1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 9 septembrie 2013 în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de un grup de deputaţi în Parlament, dnii Ion Hadîrcă, Valeriu Saharneanu, Anatol Arhire, Oleg Bodrug, Vadim Cojocaru, Vadim Vacarciuc şi dna Ana Guţu, privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 cu privire la  aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora.

    2. Autorii sesizării au pretins, în special, că la adoptarea hotărârii contestate Guvernul, în postura sa de guvern demisionar, şi-a depăşit vădit atribuţiile, încălcând astfel articolul 103 alin.(2) din Constituţie.

    3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 septembrie 2013 sesizarea a fost declarată admisibilă,fără a prejudicia fondul cauzei. La aceeaşi dată, în vederea evitării prejudiciilor şi consecinţelor negative iminente pentru securitatea economică sau financiară a statului, Curtea a suspendat acţiunea actului contestat, până la soluţionarea în fond a cauzei, cu emiterea unei decizii sau hotărâri definitive.

    4. La 12 septembrie 2013 Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 715 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor ÎS. „Aeroportul Internaţional Chişinău” (publicată în Monitorul Oficial la 17 septembrie 2013).

    5. Având în vedere faptul că această hotărâre a fost adoptată în desconsiderarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 11 din 10 septembrie 2013 de suspendare a acţiunii Hotărârii Guvernului nr.321 din 30 mai 2013 cu privire la  aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora, la 19 septembrie 2013 Curtea a suspendat şi acţiunea acesteia.

    6. La 30 septembrie 2013 deputaţii Vladimir Voronin, Iurie Muntean, Mark Tkaciuk şi Igor Vremea au depus o sesizare privind controlul constituţionalităţii ambelor hotărâri ale Guvernului.

    7. Autorii sesizării au contestat actele menţionate atât sub aspectul competenţei de adoptare (art. 103 alin. (2) din Constituţie), cât şi a procedurii de desfăşurare a concursului pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău (art. 23, 34, 96, 126, 127 şi 129 din Constituţie).

    9. În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituţională a solicitat opinia Preşedintelui şi a Guvernului Republicii Moldova.

    10. În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dnii Ion Hadârcă și Igor Vremea, deputaţi în Parlament. Dna Ana Guțu a fost reprezentată legal de dl Maxim Guțu. Guvernul a fost reprezentat de dl Nicolae Eşanu, viceministru al justiţiei. Preşedintele Republicii Moldova nu şi-a delegat reprezentantul.

    12. La 8 martie 2013, Prim-ministrul Vladimir Filat a prezentat Preşedintelui Republicii Moldova demisia Guvernului.

    13. În aceeaşi zi, Preşedintele a semnat Decretul nr.534-VII, prin care a acceptat demisia Guvernului. Prin acelaşi Decret, şeful statului a dispus ca Guvernul demisionar să îndeplinească numai funcţiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

    14. Prin Decretul nr.584-VII din 10 aprilie 2013, Preşedintele Republicii Moldova l-a desemnat pe Vladimir Filat în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru şi l-a autorizat să întocmească programul de activitate şi lista Guvernului, prezentându-le Parlamentului spre examinare.

    15. Prin Hotărârea nr.4 din 22 aprilie 2013 Curtea Constituţională a declarat neconstituţională desemnarea lui Vladimir Filat în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

    16. Prin Decretul nr. 606 din 23 aprilie 2013, Preşedintele Republicii Moldova l-a numit pe Iurie Leancă în funcţia de Prim-ministru interimar (al Guvernului demisionat în exerciţiu).

    17. La 3 mai 2013 Parlamentul a adoptat Legea nr. 107 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Prin această lege, Guvernului demisionar i-au fost acordate împuterniciri aproape identice Guvernului plenipotenţiar.

    18. Prin Hotărârea nr.7 din 18 mai 2013 Curtea a declarat neconstituţionale amendamentele operate prin Legea nr. 107 din 3 mai 2013 în Legea cu privire la Guvern, circumscriind cadrului constituţional întinderea atribuţiilor unui Guvern demisionar.

    19. Prevederile relevante ale Constituţiei Republicii Moldova (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele: 

    „(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

    „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

    „(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei.”

