HGO973/2018
ID intern unic:  377615
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 973
din  10.10.2018
cu privire la aprobarea Programului „START pentru TINERI:
o afacere durabilă la tine acasă”
Publicat : 19.10.2018 în Monitorul Oficial Nr. 398-399     art Nr : 1049     Data intrarii in vigoare : 19.10.2018
    Pentru executarea art. 15 din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art. 651), titlului IV capitolul 10 al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.185-199, art.442), precum și în scopul susținerii tinerilor antreprenori, Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    1. Se aprobă:
    1) Programul „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, conform anexei nr. 1;
    2) Componența instituțională a Comitetului de coordonare al Programului nominalizat, conform anexei nr.2.
    2. Implementarea Programului menționat se atribuie Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii.
    3. Programul va fi susținut financiar din contul resurselor financiare bugetare.
    4. Activitățile de finanțare în cadrul Programului sus-numit constituie o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat și Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenței nr.2/2013.
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei și Infrastructurii.
    6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                         Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul economiei
    și infrastructurii                                                               Chiril Gaburici
    Ministrul finanțelor                                                         Octavian Armașu

    Nr. 973. Chişinău, 10 octombrie 2018.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.973/2018

PROGRAMUL
„START pentru TINERI”: o afacere durabilă la tine acasă”
CAPITOLUL I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI
    În Republica Moldova tinerii reprezintă un segment important al populației, care contribuie semnificativ la dezvoltarea socioeconomică și prosperarea țării. În condițiile provocărilor demografice prin care trece actualmente țara și impactul lor asupra viitorului său socioeconomic, inevitabil se impune analiza situației tinerilor, dezvoltarea unor instrumente de suport și menținere a acestora, elaborarea și implementarea politicilor de tineret orientate spre investiții eficiente în capitalul uman al țării. În prezent, tinerii reprezintă un sfert din populația țării, constituind o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova privind structura populației stabile pe grupe de vîrstă și sexe la 1 ianuarie 2017, tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-35 de ani au constituit 1082,23 mii persoane, în descreștere cu 34,5 mii persoane sau 3,1% comparativ cu anul 2015, constituind 30,5% din numărul populației stabile (cu 2% mai puțin comparativ cu anul 2105), din care 44,3% locuiesc în mediul urban și 55,7% locuiesc în mediul rural.
    În ultimii ani, dezechilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă s-a dublat de la 20,8% în 2001 la 42,1%, în mare parte din cauza capacității scăzute de angajare a persoanelor tinere cu diferit nivel de studii. Statistica națională privind relația tinerilor cu piața muncii interne atestă faptul că în raport cu statutul activității curente, 3 din 10 tineri sînt plasați în cîmpul muncii, iar circa 2/3 sînt economic inactivi, din care mai mult de jumătate sînt încadrați în procesul de studii și formare profesională, iar peste 20% sînt ocupați cu activități casnice, inclusiv responsabilități familiale. Din totalul tinerilor ocupați pe piața muncii, peste 31% au locuri de muncă informale, iar în rîndul tinerilor salariați 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Din totalul populației încadrate în cîmpul muncii se atestă o descreștere simțitoare a ponderii persoanelor tinere ocupate, iar șomajul în rîndul tinerilor, chiar și cu tendința de diminuare înregistrată în ultimii ani, se menține la cele mai înalte proporții – 7,2% în 2016 comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de țară, circa 4%. Scăderea ratei de șomaj în rîndul tinerilor este rezultatul nivelului scăzut de înregistrare a șomajului oficial, fluxul migrațional intens al tinerilor peste hotarele țării. Patru din zece șomeri înregistrați oficial sînt tineri (15-29 ani), printre aceștia: 3 din 5 sînt bărbați, 7 din 10 provin din mediul rural, iar 9 din 10 au vîrsta cuprinsă între 20-29 ani. Din totalul șomerilor tineri, circa 13% se aflau în șomaj de lungă durată. Conform raportului anual de activitate al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, în anul 2016 ponderea șomajului a fost mai ridicată în rîndul populației din mediul rural, reieșind din lipsa oportunităților de angajare în acest sector. Din numărul total de șomeri înregistrați, 50061 de persoane, 64% ce constituie 31866 de persoane erau din localitățile rurale, iar locurile de muncă vacante în aceste localități constituiau doar 16% – 7002 locuri, din totalul locurilor vacante înregistrate – 44612 locuri.
