaniilor electorale.
   (10) Prevederile prezentului cod referitoare la condițiile, modul, restricțiile și responsabilitatea finanțării campaniilor electorale ale candidaților în alegeri, a concurenților electorali și a referendumurilor se vor aplica corespunzător și grupurilor de inițiativă. Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 42. Registrul de stat al alegătorilor
    (1) Registrul de stat al alegătorilor reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a alege. Modul de formare, administrare, corectare şi actualizare a Registrului de stat al alegătorilor se stabileşte prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
    (2) Formarea listelor electorale se face de către Comisia Electorală Centrală în baza Registrului de stat al alegătorilor constituit în baza Registrului de stat al populaţiei, a cărui autoritate deţinătoare pune gratuit la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, cel tîrziu pînă la data de 31 ianuarie, precum şi periodic, iar în cazul desfăşurării alegerilor – şi odată cu anunţarea datei alegerilor, datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului de stat al alegătorilor.
    (3) În Registrul de stat al alegătorilor se înscriu pentru fiecare alegător următoarele date:
    a) numele şi prenumele;
    b) data, luna şi anul naşterii;
    c) numărul de identificare de stat (IDNP);
    d) adresa de domiciliu (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul);
    e) adresa de reşedinţă (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul);
    f) seria şi numărul actului de identitate (buletin de identitate, paşaport, livret).
    (4) Alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi alegătorii aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul de stat al alegătorilor cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă.
    (5) Persoanele decedate şi persoanele care au pierdut cetăţenia Republicii Moldova se radiază din Registrul de stat al alegătorilor conform informaţiei prezentate de autoritatea deţinătoare a Registrului de stat al populaţiei. Persoanele care au pierdut drepturile electorale se menţin în Registrul de stat al alegătorilor cu menţiunea “A pierdut dreptul electoral” şi nu se includ în listele electorale.
    (6) Datele şi informaţiile cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor sînt destinate exclusiv proceselor electorale şi sînt accesibile pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale, fiecare alegător avînd acces doar la informaţia personală.
    Articolul 43. Rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale
    (1) Partidele politice şi blocurile electorale, grupurile de inițiativă, precum şi candidaţii independenţi, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, prezintă Comisiei Electorale Centrale, în termen de 3 zile de la deschiderea contului cu menţiunea „Fond electoral” şi, ulterior, săptămînal, un raport despre mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, atît în format electronic cît şi pe suport de hîrtie, sub semnătura persoanelor responsabile. Modelul raportului se aprobă de către Comisia Electorală Centrală şi conţine următoarele informaţii:
    a) datele de identificare ale persoanei fizice sau juridice care a donat mijloace financiare;
    b) lista tuturor donaţiilor primite, inclusiv natura şi valoarea fiecărei donaţii în bani, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii;
    c) valoarea totală a donaţiilor şi numărul donatorilor;
    d) lista donaţiilor rambursate ca urmare a depăşirii plafoanelor stabilite la art. 41 alin. (2)  lit. e);
    e) datele de identificare ale persoanei fizice sau juridice căreia i-au fost achitate mijloace financiare din contul „Fond electoral” şi scopul cheltuielilor respective;
    f) sumele datoriilor, numerele actelor financiare de evidenţă şi alte informaţii concludente;
    g) informaţia contabilă a persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic respectiv pentru perioada corespunzătoare.
    (2) Rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale, primite în condiţiile alin. (1), sînt verificate în prealabil de Comisia Electorală Centrală în ceea ce priveşte caracterul complet al informaţiei şi corespunderea cu cerinţele de întocmire a acestora.
   (3) Dacă raportul prezentat de un partid politic, bloc electoral sau candidat independent în condiţiile alin. (1) este incomplet, Comisia Electorală Centrală are dreptul să solicite concurentului electoral respectiv date suplimentare, iar acesta este obligat să le prezinte în termen de 3 zile lucrătoare din momentul solicitării.
    (4) Rapoartele sînt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la primirea lor, respectînd legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
    (5) Candidaţii independenţi în alegerile locale vor prezenta la consiliul electoral de circumscripţie corespunzător, în termen de 3 zile de la deschiderea contului cu menţiunea „Fond electoral” şi, ulterior, o dată la două săptămîni, rapoarte privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, conform modelului de raport aprobat de Comisia Electorală Centrală. În termen de 2 zile de la recepţionarea rapoartelor, consiliile electorale de circumscripţie vor asigura accesul persoanelor interesate la rapoartele prezentate de candidaţii independenţi şi le vor expedia spre publicare pe paginile web ale autorităţilor administraţiei publice locale corespunzătoare, respectînd legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
    (6) Rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale pentru întreaga perioadă electorală se vor prezenta la Comisia Electorală Centrală de către concurenţii electorali înregistraţi cel tîrziu cu 2 zile înainte de ziua alegerilor. Rapoartele se publică pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea lor, respectînd legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
    (7) În perioada electorală, partidele politice au dreptul să accepte donații doar direct pe contul „Fond electoral”, în conformitate cu regulile stabilite de prezentul cod. Partidul politic poate transfera pe contul „Fond electoral” mijloacele financiare proprii deținute pe contul său la data începerii perioadei electorale, cu condiția prezentării raportului financiar la Comisia Electorală Centrală în care se indică datele prevăzute la alin. (1).
    (8) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă formulare pentru rapoartele privind veniturile şi cheltuielile din campania electorală. La rubrica cheltuieli se vor include următoarele informaţii:
    a) costurile întrunirilor şi evenimentelor electorale, inclusiv costurile aferente (chirie, scenă, prestaţii scenice, sonorizare, standuri, afişe, cheltuieli de protocol, securitate, reflectarea evenimentului în mass-media etc.);
    b) cheltuielile de publicitate, inclusiv la televiziune, radio, în alte mijloace de informare electronice, în presa scrisă, pe panouri, pe alte platforme publicitare stradale sau mobile;
    c) cheltuielile pentru materialele promoţionale, inclusiv pentru programul electoral al partidului, postere, steguleţe, tricouri, alte articole promoţionale oferite gratuit în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (6);
    d) cheltuielile pentru transportul de persoane şi bunuri;
    e) costul serviciilor de sondare a  opiniei publice;
    f) costurile suplimentare de întreţinere: pentru închirierea unor birouri în scop electoral, pentru salariile personalului angajat temporar în scop electoral;
    g) costurile de delegare sau detaşare a persoanelor;
    h) cheltuielile de consultanţă electorală şi politică.
    (9) Dacă informaţia prezentată de un partid politic sau bloc electoral în condiţiile alin. (8) este incompletă, Comisia Electorală Centrală are dreptul să solicite concurentului electoral respectiv date suplimentare privind mărimea fiecărei încasări în contul acestuia şi despre provenienţa acestor mijloace.
    (10) Toate serviciile și acțiunile prevăzute la alin. (8), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor și în perioada campaniei electorale în favoarea candidatului sau concurentului electoral se evaluează de către grupul de inițiativă și de către concurentul electoral și se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Capitolul 5
LISTELE ELECTORALE
    Articolul 44. Listele electorale
    (1) Listele electorale, întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor, sînt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază ori îşi au reşedinţa pe teritoriul unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
    (2) În lista electorală se indică:
    a) localitatea şi numărul secţiei de votare;
    b) numele şi prenumele, anul naşterii alegătorului;
    c) domiciliul/reşedinţa alegătorului;
    d) numărul de identificare de stat (IDNP);
    e) seria şi numărul actului de identitate.
    (3) Listele electorale se întocmesc, în cazul comunelor, pe sate şi, după caz, pe străzi, iar în cazul oraşelor şi municipiilor – pe străzi şi blocuri, repartizarea alegătorilor făcîndu-se în baza informaţiei prezentate de autorităţile administraţiei publice locale respective.
    (4) Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi militare, precum şi membrii familiilor acestora, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor militare, precum şi membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.
    (5) Pentru secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza propriei declaraţii de şedere ori a datelor prezentate de conducătorii instituţiilor menţionate.
    (6) Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc şi pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective. La începutul perioadei electorale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţa publică şi actualizează listele electorale deţinute. Cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează. Listele actualizate se trimit imediat Comisiei Electorale Centrale.
    (7) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare corespunzător domiciliului precedent, la solicitarea alegătorului şi pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă primirea acestuia, semnînd în lista electorală în dreptul numelui său, la rubrica “Notă”, unde este indicată data eliberării, numărul certificatului pentru drept de vot şi numele membrului biroului electoral care l-a eliberat. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale, certificatul pentru drept de vot se eliberează dacă noul domiciliu este pe teritoriul aceleiași circumscripţii uninominale.
    (8) Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la organul administraţiei publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii. Autorităţile administraţiei publice locale respective comunică neîntîrziat informaţia în cauză Comisiei Electorale Centrale.
    (9) Listele electorale se transmit de către Comisia Electorală Centrală autorităţilor administraţiei publice locale/misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor, în 3 exemplare oficiale, ştampilate şi cu alte semne de protecţie pe fiecare pagină. Două exemplare ale listelor se transmit imediat biroului electoral al secţiei de votare, iar un exemplar se păstrează la primărie/misiunea diplomatică sau oficiul consular.
    (10) Modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea şi declaraţia alegătorului, copia actelor de identitate.
    Articolul 45. Verificarea listelor electorale
    (1) Listele electorale se fac accesibile în localurile secţiilor de votare, precum şi se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afişe, internet), sediul secţiei de votare la care ei vor putea vota.
    (2) Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.
    (3) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă procedura de întocmire, verificare şi actualizare a listelor electorale, reglementînd expres aspectele privind: transmiterea listelor la birourile electorale; includerea/excluderea alegătorilor de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; prezentarea ulterioară a listelor electorale finale şi alte aspecte necesare.
Capitolul 6
DESEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA
CANDIDAŢILOR
    Articolul 46. Desemnarea candidaţilor
    (1) În cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, procesul de desemnare a candidaţilor începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie conform art. 131.
    (2) Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:
    a) partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu legislaţia în vigoare;
    b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor (regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-politice ce le-au constituit, care sînt înregistrate de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi alegerilor locale generale, sau de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul alegerilor noi. Candidaţii vor fi desemnaţi în decursul a 15 zile de la data constituirii blocurilor electorale, iar în cazul în care acestea s-au constituit pînă la începerea perioadei electorale – în decursul a 15 zile de la începerea acestei perioade;
    c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură (candidaţii independenţi).
    (3) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.
    (4) Partidele politice care vor respecta cota de cel puțin 40% de candidați femei înaintați în circumscripțiile uninominale vor beneficia de o majorare a suportului bugetar de cel puțin 10% din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid și de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în circumscripția uninominală conform legislației privind partidele politice și procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală.
    (5) Declaraţiile candidaţilor privind consimţămîntul lor de a candida se depun personal după cum urmează:
    a) declaraţiile candidaţilor la alegerile în Parlament și ale candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova se depun la Comisia Electorală Centrală;
    b) declaraţiile candidaţilor pentru funcţiile de primar şi consilier al consiliului local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscripţie.
    Articolul 47. Colectarea semnăturilor în susţinerea candidaților,
                          inclusiv a candidaților independenți, şi pentru iniţierea
                          referendumului
    (1) Semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului din circumscripția uninominală, inclusiv a celui independent, sau pentru iniţierea referendumului. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale, precum și în cazul alegerilor locale, semnăturile se colectează numai în circumscripţiile în care candidează concurenții electorali.
    (2) Au dreptul de a colecta semnături candidaţii, inclusiv cei independenţi, şi membrii grupurilor de iniţiativă care desemnează şi/sau susţin acești candidați la alegeri, persoanele împuternicite de aceştia, precum şi membrii grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului.
    (3) În listele de colectare a semnăturilor în susţinerea candidatului independent, precum şi pentru iniţierea referendumului, denumite în continuare liste de subscripţie, se indică numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, domiciliul şi apartenenţa politică a candidatului, precum şi numele şi prenumele persoanei care colectează semnăturile. Lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază într-o singură localitate.
    (4) În lista de subscripţie, susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului completează personal numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura. În cazul în care susținătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sînt completate de membrul grupului de inițiativă sau de o altă persoană împuternicită să colecteze semnăturile, semnătura în lista de subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant legal al acestuia.
    (5) Un alegător poate susţine, prin semnătură, un singur candidat în cadrul unui scrutin.
    (6) Membrul grupului de inițiativă care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de subscripţie. La sfîrşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.
    (7) Particularitățile colectării semnăturilor pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale de peste hotarele țării și din circumscripțiile uninominale pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) în cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale sînt prevăzute de prezentul cod.
    Articolul 48. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
    (1) După primirea listelor de subscripţie, organul electoral respectiv începe verificarea autenticităţii semnăturilor de pe liste, dreptul de vot al persoanelor înscrise în liste, adresa domiciliului acestora. Verificarea se efectuează în decursul a 5 zile de la data primirii listelor.
    (2) Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție informează persoanele care au prezentat liste de subscripţie despre rezultatele verificării, anunţă numărul total al persoanelor incluse în listele de subscripţie prezentate de fiecare candidat la alegeri, precum şi numărul semnăturilor valabile.
    (3) Persoanele care colectează semnăturile în listele de subscripţie sînt responsabile de asigurarea autenticităţii datelor din acestea.
    (4) Se consideră nule şi neavenite:
    a) listele de subscripţie întocmite pînă la data începerii perioadei de desemnare a candidaţilor;
    b) semnăturile din listele de subscripţie considerate ca fiind false;
    c) listele de subscripţie care au fost completate fără a fi respectate cerinţele prevăzute la art.47 alin. (4) și (6).
    Articolul 49. Înregistrarea candidaţilor
    (1) Pentru înregistrarea candidaţilor, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripţie li se prezintă personal de către candidat, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, următoarele documente:
    a) procesul-verbal al şedinţei organului central sau teritorial al partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidaţi întocmite conform prevederilor art. 85, 86 şi 137);
    b) listele de subscripţie cu numărul suficient de semnături ale susţinătorilor candidatului independent la oricare tip de alegeri, precum și a candidaților la alegerile parlamentare în circumscripții uninominale;
    c) datele biografice ale candidatului;
    d) declaraţia candidatului privind consimţămîntul lui de a candida la funcţia pentru care a fost desemnat, conţinînd şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida;
    e) declarația de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii 2 ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, în conformitate cu Legea privind declararea averii și a intereselor personale;
    f) certificatul de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de Integritate, care va cuprinde următoarele informații despre candidat:
    – existența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice;
    – informații cu privire la existența/inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sînt prescrise;
    g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, eliberat de instituţia medicală la care acesta se află în evidenţă;
    h) declaraţia candidatului pentru funcţia de primar privind abandonarea, pe termenul mandatului, a funcţiilor incompatibile cu funcţia de primar, în cazul în care persoana dată este aleasă şi validată;
    i) declaraţia despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a funcţiilor ocupate anterior – pentru persoanele care cad sub incidenţa art. 13 alin. (3);
    j) simbolul electoral în variantă electronică şi pe hîrtie;
    k) copia de pe actul de identitate al candidatului.
