*HGO550/2017 Versiunea originala
ID intern unic:  375838
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 550
din  11.07.2017
cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al ofiţerului
de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat
Publicat : 14.07.2017 în Monitorul Oficial Nr. 244-251     art Nr : 635
    În temeiul art. 50 din Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 361-369, art. 673), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă Statutul disciplinar al ofiţerului de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                                      Pavel FILIP

    Nr. 550. Chişinău, 11 iulie 2017.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 550
din 11 iulie 2017

STATUTUL DISCIPLINAR
al ofițerului de protecție al Serviciului de
Protecție și Pază de Stat

I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Statutul disciplinar al ofițerului de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (în continuare – Statut) reglementează totalitatea regulilor de conduită obligatorii pentru ofițerii de protecție, care alcătuiesc disciplina de serviciu, modul de stimulare şi sancţionare.
    2. Prezentul Statut are drept scop reglementarea relaţiilor de serviciu la compartimentul respectării disciplinei de serviciu şi asigurarea unei conduite profesionale a ofiţerilor de protecţie prin:
    1) formarea și promovarea unei culturi profesionale adecvate;
    2) crearea și menținerea la nivel înalt a imaginii Serviciului de Protecție și Pază de Stat (în continuare – Serviciu) ca organ de stat cu atribuții speciale în domeniul securității statului;
    3) prevenirea abaterilor disciplinare, îmbunătățirea calității activităților de serviciu desfășurate și responsabilizarea ofițerilor de protecție;
    4) informarea publicului cu privire la conduita profesională pe care urmează să o adopte ofițerii de protecție în exercitarea funcției;
    5) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și ofițerii de protecție, pe de o parte, și între alte instituții publice, organizații internaționale, neguvernamentale și Serviciu, pe de altă parte;
    6) instituirea unei stări de echilibru între drepturile cetățenilor, interesele instituțiilor publice și private și sarcinile ofițerilor de protecție.
    3. Prezentul Statut are la bază Constituția Republicii Moldova, Codul muncii, Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, alte acte normative în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
    4. Abaterea disciplinară reprezintă fapta, acțiune sau inacțiune, săvîrşită de către ofițerul de protecție, prevăzută de prezentul Statut.
    5. Disciplina de serviciu reprezintă obligația tuturor ofițerilor de protecție, fără diferențiere de funcție și grad special deținute, de a se conforma unor reguli stabilite în prezentul Statut și alte acte normative, inclusiv departamentale.
    6. Disciplina de serviciu se asigură prin:
    1) crearea de către conducerea Serviciului a condițiilor necesare pentru îndeplinirea la nivel înalt a atribuțiilor de serviciu;
    2) crearea unei atmosfere de responsabilitate și ajutor reciproc;
    3) menținerea ordinii regulamentare;
    4) respectarea prevederilor legislației în vigoare, inclusiv a instrucțiunilor și ordinelor legale;
    5) stimularea ofițerilor de protecție pentru îndeplinirea conștiincioasă a atribuțiilor de serviciu și aplicarea sancțiunilor pentru comiterea abaterilor disciplinare.
II. OBLIGAȚIILE OFIȚERILOR DE PROTECȚIE
    7. Ofițerul de protecție este obligat:
    1) să respecte cu strictețe legislația Republicii Moldova, să apere valorile democrației constituționale, drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului, să respecte tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    2) să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament în scopul asigurării securității statului, promovării și protejării valorilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova, chiar și în condițiile unor amenințări pentru viața, sănătatea și proprietatea lor;
    3) să respecte disciplina de serviciu;
    4) să execute conștiincios obligațiile prevăzute în contractul de îndeplinire a serviciului special;
    5) să respecte jurămîntul și să execute întocmai cerințele regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor și dispozițiilor primite, fiind responsabil de modul în care îndeplinește misiunile încredințate;
    6) să se legitimeze în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
    7) să păstreze cu strictețe secretul de stat și alte informații de serviciu cu accesibilitate limitată, asumîndu-şi această obligație și după încetarea activității în cadrul Serviciului, conform clauzei de confidențialitate din contractul de îndeplinire a serviciului special;
    8) să protejeze informațiile cu privire la datele cu caracter personal de care a luat cunoștință în timpul aflării în exercițiul funcției;
    9) să fie corect, onest și obiectiv, să respecte regulile de politețe și conduită la serviciu și în afara acestuia;
    10) să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalți ofițeri de protecție;
    11) să respecte superiorii și colegii de serviciu, să le acorde suportul necesar în vederea consolidării disciplinei de serviciu;
    12) să manifeste inițiativă în realizarea sarcinilor încredințate spre executare și să contribuie pe toate căile la sporirea imaginii și prestigiului Serviciului;
    13) să-și perfecționeze permanent calificarea și nivelul pregătirii profesionale;
    14) să respecte regulile de port al uniformei și însemnelor distinctive;
    15) să se prezinte la serviciu într-o ținută vestimentară decentă, fără a afișa opulență, aspect provocator sau neîngrijit;