    „(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fî îngrădit.

    (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.”

    „(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

     (2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.”

Articolul 102
Actele Guvernului

    „(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

    (2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor. [...]”

    „(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”

    „(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

    a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine, în condiţiile legii;

    b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

    c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;”

    „(1) Statul ocroteşte proprietatea.

    (2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

    (3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

    (4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”

    „(1) Parlamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii economice externe, principiile utilizării împrumuturilor şi creditelor străine.

    (2) Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică externă, promovează politica liberului schimb sau politica protecţionistă, pornind de la interesele naţionale.”

    20. Prevederile relevante ale Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (Republicată: M.O., 2002, nr.131-133, art.1018) sunt următoarele:

    „Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, exercită conducerea generală a administraţiei publice şi este responsabil în faţa Parlamentului.

    Relaţiile dintre Guvern şi Preşedintele Republicii Moldova se reglementează de Constituţia Republicii Moldova.

    În exercitarea atribuţiilor, se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.”

Principiile de bază ale activităţii Guvernului

    1) se călăuzeşte de Constituţie (Legea Fundamentală a Republicii), de celelalte legi ale Republicii Moldova, de decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

    2) porneşte de la principiile democraţiei, legalităţii şi utilităţii sociale;

    3) asigură colegialitatea şi răspunderea personală a membrilor Guvernului în procesul elaborării, adoptării şi realizării hotărârilor;

    3¹) asigură transparenţa în procesul elaborării şi adoptării hotărârilor, dispoziţiilor şi ordonanţelor;”

    „În conformitate cu împuternicirile sale Guvernul:

    1) creează condiţii pentru stabilirea şi asigurarea suveranităţii economice şi politice a Moldovei;

    3) asigură libera iniţiativă, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei şi dezvoltarea relaţiilor de piaţă;

    5) garantează tuturor subiecţilor proprietăţii libertatea activităţii economice, diversitatea formelor de proprietate şi egalitatea lor în drepturi, are grijă de păstrarea proprietăţii;

    5¹) protejează interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

    12) asigură legalitatea, ordinea publică, drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

    13) promovează politica securităţii naţionale, dirijează activitatea de apărare a Republicii Moldova;

    14) asigură respectarea şi executarea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; [...]”

Principalele împuterniciri ale Guvernului

în domeniul economiei

    1) exercită, din însărcinarea Parlamentului, funcţiile de proprietar al patrimoniului statului, creează condiţiile necesare pentru dezvoltarea tuturor tipurilor de proprietate;

    2) reglementează, folosind mijloacele economice şi juridice, activitatea tuturor ramurilor economiei şi a subiecţilor proprietăţii pe teritoriul Republicii Moldova;

    2¹) întreprinde măsuri pentru asigurarea libertăţii comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţiei concurenţei loiale, creării unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

    2²) ia măsuri în vederea  apărării  intereselor producătorilor autohtoni, executorilor de lucrări şi servicii;

    7) elaborează şi prezintă Parlamentului proiecte de documente normative privind programele de dezvoltare economică şi socială;

    10) formează politica de stat în domeniul investiţiilor şi efectuează realizarea ei  în scopuri bine determinate, ia măsuri în vederea atragerii şi protecţiei investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, asigură condiţii pentru crearea unui climat favorabil pentru investiţii în Republica Moldova; [...]”

    „Autorităţile publice sînt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin:

    a) diseminarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de activitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin afişarea lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-media centrală sau locală, după caz;

    b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional;

    c) instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu societatea;

    d) recepţionarea şi examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, ale altor părţi interesate în scopul utilizării lor la elaborarea proiectelor de decizii;

    e) consultarea opiniei tuturor părţilor interesate de examinarea proiectelor de decizii, conform prezentei legi.”

Articolul 2

    „În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

    concesiune - contract prin care statul cesionează (transmite) unui  investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta  servicii publice, de a exploata bunuri proprietate de stat/municipală care, conform legislaţiei, sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopol al statului, investitorul preluând gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială;

    deetatizare a proprietăţii publice - activitate care include transmiterea patrimoniului public în proprietate privată în condiţiile prezentei legi (privatizare), precum şi transmiterea în concesiune, administrare fiduciară, transmiterea întreprinderilor de stat în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, alte activităţi orientate spre diminuarea participării statului la administrarea proprietăţii; [...]”

