Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.
    Art. 1. – Se ia act de raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt şi de drept privind imixtiunea Fundaţiei „Otwarty Dialog” („Dialog Deschis”) şi a fondatoarei acesteia Ludmila Kozlowska în treburile interne ale Republicii Moldova şi privind finanțarea unor partide politice din Republica Moldova.
    Art. 2. – În baza concluziilor Comisiei de anchetă, Parlamentul constată următoarele:
    1. Fundațiile „Otwarty Dialog”, „Open Dialog Foundation” (în continuare – FOD) și „Silk Road Biuro Analiz i Informacji” sînt înregistrate în Polonia de către Ludmila Kozlowska, originară din or. Sevastopol (parte a peninsulei Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014), deținătoare a dublei cetățenii – a Ucrainei și a Federației Ruse, și de către soțul acesteia, Bartosz Kramek, cetățean al Poloniei.
    2. FOD și Ludmila Kozlowska sînt finanțate din:
    a) venituri provenite din tranzacții cu întreprinderi militare din Federația Rusă, față de care au fost aplicate sancțiuni internaționale (inclusiv de Uniunea Europeană și SUA);
    b) livrarea de echipamente militare în statele implicate în conflicte regionale;
    c) plăți din zone off-shore cu un traseu și o proveniență dubioasă necunoscută;
    d) din schema de spălare a banilor „Laundromat” din Republica Moldova (au fost identificate cel puțin 2,5 milioane euro) și „Laundromat”-ul azer (prin intermediul companiilor off-shore „Seabon Limited”, „PR Vert System Ltd” etc., gestionate de către Veaceslav Platon);
    e) mijloace provenite din frauda bancară produsă în Republica Moldova în perioada de pînă în anul 2014.
    3. Mecanismul sofisticat prin intermediul căruia se finanțează FOD conține toate elementele unei scheme de spălare de bani, denotă practici de inteligență financiară aflate exclusiv în dotarea serviciilor speciale, care depășesc practicile cunoscute la nivel internațional pentru finanțarea unei simple organizații a societății civile. Acest fapt a și făcut ca Ludmila Kozlowska și FOD să intre în vizorul serviciilor speciale, inițial al celor din Polonia, iar ulterior și al celor din Ucraina și Republica Moldova.  
    4. În pofida scopului declarat al activităților Ludmilei Kozlowska și FOD de apărare a drepturilor și libertăților omului, a democrației și supremației legii în statele ex-sovietice, în realitate, FOD și Ludmila Kozlowska constituie un vehicul de lobby, de influență în cadrul diferitor instituții internaționale, de protejare și promovare a intereselor unor persoane cu trecut dubios, de regulă cu averi impunătoare, provenite din fraude și spălare de bani, în conflict cu legea și adesea investigate sau urmărite de către organele de drept sau chiar condamnate pentru infracțiunile comise, inclusiv în jurisdicții internaționale.
    5. FOD și Ludmila Kozlowska au relații, angajamente și sînt dependenți de un șir de agenți ai serviciilor de inteligență ale Federației Ruse, inclusiv de Piotr Kozlowski și relațiile acestuia, de Veaceslav Platon etc., devenind un instrument de intervenție de tip soft power, folosit de către serviciile speciale ale Federației Ruse în războiul hibrid declanșat împotriva statelor considerate de acestea adversare ale intereselor geopolitice ale Federației Ruse în Europa de Est, în particular în Polonia, Ucraina, Republica Moldova.
    6. FOD și Ludmila Kozlowska utilizează tactici de deteriorare pe plan internațional a imaginii statelor, a instituțiilor și a persoanelor din zona de interes geopolitic a Federației Ruse, de înrăutățire a relațiilor acestor state cu partenerii din blocul vestic aflați în contrabalanța intereselor Federației Ruse, de divizare a societății, a clasei politice a acestor state, de ațîțare a vrajbei, dar și de subminare a securității, ordinii constituționale a acestora (exemplul Poloniei, inclusiv în cooperare cu elementele politice poloneze pro-ruse în persoana lui Mateusz Piskorski). De facto, Ludmila Kozlowska și ONG-urile sale sînt o armă strategică sofisticată, cu ajutorul căreia cei care o stăpînesc slăbesc pozițiile geostrategice ale statelor împotriva cărora această armă este aplicată, în interesul geopolitic al Federației Ruse.
