În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituțională, judecând în componența:
    dlui Mihai POALELUNGI, președinte,
    dlui Aurel BĂIEŞU,
    dlui Igor DOLEA,
    dlui Victor POPA,
    dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
    cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă pe 9 noiembrie 2018
    şi înregistrată la aceeași dată,
    Examinând sesizarea menționată în ședință publică,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând în camera de consiliu,
    Pronunță următoarea hotărâre:
    PROCEDURA
    1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 445 și 461 din Codul contravențional, ridicată de către dl avocat Vitali Catană, în dosarul nr. 4r-2301/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
    2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 9 noiembrie 2018, de un complet de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău (domnii judecători Gheorghe Lîsîi, Sergiu Furdui și Ion Bulhac), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
    3. Prin decizia Curții Constituționale din 15 noiembrie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.
    4. În procesul examinării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.
    5. În ședința plenară publică a Curţii a lipsit autorul excepției de neconstituționalitate. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională şi la organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției.
    CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL
    6. Pe 26 septembrie 2016, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru a emis un proces-verbal de constatare a contravenției prevăzute de articolul 78 alin. (2) din Codul contravențional [vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale].
    7. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 mai 2018 a fost admisă contestația depusă de contravenientă, iar procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat în baza articolului 445 din Codul contravențional. În motivarea acestei hotărâri, instanța de judecată a menționat, între altele, că, deși a fost probată vinovăția în comiterea contravenției prevăzute de articolul 78 alin. (2) din Codul contravențional, procesul-verbal cu privire la contravenție trebuie anulat, pentru că nu au fost respectate dispozițiile articolului 443 din Codul contravențional (i.e. acesta nu conține date referitoare la ocupația contravenientei, datele din buletinul de identitate ale acesteia, elementele constitutive ale contravenției, informația despre instituția bancară unde urmează a fi achitată amenda, precum și lipsește semnătura victimei).
    8. Nefiind de acord cu această hotărâre, avocatul victimei a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei.
    9. În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Vitali Catană a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 445 și 461 din Codul contravențional.
    10. Prin încheierea din 24 octombrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
    LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
    11. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
    „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
    „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
    (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.
    […]”
    „Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială şi privată.”
    12. Prevederile relevante ale Codului contravențional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:
    „(1) Procesul-verbal cu privire la contravenţie va cuprinde:
    a) data (ziua, luna, anul), ora şi locul încheierii;
    b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă;
    c) numele, prenumele, domiciliul, ocupația persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravențional, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;
    d) fapta contravențională, locul şi timpul săvârșirii ei, circumstanțele cauzei care au importanță pentru stabilirea faptelor şi consecințelor lor juridice, evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenție;
    e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravențională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei;
    f) aducerea la cunoştinţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravențional şi a victimei a drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art.384 şi 387;
    g) obiecțiile şi probele pe care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravențional le aduce în apărarea sa, precum şi obiecţiile şi probele victimei;
    h) informaţii despre instituţia bancară şi despre modul de plată a amenzii.
    (2) În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional este un minor, în procesul-verbal se va consemna şi numele, prenumele, domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi legali.
    (3) În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional sau victima nu cunoaşte limba procesului-verbal, se asigură asistenţa unui interpret/traducător, datele lui consemnându-se în procesul-verbal.
    (4) În procesul-verbal se individualizează corpurile delicte (se descriu forma, mărimea, culoarea, greutatea, alte caracteristici care permit individualizarea lor), indicându-se datele proprietarului şi, după caz, măsurile luate pentru valorificarea sau conservarea lor.
    (5) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de persoană în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi de victimă când există. În cazul în care constatarea contravenţiei este de competenţa unui organ colegial, procesul-verbal cu privire la contravenţie se încheie de către preşedintele organului colegial sau de către un membru ales cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa în al cărei cadru are loc constatarea faptei ori desemnat de către preşedintele acestei şedinţe şi se semnează de către toţi membrii prezenţi la şedinţă.
    (6) Faptul absenţei persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional ori al refuzului acesteia de a semna procesul-verbal se consemnează în procesul-verbal şi se certifică prin semnătura cel puţin a unui martor, indicându-se şi datele de identitate ale acestuia.
    (7) În procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugiri, alte modificări. În cazul necesității unor astfel de acțiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă.