    În aspect comparativ cu țările vecine și unele țări din regiune, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare în rîndul tinerilor, 18,1% pentru cei de 15-24 ani și 42,4% de 25-29 ani. În același timp, tinerii din Moldova înregistrează cea mai înaltă rată de inactivitate, peste 66% potrivit datelor internaționale, în raport cu alte țări, depășind mai mult de două ori media țărilor UE – 27,7% pentru anul 2014.
    Insuficiența oportunităților pentru valorificarea cunoștințelor și a competențelor tinerilor, fie în calitate de angajat, fie în cea de întreprinzător, a cauzat un exod masiv al acestora, preponderent în afara țării. În 2015 cele mai multe persoane plecate aveau vîrsta de 25-34 ani – 38,6%, 35-44 ani – 21,6% și 15-24 ani – 18,7% din totalul persoanelor migrante. În ceea ce privește distribuția persoanelor plecate în funcție de nivelul de instruire, din totalul migranților apți de muncă 24,5% au studii medii liceale, 26% – secundar profesionale și 25,6% –gimnaziale.
    Cu toate că în Republica Moldova paleta programelor de suport pentru întreprinzători este una destul de variată, se resimte o insuficiență în domeniul susținerii tinerilor pentru inițierea sau dezvoltarea afacerii, unde ponderea acestora rămîne a fi relativ mică, 2,4% din antreprenori au vîrsta de pînă la 24 ani și 20,3% au vîrsta cuprinsă între 25-34 ani. Datele statistice identificate în procesul de cercetare pe domeniul antreprenoriat demonstrează că tinerii din Republica Moldova sînt mai predispuși să inițieze o afacere (44,40%) comparativ cu adulții (24,99%). Tinerii întreprinzători sînt mai creativi și inovativi, mai deschiși spre implementarea inovațiilor sau introducerea unor metode și modele de afaceri care pot contribui la o creștere rapidă și internaționalizare a acestora. Problema principală pentru tinerii întreprinzători rămîne a fi accesul la resurse financiare ieftine și ușor accesibile. Astfel, implicarea și susținerea tinerilor în activitățile de antreprenoriat ar fi o soluție valoroasă pentru micșorarea ratei șomajului, dar, totodată, și pentru dezvoltarea economiei statului. Puținele programe existente nu acoperă necesitățile acestei grupe de populație, ceea ce stimulează tinerii să caute oportunități de valorificare ale cunoștințelor și competențelor sale în domeniul antreprenoriatului în afara țării.
    În același timp, cadrul de dezvoltare durabilă adoptat de ONU în 2015, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă reprezintă o bună platformă pentru identificarea nișelor de business ale viitorului, pe care tinerii ar putea să o exploreze și să identifice domeniul propriu de afaceri sustenabil. Potențialul pe care Obiectivele de Dezvoltare Durabilă îl deschid companiilor din sectorul privat, inclusiv noile afaceri lansate, este estimat la 12 trilioane lei în doar 4 domenii de afaceri: industria alimentară și agricultură; dezvoltarea orașelor, satelor și comunelor; energie și bunuri; sănătate și bunăstare. Mai multe oportunități de piață urmează să fie create și explorate, printre care agricultura urbană, piața alimentară pentru cei cu venituri mici, acvacultura sustenabilă, microirigarea, împărțirea birourilor, clădirile din cherestea, sistemele de stocare a energiei, chimicalele verzi, recuperarea resurselor, monitorizarea de la distanță a pacienților, gestionarea mai bună a maladiilor, instruiri în domeniul sănătății și multe alte oportunități.
    Menținerea tinerilor în țară, dar și motivarea acestora de a desfășura activități de antreprenoriat, preponderent în zonele rurale, inclusiv prin explorarea oportunităților oferite de cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, a impulsionat inițierea Programului „START pentru TINERI” (în continuare – Program) cu finanțare din bugetul de stat.