    7. Interesul pentru Republica Moldova al FOD și al Ludmilei Kozlowska a apărut în 2016, imediat după arestarea și extrădarea din Ucraina către Republica Moldova a lui Veaceslav Platon.
   8. FOD și Ludmila Kozlowska au lobat intens și au promovat interesele lui Veaceslav Platon și ale persoanelor afiliate acestuia, au acționat în înțelegere cu serviciile de inteligență ale Federației Ruse contra intereselor Republicii Moldova și au reușit mai multe măsuri care au condus la tensionarea relațiilor dintre instituții și politicieni europeni și instituții și guvernarea Republicii Moldova.
    9. Activitățile de lobby ale FOD și ale Ludmilei Kozlowska au avut drept rezultat și astfel de acte politice precum:
    a) condamnarea situației politice din Republica Moldova, a pretinselor abuzuri ale procuraturii și ale instanțelor de judecată împotriva apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor civici, a proceselor motivate politic etc;
   b) adresarea „Moldova: opresiune asupra societății civile și martori-cheie” din 25 ianuarie 2017 a celor 23 de membri ai APCE, prin care se încearcă să se impună ideea de persecutare politică a lui Veaceslav Platon, care ar fi martor-cheie în dosarul fraudei bancare, și să transfere responsabilitatea către alte persoane;
    c) desfășurarea, în mai 2017, a conferinței „Moldova la intersecție de drumuri”, în cadrul căreia s-a impus ideea persecuțiilor politice din partea autorităților din Republica Moldova;
    d) includerea în agendă și dezbaterea în Parlamentul European, la 16 mai 2017, a interpretărilor false privind modificarea sistemului electoral, lupta cu corupția, lipsa de reforme din Republica Moldova și asistența macrofinanciară a Uniunii Europene, prezentîndu-se informații tendențioase și subiective;
   e) desfășurarea, la 27 iunie 2017, în cadrul sesiunii plenare a APCE, a unui seminar cu tema „Persecuțiile politice în Ucraina și Moldova: cum corupția politică subminează eforturile de reformă”, în cadrul căruia s-a încercat a fi acreditată ideea influenței ilegitime în sistemul judiciar al Republicii Moldova;
    f) adresările din decembrie 2017 a unor eurodeputați către autoritățile Republicii Moldova de condamnare a presupuselor persecuții politice ale persoanelor Ana Ursachi, Alexei Alexeev, Alexandru Machedon, Sergiu Cebotari, Domnica Manole și Dorin Munteanu (toți din anturajul lui Veaceslav Platon);
    g) influențarea negativă a opiniei unui șir de eurodeputați în privința Republicii Moldova și a instituțiilor acesteia;
    h) lansarea în ianuarie 2018, de către membrii APCE a rezoluției privind conservarea drepturilor civile în Polonia, Moldova și Ucraina (FOD a anunțat că această rezoluție este rezultatul activităților FOD la APCE);
    i) adresarea din februarie 2018 a președintelui Comitetului General pentru Democrație, Drepturile Omului și Probleme Umanitare al Adunării Parlamentare a OSCE, dl Jose Ignacio Sanchez Amor, către Republica Moldova și Republica Kazahstan, pe probleme insinuate care vizează persoanele urmărite penal de către autoritățile de drept Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Domnica Manole, Dorin Munteanu;
    j) adresările din martie 2018 a doi eurodeputati către ministrul justiției și Procurorul General al Republicii Moldova cu declarații eronate privind persecutarea Anei Ursachi și a lui Alexandru Machedon;
    k) lobarea suspendării de către Uniunea Europeană a asistenței macrofinanciare a Republicii Moldova;
    l) aprobarea de către Parlamentul European, la 14 noiembrie 2018, a rezoluției  de luare a unei poziții și mai dure la adresa Republicii Moldova și a instituțiilor acesteia.
    10. FOD și Ludmila Kozlowska continuă să facă lobby pentru:
    a) extinderea sancțiunilor financiare sub forma refuzului de acordare a asistenței macrofinanciare Republicii Moldova de către UE;
    b) revizuirea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și UE;
    c) încetarea imediată a urmăririlor penale presupus motivate politic (inclusiv,  cum se pretinde a fi, „dosarul Veaceslav Platon”);
    d) introducerea sancțiunilor personale față de decidenții politici ai Republicii Moldova.