    (2) Reprezentanţii partidelor, altor organizaţii social-politice, ai blocurilor electorale şi candidaţii independenţi depun actele necesare pentru înregistrare numai după ce Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie respective fac publică informaţia privind locul (biroul) şi timpul primirii documentelor. Această informaţie este dată publicităţii în termen de 2 zile de la începerea perioadei de desemnare a candidaţilor. Intervalul de timp dintre momentul adoptării hotărîrii de stabilire a locului şi timpului primirii documentelor şi ora stabilită pentru primirea documentelor trebuie să fie de cel puţin 24 de ore. În cazul în care reprezentanţi ai mai multor partide, mai multor organizaţii social-politice, a mai multor blocuri electorale, mai mulţi candidaţi independenţi depun în acelaşi timp toate documentele necesare la biroul desemnat pentru înregistrare, ordinea de primire a documentelor se stabileşte prin tragere la sorţi, conform regulamentului elaborat de Comisia Electorală Centrală şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (3) Organul electoral respectiv efectuează înregistrarea sau refuză înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri în decursul a 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1).
    (4) În cadrul aceloraşi alegeri, o persoană poate candida la mai multe funcţii elective doar din partea unui singur partid sau bloc electoral.
    (5) Candidaţii desemnaţi în alegeri nu pot fi angajaţi şi nu pot desfăşura activităţi în cadrul nici unui consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor în cauză.
    (6) Organul electoral respectiv va elibera candidaţilor înregistraţi legitimaţii de candidaţi în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data înregistrării.
    (7) Organul electoral respectiv va da publicităţii în mijloacele de informare în masă finanţate de la buget hotărîrile sale privind înregistrarea candidaţilor independenţi sau a listei lor de candidaţi.
    (8) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, organul electoral respectiv publică integral lista candidaţilor pe care i-a înregistrat, indicînd în ea numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, apartenenţa politică, profesia (ocupaţia) candidaţilor, precum şi denumirea partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral care i-a desemnat. Listele de candidaţi vor fi disponibile pentru consultare la fiecare secţie de votare.
Capitolul 7
CAMPANIA ELECTORALĂ
    Articolul 50. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali
    (1) Concurenţii electorali pot avea persoane de încredere în fiecare circumscripţie electorală. Persoanele de încredere îi ajută pe concurenţii electorali la desfăşurarea campaniilor electorale ale acestora, fac agitaţie electorală în favoarea lor şi le reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii, cu consiliile şi birourile electorale. Numărul persoanelor de încredere se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie respectiv.
    (2) Concurenţii electorali îşi selectează în mod independent persoanele de încredere, îi prezintă organului electoral respectiv care îi înregistrează şi le eliberează legitimaţii.
   (3) Comisia Electorală Centrală înregistrează persoanele de încredere ale concurenţilor electorali în alegerile parlamentare în circumscripția națională și ale candidaților pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale și al alegerilor pentru funcţiile de primar şi consilier al consiliului local, persoanele de încredere ale candidaţilor sînt înregistrate de către consiliul electoral de circumscripţie respectiv.
    (4) Concurenţii electorali pot, în orice moment pînă la ziua precedentă alegerilor, să suspende împuternicirile persoanelor lor de încredere şi să le înlocuiască cu alte persoane.
   (5) La cererea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, acestea pot fi degrevate de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salariului. Ele nu pot fi remunerate nici din mijloacele alocate pentru desfăşurarea alegerilor. Pe parcursul campaniei electorale, persoanele de încredere nu pot fi concediate sau private de atribuţiile de la locul de muncă fără consimţămîntul lor.
    (6) Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali deţinătoare de funcţii publice nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice în campaniile electorale.
    Articolul 51. Drepturile garantate ale concurenţilor electorali
    (1) Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget.
    (2) Tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a campaniei electorale.
    (3) Candidaţii, pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salariului.  
    (4) Pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi concediaţi ori transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor, precum şi nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante.
    (5) Concurentul electoral poate să-şi retragă candidatura printr-o declaraţie scrisă, adresată organului electoral care l-a înregistrat, dar nu mai tîrziu de 7 zile pînă la ziua alegerilor. Partidele, organizaţiile social-politice şi blocurile electorale pot opera orice modificări în listele înregistrate, cu respectarea acestui termen şi a prevederilor articolelor 88 şi 137. După expirarea termenului menţionat, înregistrarea concurentului electoral poate fi anulată doar de organul electoral care l-a înregistrat, în baza deciziei instanţei de judecată, precum şi în caz de deces al acestuia sau survenire a condiţiilor stabilite la art.13 alin.(2).
    (6) Cererea de retragere a candidatului de pe lista concurentului electoral depusă în termenul prevăzut la alin.(5) este examinată de organul abilitat al partidului în decursul a 3 zile.
    (7) Dacă concurentul electoral îşi retrage candidatura sau înregistrarea este anulată după ce buletinele de vot au fost tipărite, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secţiei de votare va aplica ştampila cu menţiunea “Retras”.
    (8) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să recupereze mijloacele tehnico-materiale şi financiare ce i-au fost alocate din buget pentru a-şi desfăşura campania electorală.
    Articolul 52. Agitaţia electorală
    (1) Cetăţenii Republicii Moldova, partidele şi alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, candidaţii şi persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.
    (2) Exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
    (3) Se interzice concurenţilor electorali să implice sub orice formă persoanele care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova în acţiunile de agitaţie electorală.
    (4) Agitaţia electorală se admite numai după înregistrarea concurentului electoral de către organul electoral.
    (5) Modalitatea plasării în condiţii egale a publicităţii electorale pe panourile publicitare, inclusiv pe cele aflate în proprietate privată, se aprobă de Comisia Electorală Centrală şi se aduce la cunoştinţa publică concomitent cu începerea perioadei electorale.
    (6) Concurenţii electorali pot organiza întîlniri cu alegătorii, autorităţile administraţiei publice locale fiind obligate să asigure posibilitatea desfăşurării unor astfel de întîlniri în termene şi în condiţii egale. Organele electorale pot fi sesizate în cazul neregulilor constatate în legătură cu organizarea şi desfăşurarea întîlnirilor.
    (7) Candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decît pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali.
    (8) Nu pot fi utilizate în scop de publicitate electorală imagini ce reprezintă instituţii de stat sau autorităţi publice, atît din ţară cît şi de peste hotare, ori organizaţii internaţionale. Se interzice combinarea de culori şi/sau sunete care invocă simboluri naţionale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine.
    (9) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate ca, în termen de 3 zile de la data începerii perioadei electorale, să stabilească şi să garanteze un minim de locuri speciale de afişaj electoral, un minim de localuri pentru desfăşurarea întîlnirilor cu alegătorii. Deciziile (dispoziţiile) respective sînt afişate imediat la sediul acestor autorităţi şi sînt aduse la cunoştinţa subiecţilor interesaţi prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al altor mijloace de comunicare disponibile.
    (10) În ziua alegerilor şi în ziua precedentă alegerilor nu se admite nici un fel de agitaţie electorală. Interdicţia dată nu se referă la informaţiile deja plasate în internet şi la afişele expuse anterior.
Capitolul 8
BULETINELE DE VOT
    Articolul 53. Modelul buletinelor de vot
    (1) Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripția națională, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova și pentru organizarea referendumului republican se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripții uninominale, precum și pentru alegerile locale, se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar textul se aprobă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv.
   (2) Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele candidatului, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale.
    (3) Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată zilnic de către organul electoral respectiv.
    (4) În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Semnele şi simbolurile electorale sînt prezentate organului electoral respectiv odată cu documentele pentru înregistrarea concurenţilor electorali.
    (5) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ştampila cu inscripţia „Votat” dacă îşi dă votul pentru concurentul electoral respectiv.
    (6) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
    (7) În cazul efectuării concomitente a cîtorva tipuri de alegeri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.
    Articolul 54. Pregătirea buletinelor de vot
    (1) Buletinele de vot se tipăresc conform instrucţiunilor organelor electorale respective. Membrii Comisiei Electorale Centrale sînt obligaţi să asiste, iar reprezentanţii concurenţilor electorali pot să asiste la confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum şi la lichidarea matriţei.
    (2) Buletinele de vot se tipăresc pe hîrtie opacă (mată), cel mai tîrziu cu 3 zile înainte de ziua alegerilor într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători. Pe fiecare buletin se aplică două numere, care corespund numărului de ordine al circumscripţiei şi numărului de ordine al secţiei de votare respective. După tipărire, buletinele de vot se pliază astfel ca partea pe care alegătorul aplică ştampila “Votat” să nu fie vizibilă.
    (3) Buletinele de vot tipărite se păstrează la consiliul electoral de circumscripţie şi se remit în ajunul alegerilor biroului electoral al secţiei de votare în baza unui act de predare. Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 5000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare.
    (4) Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.
    (5) Reprezentanţii concurenţilor electorali, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.
    (6) În cadrul alegerilor parlamentare și prezidențiale, buletinele de vot vor fi expediate consiliilor electorale de circumscripţie de către Comisia Electorală Centrală cel mai tîrziu cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.
Capitolul 9
VOTAREA
    Articolul 55. Timpul şi locul votării
    Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţă publică timpul şi locul votării cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.
    Articolul 56. Condiţiile votării 
    (1) În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea, cu excepţia cazurilor de dezordine în masă, de calamităţi naturale, de alte circumstanţe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării. În aceste cazuri, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore, timp în care va aduce localul secţiei de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local, înştiinţînd despre acest fapt alegătorii.
    (2) La alegerile locale, în cazul în care procesul de votare suspendat conform alin.(1) nu poate fi reluat în timp de 2 ore, votarea se consideră suspendată pe un termen ce nu va depăşi 2 săptămîni, iar Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile, va adopta o hotărîre privind data reluării votării suspendate. Procesul de votare se reia în aceleaşi condiţii juridice.
    (3) Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească localul secţiei de votare în timpul suspendării votării.
    Articolul 57. Organizarea votării
    (1) Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia.
    (2) Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secţia de votare şi evitarea aglomeraţiei, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte un traseu pentru alegători, începînd de la intrare, spre mesele la care se eliberează buletinele, pe urmă spre cabinele de vot secret şi urnele de vot.
    (3) Secţia de votare trebuie să fie amenajată astfel încît să permită membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale, să supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare, inclusiv identificarea alegătorului, înmînarea buletinelor şi introducerea lor în urnele de vot, numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.
    (4) Secţia de votare se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale cu cabine, urne de vot şi celelalte materiale necesare.
    (5) Responsabilitatea pentru organizarea votării, pentru secretul exprimării voinţei alegătorilor, pentru amenajarea localurilor şi pentru menţinerea în ele a ordinii cuvenite o poartă biroul electoral al secţiei de votare.  
     Articolul 58. Efectuarea votării
    (1) Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui şi i se aplică în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în actul în a cărui bază votează ştampila cu menţiunea care confirmă votarea în ziua respectivă.
    (2) Alegătorii din raza secţiei de votare care nu sînt înscrişi în listele electorale se înscriu într-o listă suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei de votare în cauză. În aceeaşi listă suplimentară, în care se va indica numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, ultimul loc de domiciliu în Republica Moldova, numărul de identificare de stat (IDNP), se înscriu şi:
    a) alegătorii care au venit la secția de votare cu certificatul pentru drept de vot. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale, al alegerilor locale sau referendumurilor locale vor fi acceptate doar certificatele pentru drept de vot de pe teritoriul circumscripției respective. Certificatul pentru drept de vot rămîne la biroul secției de votare şi se anexează la lista suplimentară;
    b) persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărîre judecătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare;
    c) alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă.
    (3) Votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate:
    a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare;
    b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului;
    c) paşaportul pentru intrare – ieşire din ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican, în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova;
    d) legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).
    (4) În secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova, alegătorul completează şi depune o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informat despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.
    (5) Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare votează în secţia unde îşi desfăşoară activitatea, iar dacă este necesar, după înscrierea lor în lista suplimentară în baza certificatului pentru drept de vot.
    (6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare duce evidenţa evenimentelor importante ce au avut loc în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor. La cererea membrilor biroului sau a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, sau a oricărui alegător, preşedintele notează comentariile şi obiecţiile expuse de aceştia în privinţa procedurii votării într-un act care se anexează la procesele-verbale ale biroului electoral al secţiei de votare. Informaţia privind votarea pe listele electorale de bază şi listele electorale suplimentare se transmite o dată la 3 ore, în format electronic şi/sau telefonic Comisiei Electorale Centrale.
    (7) Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rînd la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 59. Procedura de completare a buletinului de vot
    (1) Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, reprezentanţilor concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale. Aceste cazuri vor fi consemnate aparte în raportul biroului electoral al secţiei de votare.
    (2) Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.
    (3) Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot.
    (4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral.
    (5) Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.
    (6) Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila “Votat”.
    Articolul 60. Asigurarea securităţii procesului de votare
    (1) În ziua alegerilor, la ora 07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi întocmeşte un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toţi membrii prezenţi ai biroului electoral şi un exemplar se introduce în urna de vot, după care preşedintele declară votarea deschisă.
    (2) Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secţiei de votare, în pachete legate a cîte 100 de bucăţi, şi se distribuie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor în măsura necesităţii.
   (3) Membrii biroului electoral al secţiei de votare, reprezentanţii concurenţilor electorali şi persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale sînt obligaţi să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul secţiilor de votare li se interzice să poarte şi să arate ecusoane, insigne sau alte însemne de agitaţie electorală.
    (4) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea scrisă a acestuia, cel puţin 2 membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Cererile pot fi făcute în scris, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării şi pînă la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris pînă la ora 15.00 dacă se prezintă şi certificat medical. Aceste persoane votează conform listei de alegători pentru votarea la locul aflării, întocmită de biroul electoral al secţiei de votare în baza cererilor acestora, iar persoanele neînscrise într-o asemenea listă nu pot vota la locul aflării. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face menţiunea “Votat la locul aflării”. Prevederile prezentului alineat nu se aplică la votarea în străinătate.