CAPITOLUL II. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

    1. Prezentul Program are drept scop integrarea tinerilor din Republica Moldova în circuitul economic prin facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile.
    2. Pentru realizarea scopului sînt stabilite următoarele obiectivele specifice ale Programului:
    1) stimularea spiritului antreprenorial în rîndul tinerilor;
    2) dezvoltarea competențelor antreprenoriale prin asigurarea suportului informațional, consultativ și educațional;
    3) susținerea financiară a tinerilor pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri, cu accent sporit pe afacerile inovative care sînt alineate sau ar contribui la dezvoltarea durabilă;
    4) facilitarea implementării inovațiilor, a transferului tehnologic și de know-how;
    5) creșterea numărului întreprinderilor active și a locurilor de muncă în zonele rurale.
    3. Principiile implementării Programului vor asigura transparență și atitudine nondiscriminatorie, bazată pe accesul liber al tinerilor din Republica Moldova, inclusiv al tinerilor defavorizați/dezavantajați.
    4. În sensul prezentului Program se definesc următoarele noțiuni:
    spirit antreprenorial – competență a unei persoane de a recunoaște și a valorifica oportunitățile de afaceri evidente sau potențiale, de a-și asuma responsabilitatea și riscul ce derivă din activitatea independentă;
    întreprindere nou-înregistrată – în sensul prezentului Program se utilizează noțiunea definită în Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;
    activitatea inovațională – în sensul prezentului Program se utilizează noțiunea definită în Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;
    transfer tehnologic și de know-how – proces de partajare a abilităților, cunoștințelor și metodelor de dezvoltare și exploatare a tehnologiei în vederea sporirii eficienței și calității unor produse, servicii, procese sau a obținerii altora noi, care sînt cerute pe piață sau prin care se adoptă un comportament inovativ;
    business voucher – instrument de suport financiar oferit întreprinzătorului pentru facilitarea accesării serviciilor de consultanță necesare inițierii sau dezvoltării afacerii;
    tineri defavorizați/dezavantajați – tinerii absolvenți ai instituțiilor rezidențiale, tinerii orfani și semiorfani, tinerii din familiile cu mulți copii, tinerii cu dizabilități, tinerii fără loc de trai, tinerii victime ale traficului (sexual și exploatarea prin muncă), tinerii respinși de către familia de origine etc.
    Hackathon – eveniment în care mai mulți tineri/participanți, pe baza intereselor și talentelor fiecăruia, sînt stimulați și încurajați să găsească soluții creative, neobișnuite sau inovatoare pentru anumite situații ori sarcini concrete. Aceste soluții sînt demonstrate și argumentate;
    suport consultativ și de mentorat – activități de ghidare și asistență a beneficiarilor Programului, oferite de către experți în domeniul dezvoltării afacerii sau/și întreprinzători în procesul de elaborare și implementare a proiectului investițional;
    „pitch training” – seminar practic de instruire în baza unei metodologii specifice, prin care se dezvoltă abilitățile de prezentare a afacerii de către întreprinzător în fața potențialilor investitori în scopul atragerii resurselor financiare;
    entitate juridică – întreprindere înregistrată sub una dintre următoarele forme de organizare: gospodărie țărănească, întreprindere individuală și societate cu răspundere limitată;
    zonele rurale și urbane – toate satele și comunele din Republica Moldova, inclusiv localitățile care, conform Legii nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, au statut de oraș, inclusiv mun. Chișinău și Bălți.
    5. Prevederile prezentului Program se extind asupra tinerilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
    1) tinerii doritori de a lansa o afacere sau care au inițiat și conduc o întreprindere nou-înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova, în zonele rurale și urbane;
    2) tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-35 de ani;
    3) cetățenii Republicii Moldova.