    11. Unii actori ai scenei politice din Republica Moldova s-au lăsat atrași și înregimentați în activitățile diversioniste desfășurate de Ludmila Kozlowska și FOD, orchestrate și finanțate de serviciile speciale străine, îndreptate împotriva Republicii Moldova.
    12. Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Politic Demnitate și Adevăr și liderii acestora au beneficiat de finanțări ilegale din partea FOD și nici nu au declarat în modul corespunzător aceste finanțări.
    13. Se constată o implicare tot mai activă a asociațiilor obștești străine și a celor autohtone cu finanțare străină în finanțarea directă și indirectă a activităților partidelor politice, de influențare a opțiunilor politice, acțiuni care încalcă flagrant legislația în vigoare.
   14. Au fost constatate probleme de ordin practic a aplicării de către mai multe partide politice din Republica Moldova a cadrului legal care reglementează asistența, suportul material, instruirile din partea diferitor organizații nonguvernamentale, documentarea și raportarea acestora în perioadele dintre campaniile electorale.
    15. Se impune o analiză minuțioasă atît a cadrului legal în vigoare, cît și a capacităților instituționale ale autorităților statului responsabile de supravegherea finanțării partidelor politice, în vederea elucidării necesităților de perfecționare a mecanismelor de finanțare.
    16. Legislația în vigoare referitoare la transparența financiară a organizațiilor necomerciale, în special a celor cu finanțare străină, este insuficientă pentru prevenirea și contracararea implicării directe sau indirecte în finanțarea partidelor politice, fapt care urmează a fi analizat minuțios în vederea eliminării lacunelor din cadrul legal pertinent.
    Art. 3. – Luînd act de concluziile Comisiei de anchetă, Parlamentul va reevalua toate inițiativele legislative și proiectele de legi aflate în procedură care se referă la activitatea și finanțarea partidelor politice și a asociațiilor obștești, în vederea eliminării riscurilor constatate pentru securitatea statului.
    Art. 4. – Guvernul va înainta Parlamentului propuneri de perfecționare a legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a organizațiilor necomerciale în vederea asigurării unei veritabile transparențe financiare și a eliminării lacunelor care permit finanțarea ilegală a partidelor politice.
    Art. 5. – Se recomandă Comisiei Electorale Centrale, în comun cu alte autorități ale statului, să verifice gestiunea financiară a partidelor politice și să întreprindă măsuri legale necesare pentru neadmiterea încălcărilor prevederilor legale ce țin de aceasta.
    Art. 6. – Se recomandă Comisiei Electorale Centrale să efectueze o analiză amplă a proceselor și a capacităților instituționale și să propună Parlamentului măsuri de îmbunătățire a mecanismului de supraveghere și de gestiune financiară a partidelor politice.
    Art. 7. – Raportul Comisiei de anchetă se remite Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne în vederea analizei și investigării minuțioase a materialelor și a concluziilor Comisiei de anchetă și a întreprinderii măsurilor necesare în conformitate cu legislația în vigoare.
    Art. 8. Se recomandă Procuraturii Generale să examineze constatările din raportul Comisiei de anchetă în contextul calificării și încadrării juridice a acțiunilor de implicare a FOD, a persoanelor afiliate etc. în acțiuni care atentează la securitatea națională a Republicii Moldova.
    Art. 9. – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va aduce la cunoștința corpului diplomatic și organizațiilor internaționale care activează în Republica Moldova prevederile legale care stabilesc restricții imperative de finanțare directă și indirectă a partidelor politice, inclusiv prin intermediul organizațiilor necomerciale.
    Art. 10. – Raportul Comisiei de anchetă va fi adus, conform procedurilor legale, la cunoștința Consiliului Europei, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a Parlamentului European, a  Comisiei Europene, a Statelor Unite ale Americii și a altor părți interesate.
    Art. 11. – Se solicită conducerii Parlamentului, Comisiei juridice, numiri și imunități și Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică ale Parlamentului ca, împreună cu autoritățile competente, să găsească modalitatea legală de a face public raportul Comisiei de anchetă.
    Art. 12. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                             Andrian CANDU

    Nr. 251. Chișinău, 16 noiembrie 2018.