    (5) Persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărîre judecătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare, votează în conformitate cu alin.(4), prin deplasarea urnei mobile.
    (6) În cazul în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare autorizează scoaterea din localul secţiei de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta, precum şi lista de alegători care au solicitat votarea la locul aflării sînt aduse la cunoştinţa reprezentanţilor concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a însoţi urna de vot mobilă cu folosirea, în caz de necesitate, a mijloacelor de transport de folosinţă proprie.
    (7) Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Deciziile luate în acest scop sînt executorii pentru toţi.
    (8) La toate şedinţele organelor electorale, precum şi la numărarea şi totalizarea voturilor, la operaţiile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot, certificatele pentru drept de vot, la întocmirea proceselor-verbale de totalizare a rezultatelor alegerilor şi referendumurilor, au dreptul să asiste:
    a) membrii şi reprezentanţii organelor electorale ierarhic superioare;
    b) reprezentanţii concurenţilor electorali în organele electorale;
    c) observatorii naţionali şi internaţionali acreditaţi de către organele electorale respective, precum şi interpreţii acestora, după caz;
    d) reprezentanţii mijloacelor de informare în masă.
    Nici o altă persoană nu poate rămîne în incinta secţiei de votare mai mult timp decît este necesar pentru votare.
    (9) Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe. Reprezentantul forţelor de ordine poate intra în secţia de votare numai în cazul cînd este invitat de preşedintele biroului electoral să ajute la restabilirea ordinii de drept.
Capitolul 10
NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA
REZULTATELOR ALEGERILOR
    Articolul 61. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul
                         electoral al secţiei de votare
    (1) După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.
    (2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea “Anulat”, apoi se leagă separat şi se sigilează.
    (3) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul alegătorilor, cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi din listele suplimentare în dreptul numelui cărora figurează semnături.
    (4) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.
    (5) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali.
    (6) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întîi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali.
    (7) Conform unei proceduri stabilite de către biroul electoral al secţiei de votare ori dispuse de către Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie, membrii biroului electoral al secţiei de votare deschid buletinele de vot şi determină pentru care concurent electoral s-a votat. Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se leagă separat, iar rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular special pentru numărarea voturilor şi se transmit în organul electoral ierarhic superior.
    (8) Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obţinute de concurenţii electorali, reprezentanţii concurenţilor electorali şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a verifica datele din formularul special pentru numărarea voturilor.
    (9) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total de voturi valabil exprimate.
    (10) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia cazurilor de incapacitate fizică sau altor circumstanţe extraordinare.
    Articolul 62. Buletinele de vot nevalabile
    (1) Se declară nevalabile buletinele:
    a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei şi al biroului de votare respectiv;
    b) de alt model decît cel stabilit;
    c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia „Votat” în mai multe patrulatere;
    d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia „Votat” în nici un cerc din nici un patrulater;
    e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilor electorali;
    f) care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului.
   (2) Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ştampila cu inscripţia „Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul concurentului electoral, în cazul cînd opţiunea alegătorului este clară.
    (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.
    (4) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului.
    Articolul 63. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral
                         al secţiei de votare
    (1) Biroul electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, care cuprinde:
    a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;
    b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
    c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
    d) numărul de alegători care au participat la votare;
    e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
    f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
    g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);
    h) numărul total de voturi valabil exprimate;
    i) numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secţiei de votare;
    j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate.
    (2) Modelul procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor, întocmit de biroul electoral al secţiei de votare, se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală pentru orice tip de alegeri. Consiliul electoral respectiv asigură birourile electorale ale secţiilor de votare cu numărul necesar de formulare ale proceselor-verbale pînă în ziua alegerilor.
    (3) Rezultatul numărării voturilor se examinează în şedinţa biroului electoral al secţiei de votare şi se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi ceilalţi membri ai biroului. Absenţa semnăturii unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Motivele absenţei semnăturilor se menţionează în raportul biroului.
    (4) Procesul-verbal privind rezultatele votării se întocmeşte, în mai multe exemplare, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, reprezentanţilor concurenţilor electorali şi a altor persoane autorizate. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la biroul electoral al secţiei de votare, un exemplar se prezintă consiliului electoral de circumscripţie, un exemplar se afişează imediat la intrarea în secţia de votare, iar celelalte, în mod obligatoriu, se înmînează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor.
    (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pregăteşte raportul biroului pe baza evidenţei ţinute în scris a activităţilor desfăşurate de birou în perioada electorală. Raportul va conţine o expunere succintă a cererilor şi contestaţiilor privitoare la acţiunile biroului electoral al secţiei de votare şi a hotărîrilor adoptate de birou în baza acestora. Preşedintele semnează raportul şi oferă celorlalţi membri ai biroului posibilitatea de a-şi expune în scris comentariile şi completările la raport şi de a-l semna. Cererile şi contestaţiile se vor anexa la raport.
    (6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare predă consiliului electoral de circumscripţie cît de curînd posibil, dar nu mai tîrziu de 18 ore după anunţarea închiderii secţiilor de votare, buletinele cu voturile valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral aparte, procesul-verbal, raportul, buletinele nevalabile, anulate sau contestate, cererile şi contestaţiile, toate fiind sigilate într-o cutie (pachet). Transportarea cutiei (pachetului) sigilate va fi însoţită de paza poliţiei, de preşedinte şi de cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Birourile electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova prezintă, pe lîngă actele enumerate, listele suplimentare.
    (7) Ştampilele biroului electoral al secţiei de votare se închid într-o cutie (pachet) sigilată, care se păstrează la secţia de votare. După încheierea alegerilor, ştampilele se remit consiliilor electorale de circumscripţie.
    Articolul 64. Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral
                         de circumscripţie
    (1) După primirea proceselor-verbale şi raporturilor birourilor electorale ale secţiilor de votare în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din secţiile de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte mai întîi numărul de alegători care au participat la alegeri şi comunică imediat această cifră Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripţie, a participat un număr de alegători mai mic decît numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în circumscripţia respectivă, consiliul de circumscripţie înştiinţează Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie face un anunţ public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga ţară sau pe circumscripţia dată.
    (2) În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte pe întreaga circumscripţie:
    a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;
    b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
    c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
    d) numărul de alegători care au participat la votare;
    e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
    f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
    g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);
    h) numărul total de voturi valabil exprimate;
    i) numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripţie;
    j) numărul de buletine neutilizate şi anulate.
   (3) Consiliul electoral de circumscripţie consemnează rezultatele totalizării voturilor pe întreaga circumscripţie într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii consiliului, care au posibilitatea să facă comentarii în scris la procesul-verbal. Copiile procesului-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmînează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora.
    (4) Consiliul electoral de circumscripţie prezintă procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore după închiderea secţiilor de votare. O dată cu prezentarea procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, consiliul electoral de circumscripţie afişează, la intrarea în sediul său, o informaţie detaliată privind rezultatele alegerilor pe circumscripţie.
    Articolul 65. Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia
                          Electorală Centrală
    (1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:
    a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;
    b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
    c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
    d) numărul de alegători care au participat la votare;
    e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
    f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
    g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);
    h) numărul total de voturi valabil exprimate;
    i) numărul buletinelor de vot tipărite.
    (2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripția națională, al alegerilor prezidențiale și referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de membrii Comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe fiecare circumscripție uninominală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripție respective. Copiile proceselor-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmînează reprezentanților concurenților electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora.
    (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, pînă la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărîrii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
     (4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului și pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor și a mandatului de Președinte al Republicii Moldova.
    Articolul 66. Anunţarea rezultatelor preliminare
    (1) Înainte de a obţine rezultatele votării din toate consiliile şi birourile electorale ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce periodic la cunoştinţă publică rezultatele preliminare cît mai curînd posibil după primirea lor. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al celor locale generale, rezultatele preliminare, detaliate pe secţii de votare, vor fi plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale imediat după procesarea lor.
    (2) După obţinerea rezultatelor votării din toate consiliile şi birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce la cunoştinţă publică cît mai curînd posibil rezultatele generale ale alegerilor dacă contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.
    (3) Responsabili de totalizarea rezultatelor finale ale alegerilor sînt:
    a) Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale şi al referendumurilor republicane;
    b) consiliul electoral de circumscripţie respectiv – în cazul alegerilor şi referendumurilor locale.
    Articolul 67. Păstrarea documentelor electorale
    (1) Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
    (2) După încheierea perioadei electorale, consiliile electorale de circumscripţie dispun de documentele şi materialele electorale în felul următor:
    a) se remit Comisiei Electorale Centrale – listele de candidaţi, cîte un exemplar de procese-verbale şi rapoarte ale consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, formularul special de numărare a voturilor, ştampilele consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi alte materiale electorale, darea de seamă financiară şi actul de transmitere a documentaţiei financiare consiliului raional (municipal) (autorităţii publice locale de nivelul doi). În cazul alegerilor locale generale, la Comisia Electorală Centrală se prezintă şi listele consilierilor aleşi în consiliile locale, listele candidaţilor supleanţi, şirurile descrescătoare pentru fiecare circumscripţie electorală;
    b) se remit instanţei de judecată în a cărei rază se află consiliul electoral de circumscripţie – buletinele valabile, buletinele nevalabile şi buletinele anulate, listele electorale şi certificatele cu drept de vot, cîte un exemplar de procese-verbale şi rapoarte ale consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, formularul special de numărare a voturilor, toate contestaţiile, însoţite de hotărîrile adoptate cu privire la soluţionarea lor, iar în cazul alegerilor locale generale – şi listele consilierilor aleşi, listele candidaţilor supleanţi, şirurile descrescătoare pentru fiecare circumscripţie electorală;
    c) consiliul electoral de circumscripţie, înainte de a fi dizolvat, transmite primăriei în a cărei circumscripţie a activat cîte un exemplar de procese-verbale şi rapoarte ale consiliului electoral de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, urnele de vot şi alte materiale electorale.
    (3) După expirarea termenului de 6 luni, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile şi buletinele anulate, precum şi certificatele cu drept de vot remise instanţei de judecată se nimicesc, iar listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale în termen de 10 zile de la confirmarea legalităţii alegerilor.
    (4) Comisia Electorală Centrală asigură accesul la documentele menţionate în prezentul articol în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie și cu respectarea legislaţiei privind protecția datelor cu caracter personal.
Capitolul 11
MONITORIZAREA ALEGERILOR ŞI REFLECTAREA
LOR ÎN MIJLOACELE DE INFORMARE ÎN MASĂ
    Articolul 68. Observatorii
    (1) La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori. Dacă consiliul electoral de circumscripţie respinge candidatura propusă pentru acreditare de către concurentul electoral conform prezentului alineat, el va aduce la cunoştinţa acestuia motivele deciziei sale. Refuzul acreditării observatorilor trebuie să fie întemeiat şi poate fi contestat pe cale ierarhică, iar ulterior – în instanţa de judecată.
    (2) La cererea concurenţilor electorali, Comisia Electorală Centrală acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova. În calitate de observatori pot fi acreditaţi atît cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, cît şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale din străinătate.
    (3) La cerere, Comisia Electorală Centrală va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate şi va înregistra interpreţii acestora.
   (4) Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale sau a consiliilor electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice.
    (5) Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective. Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la toate informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, ei pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării, iar observatorii naţionali pot depune şi sesizări privind neregulile depistate, care se examinează de către preşedintele organului electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii acreditaţi îşi pot continua activitatea şi în turul al doilea al alegerilor, precum şi la votarea repetată/referendumul repetat.
   (6) Observatorii pot fi acreditaţi înaintea începerii perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor, cît şi înaintea începerii, pe parcursul şi după terminarea campaniei electorale. Regulamentul privind acreditarea observatorilor se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
   (7) În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali, în perioada electorală Comisia Electorală Centrală constituie Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali. Componenţa numerică şi principiile de activitate ale acestui oficiu sînt stabilite prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. 
    Articolul 69. Principii generale privind reflectarea alegerilor de către
                          mijloacele de informare în masă
    (1) Radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, şi mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorităţi publice au obligaţia de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor.
    (2) Radiodifuzorii şi mijloacele de informare în masă scrise au obligaţia să ofere condiţii egale, nediscriminatorii la acordarea timpilor de antenă sau a spaţiului publicitar pentru publicitatea electorală.
    (3) Radiodifuzorii publici acordă concurenţilor electorali timpi de antenă gratuit, în mod echitabil şi fără discriminare, în baza principiilor de transparenţă şi obiectivitate.
    (4) Mijloacele de informare în masă nu vor adopta tratamente privilegiate faţă de concurenţii electorali în virtutea statutului social şi/sau a funcţiilor pe care le deţin candidaţii acestora.
    (5) În perioada electorală, radiodifuzorii şi mijloacele de informare în masă scrise vor face distincţie clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcţiilor oficiale şi activitatea electorală a persoanelor care nu cad sub incidenţa art.13 alin.(3).
   (6) Concurenţii electorali şi/sau candidaţii care se consideră lezaţi în drepturi beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la replică se depune la mijlocul de informare în masă în termen de 2 zile calendaristice de la difuzarea/publicarea informaţiei. În cazul radiodifuzorilor, refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, iar în cazul mijloacelor de informare în masă scrise – în instanţele de judecată. Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile calendaristice de la depunerea cererii/contestaţiei, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă zilei votării, în condiţii egale cu cele în care au fost lezate drepturile legitime.
    (7) Mijloacele de informare în masă au dreptul să reflecte alegerile şi să informeze publicul cu privire la toate aspectele electorale liber de orice ingerinţă sau amestec din partea autorităţilor publice, concurenţilor/candidaţilor electorali sau a altor entităţi.
    Articolul 70. Particularităţile reflectării alegerilor de către mijloacele
                         de informare în masă
    (1) În perioada electorală, programele şi materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, concurenţii electorali şi/sau candidaţii se difuzează/se publică cu respectarea Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală în primele 7 zile ale perioadei electorale. Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi observatorii naţionali.
    (2) În primele 7 zile de la aprobarea Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, fiecare radiodifuzor depune la Consiliul Coordonator al Audiovizualului o declaraţie privind politica editorială pentru campania electorală, în care indică numele proprietarului/proprietarilor instituţiei. Declaraţiile se publică pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Controlul asupra respectării acestei obligaţii este exercitat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului din oficiu, conform prevederilor Codului audiovizualului al Republicii Moldova.