Articolul 6

Competenţa Guvernului în administrarea 
şi deetatizarea proprietăţii publice

    „(1) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sunt:

    d) aprobarea listei bunurilor proprietate publică a statului, listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse pentru concesionare sau pentru alte forme de parteneriat public-privat, precum şi aprobarea condiţiilor parteneriatului public-privat de interes naţional; [...]”

Articolul 15

    „(1) Obiect al concesiunii pot fi bunurile sau serviciile comunale, de transport public, drumurile auto de alternativă, centralele termoelectrice, bazele sportive, bazele de recreaţie, alte bunuri sau categorii de servicii publice de uz sau de interes naţional sau local.

    (2) Termenul de concesiune va fi de cel mult 50 de ani.

    (3) Selectarea partenerilor privaţi pentru concesiune se efectuează prin concurs public, desfăşurat de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, în condiţiile legislaţiei privind concesiunile. [...]”

Articolul 3

Principiile aplicate în relaţiile de parteneriat public-privat   

    „În sensul prezentei legi se aplică principiile:

    a) egalităţii de tratament, imparţialităţii şi nediscriminării;

    c) proporţionalităţii;

    e) asigurării concurenţei;

    f) libertăţii contractului; 

Articolul4

Principiul egalităţii de tratament, imparţialităţii

şi nediscriminării

    „(1) Partenerul public asigură tuturor ofertanţilor un tratament egal în cadrul oricărui element sau oricărei etape a procedurii de selectare a partenerului privat. În toate cazurile, criteriile de selectare a partenerului privat vor fi clare şi nediscriminatorii. 
    (2) Cerinţele tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanţilor şi să nu aibă drept efect crearea de obstacole nejustificate sau limitarea concurenţei.”

    „(1) În procesul de stabilire a unui parteneriat public-privat, partenerul public asigură selectarea obiectivă a partenerului privat şi totodată cel mai înalt nivel posibil de informare a publicului, ţinând cont de obiectivul, de natura şi de valoarea obiectului parteneriatului public-privat. 

    (2) Partenerul public este obligat să asigure publicarea comunicatelor informative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Cuprinsul unor alte documente şi informaţii ce ţin de procedura de selectare a partenerului privat se publică pe pagina web a Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei (denumită în continuare Agenţie), precum şi pe alte pagini web, la decizia partenerului public.

    (3) În procedura de selectare a partenerului privat, partenerul public asigură accesul tuturor ofertanţilor la aceeaşi informaţie, indiferent dacă o consideră ca pertinentă sau nu pentru procesul de pregătire a ofertelor sau de participare la procedura de selectare, precum şi accesul la informaţia despre condiţiile şi criteriile de selectare a partenerului privat. 

    (4) Şedinţele comisiei de selectare a partenerului privat sînt publice, iar rezultatele finale ale procesului de selectare se fac publice prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenţiei.”

    „(1) În procesul de selectare a partenerului privat, partenerul public nu este în drept să limiteze în nici un mod concurenţa dintre ofertanţi. 

    (2) Se interzice participarea simultană şi independentă la procedura de selectare a partenerului privat a persoanelor juridice şi a filialelor acestora în calitate de ofertanţi. 

    (3) La stabilirea numărului de ofertanţi invitaţi trebuie să se ia în considerare necesitatea asigurării unei concurenţe reale.” 

    „De competenţa Guvernului ţin:

    a) aprobarea listei bunurilor proprietate a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat; 

    b) aprobarea obiectivelor proiectelor de parteneriat public-privat de interes naţional şi a cerinţelor generale privind selectarea partenerului privat, precum şi a condiţiilor parteneriatului public-privat; 

    c) aprobarea documentelor de politici privind dezvoltarea parteneriatului public-privat; 

    d) aprobarea actelor normative necesare pentru executarea prezentei legi, aprobarea setului de documente standard (modele de cereri, oferte, comunicate informative etc.), precum şi a procedurilor standard pentru asigurarea funcţionării parteneriatului public-privat;

    e) desemnarea autorităţii publice care va încheia contractele cu partenerii privaţi în cazul parteneriatelor publice-private iniţiate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice centrale.” 