    16) să suporte cu demnitate greutățile și privațiunile aferente îndeplinirii serviciului;
    17) să însușească și să asigure integritatea armamentului, mijloacelor speciale, legitimației de serviciu, tehnicii încredințate și a altor bunuri materiale transmise în scopul exercitării atribuțiilor de serviciu;
    18) să cunoască și să respecte regulile securității personale la mînuirea și întreținerea mijloacelor speciale, a armamentului și munițiilor încredințate;
    19) să informeze imediat conducătorul nemijlocit sau conducerea Serviciului despre orice situație care prezintă pericol pentru viața și sănătatea persoanelor beneficiare de protecție de stat ori pentru activitatea și patrimoniul Serviciului;
    20) să depună declaraţii de avere și interese personale în modul și în condițiile prevăzute de lege;
    21) să refuze cadourile, serviciile, favorurile, invitaţiile sau orice alt avantaj, pentru sine sau pentru altă persoană, care îi sînt oferite în exercitarea funcţiei deţinute sau care pot constitui o recompensă în raport cu această funcţie şi să declare conform pct. 23 din prezentul Statut;
    22) să depună un denunț la adresa conducerii Serviciului în care este influențat necorespunzător să acționeze ilegal, să îndeplinească sau nu, să întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unor acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia, fapt care implică săvîrşirea unor infracțiuni sau acționarea contrar prevederilor prezentului Statut;
    23) să depună o avertizare de integritate șefului său nemijlocit și/sau subdiviziunii cu atribuții de securitate internă despre orice dovadă, alegație sau suspiciune privind comiterea manifestărilor de corupție, comportamentului corupțional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor și a proprietății și despre încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese, de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
    24) să informeze imediat conducătorul nemijlocit sau conducerea Serviciului dacă în privința sa a fost pornită urmărirea penală sau a fost pus sub învinuire;
    25) în cazul încetării îndeplinirii serviciului, precum și în cazul suspendării contractului de îndeplinire a serviciului special ca urmare a efectuării anchetei de serviciu, să predea legitimația de serviciu, arma din dotare, muniția aferentă și mijloacele speciale în modul stabilit prin ordinul directorului Serviciului;
    26) să declare toate conflictele de interese (potenţial, real sau consumat) în conformitate cu Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.
III. RESPONSABILITĂŢILE OFIŢERILOR
DE PROTECŢIE CARE DEŢIN FUNCŢII
DE CONDUCERE
    8. Ofițerii de protecție care dețin funcții de conducere trebuie să promoveze regulile stabilite în prezentul Statut și să asigure respectarea acestora de către personalul din subordine, precum și să deţină o conduită ireproșabilă în toate împrejurările. Ei poartă răspundere pentru starea disciplinară și ordinea regulamentară din subdiviziunea pe care o conduc și sînt obligați:
    1) să-și îndeplinească atribuțiile de conducători în mod imparțial, în conformitate cu politicile și obiectivele Serviciului, să fie un exemplu demn de urmat pentru personalul din subordine;
    2) să promoveze normele de conduită profesională, contribuind la întărirea continuă a disciplinei de serviciu și asigurarea respectării acestora de către personalul din subordine;
    3) să dezvolte la subalterni simțul datoriei și onoarei de ofițer de protecție al Serviciului, precum și al răspunderii personale pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
    4) să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine;
    5) să manifeste o atitudine exigentă, obiectivă și imparțială la aplicarea criteriilor de evaluare a competenței profesionale a personalului din subordine și la aprecierea succeselor acestora. În cazul unor propuneri de sancționare, avansare, promovare, acordare a stimulentelor materiale sau morale, transfer, numire sau eliberare din funcție, să excludă orice formă de favoritism sau discriminare;
    6) să fie corecți în relațiile cu personalul din subordine, să țină cont și să nu aducă atingere demnității personale a acestora;
    7) să asigure dezvoltarea profesională a fiecărui ofițer de protecție din subordine;
    8) să întreprindă acțiunile necesare pentru prevenirea corupției în rîndul personalului din subordine, precum și să poarte răspundere pentru eșecurile survenite ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a acțiunilor în cauză;
    9) să dea ordine legale, clare și precise, să asigure condițiile necesare pentru executarea lor întocmai și la timp;
    10) să organizeze eficient activitatea personalului din subordine, să asigure sporirea randamentului și a calității activității de serviciu;
    11) să formeze la personalul din subordine atitudinea grijulie față de bunurile materiale ale Serviciului, să depisteze și să înlăture cauzele și condițiile care pot provoca pierderea sau deteriorarea lor;
    12) să propună directorului Serviciului stimularea personalului din subordine pentru manifestarea inițiativei, sîrguinţei, pentru rezultatele obținute în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, precum și să propună directorului Serviciului inițierea procedurii disciplinare în privința ofițerilor de protecție din subordine care comit abateri disciplinare, dau dovadă de toleranță față de neajunsuri și de nepăsare față de aplicarea prevederilor legale, ale regulamentelor și instrucțiunilor de serviciu;
    13) să supravegheze activitatea ofițerilor de protecție din subordine care sînt sancționați disciplinar și să întreprindă măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor care au condus la apariția abaterilor.