    (3) În campania electorală pentru alegeri parlamentare în circumscripția națională, prezidențiale şi referendumuri republicane, radiodifuzorii naţionali sînt obligaţi, iar cei locali/regionali sînt în drept să organizeze dezbateri electorale. În campania electorală pentru alegeri parlamentare în circumscripții uninominale, alegeri locale generale şi referendumuri locale, radiodifuzorii locali/regionali sînt obligaţi, iar cei naţionali sînt în drept să organizeze dezbateri electorale. Formatul, durata şi frecvenţa dezbaterilor electorale sînt stabilite de către radiodifuzori şi se aduc la cunoştinţa organelor electorale şi a concurenţilor electorali cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de difuzarea fiecărei emisiuni.
    (4) În campania electorală pentru alegeri parlamentare, prezidențiale şi referendumuri republicane, radiodifuzorii naţionali, a căror listă este făcută publică de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în primele 3 zile ale perioadei electorale, acordă gratuit concurenţilor electorali cîte 5 minute de emisie la televiziune şi 10 minute la radio în scopul expunerii programelor electorale şi informării alegătorilor. Timpii de antenă respectivi sînt oferiţi în alt spaţiu de emisie decît cel rezervat publicităţii electorale şi dezbaterilor electorale.
    (5) În cadrul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi referendumurilor republicane, radiodifuzorii publici acordă gratuit concurenţilor electorali cîte un minut pe zi, timp de antenă pentru plasarea publicităţii electorale. Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui concurent electoral i se oferă nu mai mult de 2 minute pe zi pe durata campaniei electorale la fiecare radiodifuzor. Condiţiile de procurare a timpilor de antenă şi taxele respective se comunică cu 3 zile calendaristice înainte de punerea pe post a publicităţii electorale. Plata pentru timpii de antenă acordaţi concurenţilor electorali nu poate depăşi plata încasată în mod obişnuit pentru publicitatea comercială. Timpii de antenă pentru publicitatea electorală contra plată se acordă tuturor concurenţilor electorali la unele şi aceleaşi ore de emisie.
    (6) Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. Publicitatea electorală contra plată va fi însoţită de genericul “Electorala”.
    (7) Refuzul de a difuza sau de a publica, în condiţiile prezentei legi, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit, poate fi contestat în instanţa de judecată.
    (8) Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă.
    (9) În ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă, pînă la închiderea secţiilor de votare, nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind opţiunile electorale.
   (10) În perioada electorală, orice sondaje de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării prealabile a Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele acestor sondaje pot fi date publicităţii cel tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. În ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele acestora, inclusiv rezultatele exit-poll-urilor.
    (11) Mijloacele de informare în masă fondate de autorităţile publice publică gratuit, iar radiodifuzorii difuzează gratuit, la solicitarea organelor electorale, spoturi motivaţionale, de educaţie civică şi electorală, desfăşoară campanii de informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte particularităţi ale votării.
    (12) Consiliul Coordonator al Audiovizualului prezintă obligatoriu, o dată la două săptămîni, Comisiei Electorale Centrale rapoarte de monitorizare a modului de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzorii naţionali. Rapoartele de monitorizare trebuie să conţină informaţii referitoare la respectarea normelor legale în reflectarea alegerilor de către radiodifuzori în cadrul tuturor programelor. Cu două zile înainte de alegeri, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va prezenta Comisiei Electorale Centrale un raport de totalizare.                                                    
Capitolul 12
PROCEDURILE JUDICIARE
Secţiunea 1
Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
    Articolul 71. Contestaţiile
    (1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
    (2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectîndu-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
    (3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.
    (4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată.
    (5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe.
   (6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art. 72–74.
    Articolul 72. Depunerea contestaţiilor
    (1) Acțiunile/inacțiunile și hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărîrea.
    (2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale și al alegerilor locale, hotărîrile consiliilor electorale asupra contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi atacate în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv.
    (3) Contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii.
    (4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură.
    (5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.
    Articolul 73. Examinarea contestaţiilor
    (1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
    (2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. La examinarea contestaţiilor şi litigiilor, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale.
    (3) Contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflați sub jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestației, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
    (4) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.
    (5) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încît contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întîrziere.
    (6) Concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în instanţa de judecată la examinarea contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali prin reprezentantul său desemnat în conformitate cu art. 15 alin. (1).
    (7) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ.
    Articolul 74. Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii
    (1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ.
    (2) Instanţa de judecată, examinînd materialele cu privire la confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor, adoptă o hotărîre prin care confirmă legalitatea alegerilor din circumscripţia electorală respectivă, validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, precum şi lista candidaţilor supleanţi.
    (3) În cazul în care instanţa de judecată a stabilit legalitatea alegerilor, însă în procesele-verbale au fost depistate greşeli de calcul, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude concurentul electoral care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător.
    (4) Instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.
    (5) Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării.
    (6) Împotriva hotărîrii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.
    (7) Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.
Secţiunea a 2-a
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale
    Articolul 75. Răspunderea juridică
    (1) Persoanele fizice şi juridice care încalcă prevederile legislaţiei electorale, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale ale cetăţenilor, împiedică activitatea organelor electorale, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica grupului de inițiativă sau concurenţilor electorali următoarele sancţiuni:
    a) avertisment;
    b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;
    c) intentarea procesului contravențional conform legislației;
    d) lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară;
    e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.
    (3) Avertismentul se aplică prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale în cazul oricăror alegeri, precum şi prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie – în cazul alegerilor locale.
    (4) În cazul aplicării repetate a sancţiunii sub formă de avertisment în cursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanţarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice înregistrate în calitate de concurenţi electorali sancţiunea complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni pînă la un an.
    (5) Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – şi la solicitarea consiliului electoral de circumscripţie, prin hotărîre judecătorească definitivă care constată:
    a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate sau depăşirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral;
    b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate;
    c) nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv;
    d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 52 alin. (3).
    (6) În cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărîri în acest sens, Curţii de Apel Chişinău, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau al alegerilor locale noi. Instanţa de judecată va examina cererea şi va emite o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.
    Articolul 76. Răspunderea penală
    (1) Se consideră încălcări ale prezentului cod şi sînt pasibile de răspundere penală faptele prevăzute la art. 181 şi 182 din Codul penal.
    (2) Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane cu funcţii de răspundere sînt obligaţi să informeze, cel tîrziu a doua zi lucrătoare din momentul constatării, organele procuraturii sau organele afacerilor interne despre acţiunile ce conţin elemente constitutive ale unei infracţiuni privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute.
    Articolul 77. Răspunderea contravenţională
    (1) Se consideră încălcări ale prezentului cod şi sînt pasibile de răspundere contravenţională faptele prevăzute la art. 47–53 din Codul contravenţional.
    (2) Contravenţiile se constată şi se examinează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional. Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane ce deţin informaţii concludente despre comiterea unor contravenţii sînt obligaţi să informeze, cel tîrziu a doua zi lucrătoare din momentul constatării, organele constatatoare cu privire la faptele care le-au devenit cunoscute şi care conţin elemente constitutive ale unei contravenţii, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
TITLUL III
ALEGERILE PARLAMENTARE
    Articolul 78. Aplicarea prezentului titlu
    Prevederile prezentului titlu (art. 78 – art. 105) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor Parlamentului.
    Articolul 79. Alegerile Parlamentului
    (1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani.
    (2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale.
    (3) În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, cîte unul de la fiecare circumscripţie.
    Articolul 80. Circumscripţiile electorale
    (1) Alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripţii naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate, precum şi în baza a 51 de circumscripţii uninominale, inclusiv constituite pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) și peste hotare.
    (2) Circumscripțiile uninominale se aprobă de Guvern în baza deciziei unei comisii independente, a cărei componență este stabilită prin hotărîre de Guvern și din care fac parte obligatoriu reprezentanți ai:
    a) Comisiei Electorale Centrale;
    b) Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova;
    c) Președinției Republicii Moldova;
    d) fracțiunilor și grupurilor parlamentare;
    e) partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare au obținut peste 2% din voturile valabil exprimate;
    f) Adunării Populare a Găgăuziei;
    g) asociațiilor minorităților naționale;
    h) autorităților publice locale;
    i) Biroului pentru Relații cu Diaspora;
    j) societății civile și mediului academic din domeniu, inclusiv geografi și sociologi.
    (3) Comisia independentă menționată la alin. (2) va activa în baza propriului regulament aprobat de Guvern și își va alege din rîndul membrilor săi un președinte și un secretar.
    (4) La constituirea circumscripțiilor uninominale se va ține cont de următoarele criterii teritorial-demografice:
    a) circumscripțiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția autorităților constituționale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători și vor cuprinde între 55000 și 60000 de alegători cu drept de vot;
    b) devierea numărului de alegători între circumscripțiile electorale uninominale nu trebuie să depășească 10%;
    c) baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la fiecare secție de votare de la ultimele alegeri generale;
    d) circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi sau, în scopul unei organizări optimale, din localitățile mai multor unităţi de același nivel;
    e) în cazul în care numărul alegătorilor dintr-o localitate este mai mare decît cel mediu calculat pentru o circumscripţie uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripții uninominale. Nu se admite trasarea hotarelor circumscripțiilor uninominale pe interiorul unei unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi;
    f) circumscripțiile uninominale în care locuiesc compact minoritățile naționale vor fi constituite luîndu-se în considerare interesele acestora și ținîndu-se cont de hotarele unităților administrativ-teritoriale respective;
    g) circumscripțiile uninominale de pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia se vor constitui în așa fel încît să nu depășească hotarele administrative ale autonomiei, totodată aceste circumscripții nu vor putea fi completate cu localități din afara autonomiei, luîndu-se în considerare riscul diluării minorității naționale.
    (5) La constituirea circumscripțiilor uninominale peste hotarele Republicii Moldova se va ține cont, în particular, de următoarele criterii:
    a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință;
    b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;
    c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
    d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
    e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din partea autorităților țării gazdă în condițiile legii;
    f) la stabilirea hotarelor circumscripțiilor constituite peste hotare, Comisia va acționa în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern și va ține cont de zonele geografice relevante precum: țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein, San Marino, țările din Europa de Sud-Est care nu sînt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel; țările membre ale Comunității Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu; America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă, luîndu-se în considerare hotarele statelor care nu vor putea fi intersectate pe interior.
    (6) La constituirea circumscripțiilor uninominale pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) se va ține cont, în particular, de următoarele criterii:
    a) hotarele administrative ale unităților administrativ-teritoriale de pe malurile drept și stîng ale Nistrului, conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;
    b) datele din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv de cele în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.
    (7) Revizuirea hotarelor circumscripțiilor uninominale nu poate fi efectuată în mai puțin de un an înaintea alegerilor ordinare.
    (8) Lista circumscripțiilor uninominale, cu indicarea numerelor și a hotarelor, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 81. Secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie
                          şi birourile electorale ale secţiilor de votare
    (1) În scopuri de organizare şi efectuare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 55 de zile înainte de ziua alegerilor, consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art. 28, care se aplică în modul corespunzător. Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele expuse la art. 29, ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător.
    (2) Pentru secțiile de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct cu sediul în municipiul Chișinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru circumscripțiile uninominale constituite peste hotare.
    (3) Pentru secțiile de votare pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct cu sediul în municipiul Chișinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria).
    (4) Circumscripţiile uninominale se divizează în secţii de votare în condiţiile art. 30, art. 31 și art. 32, care se aplică în modul corespunzător.
    (5) La secţiile de votare se formează birouri electorale ale acestora, al căror mod de constituire şi ale căror atribuţii sînt prevăzute la art. 30, art. 31 şi art. 33, care se aplică în modul corespunzător.
    (6) Consiliile electorale de circumscripție vor fi constituite în baza circumscripțiilor uninominale și își vor exercita atribuțiile în baza competenței teritoriale a acestora.
    Articolul 82. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament
    Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, deţin cetăţenia Republicii Moldova, nu cad sub incidența art. 2 alin. (61) din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi întrunesc alte condiţii prevăzute de prezentul cod.
    Articolul 83. Stabilirea datei alegerilor
    (1) Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului precedent sau de la dizolvarea acestuia.
    (2) Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
    (3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc peste cel puţin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.
    Articolul 84. Desemnarea candidaților din partea partidelor
    (1) Desemnarea candidaților la funcția de deputat pentru circumscripția națională și pentru fiecare circumscripție uninominală se face potrivit prevederilor statutare ale partidelor și/sau blocurilor electorale.
    (2) Partidul şi/sau blocul electoral poate înainta:
    a) lista de candidaţi pentru circumscripţia naţională, care nu va fi mai mică de 30 de persoane și nu va depăşi numărul de 55 de persoane;
    b) cîte un candidat pentru fiecare circumscripţie uninominală.
    (3) Modelul listei de candidaţi se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 85. Înregistrarea candidaților la funcția de deputat
                          în Parlament
    (1) Candidații la funcția de deputat pe circumscripția națională sînt înregistrați de Comisia Electorală Centrală.
    (2) Pentru alegerile parlamentare în baza circumscripțiilor uninominale, candidații desemnați de partide, precum și candidații independenți pot candida doar într-o singură circumscripție uninominală.
    (3) Candidații la funcția de deputat pe circumscripții uninominale, inclusiv cei independenți, sînt înregistrați de către consiliile electorale de circumscripție.
    (4) Pentru a fi înregistraţi, concurenții electorali depun actele indicate la art. 49, care se aplică în modul corespunzător, și listele de subscripție pentru candidații din circumscripțiile uninominale, în condițiile art. 86.
    (5) Aceeaşi persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidaţi, din partea unui singur concurent electoral.
    (6) Persoana inclusă în lista de candidaţi din partea unui concurent electoral pentru alegerile în baza circumscripţiei naţionale poate candida și într-o singură circumscripţie uninominală din partea aceluiaşi concurent electoral sau în calitate de candidat independent.
    (7) Persoanele care candidează la funcția de deputat în circumscripțiile uninominale de peste hotare sînt înregistrate la consiliul electoral de circumscripție responsabil pentru organizarea alegerilor peste hotarele țării, care va avea sediul în municipiul Chișinău.
    (8) Persoanele care candidează la funcția de deputat în circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) sînt înregistrate la consiliul electoral de circumscripție responsabil pentru organizarea alegerilor pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), care va avea sediul în municipiul Chișinău.
