În temeiul art. 19 alin. (8) și art. 96 alin. 21 din Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, art.413), cu modificările ulterioare, şi în scopul stabilirii normelor de organizare şi desfăşurare a dirijării prin dispecerat a sistemului electroenergetic național, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică
    1. Se aprobă Regulamentul privind dirijarea prin dispecerat a sistemului electroenergetic (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina subdiviziunilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

    Tudor COPACI,
    director general

    Sergiu CIOBANU,                                                  Octavian LUNGU,
    director                                                                    director

    Iurie ONICA,                                                          Ghenadie PÂRŢU,
    director                                                                    director

    Nr. 316/2018. Chişinău, 9 noiembrie 2018.


    1. Regulamentul privind dirijarea prin dispecerat a sistemului electroenergetic (denumit în continuare Regulament) stabilește normele de organizare şi desfăşurare a dirijării prin dispecerat a sistemului electroenergetic (în continuare - SE) și cerințele față de formarea profesională a personalului operațional și a personalului de comandă din centrele de dispecerat.
    2.  Prevederile prezentului Regulament sunt obligatorii şi se aplică de către personalul de conducere operaţională al tuturor centrelor de dispecer şi de personalul operaţional din centralele electrice, staţiile electrice, instalaţiile consumatorilor şi zonele de sistem, indiferent de titularul gestiunii, ale căror instalaţii fac parte din SE.
    3. Dispoziţiile, procedurile şi instrucţiunile privind dirijarea prin dispecerat şi exploatarea echipamentelor şi instalaţiilor din SE se elaborează în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
    4. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile definite în Legea cu privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2016 precum şi noţiunile definite după cum urmează:
    Dirijarea prin dispecerat a SE - activitate specifică sectorului electroenergetic exercitată de unităţi specializate, numite centre de dispecerat, care au relaţii ierarhizate de autoritate între ele şi asupra participanţilor la piaţa energiei electrice. Aceste relaţii sunt distincte de cele administrative.
    Planificarea operaţională - activitate de planificare de către un centru de dispecer în limitele autorităţii sale de dirijare prin dispecerat, pe diferite orizonturi de timp – anual, semestrial, lunar, a modului de echilibrare a balanţei producţie – consum a energiei electrice, a schemei de funcţionare a reţelei electrice.
    Conducerea operaţională - constă în programarea operaţională şi comanda operaţională.
    Programarea operaţională - activitate de programare pentru ziua lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele nelucrătoare care o preced, de către un centru de dispecerat, în limitele autorităţii sale de dirijare prin dispecerat, a modului de echilibrare a balanţei producţie – consum a energiei electrice, a schemei de  funcţionare a reţelei electrice.
    Comanda operaţională - o componentă a dirijării prin dispecerat a SE, prin  care se realizează, în timp real, ierarhizat, de către personalul de comandă operaţională din centrele de dispecerat funcţionarea sigură şi economică a echipamentelor şi instalaţiilor din SE.
    5. Scopul dirijării prin dispecerat a SE este asigurarea funcţionării acestuia conform normelor, în condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate, prin exploatarea coordonată a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale SE care necesită o dirijare operativ tehnologică unică.
    6. Dirijarea prin dispecerat a SE se realizează unitar şi este organizată ierarhizat, la nivel central, teritorial şi local. Scopul dirijării prin dispecerat a SE este asigurarea funcţionării acestuia conform normelor, în condiţii de siguranţă, calitate şi eficienţă, prin exploatarea coordonată a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale SE.
    7. Dirijarea prin dispecerat realizează:
    1) funcţionarea sigură şi unitară a SE;
    2) echilibrul permanent între producţia şi consumul de energie electrică în scopul menţinerii frecvenţei în limitele normate de funcţionare;
    3) reglarea schimburilor de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale altor ţări, considerând corecţia de frecvenţă, în cazul funcţionării interconectate;
    4) coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor în instalaţiile electrice  din SE;
    5) efectuarea manevrelor de coordonare, de execuție şi prin telecomandă.