IV. RAPORTURILE DE SUBORDONARE
    9. Șefii direcți sînt șefii cărora ofițerii de protecție le sînt subordonați pe linie ierarhică de serviciu, inclusiv temporar. Cel mai apropiat șef direct al subalternului este șeful lui nemijlocit.
    10. Șeful nemijlocit este considerat ofițerul de protecție cu funcție de conducere imediat superioară subordonatului. În lipsa șefului nemijlocit, relațiile de subordonare pe linie de serviciu sînt stabilite conform fișei postului.
    11. Ofițerii de protecție care, potrivit funcției deținute, nu sînt șefi sau subalterni în raport cu alți ofițeri de protecție pot fi superiori și inferiori. Superioritatea este determinată de funcția ocupată conform statului de personal. Ofițerii de protecție care dețin funcții superioare sînt în drept să ceară, în limitele competențelor, de la ofițerii de protecție care dețin funcții inferioare informația de serviciu necesară pentru realizarea atribuțiilor lor, să facă obiecții în cazul neîndeplinirii cerințelor sau încălcării regulilor de conduită. În cazul desfăşurării misiunilor de protecţie, superioritatea este stabilită prin ordinul directorului Serviciului.
V. EXECUTAREA ORDINULUI
    12. Ordinul reprezintă o indicație a șefului către subalterni, prin care se solicită executarea unor acțiuni, respectarea unor reguli, se stabilește o ordine sau o situație.
    13. Ofițerul de protecție este obligat să execute ordinele șefilor întocmai și în termenul indicat, cu excepția cazurilor în care ordinul enunțat constituie o încălcare a legislației în vigoare.
    14. La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbală, care contravine legislaţiei, ofițerul de protecție este obligat să refuze executarea cerinţei ilegale şi să aplice prevederile legii. Refuzul de a executa ordinul care contravine legii poate fi expus iniţial verbal, urmînd a fi motivat obligatoriu în formă scrisă de îndată ce a devenit posibil.
    15. În cazul în care ordinul nu poate fi executat din motive obiective, subalternul raportează imediat despre aceasta șefului care l-a emis.
    16. Ofițerul de protecție este în drept să conteste, conform legislației în vigoare, legalitatea ordinului primit după executarea acestuia (cu excepția situației descrise în pct. 14), adresîndu-se, în acest scop, șefului superior.
VI. RESTRICȚIILE ȘI INTERDICȚIILE STABILITE
PENTRU OFIȚERII DE PROTECȚIE
    17. Ofițerul de protecție, în corespundere cu art. 23 din Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, este restrîns în exercițiul următoarelor drepturi și libertăți:
    1) propagarea ideilor de natură să îl determine pe ofițerul de protecție să încalce neutralitatea politică. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara Serviciului, dar nu în public;
    2) asocierea în partide și în alte organizații social-politice.
    18. Ofițerul de protecție al Serviciului nu poate exercita o funcție în subordinea nemijlocită a unei rude directe.
    19. Ofițerului de protecție al Serviciului îi este interzis:
    1) să practice activități incompatibile cu funcția publică;
    2) să inițieze, să dea și să transmită dispoziții ilegale;
    3) să îndeplinească alte funcții decît cele în care este numit, detașat sau delegat, să desfășoare activități remunerate, cu excepția activităților științifice, didactice și de creație, care nu împiedică îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
    4) să desfășoare sau să fie implicat în activitatea de întreprinzător, să acorde sprijin altor persoane în astfel de activități, să fondeze societăți comerciale și cooperative sau să fie asociat, să participe la administrarea acestora;
    5) să utilizeze informații, mijloace și metode specifice activității Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu;
    6) să facă uz de calitatea ori de activitatea sa profesională în scopul obținerii de avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;
    7) să accepte, fără acordul Prim-ministrului Republicii Moldova, distincții ale altor state, organizații internaționale și străine;
    8) să tăinuiască informații despre acțiuni care ar periclita securitatea persoanelor beneficiare de protecție de stat, a obiectelor păzite, precum și despre tentativele persoanelor neautorizate de a primi informații cu caracter de serviciu sau secret;
    9) să susțină sau să tolereze acte de trădare a intereselor de serviciu;
    10) să tăinuiască date biografice, inclusiv despre rudele apropiate;
    11) să intervină pe lîngă persoanele beneficiare de protecție de stat cu probleme personale sau de grup;
    12) să manifeste un comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea și prestigiul Serviciului;
    13) să organizeze greve sau să participe la acestea;
    14) să utilizeze mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaționale și alte bunuri ale statului în alte scopuri decît cele de serviciu, precum și pentru a desfășura activități publicistice, didactice, științifice și de cercetare în interes personal;
    15) să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale;
    16) să menționeze și să discute în afara exercitării atribuțiilor de serviciu cu alte persoane despre activitatea de serviciu desfășurată.