    Articolul 86. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie
    (1) Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripție, candidatul pentru circumscripția uninominală prezintă, în condiţiile art. 47 şi art. 48, liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 500 și cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puțin 250 și cel mult 500 de susținători cu drept de vot din circumscripția unde candidează.
    (2) În cazul în care, la verificarea de către consiliul electoral de circumscripție, în listele de subscripţie se depistează semnături false sau semnături repetate în mai multe liste, precum și semnături efectuate cu încălcarea art. 47 și 48, semnăturile respective se exclud.
    (3) Dacă, la verificare, se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau, în urma excluderii semnăturilor nevalabile, numărul lor s-a redus faţă de plafonul minim prevăzut la alin. (1), candidatul nu este înregistrat, iar hotărîrea respectivă i se comunică în termen de 24 de ore de la adoptare.
    (4) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce consiliul electoral de circumscripție a primit şi a înregistrat setul de documente prevăzut la art. 49.
    (5) Semnăturile pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale de peste hotarele țării pot proveni de la oricare circumscripție.
    (6) Semnăturile pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) pot proveni de la oricare circumscripție.
    Articolul 87. Grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor
                          la funcţia de deputat în Parlament pentru circumscripția
                          uninominală
    (1) În cazul în care iniţiativa de a susţine un candidat la funcţia de deputat în Parlament vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru susţinerea candidatului. Grupul de iniţiativă se constituie în urma unei adunări, la care este prezent și se susţine candidatul la funcţia de deputat, se alege conducătorul grupului şi se aprobă lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de iniţiativă poate susţine doar un singur candidat la funcţia de deputat. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă.
    (2) În cazul partidelor politice şi blocurilor electorale, grupurile de iniţiativă sînt constituite de către organul de partid care, potrivit prevederilor statutare, este în drept să desemneze candidați la funcția de deputat în Parlament.
    (3) Lista membrilor grupului de iniţiativă, în care este indicat conducătorul acestui grup, se depune la organul electoral, cel tîrziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, personal de către persoana propusă drept candidat la funcţia de deputat în Parlament. În listă se indică numele şi prenumele, anul naşterii şi domiciliul membrilor grupului de iniţiativă.
    (4) Dacă condiţiile specificate la alin. (1)–(3) sînt îndeplinite, organul electoral înregistrează grupul de iniţiativă şi eliberează membrilor acestui grup legitimaţii în decursul a 3 zile de la data depunerii listei membrilor.
    Articolul 88. Modificarea listelor de candidaţi din circumscripția
                         națională
    (1) Concurenţii electorali au dreptul să retragă întreaga listă de candidaţi, să înlocuiască un candidat, să anuleze decizia privind includerea în listă a unui candidat anume, dar nu mai tîrziu decît cu 14 zile înainte de ziua alegerilor.
    (2) Decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidaţi se adoptă de către formaţiunea care a înaintat candidatura ori a înaintat lista de candidaţi şi se prezintă Comisiei Electorale Centrale, aceasta aducînd-o la cunoştinţa publică imediat.
    (3) Modificarea listelor de candidaţi se efectuează cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
    Articolul 89. Retragerea candidatului din circumscripția uninominală
    (1) Candidatul independent din circumscripția uninominală are dreptul să îşi retragă candidatura, dar nu mai tîrziu decît cu 14 zile înainte de ziua alegerilor. În acest caz, decizia privind retragerea se adoptă de candidat şi se prezintă organului electoral, care o aduce la cunoștința publică imediat.
    (2) Candidatul din circumscripția uninominală înaintat de către un partid politic, altă organizaţie social-politică sau bloc electoral poate fi retras de către partidul politic, organizaţia social-politică sau blocul electoral care l-a desemnat, dar nu mai tîrziu decît cu 14 zile înainte de ziua alegerilor. Decizia privind retragerea se adoptă de același organ al partidului politic, organizației social-politice sau bloc electoral care l-a desemnat şi se prezintă organului electoral, care o aduce la cunoștința publică imediat.
    (3) Dacă în circumscripţia uninominală a fost înregistrat un singur candidat şi acesta și-a retras candidatura ori nu a participat la alegeri din alte motive, în circumscripția respectivă se organizează alegeri parţiale, în condiţiile prezentului cod.
    Articolul 90. Listele electorale
    Listele electorale pentru alegerea Parlamentului se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art. 44 şi art. 45), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 91. Campania electorală
    Campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor și se desfăşoară în conformitate cu capitolul 7 (art. 50–art. 52), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 92. Buletinele de vot
    (1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu capitolul 8 (art. 53 şi art. 54), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Candidatul independent se înscrie în buletinul de vot într-un patrulater aparte, în care se indică numele, prenumele şi se scriu cuvintele „Candidat independent”.
    Articolul 93. Votarea. Condițiile speciale ale dreptului de vot
    (1) Votarea în cadrul alegerilor Parlamentului se efectuează în conformitate cu capitolul 9 (art. 55–art. 60), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind obligaţi să respecte următoarele condiţii:
    a) să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire;
    b) să prezinte carnetul de student/elev al instituţiei de învăţămînt din localitatea respectivă;
    c) să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.
    (3) Alegătorii specificaţi la alin. (2) se înscriu în lista suplimentară, iar la rubrica „Notă” din această listă se indică instituţia de învăţămînt la care aceștia sînt înmatriculaţi.
    (4) Alegătorul votează la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde îşi are domiciliul. La alegerile parlamentare în circumscripțiile uninominale nu participă alegătorii care nu au domiciliul în circumscripția uninominală respectivă.
    (5) Pînă la restabilirea controlului constituțional asupra localităților din stînga Nistrului (Transnistria), alegătorii înregistrați în listele electorale în circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) își vor exercita dreptul la vot în oricare din secțiile de votare distincte care se află sub controlul constituțional al autorităților Republicii Moldova, în condițiile prezentului cod.
    (6) În circumscripțiile uninominale constituite peste hotarele țării, cetățenii Republicii Moldova care, în ziua alegerilor, se află peste hotarele țării și care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare constituită în afara țării, în condițiile stabilite în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 94. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor
    Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului se efectuează în conformitate cu capitolul 10 (art. 61–art. 65), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 95. Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în
                          circumscripţia naţională
    (1) După primirea, din toate circumscripţiile electorale, a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.
    (2) Pragul minim de reprezentare îl constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
    a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;
    b) pentru un bloc electoral – 8 la sută.
    (3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale care au întrunit un număr mai mic de voturi decît cel specificat la alin. (2) se exclud, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.
    Articolul 96. Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral
                          în circumscripţia naţională
    (1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art. 95.
    (2) Numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective se împarte la numărul de mandate de deputat pentru circumscripția națională, obţinîndu-se astfel coeficientul electoral respectiv.
    (3) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 95 se împarte la coeficientul electoral, obţinîndu-se astfel numărul de mandate de deputat ce revine fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescîndă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescîndă.
    (4) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă.
    Articolul 97. Alegerea deputatului în Parlament în circumscripția
                          uninominală
    (1) Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripția uninominală se consideră ales dacă a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
    (2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal.
    Articolul 98. Atribuirea mandatelor obţinute în circumscripţia
                         naţională
    (1) Mandatele se atribuie candidaţilor din listele concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înregistrării lor în liste.
   (2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 95, dar nu au fost aleşi sînt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant este declarat ales de către Curtea Constituţională, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinînd partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă devine vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunînd o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.
    (3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decît numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.
    (4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art. 96 alin. (4). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi.
    Articolul 99. Atribuirea mandatelor obținute în circumscripția
                          uninominală
    (1) După primirea din toate secțiile de votare dintr-o circumscripție uninominală a proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripţie totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare candidat, pentru a stabili cine a fost ales.
    (2) Comisia Electorală Centrală atribuie mandatele candidaţilor aleşi în circumscripţii uninominale.
    (3) Dacă candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.
    Articolul 100. Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea
                            mandatelor de către Curtea Constituţională
    (1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore după totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art. 65 şi listele deputaţilor aleşi.
    (2) În termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.
    (3) Curtea Constituţională infirmă rezultatele alegerilor şi în cazul în care, după desfășurarea alegerilor parţiale, nu a fost ales numărul de cel puţin 2/3 de mandate de deputat.
    Articolul 101. Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia
                           Electorală Centrală
    (1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărîrea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit de Curtea Constituţională Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptare. Copiile actelor menţionate și listele candidaților supleanți confirmate se transmit şi Comisiei Electorale Centrale.
    (2) În cazul în care Curtea Constituţională confirmă legalitatea alegerilor în cel puţin 2/3 din circumscripţiile uninominale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.
    (3) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.
    Articolul 102. Alegeri nule
    Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective sînt declarate nule.
    Articolul 103. Alegeri parţiale
    (1) În cazul în care, în urma alegerilor parlamentare în circumscripţia uninominală nu a fost ales un deputat, inclusiv în cazul stipulat la art. 89 alin. (3), Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămîni, alegeri parţiale în circumscripţia uninominală respectivă.
    (2) Mandatul deputatului ales va dura pînă la expirarea mandatului general al Parlamentului.
    Articolul 104. Votarea repetată
    (1) Dacă alegerile au fost declarate nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămîni, alegeri repetate în circumscripţiile respective.
    (2) Alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.
    (3) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din buletinele de vot în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.
    Articolul 105. Alegeri noi
    (1) Dacă şi după votarea repetată alegerile sînt declarate nule sau funcția de deputat a devenit vacantă, Comisia Electorală Centrală stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 60 de zile de la data cînd alegerile sînt declarate nule, dar nu mai tîrziu decît peste 3 luni de la această dată.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care după alegerile parţiale nu au fost validate mandatele a cel puţin 2/3 din deputaţii aleşi pe circumscripţii uninominale.
    (3) Dacă vacanţa funcţiei de deputat a apărut în ultimele 6 luni de pînă la expirarea mandatului Parlamentului, alegeri noi în circumscripţiile uninominale neocupate nu se organizează.
    (4) Alegerile noi se efectuează în condiţiile prezentului cod.
TITLUL IV
ALEGERILE PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE
AL REPUBLICII MOLDOVA

    Articolul 106. Aplicarea prezentului titlu
    Prevederile prezentului titlu (art. 106 – art. 128) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
    Articolul 107. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
    (1) Preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani.
    (2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională.
    Articolul 108. Circumscripţiile electorale şi secţiile  de votare.
                            Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile
                            electorale ale secţiilor de votare
    (1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, circumscripţii electorale care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, unității teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chișinău și Bălți şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, consilii electorale de circumscripţie, în condiţiile art. 28, care se aplică în modul corespunzător. Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele stabilite la art. 29, cu excepţia lit. f), ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător.
    (2) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.30 și 31, care se aplică în modul corespunzător.
    (3) La secţiile de votare se formează birouri electorale. Constituirea birourilor şi exercitarea atribuţiilor acestora se efectuează în condiţiile art. 30, 31 şi 33, care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 109. Stabilirea datei alegerilor
    (1) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se vor desfășura cu cel puţin 30 de zile şi cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului  preşedintelui în funcție.
    (2) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova (în cazul demisiei, demiterii, imposibilității definitive de a exercita atribuţiile sau al decesului), data alegerilor se stabilește în termen de 2 luni din ziua în care a intervenit vacanţa.
    (3) Parlamentul stabileşte data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
    Articolul 110. Condiţiile speciale pentru candidaţii  la funcţia
                           de Preşedinte al Republicii Moldova
    În funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi ales cetăţeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vîrsta de 40 de ani împliniți în ziua alegerilor, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat şi îndeplinește condiţiile prevăzute de prezentul cod.
   Articolul 111.  Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte
                           al Republicii Moldova
    Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se face începînd cu 60 de zile înainte de data alegerilor pentru funcţia respectivă şi terminînd cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, în condiţiile art. 46, care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 112. Înregistrarea candidaţilor
    (1) Pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale i se prezintă actele indicate la art. 49 și listele de subscripție în condițiile art. 113.
    (2) Comisia Electorală Centrală eliberează candidaţilor înregistraţi legitimaţii de un model stabilit.
     Articolul 113. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie
    (1) Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toți candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi corespund altor prevederi ale prezentului cod.
    (2) Se consideră conforme cu alin. (1) unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova în care au fost colectate nu mai puţin de 600 de semnături.
    (3) În cazul în care Comisia Electorală Centrală depistează la verificare în listele de subscripţie semnături false sau semnături repetate în mai multe liste, semnăturile respective, precum și cele efectuate cu încălcarea art. 47 și 48 se exclud.
    (4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau, în urma excluderii semnăturilor nevalabile, numărul lor s-a redus faţă de plafonul minim prevăzut la alin. (1) și alin. (2), candidatul nu este înregistrat, comunicîndu-i-se hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.
    (5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după verificarea listelor de subscripţie de către Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 114. Grupurile de iniţiativă pentru susținerea candidaţilor
                            la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
    (1) În cazul în care iniţiativa de a susține candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru susținerea candidatului din cel puţin 25 de persoane și cel mult 100 de persoane cu drept de vot. Grupul de inițiativă se constituie în urma unei adunări, la care se susține candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, se alege conducătorul grupului și se aprobă lista membrilor grupului de inițiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de iniţiativă poate susține doar un singur candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă. În cazul partidelor politice și blocurilor electorale, grupul de inițiativă se constituie în aceleași condiții.
    (2) Lista membrilor grupului de iniţiativă, în care este indicat conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală, cel tîrziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, de către persoana propusă drept candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În listă se indică numele şi prenumele, anul naşterii şi domiciliul membrilor grupului de iniţiativă.
    (3) Dacă aceste condiţii sînt îndeplinite, Comisia Electorală Centrală înregistrează grupul de iniţiativă şi eliberează membrilor acestui grup legitimaţii în decursul a 3 zile de la data depunerii listei membrilor.
    Articolul 115. Listele electorale
    Listele electorale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului 5 (art. 44 şi art. 45), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 116. Campania electorală
    (1) Campania electorală pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor și se desfăşoară în conformitate cu prevederile capitolului 7 (art. 50–art. 52), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate avea în fiecare circumscripţie electorală persoane de încredere care îl ajută la desfăşurarea campaniei electorale, fac agitaţie pentru alegerea lui, îi reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii şi cu organele electorale. Persoana de încredere reprezintă interesele unui singur candidat. Numărul persoanelor de încredere se stabilește în conformitate cu art. 50 alin. (1).