    (8) În cazul în care contravenția prevăzută la capitolul XIII al cărţii întâi a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, agentul constatator, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, poate încheia procesul-verbal şi în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional. În procesul-verbal încheiat în cazurile prevăzute de prezentul alineat se indică tipul, modelul şi numărul de identificare al mijlocului special cu ajutorul căruia a fost constatată contravenţia.
    (9) Partea rezolutivă a procesului-verbal cuprinde decizia agentului constatator de sancţionare, de încetare a procesului contravenţional sau de remitere a cauzei funcţionarului abilitat sa examineze cauza contravențională, din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator, ori în instanța de judecată, cu recomandarea, în toate cazurile, dacă consideră necesar, privind sancționarea sau privind încetarea procesului, indicându-se şi termenul de contestare în instanța de judecată.
    (10) Dacă norma contravenţională prevede aplicarea punctelor de penalizare sau dacă contravenţia imputată prevede acumularea a 15 puncte de penalizare, partea rezolutivă a procesului-verbal va conţine şi menţiunea respectivă.
    (11) În cazul deciziei de sancţionare, partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde şi date privind informarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional despre dreptul de a plăti jumătate din amendă dacă amenda este plătită în cel mult 72 de ore de la stabilirea ei. În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional recunoaşte săvârșirea contravenţiei şi acceptă sancţiunea stabilită în procesul-verbal de către agentul constatator, procesul-verbal cu privire la contravenţie constituie actul de decizie asupra cauzei contravenţionale. Faptul recunoaşterii contravenţiei şi al acceptării sancţiunii stabilite de către agentul constatator se consemnează în procesul-verbal cu privire la contravenţie.
    (12) În cazul deciziei de remitere a cauzei contravenţionale spre examinare funcţionarului abilitat din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator sau în instanţa de judecată, agentul constatator transmite după competenţă procesul-verbal şi materialele cauzei contravenţionale.
    (13) Copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi victimei la cerere. În cazul procesului-verbal încheiat în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, copia de pe procesul-verbal se înmânează în modul prevăzut la art.382 alin.(6).
    (14) În cazul prevăzut la art.16 alin.(2), agentul constatator expediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii publice locale pentru problemele minorilor şi, după caz, poate solicita, prin demers, instanţei de judecată aplicarea faţă de minor a măsurii de constrângere cu caracter educativ conform prevederilor art.104 din Codul penal.”
    „Neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenţie a datelor şi faptelor indicate la art.443 are ca efect nulitatea acestuia.”
    „(1) Contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte în cauza contravențională, în cazul în care nu sunt de acord cu decizia agentului constatator sau în cazul în care aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de prezentul cod, sunt în drept să conteste decizia emisă asupra cauzei contravenționale. Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii acesteia sau, pentru părțile care nu au fost prezente la ședința de examinare a cauzei contravenționale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condițiile art.4471 alin.(8).
    […]”
    „În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art. 441 şi 445, instanța încetează procesul contravențional.”
    13. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:
    „(1) Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
    (2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.
    (3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părţi, şi se ia în considerare de instanţă, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.
    (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acţiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoştinţă de materialele dosarului, sau în instanţa de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acţiunii procesuale, precum şi în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.”
    ÎN DREPT
    A. ADMISIBILITATEA
    14. Prin decizia din 15 noiembrie 2018, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a unei excepții de neconstituționalitate, stabilite în jurisprudența sa constantă.
    15. Curtea a reținut că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolelor 445 și 461 din Codul contravențional. Verificarea constituționalității acestui tip de acte normative ține de competența sa ratione materiae, potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
    16. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect un recurs împotriva unei hotărâri judecătorești care s-a bazat pe normele contestate. Astfel, Curtea admite că instanța de recurs va aplica sau va ține cont de prevederile criticate în analiza sa cu privire la legalitatea hotărârii.
    17. De asemenea, excepția a fost ridicată de către reprezentantul uneia dintre părțile la proces.
    18. Curtea a mai reținut că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.
    19. Pentru a declara admisibilă sesizarea, Curtea a trebuit să stabilească și incidența drepturilor garantate de Constituție, invocate de către autorul acesteia.
    20. Articolul 445 din Codul contravențional stabilește că lipsa indicării în procesul-verbal cu privire la contravenție a datelor şi faptelor menționate la articolul 443 din Cod are ca efect nulitatea absolută a actului. De asemenea, potrivit articolului 461 din Cod, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată circumstanța prevăzută de articolul 445, instanța încetează procesul contravențional.