    20. Este interzisă folosirea de către ofițerii de protecție a prerogativelor funcției deținute în alte scopuri decît cele prevăzute de lege.
    Prin activitatea de luare a deciziilor, de elaborare a proiectelor de acte normative ori de efectuare sau participare la măsuri speciale de investigații, ofițerilor de protecție le este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
    21. Ofițerilor de protecție le este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, pentru sine sau pentru altă persoană, care îi sînt oferite în exercitarea funcțiilor deținute sau care pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcții. Interdicția specificată nu se aplică în privința cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe sau primite cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și a căror valoare nu depășește limitele stabilite de Guvern.
    Dacă ofițerului de protecție i se propune un cadou, un serviciu, un favor, o invitație sau orice alt avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-și asigura protecția, și anume:
    1) să refuze avantajul necuvenit (acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca probă);
    2) să încerce să identifice persoana care a făcut oferta;
    3) să își asigure martori, inclusiv dintre colegii de serviciu;
    4) să raporteze imediat, în scris, despre această tentativă șefului direct și subdiviziunii cu atribuții de securitate internă;
    5) să își desfășoare activitatea corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit sau propus avantajul necuvenit.
    22. Ofițerilor de protecție le este interzis să promită luarea unei decizii garantate de către conducerea Serviciului, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat.
    23. Se interzice utilizarea legitimației de serviciu de către ofițerul de protecție în alte scopuri decît cele necesare pentru realizarea atribuțiilor de serviciu.
VII. STIMULAREA OFIȚERILOR DE PROTECȚIE
    24. Pentru îndeplinirea conștiincioasă a atribuțiilor de serviciu, în corespundere cu art. 51 din Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, ofițerii de protecție pot fi stimulați, prin ordinul directorului Serviciului, cu:
    1) exprimare de mulțumiri;
    2) premiere;
    3) înmînare de cadouri de preţ;
    4) înmînare de diplome de onoare;
    5) ridicare înainte de termen a sancțiunilor disciplinare;
    6) decorare cu insigne și medalii ale Serviciului;
    7) conferire a gradului special înainte de termen;
    8) decorare cu armă gravată cu numele posesorului.
    Pentru vitejie în exercițiul funcției și pentru alte merite deosebite față de Patrie, ofițerii de protecție pot fi propuși spre decorare cu distincții de stat ale Republicii Moldova, în conformitate cu legislația.
    25. Stimularea ofițerilor de protecție se poate aplica din propria inițiativă a directorului Serviciului, precum și la propunerea scrisă și argumentată a conducătorilor de subdiviziuni.
    26. Ordinul de aplicare a stimulărilor se aduce la cunoștință ofițerilor de protecție.
VIII. ABATERILE DISCIPLINARE. PROCEDURA DE
DESFĂŞURARE A ANCHETEI DE SERVICIU ÎN PRIVINŢA
ABATERILOR DISCIPLINARE. SANCȚIUNILE DISCIPLINARE

Secţiunea 1
Abaterile disciplinare
    27. Faptele care constituie abateri disciplinare sînt:
    1) absența fără motive întemeiate de la serviciu;
    2) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau consumul de băuturi alcoolice, de stupefiante ori de substanțe toxice în timpul serviciului;
    3) săvîrşirea unei sustrageri (inclusiv în proporții mici) din patrimoniul Serviciului;
    4) comiterea unei fapte ilegale care discreditează imaginea Serviciului și statutul ofițerului de protecție;
    5) aplicarea violenței fizice;
    6) neexecutarea ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorului ierarhic superior;
    7) încălcarea clauzelor contractului de îndeplinire a serviciului special;
    8) neexecutarea sarcinilor și atribuțiilor stabilite în fișa postului și în regulamentul intern al subdiviziunii în care activează ofițerul de protecție;
    9) încălcarea jurămîntului;
    10) prezentarea de către ofițerul de protecție la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special a unor documente false, fapt confirmat în modul stabilit;
    11) încălcarea restricțiilor și interdicțiilor stabilite de Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat și prezentul Statut;
    12) alte fapte, acțiuni sau inacțiuni, care rezultă din prezentul Statut și din alte acte normative.