Principalele forme contractuale de realizare
a parteneriatului public-privat

    „(1) Parteneriatul public-privat se realizează prin următoarele forme: 

    d) contract de concesiune; 

    (5) Realizarea parteneriatului public-privat prin intermediul contractului de concesiune are loc în conformitate cu legislaţia privind concesiunile.”

Concesiunea şi întreprinderea concesională

    „(1) Concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluând gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială. [...]”

Competenţa autorităţilor publice

    „(1) De competenţa Guvernului ţin:

    a) aprobarea listei bunurilor proprietate publică a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse pentru concesionare;

    b) aprobarea obiectivelor concesionării de interes naţional şi a cerinţelor generale privind selectarea concesionarului, precum şi a condiţiilor concesionării;

    c) aprobarea documentelor de politici privind dezvoltarea concesionării;

    d) adoptarea actelor normative necesare pentru executarea prezentei legi, aprobarea setului de documente standard (modele de cereri, oferte, comunicate informative etc.), precum şi a procedurilor standard pentru asigurarea funcţionării concesionării;

    e) desemnarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale cu funcţii de concedent pentru încheierea contractelor cu partenerii privaţi, în cazul parteneriatelor public-private iniţiate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice centrale, şi pentru monitorizarea executării contractelor. [...]”

Publicarea listei de obiecte.

Drepturile solicitantului concesiunii

    „(1) Concedentul asigură publicarea comunicatelor informative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Termenul de depunere a ofertelor de către solicitanţii concesiunii va fi indicat în comunicatul informativ şi nu va fi mai mic de 60 de zile de la data publicării acestuia. Cuprinsul documentelor şi informaţiilor ce ţin de procedura de selectare a concesionarului se publică pe pagina web a Agenţiei, precum şi pe alte pagini web şi, după caz, în presa locală sau centrală, la decizia concedentului.

    (2) Solicitanţilor concesiunii li se acordă dreptul:

    a) să ia cunoştinţă, din ziua publicării comunicatului informativ în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, de obiectele concesiunii, de documentele necesare şi să înainteze ofertele respective în termenul stabilit în comunicatul informativ;

    b) să solicite concedentului concesionarea unor obiecte neincluse în lista publicată. În cazul în care concedentul consideră oportună concesionarea obiectelor în cauză, lista acestora şi clauzele obligatorii ale contractului de concesiune se aprobă în condiţiile prezentei legi;

    c) să solicite încheierea mai multor contracte de concesiune.”

    „(1) Concesiunea se acordă în baza rezultatelor concursului de selectare a concesionarului, cu încheierea ulterioară a contractului de concesiune.

    (2) În cazul în care obiectul concesiunii este solicitat de un singur ofertant, a cărui ofertă corespunde condiţiilor stabilite de către concedent, încheierea contractului de concesiune se negociază cu acesta.

    (3) Concursul de selectare a concesionarului se organizează de către concedent în modul stabilit de Guvern.”

    с. Administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

    Obiective de guvernare:

    1. Impulsionarea procesului de privatizare a patrimoniului de stat din domeniile liberalizate în baza licitaţiilor deschise, anunţate şi transparente.

    2. Implementarea efectivă şi extinderea domeniilor de aplicare a mecanismului de parteneriat public-privat.

    Continuarea implementării programului de privatizare şi restructurare a sectorului public al economiei printr-un proces competitiv şi transparent;”

    27. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente şi principii cu valoare constituţională interconexe, precum statul de drept, separaţia şi colaborarea puterilor, parlamentarismul, buna funcţionare a Guvernului, transparenţa decizională şi libera concurenţă.

    29. În sprijinul acestei poziţii, autorii sesizării invocă statuările Curţii cuprinse în Hotărârea nr. 7 din 18 mai 2013, referitoare la competenţele Guvernului demisionar.