    8. Dirijarea prin dispecerat a SE la funcţionarea interconectată se realizează  în conformitate cu acordurile şi convenţiile în vigoare.
    9. Deciziile şi acţiunile personalului de dirijare prin dispecerat în scopul prevenirii avariilor, limitarii extinderii acestora şi revenirii la starea normală de funcţionare au prioritate faţă de interesele individuale sau/şi de grup ale participanţilor pieţei energiei electrice, dacă aceste decizii şi acţiuni sunt luate în scopul asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică.
    10. Funcţiile principale ale dirijării prin dispecerat a  SE sunt:
    1) planificarea operaţională;
    2) conducerea operaţională.
    11. Centrul de dispecer este subdiviziunea organizatorică care este învestită cu atributele autorităţii de dirijare prin dispecerat asupra unor echipamente şi instalaţii din SE prin ordinul de învestire.
    12. Un centru de dispecer cuprinde cel puţin două subdiviziuni:
    1) O subdiviziune de comandă operaţională care conduce în timp real funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor acestora, în conformitate cu ordinul de învestire.
    În acest scop realizează deciziile centrului de dispecer superior, ia decizii proprii şi dă dispoziţii în consecinţă centrelor de dispecer subordonate sau personalului operaţional.
    Personalul acestei subdiviziuni este denumit personal de comandă operaţională şi îşi desfăşoară activitatea în ture, într-un spațiu special amenajat, numit cameră de comandă, în care accesul este restricționat. 
    2) O subdiviziune de conducere funcţională care asigură programarea operaţională, urmăreşte şi analizează funcţionarea echipamentelor aflate în autoritatea de dirijare prin dispecerat a centrului respectiv. În funcţie de necesităţi, această subdiviziune va asigura şi planificarea operaţională, elaborarea reglementărilor specifice activităţii de dispecer.
    Termenul de „subdiviziun” folosit mai sus are drept scop delimitarea responsabilităţilor şi activităţilor distincte ce se desfășoară în cadrul centrului de dispecer. Structurile organizatorice ale acestor subdiviziuni pot fi diferite de la un centru de dispecer la altul, în raport cu volumul, importanţa şi specificul activităţii lor.
    13. Centrele de dispecer aflate la acelaşi nivel ierarhic formează o treaptă de dirijare prin dispecerat.
    14. Direcția centrală de dispecer (în continuare - DCD) SE este subdiviziune a titularului de licență a activității de conducere centralizată a SE care realizează dirijarea operativ tehnologică unică  prin dispecer a SE.
    15. Autoritatea de dirijare prin dispecerat reprezintă ansamblul următoarelor atribute stabilite prin ordinul de învestire a unui centru de dispecer în scopul realizării cu eficienţă a conducerii SE:
    1) autoritatea de decizie;
    2) comanda de coordonare;
    3) competenţa;
    4) comanda nemijlocită.
    16. Autoritatea de decizie este atribuția cu care este învestit un singur centru de dispecer pentru a decide asupra stării operaţionale a echipamentelor, asupra regimului şi siguranţei funcţionării, pentru instalaţiile şi echipamentele precizate prin ordinul de învestire.
    17. Comanda de coordonare este activitatea de corelare în timp a unor grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte, a căror succesiune se condiționează reciproc. Se efectuează în cadrul unei manevre care se execută în instalaţii sau zone de reţea diferite, de două sau mai multe formaţii operaţionale, două sau mai multe centre de dispecer, care efectuează operaţiile de mai sus şi/sau prin telecomandă, combinaţii între formaţii operaţionale şi centre de dispecer care efectuează operaţiile prin telecomandă. Comanda de coordonare se atribuie unei singure trepte de dispecer prin ordinul de învestire.
    18. Competenţa  este obligația  centrelor de dispecer, de a-şi exprima punctul de vedere referitor la starea operaţională a echipamentelor, regimul şi siguranţa funcţionării unor echipamente sau instalaţii, aflate în autoritatea de decizie a altor centre de dispecer, dar al căror regim de funcţionare influenţează regimul de funcţionare al echipamentelor şi instalaţiilor aflate în autoritatea sa de decizie.