    (3) Aceeaşi persoană de încredere poate reprezenta candidatul în mai multe circumscripţii electorale, cu condiţia respectării numărului de persoane de încredere în fiecare circumscripţie. Persoana de încredere poate activa doar în circumscripţiile electorale în care a fost desemnată de către Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 117. Buletinele de vot
    Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului 8 (art. 53 şi art. 54), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 118. Votarea
    Votarea în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului 9 (art. 55–art. 60), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 119. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor
                           alegerilor
    Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului 10 (art. 61–art. 65), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 120. Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale
    (1) În cazul în care niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.
    (2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un  număr egal de voturi pentru accederea în turul doi, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal. Candidaților li se oferă posibilitatea  de a hotărî de comun acord care dintre ei va candida în al doilea tur sau de a participa la tragerea la sorți.
    (3) Dacă cei doi candidaţi care participă la al doilea tur de scrutin au întrunit acelaşi număr de voturi în primul tur, ordinea includerii numelor lor în buletinele de vot va fi stabilită prin tragere la sorţi.
    (4) Al doilea tur de scrutin are loc la 2 săptămîni de la data primului tur de scrutin, în condiţiile prezentului cod. Informaţia despre efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţă publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care a fost stabilit. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.
    (5) Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin. Voturile date pentru un candidat se consideră ca fiind voturi exprimate împotriva celuilalt candidat.
    (6) În cazul în care ambii candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi, se consideră ales candidatul care a întrunit mai multe voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care ambii candidați au acumulat același număr de voturi și în primul tur,  Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal.
    (7) În cazul în care unul dintre candidaţi se retrage, cel care rămîne se consideră ales dacă a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.
    Articolul 121. Totalizarea rezultatelor alegerilor
    (1) Dacă, în urma totalizării rezultatelor alegerilor, se constată că un candidat a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile şi candidatul ales.
    (2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile de la data semnării procesului-verbal de totalizare a alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele alegerilor și actele menţionate la art. 65.
    Articolul 122. Confirmarea legalității alegerilor
    În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.
    Articolul 123. Validarea mandatului de Preşedinte al
                            Republicii Moldova
    (1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptînd o hotărîre care se publică imediat.
    (2) Pînă la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.
    Articolul 124. Depunerea jurămîntului
    (1) Candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, în termenul prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituţie, următorul jurămînt:
    „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.”
    (2) Din ziua depunerii jurămîntului începe efectiv exerciţiul mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
    Articolul 125. Alegerile nevalabile
    (1) Alegerile sînt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție.
    (2) În turul doi de scrutin, alegerile se vor declara valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri.
    Articolul 126. Alegerile nule
    Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sînt declarate nule.
    Articolul 127. Votarea repetată
    (1) Dacă alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, are loc votarea repetată.
    (2) Comisia Electorală Centrală dispune, în termen de 2 săptămîni de la declararea alegerilor nevalabile sau nule, efectuarea votării repetate în baza aceloraşi liste electorale, pentru aceiaşi candidaţi şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.
    (3) În cazul desfăşurării votării repetate după cel de-al doilea tur de scrutin se aplică prevederile art. 120.
    (4) Concurenţii electorali vinovaţi de frauda care a influenţat rezultatele alegerilor în întregime se exclud din alegeri, iar consiliile electorale şi birourile secţiilor de votare care au comis asemenea fraude se înlocuiesc.
    Articolul 128. Alegerile noi
    (1) Alegeri noi au loc:
    a) dacă, după votarea repetată, alegerile au fost declarate nevalabile sau nule;
    b) dacă la alegeri au participat unul sau doi candidaţi şi niciunul nu a acumulat cel puţin 1/2 din numărul de voturi ale alegătorilor care au participat la alegeri.
    (2) Data alegerilor noi se stabileşte de către Parlament în termen de cel mult 30 de zile de la data  alegerilor precedente ordinare sau a votării repetate, în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, în condiţiile prezentului cod. 
TITLUL V
ALEGERILE LOCALE
    Articolul 129. Aplicarea prezentului titlu
    Prevederile prezentului titlu (art.129 – art.151) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor primarilor şi consilierilor în consiliile locale.
    Articolul 130. Alegerile locale
    (1) Primarii oraşelor (municipiilor), sectoarelor, satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
    (2) Numărul consilierilor este stabilit de Legea privind administraţia publică locală.
    (3) În unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, alegerile locale se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului cod şi actele adoptate de autorităţile reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
    Articolul 131. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare.
                           Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile
                           electorale ale secţiilor de votare
    (1) Pentru alegerile consiliilor locale şi ale primarilor, fiecare raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, oraş (municipiu), sector, sat (comună) constituie o singură circumscripţie electorală. Circumscripţiile electorale orăşeneşti (municipale), de sector, săteşti (comunale) sînt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua alegerilor.
    (2) Consiliile electorale de circumscripţie orăşeneşti (municipale), de sector, săteşti (comunale) sînt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor. Modul de constituire şi funcţiile lor sînt prevăzute la art.28 şi art.29, care se aplică în modul corespunzător. În cazul desfăşurării alegerilor noi sau parţiale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie de către Comisia Electorală Centrală.
    (3) Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se divizează în secţii de votare, pentru care se constituie birouri electorale. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie şi îşi exercită atribuţiile în condiţiile art.30 şi art.33, care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 132. Atribuţiile speciale ale consiliului electoral
    În localităţile în care pentru desfăşurarea alegerilor locale se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare.  
    Articolul 133. Stabilirea datei alegerilor
    (1) Data alegerilor locale generale sau anticipate se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de alegeri.
    (2) Data votării repetate, a alegerilor noi şi a celor parţiale se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.
    Articolul 134. Restricţiile speciale ale dreptului de vot
    (1) La alegerile locale nu participă militarii care îşi satisfac serviciul militar în termen.
    (2) La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă alegătorii care nu domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    Articolul 135. Condiţiile speciale pentru a fi ales
    (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri în consiliile locale cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani.
    (2) Au dreptul de a fi aleşi primari cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 25 de ani.
    Articolul 136. Desemnarea, depunerea candidaturilor şi înregistrarea candidaţilor
   Desemnarea, depunerea candidaturilor şi înregistrarea candidaţilor se face în condiţiile capitolului 6 (art.46–art.49), care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 137. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor
                           de către partide, alte organizaţii social-politice şi
                           blocuri electorale
    (1) Numărul de candidaţi în consiliu înscrişi în liste trebuie să conţină minimum 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru circumscripţia electorală respectivă şi maximum cinci candidaţi supleanţi. Dacă după înregistrare numărul de persoane incluse în lista de candidaţi se reduce sub minimul stabilit, înregistrarea nu se anulează, concurentul electoral fiind avertizat de către organul electoral care l-a înregistrat.
    (2) Listele de candidaţi vor fi întocmite şi/sau modificate cu respectarea prevederilor art. 46 alin. (3).
    (3) Nerespectarea condiţiilor specificate la alin. (2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidaţi de către organul electoral respectiv.
    (4) Partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale pot propune cîte o singură candidatură pentru funcţia de primar în fiecare circumscripţie electorală. O persoană nu poate candida în mai multe circumscripţii electorale de acelaşi nivel.
    (5) O persoană poate candida pentru funcţia de consilier atît în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi a Republicii Moldova, cît şi în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi. O persoană poate candida şi la funcţia de primar şi la funcţia de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcţii în mai multe circumscripţii electorale de acelaşi nivel.
    Articolul 138. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor
                            de către candidaţii independenţi
    (1) Cetăţeanul Republicii Moldova îşi poate depune candidatura în calitate de candidat independent pentru a fi ales în consiliul local dacă este susţinut de 2 la sută din numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane, iar pentru a fi ales primar – dacă este susţinut de 5 la sută din numărul alegătorilor din circumscripţie, dar nu mai puţin de 150 de persoane şi nu mai mult de 10000 de persoane.
    (2) În cazul în care, la verificarea de către consiliul electoral de circumscripţie, în listele de subscripţie se depistează semnături false ori semnături repetate în mai multe liste, acestea se exclud.
    (3) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau, în urma excluderii semnăturilor nevalabile, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin.(1), candidatul independent nu este înregistrat, comunicîndu-i-se hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.
    (4) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce consiliul electoral de circumscripţie a primit şi a înregistrat în registru setul de documente prevăzut la art.49.
    Articolul 139. Listele electorale
    Listele electorale pentru alegerile locale se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.44 şi art.45), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 140. Campania electorală
    Campania electorală pentru alegerile locale se desfăşoară în condiţiile capitolului 7 (art.50 – art.52), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 141. Buletinele de vot
    Pentru alegerile consiliilor raionale, orăşeneşti (municipale), de sector, săteşti (comunale) şi pentru alegerile primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor, satelor (comunelor), se întocmesc buletine de vot distincte în condiţiile capitolului 8 (art.53 şi art.54), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 142. Votarea
    Votarea în cadrul alegerilor locale se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.55 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 143. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor
                            alegerilor
    (1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor locale au loc în condiţiile capitolului 10 (art.61 – art.67), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) În procesele-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale, se indică numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar sau de consilier, numele şi prenumele primarului şi consilierilor aleşi şi denumirea partidului sau altei organizaţii social-politice, a blocului electoral care i-a desemnat sau se face menţiunea “Candidat independent”.
    Articolul 144. Atribuirea mandatelor de consilier
    (1) Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripţie respective.
    (2) Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altă organizaţie social-politică, fiecare bloc electoral la 1, 2, 3, 4...etc. pînă la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.
    (3) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atîtea numere cîte mandate urmează să fie distribuite în circumscripţia electorală. De cîte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică, blocul electoral atîtea mandate i se atribuie.
    (4) Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător.
    (5) Candidaţilor pentru funcţia de consilier li se atribuie mandate în ordinea înscrierii acestora pe liste, începînd cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi.
    (6) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, consiliul electoral de circumscripţie îl atribuie prin tragere la sorţi, consemnînd faptul acesta în procesul-verbal.
    (7) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate superior celui de candidaţi incluşi în listă, surplusul de numere din şirul descrescător al formaţiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreştere ale celorlalţi concurenţi electorali.
    (8) Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor au fost incluşi numai candidaţi independenţi, consiliul electoral de circumscripţie întocmeşte lista candidaţilor cu numărul de voturi în descreştere obţinut de aceştia, atribuind fiecăruia de pe listă cîte un mandat pînă la epuizarea numărului de mandate.
    (9) Candidaţii care au fost incluşi în listă, dar nu au fost aleşi sînt declaraţi candidaţi supleanţi. În cazul în care mandatul de consilier aparţinînd unui partid, altei organizaţii social-politice sau unui bloc electoral devine vacant înainte de termen, acest mandat se atribuie unuia din candidaţii supleanţi ai formaţiunii respective, în ordinea includerii acestora în listă. În cazul în care lista candidaţilor supleanţi ai unui partid, ai altei organizaţii social-politice sau ai unui bloc electoral s-a epuizat, vacanţa mandatului se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzîndu-se concurentul electoral respectiv şi incluzîndu-se numărul în descreştere al altui concurent electoral din şir.
    (10) În cazul în care mandatul de consilier deţinut de un candidat independent devine vacant, vacanţa se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzîndu-se numărul ce aparţine candidatului respectiv şi incluzîndu-se numărul următor din şir.
    (11) Dacă în buletinul de vot au fost incluşi numai candidaţi independenţi, în cazul apariţiei unui mandat vacant, candidatul supleant primeşte mandatul de consilier în condiţiile alin.(10).
    (12) Mandatele se atribuie candidaţilor supleanţi de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului articol, ale Regulamentului cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale şi în baza documentelor electorale pe care le deţine.
    Articolul 145. Alegerea primarului
    (1) Candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.
    (2) În cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Aceşti doi candidaţi se înscriu în buletinele de vot în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal.
    (3) La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri. În caz de paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.
    Articolul 146. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea
                            mandatelor 
    (1) Consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor în judecătoriile de sector sau municipale respective, iar cele de nivelul doi în judecătoriile unde sînt situate consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău va prezenta actele respective în judecătoria sectorului unde este situat consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău.
    (2) Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărîre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care publică rezultatele definitive.
    (3) Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată respective validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, fapt ce se indică în hotărîre. Persoana aleasă concomitent în funcţiile prevăzute la art.7 din Legea privind statutul alesului local prezintă instanţei de judecată consimţămîntul său de a fi validată în una din aceste funcţii. Instanţele de judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi.
    (4) Consiliul se consideră legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin 2/3 din numărul total de consilieri.
    (5) Consiliul electoral de circumscripţie eliberează consilierilor şi primarilor aleşi legitimaţii al căror model se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
    Articolul 147. Alegerile nevalabile
    Alegerile sînt considerate nevalabile în anumite circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.
    Articolul 148. Alegerile nule
    Alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective.  
    Articolul 149. Votarea repetată
    (1) Dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale.
    (2) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sînt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.
    (3) Votarea repetată se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolelor 9 şi 10 şi se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.
    Articolul 150. Alegerile noi
    (1) Alegeri noi au loc:
    a) dacă consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administraţia publică locală;
    b) dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-şi exercite funcţiile, inclusiv din cauza privării de dreptul la ocuparea unor funcţii, stabilită prin hotărîre judecătorească definitivă;
    c) dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul;  
    d) dacă s-a efectuat reorganizarea administrativ-teritorială şi în unităţile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (consiliilor, primarilor).
    (2) Dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează.
    (3) În cazul apariţiei uneia dintre circumstanţele menţionate la alin.(1), autoritatea administraţiei publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe.
    (4) Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanţelor menţionate la alin.(1), cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, cu condiţia că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara şi toamna.
    (5) Alegerile noi se desfăşoară în condiţiile prezentului cod.
    Articolul 151. Alegerile parţiale
    (1) În cazul în care, în urma alegerilor, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri, Comisia Electorală Centrală va fixa, în termen de 2 săptămîni, alegeri parţiale într-o singură sau în mai multe circumscripţii.
    (2) Pentru ocuparea mandatelor vacante, alegerile parţiale se efectuează în condiţiile titlurilor I, II şi V.
    (3) Data alegerilor parţiale se stabileşte prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
TITLUL VI
REFERENDUMUL
    Articolul 152. Aplicarea prezentului titlu
    Prevederile prezentului titlu (art.152 – art.212) se aplică doar în cazul organizării şi desfăşurării referendumurilor republicane şi locale.
Capitolul 13
REFERENDUMUL REPUBLICAN
    Articolul 153. Referendumul republican
    (1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.