Secțiunea a 2-a
Procedura de desfășurare a anchetei de serviciu
în privința abaterilor disciplinare
    28. Ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, ale dispozițiilor prezentului Statut și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirii și combaterii ilegalităților și formării ofițerilor de protecție în spiritul executării întocmai a atribuțiilor de serviciu.
    29. Sarcinile anchetei de serviciu sînt:
    1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de către ofițerii de protecție;
    2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;
    3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.
    30. Ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale ofițerilor de protecție.
    31. Temei pentru inițierea și efectuarea anchetei de serviciu constituie:
    1) petițiile cetățenilor;
    2) informațiile și sesizările organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești;
    3) demersurile și interpelările autorităților administrației publice centrale și locale, persoanelor cu funcții de răspundere ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor;
    4) publicațiile și informațiile din mijloacele de informare în masă;
    5) comunicările angajaților Serviciului despre abaterile disciplinare comise de către ofițerii de protecție;
    6) depistările nemijlocite de către personalul Serviciului, în cadrul activității de serviciu sau a controalelor (reviziilor) efectuate, a cazurilor de încălcare a legislației, disciplinei de serviciu comise de către ofițerii de protecție.
    32. Ancheta de serviciu se efectuează și în cazurile în care există suspiciuni că s-au comis încălcări ale legislației în vigoare.
    33. Desfășurarea anchetei de serviciu se dispune printr-o rezoluție a directorului Serviciului care a fost sesizat în condițiile prevăzute în prezentul Statut, iar în absența acestuia, a persoanei care îl înlocuiește.
    34. Directorul Serviciului dispune efectuarea anchetei de serviciu de către o persoană responsabilă din cadrul subdiviziunii securității interne sau de către un alt conducător, cu excepția conducătorului nemijlocit al ofițerului de protecție care a comis abaterea disciplinară.
    Directorul Serviciului are dreptul să dispună efectuarea anchetei de serviciu unei singure sau mai multor persoane, iar în caz de necesitate, în funcție de complexitatea cazului, să o efectueze personal.
    În caz de necesitate, ancheta de serviciu poate fi efectuată cu participarea reprezentanților altor subdiviziuni ale Serviciului sau cu atragerea specialiștilor din alte organe de ocrotire a normelor de drept, organizații și instituții abilitate.
    Dacă în cadrul desfășurării anchetei de serviciu sînt identificate și alte abateri disciplinare, directorul Serviciului poate dispune conexarea acestora
într-o singură anchetă de serviciu sau, după caz, inițierea unei anchete separate.
    35. În cazul în care persoana care efectuează ancheta de serviciu, petiționarul, alte persoane care au contribuit la constatarea încălcărilor sînt amenințate sau persecutate, directorul Serviciului este obligat să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării securității lor.
    36. Nu poate participa la efectuarea anchetei de serviciu persoana care:
    1) se află în relație de rudenie pe linie dreaptă sau colaterală ori prin afinitate cu ofițerul de protecție care a comis abaterea disciplinară;
    2) este subordonată persoanei în privința căreia este desfășurată ancheta de serviciu;
    3) are un interes personal în cauza examinată ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea ei.
    37. Persoana în sarcina căreia s-a dispus desfășurarea anchetei de serviciu și care se află în una dintre situațiile prevăzute la pct. 36 din prezentul Statut este obligată să prezinte conducătorului care a inițiat ancheta de serviciu un raport despre eliberarea de la executarea obligațiilor încredințate în termen de 24 de ore de la momentul dispunerii efectuării anchetei de serviciu.
    38. Durata desfășurării anchetei de serviciu nu va depăși termenul de o lună de la ziua constatării abaterii disciplinare, fără a lua în calcul timpul aflării ofițerului de protecție în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical, perioade în care ancheta de serviciu poate fi, la necesitate, suspendată.
    39. Necesitatea și motivele suspendării anchetei de serviciu se indică într-un raport și se prezintă spre aprobare directorului Serviciului sau persoanei care îl înlocuiește.
    40. Cu înștiințarea și acordul scris al directorului Serviciului sau al persoanei care îl înlocuiește, ancheta de serviciu este reluată, dacă au decăzut motivele și temeiurile suspendării.