    19. Toate centrele de dispecer cu competenţă trebuie incluse în fluxul informațional aferent conducerii echipamentului respectiv.
    20. Personalul operaţional are obligația de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la  starea operaţională a echipamentelor, regimului şi siguranţei funcţionării, pentru instalaţiile şi echipamentele operate.
    21. Comanda nemijlocită este comanda operaţională prin care se exercită autoritatea de dirijare prin dispecerat  proprie centrului de dispecer respectiv sau a altor centre de dispecer ierarhic superioare asupra echipamentelor prevăzute în ordinul de învestire, prin telecomandă şi/sau prin efectuarea convorbirilor direct între personalul de comandă operaţională al centrului de dispecer respectiv şi personalul operaţional din instalaţii sau zone de reţea.
    22. Telecomanda echipamentelor şi instalaţiilor efectuată de către personalul de comandă operaţională specializat de la un centru de dispecer se consideră comandă nemijlocită.
    23. Comanda echipamentelor şi instalaţiilor din camera de comandă a staţiei sau centralei electrice de către personalul de comandă operaţională nu reprezintă telecomanda în sensul prezentului Regulament.
    24. Într-o instalaţie:  centrală electrică, staţie electrică, comanda nemijlocită se atribuie, de regulă, la cel mult două centre de dirijare prin dispecerat.
    25. Unitatea gestionară este persoana fizică sau juridică căreia îi revine obligaţia să asigure efectuarea lucrărilor de gestionare şi mentenanţă, precum şi dirijarea prin dispecerat a instalaţiilor electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenţie de  exploatare sau sub orice alta formă.
    26. Personalul operaţional este personalul a cărui activitate este exploatarea instalaţiilor electrice: monitorizarea funcţionării, executarea în mod nemijlocit a operaţiunilor de reglaj al parametrilor de funcţionare şi efectuarea  manevrelor de execuție într-o instalaţie sau zonă de reţea.
    27. Personalul operaţional este cuprins în organigrama unităţii gestionare şi îşi desfăşoară activitatea nemijlocit în instalaţiile şi zonele de reţea  respective.
    28. Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se află în operarea unei formaţii se face prin decizia unităţii gestionare.
    29. Telecomanda se va realiza de regulă de către personalul specializat de comandă operaţională din cadrul unui centru de dispecer.
    30. Unităţile gestionare au responsabilitatea luării tuturor măsurilor necesare ca instalaţiile să funcţioneze în condiţii de siguranţă la parametrii stabiliţi, să asigure efectuarea lucrărilor de mentenanţă, să asigure intervenţia promptă în situaţii de avarii (accidente), cu disponibilizarea echipamentelor în timpul cel mai scurt posibil, conform cerințelor centrului de dispecer cu autoritate de decizie.
    31. Unităţile gestionare sunt obligate să asigure formarea şi perfecţionarea personalului operaţional pentru operarea corespunzătoare a echipamentelor şi instalaţiilor, să întocmească procedurile şi instrucţiunile necesare şi să asigure disciplina în muncă şi în relaţiile cu centrele de  dispecer.
    32. Centrul de dispecer al unităţii gestionare ce nu are competenţa asupra unor echipamente din instalaţiile unităţii respective (aceasta fiind în autoritatea de decizie sau în competenţa centrelor de dispecer superioare) are sarcini, responsabilităţi şi drepturi privind:
    1) regimul şi siguranţa echipamentelor sub aspectul funcţionării acestora în cadrul instalaţiilor aflate în operarea unităţii respective şi asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere în relaţiile cu centrele de dispecer care au competenţă, respectiv autoritate de decizie;
    2) primirea, analiza la nivelul său, exprimarea punctului său de vedere, avizarea şi înaintarea cererilor, precum şi primirea – transmiterea răspunsurilor;
    3) predarea echipamentelor pentru lucrări admitenţilor, primirea şi darea confirmărilor respective.