    6. Prioritățile Programului
    În cadrul Programului, va fi acordat suport de instruire, consultativ și financiar pentru:
    1) afacerile care vor crea locuri de muncă în zonele rurale, dar și vor contribui la propagarea spiritului antreprenorial și a competentelor transferabile;
    2) afacerile care conțin activități inovatoare ori își propun să implementeze proiecte de transfer tehnologic și de know-how, inclusiv accesînd posibilitățile de dezvoltare puse la dispoziție de cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă;
    3) afacerile care vor desfășura activități de producere sau prestări servicii preponderent în zonele rurale, reconstrucția sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, extinderea unităților meșteșugărești – prelucrare a lemnului, confecționare de obiecte artizanale, ceramică etc.;
    4) afacerile axate pe dezvoltarea următoarelor domenii economice prioritare: industria tehnologiei informației și comunicațiilor; industria agroalimentară (de exemplu: creșterea produselor agricole ecologice, procesarea și ambalarea produselor agricole); industria ușoară (de exemplu: textilă, marochinărie, producerea mobilei); industria creativă (de exemplu: fashion, arhitectură, artă, publicitate, artizanat etc.); turism (de exemplu: agroturismul); prestări servicii (de exemplu: informaționale, sociale, reparații etc.); sănătate și bunăstare (de exemplu: monitorizarea pacienților de la distanță, sănătate, instruiri în domeniul sănătății și programe de control a greutății corpului etc.); activități profesionale, științifice sau tehnice; sisteme de reproducere a energiei regenerabile.
CAPITOLUL III. ACȚIUNILE CE URMEAZĂ
A FI ÎNTREPRINSE

    7. Pentru atingerea obiectivelor Programului vor fi întreprinse următoarele acțiuni:
    1) acces la informația privind inițierea și dezvoltarea afacerii;
    2) instruire antreprenorială, inclusiv pe oportunitățile oferite de cadrul de dezvoltare durabilă;
    3) asistență consultativă pe durata implementării proiectului investițional;
    4) finanțare nerambursabilă pentru implementarea proiectului investițional;
    5) acces la bazele de date ale prestatorilor de servicii în afaceri, ale furnizorilor de resurse materiale și echipamente, ale obiectelor de proprietate intelectuală, de transfer tehnologic și know-how etc. necesare pentru desfășurarea activității;
    6) asistență în stabilirea colaborărilor cu potențiali parteneri de afacere, furnizori și clienți;
    7) promovare în sursele mass-media cu acordul antreprenorului.
    8. Formele de suport oferit:
    1) Prezentul Program va oferi tinerilor două forme de suport financiar, după cum urmează:
    a) „business voucher” pentru accesarea serviciilor de instruire și consultanță în mărime de maximum 10 mii lei;
    b) finanțarea proiectului investițional care va reprezenta cel mult 80% din suma investiției necesare în mărime maximă de 180 mii lei;
    2) suport informațional, consultativ și de mentorat la etapele de elaborare și implementare a proiectului investițional, pe parcursul a 2 ani de la perioada finanțării.
CAPITOLUL IV. TERMENELE DE IMPLEMENTARE 
ȘI COMPONENTELE PROGRAMULUI

    9. Durata de implementare a Programului este de 3 ani.


    10. Componenta I. Promovarea Programului
    Această componentă va include un set de activități complexe, realizate la nivel național și local, pentru promovarea Programului și diseminarea informației privind derularea implementării tuturor etapelor, inclusiv și mediatizarea afacerilor de succes. Printre cele mai importante activități se vor regăsi: evenimentul de lansare a Programului, diseminarea informației despre alinierea Programului la prioritățile naționale în materie de dezvoltare durabilă, campanii de informare ale tinerilor privind oportunitățile Programului, promovarea Concursului notelor de concept și a Concursului proiectelor investiționale, emisiuni la posturile naționale și locale de TV și Radio, elaborarea materialelor promoționale, evenimente de comunicare și stabilire de relații etc. Activitățile se vor realiza conform unui plan de comunicare și diseminare stabilit.
    11. Componenta II. Derularea Programului
    Această componentă va include 3 etape, care țin de implementarea propriu-zisă a Programului.