    21. Autorul excepției consideră că această soluție legislativă contravine dreptului la un proces echitabil din perspectiva drepturilor victimei, prin avantajarea nejustificată a contravenientului față de aceasta. Astfel, victima ar fi lipsită de o satisfacție echitabilă în ipoteza în care vinovăția contravenientului este demonstrată, însă procesul-verbal cu privire la contravenție este întocmit cu iregularități.
    22. Pentru că este suverană cu privire la competența sa, Curtea nu poate fi constrânsă, la examinarea constituționalității unui text de lege, să analizeze dispozițiile criticate prin prisma normelor constituționale invocate de către autorul excepției, ci este liberă să le analizeze și în raport cu prevederile constituționale relevante pentru soluționarea sesizării, importante fiind argumentele aduse în acest sens (a se vedea HCC nr. 7 din 26 aprilie 2018, § 23; HCC nr. 15 din 22 mai 2018, § 24; HCC nr. 20 din 4 iulie 2018, § 47). Sub acest aspect, Curtea observă că lipsa investigării efective și impunitatea persoanelor vinovate de comiterea unor acte de violență poate constitui un eșec al statului de a-şi respecta obligațiile procedurale pozitive pe care le pretind articolele 3 și 8 din Convenția Europeană.
    23. Așadar, Curtea consideră că această cauză trebuie examinată prin prisma articolelor 24 [dreptul la integritate fizică și psihică] și 28 [viața intimă, familială și privată] din Constituție, care sunt corespondentele articolelor 3 și 8 din Convenția Europeană.
    24. Cu privire la articolul 461 din Codul contravențional, deși autorul a criticat această normă în totalitate, Curtea va examina doar textul „și 445”, pentru că doar aceste prevederi conduc la încetarea procesului în cazul constatării nulității procesului-verbal cu privire la contravenție.
    25. Prin urmare, Curtea declară admisibilă sesizarea și va trece la examinarea în fond a articolului 445 și a textului „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional.
    B. FONDUL CAUZEI
    PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 24 ȘI 28 DIN CONSTITUȚIE
    Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
    26. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a menționat că sancțiunea nulității în cazul în care procesul-verbal este întocmit cu încălcarea prevederilor articolului 443 din Codul contravențional nu poate avea un caracter absolut. Anularea procesului-verbal în baza articolului 445 și încetarea procesului contravențional în baza articolului 461 ar reprezinta garanții excesive pentru contravenient, care conduc la o situație inechitabilă pentru victimă.
    B. Argumentele autorităților
    27. În opinia sa, Președintele Republicii Moldova a menționat că procesul-verbal cu privire la contravenție se bucură de prezumția de legalitate. Astfel, este justificată soluția legislativă potrivit căreia lipsa indicării în procesul-verbal a mențiunilor prevăzute de lege conduce la declararea nulității acestuia. Totuși, în cazurile în care prin contravenție se lezează un drept fundamental al victimei, declararea nulității procesului-verbal pentru că nu ar conține anumite mențiuni poate genera o situație inechitabilă pentru victimă.
    28. Guvernul a susținut că garanțiile articolului 6 din Convenția Europeană și, implicit, ale articolului 20 din Constituție nu sunt incidente în această cauză. În acest sens, Curtea Europeană a reținut în cauza Perez v. Franța că articolul 6 din Convenție nu garantează dreptul la o „răzbunare privată”. Totuși, Guvernul admite că impunitatea indivizilor care au comis acte de violență poate conduce la încălcarea unor drepturi materiale, e.g. dreptul la integritate fizică.
    29. Parlamentul nu i-a prezentat Curții punctul de vedere cu privire la sesizare.
    C. Aprecierea Curții
    1. Principii generale
    30. Curtea Europeană a reținut că, de vreme ce obiectul esențial al articolului 8 din Convenție este să protejeze persoana împotriva acțiunilor arbitrare ale autorităților publice, acesta implică, de asemenea, obligații pozitive inerente „respectării” efective a vieții private și de familie. Aceste obligații impun adoptarea unor măsuri în sfera relațiilor dintre particulari (Eremia v. Republica Moldova, 28 mai 2013, § 72).