    (2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod.
    (3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 154. Tipurile de referendum republican
    (1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative.
    (2) Referendumului constituţional sînt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.
    (3) Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită.
    (4) Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului.
    Articolul 155. Iniţierea referendumului republican
    (1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
    a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;
    b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;
    c) Preşedintele Republicii Moldova;
    d) Guvern.
    (2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.154. *
    _________________________________________
   
* Alin. (2) art. 155 declarat neconstituțional prin HCC nr. 24 din 27.07.2017

    (3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie.
    (4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.
      Articolul 156. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului
                             republican
    (1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul decretării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea acestor stări. Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare în condiţiile prezentului cod. Hotărîrea privind amînarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.
    (2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidențiale şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican.
    Articolul 157. Problemele supuse referendumului  republican
    (1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
    a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova;
    b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;
    c) demiterea Președintelui Republicii Moldova;
    d) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.
    (2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt obligatorii.
    Articolul 158. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului
                           republican
    Referendumului republican nu pot fi supuse problemele:
    a) privind impozitul şi bugetul;
    b) privind amnistierea şi graţierea;
    c) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;
    d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;
    e) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată şi procuraturii.
    Articolul 159. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei
    (1) Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se efectuează în condiţiile art.141 din Constituţie.
    (2) Propunerea privind desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să efectueze, în termen de 10 zile, controlul constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului şi să prezinte un aviz.
    (3) După efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează avizul Curţii Constituţionale, se prezintă spre examinare Parlamentului.
    (4) Nu poate fi supusă referendumului revizuirea Constituţiei dacă va avea ca rezultat sugrumarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (5) În cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.
    Articolul 160. Iniţierea referendumului privind demiterea
                           Preşedintelui Republicii Moldova
    (1) Referendumul privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova poate fi iniţiat în exclusivitate de Parlament.
    (2) După adoptarea hotărîrii privind demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova în condiţiile art. 89 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Parlamentul, în termen de 5 zile, adoptă o hotărîre privind desfăşurarea referendumului cu privire la problema în cauză. Referendumul se desfăşoară în termenul prevăzut la art. 89 alin. (3) din Constituţie.
    (3) Desfăşurarea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova este asigurată de Comisia Electorală Centrală. 
    Articolul 161. Hotărîrea sau decretul cu privire la desfăşurarea
                           referendumului republican
    (1) În termen de 6 luni de la primirea propunerilor de iniţiere a referendumului, Parlamentul adoptă una din următoarele hotărîri:
    a) despre declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărîrii;
    b) despre respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului în cazul cînd aceasta este formulată de deputaţi;
    c) despre soluţionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului, fără efectuarea ulterioară a acestuia.
    (2) În hotărîrea sau decretul despre desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege sau de hotărîre preconizate a fi adoptate, expunîndu-se textul acestora şi/sau conţinutul întrebărilor supuse referendumului.
    Articolul 162. Stabilirea datei referendumului republican
    (1) Data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă referendumul este iniţiat de acesta şi are caracter consultativ.
    (2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.
    Articolul 163. Iniţierea referendumului republican de către cetăţeni
    (1) Pentru iniţierea referendumului republican de către cetăţeni se constituie un grup de iniţiativă la adunarea acestora, la care trebuie să participe nu mai puţin de 300 de persoane cu drept de vot. Cu cel puţin 10 zile înainte de adunare, iniţiatorii sînt obligaţi să comunice în scris autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea timpul, locul şi scopul acesteia.
    (2) Înainte de a începe adunarea, se face înregistrarea participanţilor la adunare, întocmindu-se o listă în care se indică numele, prenumele şi domiciliul acestora.
    (3) La adunare, se alege un preşedinte şi un secretar. Ordinea de zi a adunării trebuie să includă discutarea oportunităţii efectuării referendumului republican şi formularea întrebărilor preconizate a fi supuse acestuia.
    (4) În cazul în care propunerea de desfăşurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanţilor la adunare, se alege grupul de iniţiativă, care va colecta semnăturile susţinătorilor referendumului. Grupul de iniţiativă trebuie să includă cel puţin 100 de persoane cu drept de vot. Membrii grupului de iniţiativă vor alege din rîndul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui.
    (5) La adunare, se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică rezultatele votării chestiunilor incluse în ordinea de zi. Preşedintele şi secretarul adunării semnează actele adunării: lista participanţilor, procesul-verbal, formularea precisă şi corectă a întrebărilor preconizate a fi supuse referendumului republican şi lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora.
    Articolul 164. Înregistrarea grupului de iniţiativă
    (1) Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală. Pentru înregistrare, comisiei i se prezintă:
    a) actele adunării cetăţenilor la care a fost ales grupul de iniţiativă, autentificate de primăria localităţii pe al cărei teritoriu a avut loc adunarea;
    b) declaraţia membrilor grupului de iniţiativă privind consimţămîntul de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului;
    c) cererea privind înregistrarea grupului de iniţiativă.
    (2) Comisia Electorală Centrală adoptă, în termen de 15 zile de la depunerea actelor indicate în alin.(1), o hotărîre cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra. În hotărîrea cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă, se indică termenul pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican, care nu poate fi mai mic de 2 luni şi mai mare de 3 luni.
    (3) După înregistrarea grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimaţii de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.
    (4) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă şi problemele preconizate a fi supuse referendumului republican se aduc la cunoştinţă publică prin intermediul mijloacelor de informare în masă.
    Articolul 165. Colectarea semnăturilor
    (1) Începînd cu data înregistrării grupului de iniţiativă, membrii lui au dreptul de a colecta nestingherit semnăturile susţinătorilor referendumului republican în anumite liste, denumite în continuare liste de subscripţie.
    (2) Colectarea semnăturilor se efectuează în condiţiile art.47, care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 166. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie
    Pe fiecare foaie din listele de subscripţie, se expune întrebarea sau întrebările preconizate a fi supuse referendumului republican. Se interzice colectarea de semnături pe listele ce nu conţin textul întrebărilor.  
    Articolul 167. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii
                            listelor de subscripţie
    (1) Persoana care colectează semnăturile semnează fiecare foaie din listele de subscripţie, făcînd o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.
    (2) Membrii grupurilor de iniţiativă au obligaţia de a preîntîmpina fiecare cetăţean despre faptul că poate semna numai într-o singură listă de subscripţie.
    (3) Sînt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate pînă la înregistrarea grupului de iniţiativă; listele care nu sînt semnate de colectorul semnăturilor; listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.
    Articolul 168. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
    (1) Nu mai tîrziu de ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă întocmeşte un proces-verbal în care indică data înregistrării grupului de iniţiativă, numărul de semnături colectate, data încheierii colectării semnăturilor. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de iniţiativă, şi listele de subscripţie se prezintă Comisiei Electorale Centrale.
    (2) În termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. Dacă în listele de subscripţie apar două sau mai multe semnături ale aceleiaşi persoane, aceste semnături se exclud. Listele de subscripţie prezentate cu încălcarea prevederilor art.167 alin.(1) se anulează. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului.
    (3) În cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.
    (4) Procesul-verbal de verificare a listelor de subscripţie, listele verificate şi hotărîrea Comisiei Electorale Centrale privind iniţierea referendumului se remit în termen de 3 zile Biroului permanent al Parlamentului.
    Articolul 169. Circumscripţiile electorale, secţiile de votare,
                           consiliile şi birourile electorale
    (1) În scopul organizării şi desfăşurării referendumului republican, Comisia Electorală Centrală formează, circumscripţii electorale administrative, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, şi respectiv consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art.28, care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele prevăzute la art.29, care se aplică în modul corespunzător.
    (3) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.30 şi art.31, care se aplică în modul corespunzător. Pentru fiecare secţie de votare se formează birouri electorale ale secţiei de votare, ce se constituie şi îşi îndeplinesc atribuţiile în condiţiile art.30, 31 şi 33, care se aplică în modul corespunzător.
    (4) Împuternicirile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare expiră după confirmarea rezultatelor referendumului republican de către Curtea Constituţională.
    (5) În cazul în care circumscripţia electorală reprezintă o singură localitate şi în ea este formată o singură secţie de votare, nu se înfiinţează birou electoral al secţiei de votare, atribuţiile acestuia fiind exercitate de consiliul electoral de circumscripţie.
    Articolul 170. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale
                           pentru desfăşurarea referendumului republican, organizarea
                           activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea
    Acordarea de sprijin, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea consiliilor şi birourilor pentru desfăşurarea referendumului se efectuează în condiţiile art.34 – art.37, care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 171. Listele de cetăţeni cu dreptul de a participa la
                            referendumul republican
    Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul republican (listele electorale) se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.44 şi art.45), care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 172. Buletinul de vot
    (1) În buletinul de vot se tipăreşte textul chestiunii sau proiectul de lege supus referendumului republican. În dreapta textului chestiunii sau a proiectului de lege se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele “pentru” şi “contra”, iar sub acestea – două cercuri.
    (2) În cazul în care referendumului se supun cîteva probleme, pentru fiecare din ele se întocmeşte cîte un buletin. În cazul efectuării concomitente a cîtorva referendumuri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.
    (3) Buletinele de vot se întocmesc conform Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
    (4) Buletinele de vot se imprimă într-un număr egal cu numărul persoanelor incluse în listele electorale.
    (5) Buletinele de vot care includ aceeaşi întrebare trebuie să aibă acelaşi format, să fie tipărite cu aceleaşi caractere, pe hîrtie de aceeaşi culoare şi densitate.
    (6) Modelul şi textul buletinelor de vot şi modelul proceselor-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
    (7) Buletinele de vot se distribuie consiliilor electorale de circumscripţie cu 3 zile, iar birourilor electorale ale secţiilor de votare cu 1 zile înainte de ziua referendumului republican.
    Articolul 173. Agitaţia
    Discutarea liberă sub toate aspectele a problemelor supuse referendumului republican se efectuează în condiţiile art.52, care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 174. Votarea
    (1) Votarea în cadrul referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.55 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Votantul completează buletinul de vot aplicînd ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvîntul “pentru” sau “contra”, exprimîndu-şi astfel opţiunea.
    Articolul 175. Monitorizarea referendumului republicanşi reflectarea
                           lui în mijloacele de informare în masă
    Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea în mijloacele de informare în masă a modului de organizare şi desfăşurare a acestuia se fac în condiţiile capitolului 11 (art.68 şi art.69), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 176. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor
                           referendumului republican
    (1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului 10 (art.61 – art.65), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) În procesul-verbal de totalizare a rezultatelor referendumului republican se va indica aparte numărul de voturi “pentru” şi numărul de voturi “contra”.
    (3) Rezultatele referendumului republican se examinează de către Comisia Electorală Centrală, care adoptă o hotărîre asupra lui.
    Articolul 177. Confirmarea rezultatelor referendumuluirepublican
    (1) Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului se remit Curţii Constituţionale.
    (2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională va examina actele remise de Comisia Electorală Centrală şi va confirma sau va infirma, printr-o hotărîre, rezultatele referendumului republican.  
    Articolul 178.  Adoptarea, publicarea şi intrarea  în vigoare a
                            hotărîrii supuse referendumului republican
    (1) Hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărîrea privind demiterea Președintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decît în cazul alegerii  Președintelui Republicii Moldova, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.
    (2) Hotărîrea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărîrii se consideră ziua desfăşurării referendumului republican. Hotărîrea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în ea.
    Articolul 179. Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate
                           prin referendum republican
    Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate prin referendum republican se face, de asemenea, prin referendum republican sau utilizîndu-se procedurile prevăzute pentru revizuirea Constituţiei. Prevederile respective nu se răsfrîng asupra hotărîrii pentru demiterea Preşedintelui Republicii Moldova.
    Articolul 180. Documentele referendumului republican
    Documentele referendumului republican se păstrează în condiţiile art.67, care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 181. Referendumul republican nevalabil
    Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
    Articolul 182. Referendumul republican nul
    Curtea Constituţională declară nul referendumul republican în toată republica sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.  
    Articolul 183. Referendumul republican repetat
    (1) În cazul în care referendumul republican se declară nul, Comisia Electorală Centrală va organiza, în termen de o lună, efectuarea referendumului repetat în întreaga ţară sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale.
    (2) Consiliile şi birourile electorale vinovate de încălcări ale prevederilor Codului electoral se înlocuiesc.
    (3) Referendumul republican repetat se organizează şi se desfăşoară în condiţiile prezentului titlu şi prezentului cod.
    Articolul 184. Referendumul republican nou
    Un nou referendum republican în aceeaşi problemă poate fi efectuat după expirarea a cel puţin 2 ani de la data referendumului republican precedent.
Capitolul 14
REFERENDUMUL LOCAL
    Articolul 185. Referendumul local
    Referendumul local reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), sector, oraş (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea primarului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin referendum local.
    Articolul 186. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului
                           local
    (1) Referendumul local nu se efectuează în cazul decretării sau instituirii stării de urgenţă, de asediu sau de război. Dacă data referendumului local a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu sau de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod.
    (2) Referendumul local nu poate avea, de asemenea, loc cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decît dacă se desfăşoară în aceeaşi zi.
    (3) Hotărîrea privind amînarea referendumului local se adoptă de către Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului local sau a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special care a emis actul de desfăşurare a referendumului.
    (4) Referendumul local pentru revocarea primarului poate fi iniţiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiaşi primar. Revocarea primarului nu poate fi iniţiată pe parcursul ultimelor 6 luni înainte de expirarea mandatului.
    Articolul 187. Problemele supuse referendumului local
    (1) Referendumului local pot fi supuse problemele care au o importanţă deosebită pentru localitatea respectivă şi care ţin doar de competenţele legale ale autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Textul problemei supuse referendumului local se redactează de manieră neutră, fără ambiguităţi sau fără sugerarea răspunsului. Nu se admite formularea problemelor care se exclud reciproc.
    (3) Revocarea primarului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit.
    Articolul 188. Problemele ce nu pot fi supuse referendumului
                           local
    Referendumului local nu pot fi supuse următoarele probleme:
    a) de interes naţional, care ţin de competenţa Parlamentului, Guvernului sau a altor autorităţi publice centrale, conform atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de legislaţie;
    b) ce ţin de politica internă şi externă a statului;
    c) care vin în contradicţie cu prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei Republicii Moldova;
    d) privind impozitele şi bugetul;
    e) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;
    f) privind alegerea, numirea, demiterea şi revocarea în/din anumite funcţii a persoanelor ce ţin de competenţa Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului;
    g) ce ţin de revocarea din funcţie a primarului, destituit în baza hotărîrii definitive de revocare pronunţate de instanţa de judecată;
    h) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată sau a procuraturii;
    i) privind modificarea subordonării administrativ-teritoriale a localităţilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
    Articolul 189. Stabilirea datei referendumului local
    Data referendumului local se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului sătesc (comunal), de sector, orăşenesc (municipal), raional sau a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special.