    30. Suplimentar, potrivit autorilor sesizării, hotărârile contestate privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău evidenţiază un caz clasic de încălcare şi sfidare a legislaţiei naţionale de către Guvern, deoarece concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău s-a desfăşurat prin concurs închis, proces necompetitiv, netransparent şi promovarea concurenţei neloiale.

    31. Autorii sesizării consideră că au fost ignorate şi principiile fundamentale ale economiei de piaţă, cum sunt libera iniţiativă economică şi concurenţa loială, deoarece derularea unui concurs închis de la bun început înlătură o mare parte de concurenţi de bună credinţă, astfel   lipsindu-i de libera iniţiativă şi, respectiv, de dreptul la participare şi încurajând concurenţa neloială, în detrimentul principiilor legale ale concurenţei. În opinia lor, Guvernul a ignorat în totalitate principiile democraţiei şi legalităţii.

    32. În viziunea autorilor sesizării, Guvernul a încălcat chiar şi propriul program de activitate „Integrarea europeană: libertate, democraţie, bunăstare” 2013 - 2014, care la compartimentul II, politici economice şi financiare, prevede asumarea obiectivelor de desfaşurare a licitaţiilor deschise, anunţate şi transparente în procesul deetatizării proprietăţii publice.

    33. Potrivit autorilor sesizării, programul de activitate al Guvernului este un act imperativ şi este supus executării din momentul acordării încrederii de către Parlament. Abaterile de la obligaţiile asumate prin programul de activitate duce la încetarea „contractului de delegare a împuternicirilor” dintre Cabinetul de Miniştri şi societate, acordate prin intermediul legislativului, ceea ce în final ar însemna obligativitatea de demisie a Guvernului.

    34. Autorii sesizării consideră că, în condiţiile în care a fost desfăşurată, concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău contravine Constituției.

    35. În viziunea Preşedintelui şi Guvernului Republicii Moldova, Guvernul în exerciţiu a avut suficiente competenţe, stabilite de cadrul legal şi constituţional, să adopte Hotărârea nr. 321 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora.

    36. În viziunea acestora, Hotărârea Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 poartă un caracter complementar, dezvoltă şi concretizează dispoziţiile legilor, în temeiul cărora a fost adoptată, precum şi pune în practică obiectivele stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 438 din 19 iunie 2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, care a fost adoptată de un Guvern plenipotenţiar.

    37. Preşedintele Republicii Moldova nu a comentat regularitatea procedurii desfăşurării concursului privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău.

    38. În acelaşi timp, potrivit Preşedintelui Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 715 din 12 septembrie 2013 referitoare la Aeroportul Internaţional Chişinău nu poate fi supusă controlului constituţionalităţii, deoarece atât raportul aprobat, cât şi hotărârea Guvernului, prin care acesta a fost aprobat, nu au caracter normativ şi nu conţin norme de drept, având drept scop doar informarea executivului şi a societăţii despre modul în care au fost concesionate activele Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

    40. Curtea remarcă faptul că articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale abilitează deputatul cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

    41. Curtea menţionează că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

    42. Din conţinutul sesizării, Curtea reţine că această vizează, în esenţă, două critici de neconstituţionalitate: 1) competenţa autorităţii de a emite actul – în privinţa Hotărârii Guvernului nr.321 din 30 mai 2013 cu privire la  aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora; 2) fondul actului – în privinţa ambelor acte contestate.

    43. În partea ce ţine de competenţele Guvernului demisionar, în Hotărârea nr. 7 din 18 mai 2013 Curtea a statuat:

    „111. [U]n Guvern demisionar continuă să administreze treburile publice în aşteptarea unui nou Guvern, care să fie plenipotenţiar. Aceasta însemnă că Guvernul demisionar exercită doar o parte limitată a puterii, el „administrează”, şi nu „guvernează”.

    112. Administrarea treburilor publice se referă la deciziile zilnice, curente ale Guvernului, care sunt necesare funcţionării neîntrerupte a serviciului public. Această activitate se reduce la faptul că, în aşteptarea finalizării negocierilor pentru formarea unei noi echipe guvernamentale, să se evite o lipsă totală a puterii executive, care este una operativă şi vitală pentru necesităţile societăţii.