    41. În cadrul anchetei de serviciu urmează a fi stabilite următoarele:
    1) locul, timpul, metodele, motivele și alte circumstanțe ale cauzei;
    2) persoana care a comis abaterea disciplinară și vinovăția acesteia;
    3) circumstanțele care influențează asupra gradului și caracterului responsabilității persoanei vinovate, precum și cele atenuante sau agravante;
    4) calitățile morale și profesionale ale persoanei care a comis abaterea disciplinară, alte date caracteristice (vîrsta, gradul special, funcția, vechimea în muncă în cadrul Serviciului, altor organe de drept, abaterile disciplinare comise și sancțiunile aplicate anterior).
    42. Desfășurarea anchetei de serviciu presupune:
    1) examinarea sesizării;
    2) audierea ofițerului de protecție a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
    3) audierea persoanei care a formulat sesizarea sau care a raportat despre abaterea disciplinară comisă;
    4) culegerea informațiilor considerate necesare pentru soluționarea cazului prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului;
    5) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.
    43. La etapa inițială a anchetei de serviciu, persoana care o efectuează stabilește formele, metodele de lucru, studiază legislația relevantă, analizează datele privind starea legalității și acumulează toată informația necesară, care se anexează la materialele anchetei de serviciu.
    44. Persoana care efectuează ancheta de serviciu este în drept:
    1) să solicite explicații scrise de la ofițerul de protecție în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu, precum și de la alte persoane care pot furniza informații necesare în procesul cercetării cazului. Refuzul ofiţerului de protecţie în privinţa căruia se desfăşoară ancheta de serviciu de a prezenta explicaţia solicitată nu împiedică desfăşurarea acesteia şi se consemnează într-un proces-verbal;
    2) să solicite prezentarea, în sediul subdiviziunii căreia i-a fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu, a persoanelor care urmează să fie audiate în cadrul acesteia;
    3) să ia cunoștință de materialele referitoare la cazul cercetat și să solicite copii ale acestora, cu anexarea ulterioară a lor la materialele anchetei de serviciu;
    4) să examineze locul unde a fost comisă abaterea disciplinară;
    5) să solicite și să primească consultații de la specialiști pe problemele care necesită cunoștințe speciale, să folosească tehnică audio și video, alte mijloace tehnice speciale;
    6) să solicite informații și documente de la alte autorități ale administrației publice centrale și locale, societăți și instituții cu orice formă juridică de organizare în vederea verificării circumstanțelor ce urmează a fi clarificate, prin intermediul conducerii Serviciului;
    7) să propună directorului Serviciului efectuarea testării ofițerului de protecție în privința căruia s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu cu utilizarea poligrafului, în condițiile Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf);
    8) pe durata anchetei de serviciu, să propună directorului Serviciului suspendarea contractului de îndeplinire a serviciului special al ofițerului de protecție care a comis abaterea disciplinară, cu ridicarea legitimației de serviciu și a armei din dotare, în conformitate cu prevederile Codului muncii al Republicii Moldova.
    45. Persoana care efectuează ancheta de serviciu este obligată:
    1) să respecte prevederile legislației în vigoare, interesele legitime ale persoanelor în privința cărora se desfășoară ancheta de serviciu, precum și ale altor persoane participante la examinarea abaterii disciplinare, să soluționeze cererile și demersurile înaintate în acest sens;
    2) să nu admită presiuni, amenințări sau alte acțiuni nelegitime în privința persoanelor menționate la subpct. 1) din prezentul punct;
    3) să informeze la timp directorul Serviciului despre constatarea neajunsurilor, încălcărilor prevederilor legislației în vigoare și actelor normative departamentale și să înainteze propuneri în vederea lichidării cauzelor și condițiilor care au contribuit la comiterea încălcărilor constatate;
    4) să propună directorului Serviciului să expedieze organelor competente pentru examinare materialele acumulate, atunci cînd acțiunile ofițerului de protecție care a comis abaterea prezintă semne ale componenței unei contravenții sau infracțiuni;
    5) în baza rezultatelor anchetei de serviciu, să întocmească proiectul încheierii cu privire la rezultatele examinării abaterii disciplinare, prin care se va propune transmiterea spre examinare după competență în alte organe, suspendarea sau finalizarea anchetei de serviciu, iar, după caz, să întocmească și proiectul ordinului cu privire la sancționare, pe care le prezintă directorului Serviciului;
    6) să comunice ordinul de sancționare persoanei în privința căreia s-a aplicat sancțiunea disciplinară, sub semnătură, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data emiterii, cu excepția sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, care se aduce la cunoștință cel tîrziu la data eliberării din Serviciu și produce efecte de la data comunicării, iar în cazul în care aceasta activează într-o subdiviziune a Serviciului aflată în altă localitate – în termen de cel mult 15 zile lucrătoare. Refuzul ofițerului de protecție de a confirma prin semnătură comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal semnat de către persoana care efectuează ancheta de serviciu și cel puțin două persoane dezinteresate din cadrul Serviciului;
    7) să expedieze o copie a încheierii în subdiviziunea cu atribuții ce țin de resursele umane pentru anexarea la dosarul personal al ofițerului de protecție.