    31. Cu privire la respectarea vieții private, Curtea Europeană a menționat, în diferite contexte, că acest concept include integritatea fizică și psihologică a unei persoane. În acest sens, Curtea a precizat în jurisprudența sa că obligațiile pozitive impuse autorităților în baza articolului 8, privit separat sau coroborat cu articolul 3, includ și obligația de a adopta și de a aplica un cadru legal corespunzător care să asigure protecția efectivă împotriva actelor de violență comise de către persoanele fizice (a se vedea Osman v. Regatul Unit, 28 octombrie 2008, §§ 128-130, Đorđević v. Croația, 24 iulie 2012, §§ 141-143; M.G. v. Turcia, 22 martie 2016, §§ 77, 78).
    32. Astfel, articolele 3 și 8 din Convenție instituie în sarcina statelor o obligație substanțială pozitivă de a întreprinde măsurile legislative necesare pentru a preveni și a pedepsi actele de violență comise de către indivizi. În acest context, eșecul statului de a-și onora obligațiile substanțiale poate conduce implicit la nerespectarea obligațiilor procedurale pozitive de a investiga efectiv și de a-i pedepsi pe cei vinovați de comiterea unor acte de violență (a se vedea cauza M.C. v. Bulgaria, 4 decembrie 2003, în care Curtea Europeană a combinat chestiunile de substanță cu cele de procedură dată fiind interdependența lor și a reținut că statul reclamat a eșuat să-şi onoreze obligația procedurală din cauza unei probleme substanțiale).
    33. Curtea Europeană a subliniat că, atunci când o persoană pretinde că a fost victima unor acțiuni contrare articolului 3 din Convenție, această dispoziție implică o obligație pozitivă a statului de a efectua o investigație oficială, iar o asemenea obligație nu poate, în principiu, să se limiteze doar la cazurile de rele tratamente aplicate de către funcționarii de stat (Ceachir v. Republica Moldova, 10 decembrie 2013, § 43). Investigația ar trebui să conducă, în principiu, la stabilirea faptelor cazului, la identificarea şi la pedepsirea celor responsabili. De asemenea, investigația trebuie să respecte condițiile independenței, efectivității, promptitudinii şi reacției rezonabile şi accesibilității victimei sau a reprezentanților săi legali la aceasta (O’Keeffe v. Irlanda [MC], 28 ianuarie 2014, § 172).
    34. Obligațiile procedurale pretinse de articolul 3 din Convenție se aplică cu privire la întreaga procedură, inclusiv cu privire la faza de judecată. Astfel, tribunalele naționale nu trebuie în niciun caz să tolereze nepedepsirea ingerințelor în integritatea fizică și morală a persoanelor (Ceachir v. Republica Moldova, 10 decembrie 2013, § 46). Acest fapt este esențial pentru menținerea încrederii publice şi asigurarea adeziunii la preeminența dreptului şi pentru prevenirea oricărei aparențe de toleranță sau conveniență privind actele ilegale (Öneryildiz v. Turcia [MC], 30 noiembrie 2004, § 96).
    2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză
    35. Cu titlu preliminar, Curtea reține că prevederile Codului contravențional reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor. Codul conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.
    36. Articolul 443 din Cod stabilește mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul-verbal cu privire la contravenție (i.e. data, ora şi locul încheierii; calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorității pe care o reprezintă; numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă ș.a.m.d.).
    37. Potrivit articolului 445 din Cod, lipsa menționării în procesul-verbal cu privire la contravenție a datelor şi a faptelor indicate la articolul 443 are ca efect nulitatea acestuia. De asemenea, potrivit articolului 461 din Cod, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată circumstanța prevăzută de articolul 445, instanța încetează procesul contravențional. Astfel, modul în care sunt redate aceste prevederi legale, precum și interpretarea dată de către instanțele de judecată, conduc la ideea că acestea sancționează procesul-verbal cu privire la contravenție cu nulitatea absolută, care poate fi constatată din oficiu, în cazul în care acesta nu conține cel puțin una dintre mențiunile reglementate la articolul 443 din Cod.
    38. Procesul-verbal cu privire la contravenție este un act administrativ, care emană de la o autoritate publică, dotată cu competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate. De asemenea, acesta este executoriu. Astfel, Curtea admite că pentru încheierea sa valabilă, în scopul producerii de efecte juridice, redactarea lui trebuie să respecte o anumită formă ad validitatem, trebuind realizate toate exigențele de fond și de formă.