    1) Etapa 1. Identificarea ideilor de afaceri Hackathon. Activitățile incluse: Orientarea și identificarea ideilor de afaceri
    Scopul acestei etape este de a stimula creativitatea tinerilor din toată țara privind generarea ideilor de afaceri și identificarea celor mai viabile și inovatoare potențiale idei de afaceri, inclusiv prin accesarea noilor oportunități deschise de cadrul de dezvoltare durabilă. Etapa va conține activitățile de orientare a tinerilor în domeniul antreprenoriatului și identificarea ideilor de afaceri, fiind derulată simultan pe întreg teritoriul țării, divizat în 5 zone: zona I – Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Rîșcani, Drochia, Soroca; zona II – Bălți, Fălești, Florești, Sîngerei, Șoldănești, Telenești, Rezina, Orhei; zona III – Ungheni, Călarași, Nisporeni, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Anenii Noi, Chișinău; zona IV – Hîncești, Cimișlia, Leova, Cantemir, Cahul; zona V – UTA Găgăuzia, Taraclia, Basarabeasca. Pentru realizarea acestei etape se va aplica modelul de generare și selectare a ideilor de afaceri Hackaton, care va fi implementat pe platforma Incubatoarelor de Afaceri de către prestatorii de servicii în afaceri.
    2) Etapa 2. Concursul notelor de proiect. Formarea antreprenorială
    Activitățile incluse: selectarea tinerilor în baza ideilor de afaceri prezentate în nota de concept; instruirea în inițierea afacerii; elaborarea și prezentarea proiectului investițional; accesarea suportului consultativ prin „business voucher”.
    Scopul etapei date este de a oferi suport tinerilor în testarea ideii de afaceri și elaborarea proiectului investițional. La această etapă vor participa tinerii care au luat parte la activitățile de generare de idei Hackaton realizate la etapa 1 a Programului, tinerii care au creat sau/și conduc o întreprindere nou-înregistrată și tinerii care au idei inovatoare, dar nu au participat la etapa 1. Selectarea pentru instruiri se va face în baza notei de concept, realizate de către Comitetul intern de evaluare (format din 5 angajați ai Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (în continuare – ODIMM), instituit prin ordinul directorului general ODIMM), conform criteriilor prestabilite. Formularul tipizat al notei de concept, criteriile și grila de evaluare vor fi prezentate în Regulamentul de implementare a Programului, aprobat de către Comitetul de Coordonare al Programului. Se va evalua atît viabilitatea ideii de afaceri, cît și capacitățile și predispunerea tînărului de a implementa ideea și de a gestiona o afacere. Tinerii selectați vor fi instruiți în domeniul inițierii afacerii și elaborării proiectului investițional. Instruirile se vor realiza în toate cele 5 zone cu suportul prestatorilor de servicii în afaceri. Durata instruirilor va fi de 5 zile consecutive. De asemenea, tinerii vor beneficia de un seminar de instruire în prezentarea proiectului investițional „pitch training” – 1 zi. În cadrul acestei etape, tinerii vor avea posibilitatea să beneficieze de un „business voucher” în valoare maximă de 10 mii lei, pe care îl vor putea utiliza pentru accesarea serviciilor de instruire și consultanță la etapa de prefinanțare și/sau pe perioada implementării proiectului investițional. Voucherul va putea fi oferit pentru următoarele servicii: realizarea activităților de testare a ideii de afaceri, mici studii de piață, cercetări ale comportamentului consumatorilor, instruiri în domenii specifice și alte servicii necesare testării ideii, elaborării și implementării planului investițional etc. Utilizarea voucherului va fi opțională, doar la solicitarea tinerilor. La sfîrșitul etapei, 2 tineri vor avea elaborate proiectele investiționale și își vor înregistra afacerile. Proiectele investiționale elaborate se vor depune spre finanțare doar în numele entității juridice.
    3) Etapa 3. Concursul proiectelor investiționale și finanțarea nerambursabilă
    Activitățile incluse: selectarea și finanțarea proiectelor investiționale; mentoratul antreprenorial.