    113. În acest sens, administrarea treburilor publice de către un Guvern demisionar vizează trei categorii: (1) treburile banale, uzuale, care permit statului să funcţioneze; (2) treburile în curs, care au fost începute atunci când Guvernul era plenipotenţiar şi care trebuie finalizate; (3) treburile urgente, care trebuie în mod imperativ să fie soluţionate pentru a evita pericole foarte grave pentru stat şi cetăţeni, pentru viaţa economică şi socială.

    114. Guvernul care administrează treburile publice nu poate să-şi asume iniţiative politice importante a fortiori în privinţa unor chestiuni care au provocat dificultăţi înainte de demisia sa sau au determinat în final această demisie. Sunt excluse, în special, deciziile care ar putea ulterior angaja durabil linia politică a viitorului Guvern. În această ordine de idei şi în corespundere cu practica altor state în situaţii similare, spre exemplu, un Guvern demisionar poate pregăti proiectul bugetului anual, însă acesta nu ar trebui prezentat Parlamentului pentru adoptare decât de către un Guvern plenipotenţiar, care va avea responsabilitatea de a-l executa. Acesta este unul din pilonii dreptului constituţional. Problema majoră constă în faptul că o prerogativă fundamentală a unui Guvern plenipotenţiar este anume elaborarea bugetului.” 

    44. Curtea menționează că prin Hotărârea nr. 438 din 19 iunie 2012 Guvernul a inițiat proiectul de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, iar prin Hotărârea nr.321 din 30 mai 2013 Guvernul demisionar, exercitând doar funcţiile de administrare a treburilor publice, a aprobat concesionarea activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

    45. În același timp, Curtea observă că prevederile Hotărârii nr.321 din 30 mai 2013, care au fost aprobate de către un Guvern demisionar, au fost puse ulterior în aplicare de către un Guvern cu depline competențe. Or, la data de 30 mai 2013 Parlamentul a acordat votul de încredere noului Guvern, iar la 31 mai 2013 membrii Guvernului au depus jurământul de credință în prezența Președintelui Republicii Moldova.

    46. Astfel, Ministerul Economiei, prin ordinul nr.103 din 14 iunie 2013, a instituit Comisia de concurs responsabilă de organizarea și desfășurarea procedurii de selectare a concesionarului prin concurs închis în cadrul concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, iar prin Hotărârea nr. 715 din 4 septembrie 2013 Guvernul a aprobat Raportul privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor ÎS. „Aeroportul Internaţional Chişinău”. La fel, prin HotărâreaGuvernului nr. 780 din 4 octombrie 2013 a fost reconfirmată aprobarea concesionării activelor ÎS. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi  a condiţiilor concesionării acestora.

    47. Respectiv, Curtea acceptă argumentul reprezentantului Guvernului, expus în cadrul ședinței în plen, că toate acțiunile întreprinse de către Guvernul în demisie au fost acceptate și legitimate de noul Guvern, care dispune de plenitudinea competențelor în administrarea treburilor publice, fapt care determină instanța de contencios constituțional să nu se pronunţe asupra competenţeiGuvernului de a emiteHotărârea sa nr.321 din 30 mai 2013.

    48. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 126 din Constituție, Curtea reține următoarele.

    49. Potrivit actelor contestate, concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău a avut loc prin concurs închis.

    50. În context, Curtea menționează că, potrivit articolului 96 alin. (1) din Constituţie, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor, Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. În conformitate cu articolul 102 alin. (2) din Constituţie, hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

    51. Potrivit articolului 3 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, în conformitate cu împuternicirile sale, Guvernul asigură deetatizarea.

    52. Administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, inclusiv concesionarea în condiţiile unui parteneriat public-privat de interes naţional, este reglementată de Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi de alte acte normative.

    53. Potrivit articolului 15 (Concesiunea) din această lege, (1) bunurile sau serviciile de transport public pot face obiect al concesiunii. De asemenea, legea limitează termenul de concesiune până la 50 de ani. Totodată, legea dispune că selectarea partenerilor privaţi pentru concesiune se efectuează prin concurs public, desfăşurat de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, în condiţiile legislaţiei privind concesiunile (art. 15 alin. (3)).