    39. Astfel, Parlamentul are competența să stabilească condițiile de valabilitate ale procesului-verbal cu privire la contravenție, inclusiv neregulile care pot conduce la declararea nulității acestuia. Totuși, din perspectiva drepturilor fundamentale ale victimei, Parlamentul nu poate adopta o soluție legislativă care să înlăture, în mod absolut, posibilitatea reparării în fața instanței de judecată a erorilor comise la încheierea procesului-verbal.
    40. În acest context, Curtea observă că prevederile contestate sunt rigide și insensibile în privința circumstanțelor, pentru că sancționează procesul-verbal cu privire la contravenție cu nulitatea absolută, în cazul în care acesta nu conține cel puțin una dintre mențiunile stabilite de lege. Din această perspectivă, legea nu le acordă instanțelor de judecată posibilitatea de a înlătura erorile care nu pot afecta, în mod obiectiv, caracterul echitabil al procesului. Astfel, dacă un judecător sesizat cu o contestație împotriva unui proces-verbal cu privire la contravenție constată că din acesta lipsește o mențiune prevăzută de articolul 443 din Codul contravențional, trebuie să-l anuleze și, implicit, să înceteze procesul contravențional.
    41. În acest sens, Curtea poate imagina o situație în care un proces-verbal cu privire la contravenția prevăzută de articolul 78 [vătămarea integrității corporale] sau articolul 781 [violența în familie] ar putea fi anulat doar pentru că agentul constatator a omis să indice ocupația contravenientului sau oficiul care i-a eliberat actul de identitate, mențiuni care, în mod evident, sunt irelevante sau insignifiante în raport cu fondul cauzei. În asemenea situații ar fi imposibil de susținut că statul și-a onorat obligațiile procedurale pozitive de a investiga efectiv și de a-i pedepsi pe cei vinovați de comiterea actelor de violență.
    42. De altfel, Curtea a reținut în jurisprudența sa că sistemul de sancționare al statului trebuie să funcționeze de o asemenea manieră încât cei vulnerabili, i.e. victimele actelor de violență, să fie convinși că sistemul judiciar va reacționa împotriva ilegalităților comise față de ei și nu le va tolera sau nu îi va lăsa pe făptuitori nepedepsiți. Dacă nu s-ar putea stabili o pedeapsă din cauza reglementării deficitare a legii, scopul legii contravenționale nu ar fi atins, fapt care ar alimenta scepticismul public la adresa sistemului judiciar (HCC nr. 28 din 22 noiembrie 2018, § 65).
    43. În concluzie, Curtea observă că articolul 445 și textul „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional împiedică autoritățile să-și respecte obligațiile procedurale pozitive pretinse de articolele 3 și 8 din Convenția Europeană. Aceste prevederi legale sunt contrare articolelor 24 și 28 din Constituție.
    44. Spre deosebire de reglementările din Codul contravențional, în Codul de procedură penală legislatorul a decis să diferențieze nulitatea absolută de cea relativă. Astfel, potrivit articolului 251 alin. (2) din Codul de procedură penală, se sancționează cu nulitate absolută actul procedural încheiat cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competența rationae materie sau ratione personae, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia şi la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului ori a traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii. În toate celelalte cazuri de încălcare a normelor procesuale penale, nulitatea actului procedural poate fi invocată numai în cazul în care s-a comis o încălcare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
    45. Astfel, constatarea neconstituționalității prevederilor contestate nu împiedică Parlamentul să diferențieze cazurile de nulitate absolută și de nulitate relativă a procesului-verbal cu privire la contravenție. Totuși, până la introducerea acestor amendamente legislative, judecătorii trebuie să aplice prevederile din Codul de procedură penală și să constate, în fiecare caz particular, dacă lipsa unei mențiuni în procesul-verbal nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției sau dacă aceasta poate fi acoperită (confirmată) de către instanța de judecată.
    Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 literele a) şi e) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
    1. Se admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl avocat Vitali Catană, în dosarul nr. 4r-2301/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
    2. Se declară neconstituționale articolul 445 și textul „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008.
    3. Până la modificarea legii contravenționale de către Parlament, instanțele de judecată trebuie să constate, în fiecare caz particular, dacă lipsa unei mențiuni în procesul-verbal nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției sau dacă aceasta poate fi acoperită (confirmată) de către instanța de judecată.
    4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTE                                                        Mihai POALELUNGI

    Nr. 32. Chişinău, 29 noiembrie 2018.