    Scopul acestei etape va consta în selectarea celor mai viabile și inovatoare proiecte investiționale pentru ulterioara finanțare. În cadrul acestei etape, tinerii vor depune proiectele investiționale elaborate la etapa a 2-a pentru participarea la Concursul proiectelor investiționale. Selectarea proiectelor investiționale se va realiza de către Comitetul intern de evaluare, în baza unei grile de evaluare stabilite în Regulamentul de implementare a Programului.
    Aprobarea spre finanțare a proiectelor investiționale cîștigătoare se va realiza de Comitetul de Coordonare al Programului, în baza rezultatelor evaluării efectuate de către Comitetul intern de evaluare. La Concursul proiectelor investiționale vor putea participa tinerii doar după ce au trecut etapa a 2-a a componentei II a Programului. Pe parcursul acestei etape tinerii vor primi suport de mentorat antreprenorial privind implementarea proiectului investițional, pentru a reduce potențialele riscuri și a optimiza costurile investiționale. Mentoratul va fi oferit de către antreprenori cu experiență pe bază de voluntariat, pentru facilitarea transferului de cunoștințe și a schimbului de experiență. Lista mentorilor antreprenori va fi plasată pe pagina electronică ODIMM.
    Finanțarea va constitui 80% din suma proiectului investițional, dar nu mai mult de 180 mii lei, iar întreprinderea beneficiară va veni cu o contribuție financiară proprie de minimum 20% din suma proiectului investițional.
    4) Destinația finanțării nerambursabile:
    Obiectul finanțării trebuie să se încadreze în una sau mai multe dintre următoarele categorii eligibile:
    a) investiții materiale referitoare la:
    - echipamente tehnologice, mașini, utilaje și instalații de lucru, aparate și instalații de măsură, control și reglare, tehnică de calcul, cu excepția tehnicii agricole, subvenționate din contul Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, administrat de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură etc.;
    - materii prime și materiale necesare inițierii procesului de producție, în mărime de maximum 5% din suma finanțării nerambursabile;
    - procurarea de spații destinate realizării activității pentru care s-a solicitat finanțarea, dar nu mai mult de 10% din valoarea finanțării nerambursabile oferite;
    - procurarea doar a investițiilor materiale noi;
    b) investiții nemateriale referitoare la:
    - obiectele de proprietate industrială – invenții, soiuri de plante, mărci, desene și modele industriale, indicații geografice, denumiri de origine și specialități tradiționale garantate;
    - francize, etichetare ecologică, licențe și software etc.;
    - obținerea certificatelor de calitate sau a altor acte permisive.
    5) Destinația contribuției proprii a beneficiarului Programului
    Resursele financiare proprii ale beneficiarului se vor utiliza în strictă corespundere cu necesitățile indicate în proiectul investițional, astfel ca să asigure continuitatea/complementarea investiției și realizarea obiectivelor propuse. Cheltuielile privind taxa pe valoare adăugată, taxe, avize, comisioane, ambalajul, transportul, punerea în funcțiune nu sînt eligibile.
    6) Procesul de finanțare nerambursabilă
    Finanțarea se va realiza în 2 tranșe, după cum urmează:
    a) I tranșă – 70% din suma finanțării nerambursabile se va acorda după ce beneficiarul va investi ori va avansa procurarea de echipament din contribuția proprie de 20%, conform proiectului investițional;
    b) II tranșă – 30% din suma finanțării nerambursabile va fi transferată beneficiarului timp de 10 zile lucrătoare după prezentarea documentelor confirmative privind finalizarea investiției din prima tranșă conform planului investițional.
    7) Finanțarea nerambursabilă se acordă cu respectarea condițiilor respective pe perioada de monitorizare:
    a) să nu se modifice fondatorii întreprinderii;
    b) să nu se modifice genurile de activitate cu activități neeligibile;
    c) să nu se comercializeze bunurile procurate din contul finanțării nerambursabile;
    d) să nu se înstrăineze afacerea;
    e) să se mențină cel puțin un loc de muncă creat cu suportul Programului, pe bază permanentă, pe perioada de monitorizare.