    46. Persoana în privința căreia se efectuează ancheta de serviciu este în drept:
    1) să solicite înlăturarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu la apariția temeiurilor prevăzute în pct. 36 al prezentului Statut;
    2) să prezinte explicaţia privind fapta comisă în termen de pînă la cinci zile lucrătoare de la data solicitării;
    3) să motiveze în scris refuzul de a da explicaţii referitor la abaterea disciplinară comisă;
    4) să prezinte şi/sau să solicite persoanei care efectuează ancheta de serviciu probele pe care le consideră necesare în vederea demonstrării nevinovăţiei sale sau care pot influenţa la aplicarea unei sancţiuni disciplinare mai blînde;
    5) la finalizarea anchetei de serviciu, să ia cunoştinţă de încheierea/ordinul şi materialele anchetei, cu respectarea legislaţiei privind secretul de stat şi protecţia datelor cu caracter personal;
    6) să conteste acţiunile persoanei care efectuează ancheta de serviciu şi deciziile adoptate în cadrul anchetei, conform legislaţiei în vigoare.
    47. Persoana în privința căreia se efectuează ancheta de serviciu este obligată:
    1) să se prezinte la solicitarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu, în ziua şi la ora cînd este invitată, cu respectarea dreptului prevăzut în pct. 46 subpct. 2), iar în caz de absenţă din motive întemeiate, să prezinte o explicaţie şi documentele care i-ar justifica neprezentarea;
    2) să manifeste un comportament corespunzător, să nu împiedice examinarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanțelor abaterii disciplinare;
    3) să manifeste sinceritate şi să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv.
    48. Proiectul încheierii şi a ordinului, întocmite la finalizarea anchetei de serviciu, urmează să conţină concluziile referitoare la rezultatele examinării cazului, în care se vor indica următoarele:
    1) numărul şi data de înregistrare a documentului prin care s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu;
    2) numele, prenumele, funcția și gradul special deținut de către persoana care a efectuat ancheta de serviciu;
    3) numele, prenumele, funcția și gradul special deținut de către persoana în privința căreia s-a efectuat ancheta de serviciu;
    4) numele, prenumele, funcția și datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate, după caz;
    5) circumstanțele de fapt și de drept care au servit temei de inițiere a anchetei de serviciu;
    6) circumstanţele comiterii abaterii disciplinare;
    7) consecințele faptei comise, probele ce confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, circumstanțele atenuante sau agravante și, după caz, măsurile întreprinse sau care se propun pentru prevenirea și înlăturarea lor;
    8) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii;
    9) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;
    10) organul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.
    49. Proiectul încheierii, ordinului de sancționare sînt contrasemnate de către persoana care a efectuat ancheta de serviciu și conducătorul subdiviziunii în care ea activează, după ce sînt coordonate cu conducătorii subdiviziunilor competente și transmise directorului Serviciului spre aprobare. Conducătorii subdiviziunilor care urmează să contrasemneze proiectul încheierii sau ordinului sînt în drept să depună opinii separate, formulate în scris și motivate, pe marginea anchetei de serviciu.
    50. Ordinul de sancționare poate fi contestat de ofițerul de protecție în instanța de judecată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Secțiunea a 3-a
Sancțiunile disciplinare
    51. Ofițerilor de protecție le pot fi aplicate sancțiuni disciplinare pentru încălcarea disciplinei de serviciu, pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    52. Ofiţerilor de protecţie, în corespundere cu art. 52 din Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, le pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare, prin ordinul directorului Serviciului:
    1) avertisment;
    2) mustrare;
    3) mustrare aspră;
    4) prevenire asupra corespunderii parţiale funcţiei;
    5) retrogradare în grad special cu o treaptă;
    6) retrogradare în funcţie;
    7) concediere.
    53. Sancțiunile prevăzute la pct. 52 subpct. 1)-3) nu pot fi aplicate în cazul emiterii/adoptării unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    54. Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune disciplinară. Este interzisă aplicarea unei sancţiuni disciplinare întregului personal al subdiviziunii (sancţiuni disciplinare colective).
    Ofițerii de protecție sancţionaţi disciplinar nu sînt scutiţi de răspundere materială.
    La aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine cont de gravitatea abaterii comise şi de alte circumstanţe stabilite în cadrul anchetei de serviciu.
    În cazul comiterii încălcării disciplinei de serviciu de către directorul adjunct al Serviciului, directorul informează în scris Prim-ministrul despre abaterea comisă și circumstanțele acesteia.