    54. În acelaşi sens, articolul 18 alin. (5) din Legea nr.179-XVI din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat prevede că realizarea parteneriatului public-privat prin intermediul contractului de concesiune are loc în conformitate cu legislaţia privind concesiunile.

    55. Potrivit articolului 10 din Legea nr. 534-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la concesiuni, concedentul asigură publicarea comunicatelor informative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Termenul de depunere a ofertelor de către solicitanţii concesiunii va fi indicat în comunicatul informativ şi nu va fi mai mic de 60 de zile de la data publicării acestuia. Cuprinsul documentelor şi informaţiilor ce ţin de procedura de selectare a concesionarului se publică pe pagina web a Agenţiei, precum şi pe alte pagini web şi, după caz, în presa locală sau centrală, la decizia concedentului. Concesiunea se acordă în baza rezultatelor concursului de selectare a concesionarului, cu încheierea ulterioară a contractului de concesiune. În cazul în care obiectul concesiunii este solicitat de un singur ofertant, a cărui ofertă corespunde condiţiilor stabilite de către concedent, încheierea contractului de concesiune se negociază cu acesta. Concursul de selectare a concesionarului se organizează de către concedent în modul stabilit de Guvern (articolul 12 din lege).

    56. Conform actelor legislative în domeniu, punerea în aplicare a legislaţiei privind concesiunile este în sarcina Guvernului, cu concursul organelor centrale de specialitate şi autorităţilor administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor.

    57. Curtea observă că autorii sesizării nu au contestat prevederile legilor, în temeiul cărora au fost elaborate hotărârile respective ale Guvernului.

    58. În acest context, Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 7 din Codul jurisdicţiei constituţionale, orice act normativ se consideră constituţional până când neconstituţionalitatea lui va fi dovedită în procesul jurisdicţiei constituţionale.

    59. Prin urmare, prevederile Hotărârilor Guvernului, fiind elaborate pentru executarea legilor care nu sunt contestate, nu constituie domeniul jurisdicţiei constituţionale, fiind susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun. În acest context, Curtea observă că persoanele care se consideră lezate prin prevederile contestate se pot adresa în instanţele de drept comun pentru a-şi apăra drepturile.

    60. În aceeaşi ordine de idei, Curtea consideră relevantă pentru prezenta cauză Decizia nr. 1 din 14 iulie 2011, prin care, pentru motive similare, Curtea a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii pct.12 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la / reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, cu modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr. 1343 din 1 decembrie 2008, precum şi Decizia nr.7 din 30 decembrie 2011de sistare a procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi referitoare la deconectarea de la sistemele centralizate de termoficare.

    61. În acelaşi timp, Curtea reţine că, deşi a fost adoptată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013, Hotărârea Guvernului nr.715 din 12 septembrie 2013, prin care a fost aprobat raportul privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, nu conţine norme de drept.

    62. Potrivit articolului 31 din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constuţională şi articolului 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.

    63. Astfel, Curtea conchide că raportul comisiei de concurs nu conţine norme de drept, nu produce efecte juridice şi din aceste considerente nu poate fi supus controlului constituţionalităţii.

    64. În această ordine de idei, Curtea consideră relevantă pentru prezenta cauză Hotărârea nr.29 din 23 septembrie 2013 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.3 din 15 februarie 2013 referitoare la Comisia de anchetă în cazul „Pădurea Domnească” şi a unor prevederi din Raportul Comisiei de anchetă, aprobat prin Hotărârea menţionată.

    65. Astfel, având în vedere faptul că fondul problemei în cauză ţine de controlul legalităţii, ce intră în competenţa instanţelor de drept comun, precum şi urmând practica sa anterioară, în conformitate cu art.60 lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională consideră necesară sistarea procesului.

    1. Se sistează procesul pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 cu privire la  aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora, Hotărârii Guvernului nr. 715 din 12 septembrie 2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, HotărâriiGuvernului nr. 780 din 4 octombrie 2013 cu privire la reconfirmarea aprobării concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi  a condiţiilor concesionării acestora, acestea fiind susceptibile controlului legalităţii de către instanţele de drept comun.