    8) Activități neeligibile de finanțare în cadrul Programului:
    a) activitățile de intermediere financiară și asigurări, case de amanet;
    b) tranzacțiile imobiliare, activitățile de consultanță juridică;
    c) activitățile de jocuri de noroc și pariuri;
    d) comercializarea de armament;
    e) activitățile din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul;
    f) activitățile din domeniul alimentației publice;
    g) activitățile de producere sau comercializare a tutunului și alcoolului.
    12. Componenta III. Monitorizare și evaluare
    Activitățile acestei etape au ca scop realizarea procesului de gestiune a tuturor componentelor și etapelor Programului și evaluarea rezultatelor cantitative și calitative stabilite.
    1) Monitorizarea implementării proiectelor investiționale. Activitățile incluse: evaluarea rezultatelor implementării proiectului investițional și corespunderii cu indicatorii planificați.
    La implementarea acestei etape va fi oferit suport de natură informațională cu referire la bazele de date ale furnizorilor, ale obiectelor de proprietate intelectuală, de transfer tehnologic și know-how, procedurile de export-import, evenimentele de interes profesional etc. Se va urmări procesul de implementare a tuturor etapelor indicate în proiectul investițional prin utilizarea unui sistem informatic de raportare intermediară și finală, inclusiv prin vizite de monitorizare pre- și postfinanțare. Verificarea la fața locului vizează gradul de realizare a investiției, realitatea, legalitatea și regularitatea operațiunilor economico-financiare. Pe durata efectuării monitorizării la adresa unde întreprinderea a realizat investiția și la sediul acesteia, ODIMM trebuie să aibă acces la documentele contabile, în original, care fac obiectul finanțării. În baza activităților de monitorizare se va întocmi fișa de monitorizare semnată de angajatul ODIMM și beneficiarul finanțării nerambursabile.
    De asemenea, se va urmări respectarea condițiilor și utilizarea corespunzătoare a resurselor financiare oferite în calitate de finanțare nerambursabilă. Perioada de monitorizare a beneficiarilor Programului va fi de 2 ani de la momentul transferării totale a finanțării nerambursabile. Se va realiza o vizită de monitorizare finală la expirarea perioadei de monitorizare. În cazul apariției unor impedimente la realizarea obiectivelor stabilite în proiectul investițional, beneficiarul Programului împreună cu reprezentanții ODIMM pot introduce modificări în obiectivele și activitățile necesare pentru implementarea cu succes a proiectului investițional, dar care nu va schimba major domeniul de activitate propus inițial.
    Tînărul întreprinzător, beneficiar al Programului, va prezenta rapoarte anuale către ODIMM, conform metodologiei prevăzute în regulamentul de implementare a Programului.
    În baza activităților de monitorizare și evaluare, ODIMM va întocmi rapoarte anuale de implementare, va efectua analize cantitative și calitative, va realiza activități de diseminare și promovare a rezultatelor Programului către instituțiile abilitate și în mass-media.
CAPITOLUL V. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR.
RESPONSABILII DE IMPLEMENTARE

    13. Implementarea Programului va necesita un buget estimativ în valoare de 60 mil. lei pentru perioada 2018-2020.
    14. Sursele financiare necesare pentru implementarea Programului au fost planificate în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2018 -2020.
    15. Autoritatea responsabilă de implementarea Programului este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
    16. Coordonarea implementării Programului se efectuează de către Comitetul de coordonare al Programului.
    17. Comitetul de coordonare al Programului se convoacă în ședințe ordinare la necesitate, dar nu mai rar de o dată în semestru. Fiecare membru al Comitetului de Coordonare deține un singur vot. Deciziile sînt adoptate cu simpla majoritate de voturi a membrilor prezenți la ședință. Ședința se consideră deliberativă la prezența a cel puțin 2/3 din membrii nominalizați.
    18. Componența nominală a Comitetului de coordonare al Programului se aprobă prin ordin al Ministrului Economiei și Infrastructurii.
    19. Reprezentanții organizațiilor sau asociațiilor de afaceri vor fi selectați, prin concurs anual, organizat de instituția implementatoare ODIMM.
    20. În caz de eliberare a membrilor Comitetului de Coordonare al Programului din funcțiile deținute, atribuțiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, fără emiterea unui altui ordin.