    33. Ordinul de învestire a centrelor de dispecer cu atribute ale autorităţii de dirijare prin dispecerat este documentul prin care se stabileşte autoritatea de dirijare prin dispecerat asupra instalaţiilor şi modul de exercitare a acesteia.
    34. Ordinele de învestire se emit ierarhic, de fiecare centru de dispecer pentru echipamentele preluate în autoritatea sa de decizie.
    35. Criteriile de elaborare a ordinelor  de învestire se stabilesc de către DCD, cu consultarea unităţilor gestionare.
    36. Pentru echipamentele de graniţă între două centre de dispecer, nesubordonate operaţional sau la aceeași treaptă, care au autoritate de decizie asupra celulelor din capete, ordinul de învestire se va stabili de comun acord între cele două  centre de dispecer.
    37. Echipamentele care prin ordinele de învestire emise nu sunt atribuite în autoritatea de decizie a  unui centru de dispecer, rămân în autoritatea de decizie a unităţii gestionare, care emite ordin de învestire pentru aceste echipamente, numit ”ordin de învestire intern”. Unităţile gestionare îşi exercită această autoritate de decizie prin personalul propriu de conducere şi operaţional (dispecerul şef de tură pe centrală electrică, inginerul de serviciu pe centrală sau şeful de tură din staţiile electrice).
    38. Subordonarea de dispecer constă în stabilirea unor relaţii ierarhice între centrele de dispecer, precum şi între centrele de dispecer şi personalul operaţional din centralele electrice, staţiile electrice şi zonele de reţea, în exercitarea autorităţii dirijării prin dispecerat conform cerințelor p.60 al prezentului regulament.
    39. Subordonarea de dispecer este independentă şi are prioritate faţă de subordonarea tehnico-administrativă sau de altă natură. Subordonarea tehnico-administrativă constă în existenţa unor relaţii de subordonare din punct de vedere tehnic şi administrativ între personalul de comandă operaţională sau operaţional şi conducătorii săi ierarhici.
    40. Convenţia de interacțiune este actul  juridic,  încheiat  între  unităţile gestionare,  prin care se precizează aspecte legate de delimitarea instalaţiilor, realizarea dirijării prin dispecerat, condiţii de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor electrice, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţii în caz de incidente.
    41. Convenţii de exploatare se încheie şi cu alte sisteme electroenergetice de către OST cu OST din ţările vecine cu care RET este interconectată. 
    42. Dirijarea prin dispecerat a SE se realizează  în mod unitar şi ierarhizat, indiferent de subordonarea administrativă a unităţilor care operează instalaţiile.
    43. Treptele de dirijare prin dispecerat din SE sunt:
    1) Dispecerul Energetic Central (în continuare - DEC);
    2) Dispeceri Energetici Teritoriali (în continuare - DET);
    3) Dispeceri Energetici de Distribuţie  (în continuare - DED);
    4) Dispeceri Energetici Locali (în continuare - DEL);
    5) Dispeceri Locali ai Centralelor Electrice (DLCE).
    44.  Dispecerul Energetic Central şi Dispecerii Energetici Teritoriali ai zonelor de reţea electrică din filialele OST  funcţionează în cadrul DCD.
    45. În sensul pct. 44 din prezentul regulament DET al zonei din stînga Nistrului realizează servicii de sistem prin coordonare cu DEC.
    46. Dispecerul principal al SE este șeful DCD.
    47. DED si DEL sunt centre de dispecer prevăzute să funcţioneze în cadrul unităţilor gestionare care fac parte din SE.
    48. În cadrul unui DEL pot activa şi alți Dispeceri Energetici Locali (ai centralelor sau ai consumatorilor).
    49. Conducătorul unui centru de dispecer DET, DED şi DEL este Dispecerul - șef al zonei aflate în autoritatea sa de dirijare prin dispecerat.