    Articolul 190. Iniţierea referendumului local
    Referendumul local poate fi iniţiat:
    a) de 1/2 din numărul consilierilor aleşi, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – de 2/3 din numărul consilierilor aleşi;
    b) de primarul satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), cu excepţia cazului cînd se iniţiază referendum pentru revocarea primarului;
    c) de autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special;
    d) de 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.
    Articolul 191. Înregistrarea grupului de iniţiativă
    (1) În cazul în care iniţiativa desfăşurării referendumului local vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă, format din cel puţin 20 de cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de iniţiativă trebuie să participe cel puţin 30 de persoane. Cu cel puţin 3 zile înainte de adunare, iniţiatorii sînt obligaţi să comunice în scris primarului timpul, locul şi scopul desfăşurării adunării.
    (2) Grupul de iniţiativă se înregistrează de către autorităţile administraţiei publice locale în termen de 5 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, procesului-verbal de constituire şi întrebărilor formulate. În cazul iniţierii referendumului local pentru revocarea primarului, grupul de iniţiativă este înregistrat de către judecătoria de sector (raională) sau municipală în a cărei rază teritorială se află localitatea respectivă.
    (3) În hotărîrea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile calendaristice, precum şi întrebările preconizate a fi supuse referendumului local.
    (4) În cazul înregistrării grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimaţii de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.
    (5) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă se publică în presa locală.
    Articolul 192. Colectarea de semnături
    (1) Dreptul de a colecta semnăturile cetăţenilor pentru susţinerea referendumului local aparţine membrilor grupului de iniţiativă, înregistrat în condiţiile art.191.
    (2) Colectarea semnăturilor se efectuează în condiţiile art.47, care se aplică în modul corespunzător.
    (3) Pentru efectuarea referendumului local, este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    Articolul 193. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie
    Pe fiecare foaie din listele de subscripţie, se expune întrebarea sau întrebările preconizate a fi supuse referendumului. Se interzice colectarea de semnături pe liste ce nu conţin textul întrebărilor.
    Articolul 194. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii
                            listelor de subscripţie
    (1) Persoana care colectează semnăturile trebuie să semneze fiecare foaie din listele de subscripţie, făcînd o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.
    (2) Persoana care colectează semnăturile în listele de subscripţie este obligată să preîntîmpine cetăţeanul că poate semna doar într-o singură listă de subscripţie.
    (3) Sînt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate pînă la înregistrarea grupului de iniţiativă, listele care nu sînt semnate de colectorul semnăturilor, listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective. 
    Articolul 195. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
    (1) Listele de subscripţie autentificate se prezintă consiliului local sau autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special. În cazul iniţierii referendumului local pentru revocarea primarului, listele de subscripţie se prezintă judecătoriei de sector (raionale) sau municipale în a cărei rază teritorială se află localitatea respectivă.
    (2) Listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă se verifică în termen de 15 zile. Semnăturile care apar de două sau mai multe ori se exclud. Dacă la verificare se constată că nu s-a colectat numărul necesar de semnături, procedura se sistează, iar înregistrarea grupului de iniţiativă se anulează.
    Articolul 196. Adoptarea şi publicarea deciziei privind desfăşurarea
                           referendumului local
    (1) După expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripţie sau de la adoptarea deciziei consiliului local, a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special sau a primarului, consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special va adopta decizia privind desfăşurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.
    (2) Decizia privind desfăşurarea referendumului local va cuprinde:
    a) propunerea privind data referendumului, care poate fi efectuat peste cel puţin o lună şi nu mai tîrziu de 45 de zile din ziua adoptării deciziei;
    b) problemele ce urmează a fi supuse referendumului;
    c) motivele revocării primarului, în cazul referendumului pentru revocarea acestuia.
    (3) Decizia privind desfăşurarea referendumului local se dă publicităţii în termen de 3 zile de la adoptare.
    Articolul 197. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare
    (1) Pentru efectuarea referendumului local, se constituie, după caz, circumscripţii electorale: săteşti (comunale), de sector, orăşeneşti (municipale), raionale, ale unităţii administrativ-teritoriale cu statut special.
    (2) Circumscripţiile electorale se constituie de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua referendumului local la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale.
    (3) Secţiile de votare se constituie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua referendumului local de către consiliile electorale de circumscripţie respective, în baza propunerilor primăriei.
    (4) Secţiile de votare se constituie, conform principiului administrativ-teritorial, prin împărţirea localităţii în secţii de votare cu cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Secţiile de votare se numerotează.
    (5) În localităţile în care, pentru desfăşurarea referendumului local, se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie va îndeplini şi atribuţii de birou electoral al secţiei de votare.
    Articolul 198. Constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru
                           desfăşurarea referendumului local
    (1) Consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliilor locale sau a autorităţilor reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special, a partidelor şi organizaţiilor social-politice reprezentate în Parlament, în componenţă de 5-11 membri, cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire şi funcţiile lor sînt prevăzute la art.28 şi 29.
    (2) Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a partidelor şi organizaţiilor social-politice reprezentate în Parlament, în componenţa a 5-11 membri, cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire şi funcţiile lor sînt prevăzute la art.30 şi 33.
    (3) Preşedinţii consiliilor electorale raionale, consiliului electoral al municipiului Chişinău şi consiliilor electorale ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special pentru desfăşurarea referendumului local sînt aleşi de către consiliile locale respective.
    (4) În componenţa consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local nu pot fi incluşi consilieri din consiliile locale, membri ai grupului de iniţiativă, membri ai partidelor, altor organizaţii social-politice care participă la alegeri.
    (5) La prima şedinţă a consiliului electoral de circumscripţie al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea pentru desfăşurarea referendumului local se aleg, cu votul majorităţii membrilor, vicepreşedintele şi secretarul consiliului, iar la prima şedinţă a consiliului electoral de circumscripţie sătesc (comunal), de sector, orăşenesc (municipal) şi a biroului electoral al secţiei de votare se aleg preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul acestor organe electorale.
    (6) În decursul a 2 zile de la data constituirii, consiliile şi birourile electorale aduc la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lor, modul de contactare pentru relaţii.
    (7) Împuternicirile consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului local expiră după confirmarea rezultatelor acestuia.
    Articolul 199. Cumularea atribuţiilor de către consiliile şi birourile
                            electorale
    În cazul în care referendumul local se desfăşoară concomitent cu alegerile (locale, parlamentare, prezidențiale) sau concomitent cu referendumul republican, consiliile şi birourile electorale care organizează desfăşurarea alegerilor, constituite în condiţiile capitolului 3, îndeplinesc şi atribuţiile de consilii şi birouri electorale pentru desfăşurarea referendumului.
    Articolul 200. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale
                           pentru desfăşurarea referendumului local, organizarea
                           activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea
    Acordarea de sprijin, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local se efectuează în condiţiile art.34 – art.37, care se aplică în modul corespunzător.  
   Articolul 201. Atribuţiile consiliilor şi birourilor electorale pentru
                           efectuarea  referendumului local
    Consiliile şi birourile electorale pentru efectuarea referendumului local au atribuţiile prevăzute respectiv la art.29 şi art.33, care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 202. Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la
                           referendumul local
    Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul local (listele electorale) se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.44 şi art.45), care se aplică în modul corespunzător.
    Articolul 203. Buletinul de vot
    (1) În buletinul de vot se tipăreşte textul problemei supuse referendumului local. În dreapta textului se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele “pentru” şi “contra”, iar sub acestea – două cercuri.
    (2) În cazul în care referendumului se supun cîteva probleme, pentru fiecare din ele se întocmeşte cîte un buletin. În cazul efectuării concomitente a cîtorva referendumuri, precum şi în cazul efectuării concomitente a referendumurilor şi a alegerilor, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.
    (3) Buletinele de vot se întocmesc în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
    (4) Buletinele de vot se tipăresc într-un număr egal cu numărul persoanelor incluse în listele electorale.
    (5) Buletinele de vot pentru aceeaşi întrebare trebuie să aibă acelaşi format, să fie tipărite cu aceleaşi caractere, pe hîrtie de aceeaşi culoare şi densitate.
  (6) Modelul buletinelor de vot şi modelul proceselor-verbale ale consiliilor electorale şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru desfăşurarea referendumului local se aprobă de Comisia Electorală Centrală, iar textul buletinelor de vot – de către consiliile electorale de circumscripţie.
    (7) Buletinele de vot se distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare cu 2 zile înainte de ziua referendumului local.
    Articolul 204. Agitaţia
    Discutarea liberă şi sub toate aspectele a problemelor supuse referendumului local se efectuează în condiţiile art.52, care se aplică în modul corespunzător.  
    Articolul 205. Votarea
    (1) Votarea în cadrul referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.55 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) Votantul completează buletinul de vot aplicînd ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvîntul “pentru” sau “contra”, exprimîndu-şi astfel opţiunea.
    Articolul 206. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor
                            referendumului local
    (1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului 10 (art.61 – art.65), care se aplică în modul corespunzător.
    (2) În procesul-verbal de totalizare a rezultatelor referendumului local se va indica aparte numărul de voturi “pentru” şi numărul de voturi “contra”.
    (3) Rezultatele referendumului local se examinează de către consiliul electoral de circumscripţie, care adoptă o hotărîre asupra lui.
    Articolul 207. Confirmarea rezultatelor referendumului local
    (1) În termen de 2 zile de la totalizarea rezultatelor referendumului local, consiliul electoral de circumscripţie, remite instanţei de judecată din raza teritorială respectivă raportul privind efectuarea referendumului, la care se anexează procesele-verbale ale consiliului electoral de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate contestaţiile, însoţite de note cu privire la modul lor de soluţionare. Consiliul municipiului Chişinău remite actele respective Curţii de Apel Chişinău.
    (2) În termen de 10 zile de la data primirii actelor menţionate la alin.(1), instanţa de judecată va confirma sau va infirma legalitatea efectuării referendumului local şi rezultatele acestuia.
    (3) În termen de 24 de ore de la adoptare, hotărîrea instanţei de judecată se transmite Comisiei Electorale Centrale şi consiliului electoral de circumscripţie pentru efectuarea referendumului, care va publica rezultatele definitive ale referendumului local.
    Articolul 208. Adoptarea deciziei prin referendum local, anularea
                            sau modificarea ei
    (1) Decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat un număr egal sau mai mare de alegători decît au votat în cazul alegerii primarului, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum. Data adoptării hotărîrii se consideră ziua desfăşurării referendumului local.
    (2) În cazul în care primarul este revocat prin referendum, Comisia Electorală Centrală va stabili data alegerilor noi conform prevederilor titlului V (art.129-151), care se aplică în modul corespunzător.
    (3) Hotărîrea adoptată prin referendum local se anulează sau se modifică, de asemenea, prin referendum local sau prin decizie a consiliului local respectiv, adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor, conform Legii privind administraţia publică locală.
    Articolul 209. Referendumul local nevalabil
    Referendumul local se consideră nevalabil dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Hotărîrea cu privire la declararea referendumului local drept nevalabil se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.
    Articolul 210. Referendumul local nul
    Instanţa de judecată în a cărei rază teritorială s-a desfăşurat referendumul local îl declară nul în toată circumscripţia respectivă sau în anumite secţii de votare dacă în timpul votării sau în timpul numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului.
    Articolul 211. Referendumul local repetat
    În cazul în care referendumul local se declară nul, autorităţile care au adoptat decizia de desfăşurare a referendumului organizează, în termen de 2 săptămîni, referendum repetat în condiţiile prezentului titlu şi prezentului cod. Consiliile şi birourile electorale pentru desfăşurarea referendumului vinovate de încălcări ale prevederilor Codului electoral se înlocuiesc.
    Articolul 212. Referendumul local nou
    Un nou referendum local în aceeaşi problemă poate fi efectuat peste cel puţin un an de la referendumul precedent.
TITLUL VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 213. Intrarea în vigoare
    Prezentul cod intră în vigoare la data publicării.
    Articolul 214. Dispoziţii tranzitorii
    După intrarea în vigoare a prezentului cod:
    1. Parlamentul va adopta, în termen de 10 zile, o hotărîre despre înfiinţarea Comisiei Electorale Centrale (permanente), în condiţiile secţiunii 1 a capitolului 3 (art.16 – art.22).
    2. Autorităţile prevăzute la art.16 alin.(1) vor prezenta Parlamentului, în termen de 5 zile, candidaturile pentru constituirea Comisiei Electorale Centrale.
    3. Guvernul:
    a) în termen de o lună:
    - va face propuneri Parlamentului privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod;
    - va asigura Comisia Electorală Centrală cu sediu, mijloace financiare şi tehnico-materiale;
    b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 1998 cheltuielile necesare pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale şi pentru organizarea şi efectuarea alegerilor.
    4. Alegerile în Parlamentul de legislatura a XIV-a se vor desfăşura la 22 martie 1998 conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.371-II din 18 noiembrie 1997. Toate termenele legate de desfăşurarea alegerilor Parlamentului de legislatura a XIV-a încep să curgă de la data publicării prezentului cod.
    5. Comisia Electorală Centrală:
    a) va elabora şi adopta, în termen de 10 zile de la constituire, regulamentul său;
    b) va prezenta Guvernului proiectul devizului de cheltuieli pentru activitatea sa şi pentru efectuarea alegerilor;
    c) după constituire, va începe exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.22.
    6. Nu se admite formarea şi funcţionarea de organe electorale neprevăzute de prezentul cod.
    Articolul 215. Dispoziţii finale
    La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă: Legea nr.1040-XII din 26 mai 1992 cu privire la referendum, Legea nr.1609-XII din 14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, Legea nr.308-XIII din 7 decembrie 1994 cu privire la alegerile locale, Legea nr.833-XIII din 16 mai 1996 privind alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Legea nr.1133-XIII din 2 aprilie 1997 privind revocarea primarului satului (comunei), oraşului.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                    Dumitru MOŢPAN

    Nr.1381-XIII. Chişinău, 21 noiembrie 1997.