    21. Membrii Comitetului de Coordonare al Programului exercită următoarele funcții:
    1) analizează rapoartele de progres și anuale, precum și rapoartele ad-hoc elaborate și prezentate de către ODIMM;
    2) participă la ședințele Comitetului de coordonare al Programului.
    După examinarea de către Comitetul de coordonare a dosarului solicitantului, Comitetul de Coordonare adoptă una dintre următoarele decizii:
    a) acceptarea cererii de finanțare la Program;
    b) respingerea cererii de finanțare la Program, cu argumentarea deciziei;
    c) introducerea în lista de așteptare pentru clarificarea unor nereguli constatate.
    22. Prezintă recomandări de îmbunătățire a Programului.
CAPITOLUL VI. REZULTATELE SCONTATE
    23. Pe durata de implementare a Programului se planifică obținerea următoarelor rezultate:
    1) dezvoltarea abilităților economice ale tinerilor și sporirea motivației antreprenoriale;
    2) promovarea și informarea a circa 1000 de tineri privind oportunitățile de participare la acest Program;
    3) înrolarea a circa 600 de tineri – 70% din mediul rural și 30% din mediul urban – în procesul de generare de idei inovatoare de afaceri din întreaga țară, inclusiv idei alineate la cadrul și obiectivele de dezvoltare durabilă;
    4) instruirea și asistarea la inițierea, dezvoltarea afacerilor inovatoare și elaborarea proiectelor investiționale a cel puțin 540 de tineri – 70% din mediul rural și 30% din mediul urban;
    5) finanțarea nerambursabilă în mărime maximă de 180 mii lei a 250 de afaceri inițiate și dezvoltate de tineri întreprinzători –70% din mediul rural și 30% din mediul urban – inclusiv minimum 10% de tineri defavorizați.
CAPITOLUL VII. INDICATORII DE PROGRES
ȘI DE PERFORMANȚĂ

    24. Realizarea activităților planificate în cadrul Programului vor contribui la:
    1) menținerea tinerilor în țară, inclusiv în zonele rurale;
    2) îmbunătățirea/dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor;
    3) cel puțin 250 de companii create și dezvoltate, inclusiv minim 10% de către tineri defavorizați;
    4) crearea și menținerea a cel puțin 400 de locuri noi de muncă, inclusiv 70% în zonele rurale;
    5) implementarea inovațiilor, transferului tehnologic și de know-how;
    6) sporirea numărului de afaceri cu elemente inovatoare și cu viziune strategică aliniată la cadrul de dezvoltare durabilă;
    7) creșterea volumului investițiilor în economie.
CAPITOLUL VIII. PROCEDURA DE RAPORTARE
ȘI EVALUARE

    25. Raportarea privind implementarea Programului se va realiza de către instituția implementatoare ODIMM și Ministerul Economiei și Infrastructurii.
    26. Se vor prezenta 2 tipuri de rapoarte: semestriale, care vor include informații privind derularea etapelor proiectului, indicatorii de progres, inclusiv valorificarea bugetului, și anuale, în care se va realiza o prezentare detaliată a implementării fiecărei etape a proiectului, analiza cantitativă și calitativă a indicatorilor de rezultat și impact, analizele gradului de satisfacție a beneficiarilor Programului asupra calității instruirilor și suportului consultativ oferit.
    27. Informarea anuală a Guvernului privind implementarea Programului se va realiza de Ministerul Economiei și Infrastructurii pînă la data de 15 februarie a anului de gestiune.

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr. 973/2018

COMPONENȚA INSTITUȚIONALĂ
a Comitetului de Coordonare al Programului „START pentru TINERI:
o afacere durabilă la tine acasă”
    Comitetul de Coordonare se constituie din:
    cîte un reprezentant din cadrul următoarelor instituții:
    Ministerul Economiei și Infrastructurii;
    Ministerul Finanțelor;
    Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
    Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;
    Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii;
    Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală;
    Consiliul Național al Tineretului din Moldova;
    doi reprezentanți din organizații/asociații de afaceri.