    55. Sancţiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună de la ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării ofițerului de protecție în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată dacă de la ziua săvîrşirii abaterii disciplinare au trecut mai mult de șase luni, iar în cazul depistării abaterii în urma reviziei sau controlului activităţii economico-financiare, după expirarea a doi ani de la data săvîrşirii acesteia.
    56. Termenul de validitate a sancţiunii disciplinare nu poate depăşi un an de la ziua aplicării sau expiră odată cu încetarea îndeplinirii serviciului special.
    Sancţiunea disciplinară poate fi ridicată în mod de stimulare cel puţin peste trei luni de la data aplicării, prin ordinul directorului Serviciului, cu excepţia celor prevăzute la pct. 52 subpct. 4) şi subpct. 6) din prezentul Statut.
    După expirarea validităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare în grad special cu o treaptă, ofiţerului de protecţie i se va conferi gradul special următor, prin ordinul directorului Serviciului, în legătură cu expirarea termenului de validitate a sancţiunii disciplinare.
    După expirarea validităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare în funcţie, ofiţerul de protecţie nu este restabilit în funcţia deţinută anterior, dar poate fi promovat potrivit dispoziţiilor generale.
    Pe perioada validităţii sancţiunii disciplinare, ofiţerul de protecţie nu poate fi stimulat, cu excepţia ridicării înainte de termen a sancţiunii disciplinare, de asemenea, nu poate fi promovat în funcţie, nu poate să i se confere următorul grad special în termen şi categoriile de calificare.
    57. Modul de evidenţă a stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare este stabilit prin ordinul directorului Serviciului.
IX. SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE
    58. Pe durata anchetei de serviciu, ofițerul de protecție poate fi suspendat din funcție.
    59. Suspendarea din funcție a ofițerului de protecție presupune suspendarea contractului de îndeplinire a serviciului special prin ordinul directorului Serviciului, în condițiile prevederilor Codului muncii al Republicii Moldova, și a contractului de îndeplinire a serviciului special, în cazul săvîrşirii unei abateri disciplinare grave, dacă se constată că exercitarea atribuţiilor sale de serviciu poate influenţa buna desfăşurare a anchetei de serviciu sau că fapta comisă este incompatibilă cu statutul de ofiţer de protecţie. În acest caz, suspendarea din funcţie se face cu ridicarea legitimaţiei de serviciu şi a armei din dotare.
    60. Ordinul privind suspendarea din funcţie se aduce la cunoştinţa ofiţerului de protecţie, sub semnătură, cel tîrziu la data suspendării, de către persoana care efectuează ancheta de serviciu.
    61. Suspendarea din funcţie a ofiţerului de protecţie poate avea loc şi în condiţiile prevăzute de art. 200 din Codul de procedură penală în cazul în care împotriva acestuia este pornită urmărirea penală sau acesta a fost pus sub învinuire.
    62. Durata suspendării din funcţie a ofiţerului de protecţie nu poate depăşi termenul de desfășurare a anchetei de serviciu, iar în cazul pornirii urmăririi penale, pe perioada stabilită de organele competente.
    63. În cazul în care în urma anchetei de serviciu se constată nevinovăţia persoanei sau în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, precum şi în cazul încetării urmăririi penale pe motiv de reabilitare, ordinul de suspendare din funcţie se anulează, iar ofiţerul de protecţie este repus în toate drepturile anterioare, compensîndu-i-se şi cele de care a fost privat pe perioada suspendării din funcţie.
    64. Suspendarea din funcţie poate avea loc şi în alte circumstanţe prevăzute de legislaţie.
X. RĂSPUNDEREA ŞI RESPECTAREA
PREVEDERILOR PREZENTULUI STATUT

    65. Încălcarea dispozițiilor prezentului Statut atrage răspunderea disciplinară a ofițerilor de protecție, inclusiv a ofițerilor de protecție încadrați în Serviciu cu termen de probă.
    În cazurile în care faptele săvîrşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni sau contravenții, sînt sesizate organele competente, în condiţiile legii.
    Ofițerii de protecție poartă răspundere civilă potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvîrşite, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
    În contextul asigurării protecției vieții private a ofițerului de protecție, Serviciul garantează confidențialitatea declarațiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
    66. Dispozițiile prezentului Statut sînt parte componentă a activității ofițerilor de protecție. Candidatul la o funcție din cadrul Serviciului, la angajare, ia cunoștință de prevederile Statutului, iar odată cu semnarea contractului de îndeplinire a serviciului special, ofițerul de protecție își asumă responsabilitatea respectării lor.
    67. Supravegherea respectării prevederilor prezentului Statut de către ofițerii de protecție se efectuează prin examinarea informațiilor cu privire la încălcarea obligațiilor profesionale, a disciplinei de serviciu sau a conduitei profesionale a acestora.