    50. OST este singurul prestator al serviciului de sistem constând în menţinerea siguranţei funcţionării SE, a echilibrului producţie-consum şi cu respectarea regulilor privind schimburile de energie cu sistemele vecine.
    51. Pentru realizarea serviciului de sistem, OST utilizează resurse constând în servicii de sistem funcţionale, servicii tehnologice de sistem, mijloace tehnice din dotarea proprie.
    52. DEC asigură echilibrul permanent între producţia şi consumul de energie electrică din SE cu respectarea  parametrilor tehnici de calitate normaţi, a cerinţelor Regulamentului privind accesul la reţelele electrice de transport pentru schimburile transfrontaliere şi gestionarea congestiilor şi a Regulilor pieței energiei electrice, aprobate de ANRE, realizează schimburile de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale altor ţări, conduce regimurile de funcţionare din RET, gestionează sistemele de protecţie şi automatizare din RET, coordonează manevrele din RET şi exercită comanda nemijlocită în centralele şi staţiile electrice conform ordinului de învestire.
    53. DET-urile asigură realizarea regimului de funcţionare şi a manevrelor coordonate de DEC, gestionează regimul de funcţionare şi coordonează manevrele în instalaţiile energetice stabilite prin ordinul de învestire.
    54. DED-urile  sunt organizate în cadrul operatorilor sistemelor de distribuţie şi exercită atribute ale dirijării prin dispecerat a reţelei electrice de distribuţie la tensiunile de până la 110 kV inclusiv, în conformitate cu ordinul de învestire.
    55. Fiecare operator al sistemului de distribuţie, în raport cu numărul de instalaţii electrice, are numărul corespunzător de centre de dispecer.
    56. Organizarea comenzii operaţionale pentru RED va fi stabilită de Operatorul de distribuţie respectiv şi aprobată la nivelul administrativ ierarhic superior şi de DCD din punctul de vedere al dirijării prin dispecerat, ţinând seama de volumul şi specificul instalaţiilor, nivelul de dotare tehnică .
    57. Organizarea comenzii operaţionale pentru zona din stînga Nistrului va fi stabilită de DET respectiv şi aprobată la nivelul administrativ ierarhic superior şi de DCD din punctul de vedere al dirijării prin dispecerat, ţinând seama de numărul şi specificul instalaţiilor electrice, nivelul de dotare tehnică.
    58. În funcţie de particularităţile reţelei electrice de distribuţie de medie tensiune şi de importanţa consumatorilor finali, pot fi organizate mai multe centre DEL în cadrul aceluiaşi operator al sistemului de distribuţie.
    59. Principiile de organizare, de stabilire a autorităţii de dirijare prin dispecerat şi a relaţiilor de subordonare în cadrul dirijării prin dispecerat a SE se aprobă de DCD.
    60. Organizarea centrelor de dispecer se realizează cu avizul DCD, în funcţie de structura instalaţiilor, volumul şi importanţa lor, sistemul teleinformaţional propriu şi alte mijloace tehnice, astfel încât să se asigure eficienţa dirijării prin dispecerat. În funcţie de nivelul centrului de dispecer şi atribuţiile ce-i revin, subdiviziunea de conducere funcţională poate cuprinde şi alte activităţi: informatică, telecomunicații.
    61. Centrele de dispecer sunt dotate obligatoriu cu cameră de comandă special amenajată, sistem teleinformaţional şi alte mijloace tehnice necesare dirijării prin dispecerat .
    62. Activitatea de planificare operaţională are următoarele componente:
    1) planificarea schemei normale de funcţionare;
    2) planificarea retragerilor din exploatare ale instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie din SE;
    3) planificarea sistemelor de protecţii şi automatizări;
    4) planificarea tensiunilor.
    63. Prin schema normală de funcţionare se înţelege schema electrică de conexiuni a echipamentelor şi aparatajului primar dintr-o instalaţie, reţea sau sistem electroenergetic, inclusiv starea protecţiilor prin relee şi a automatizărilor aferente, aprobată de  centrul de dispecer cu autoritate de decizie pentru o perioadă de timp determinată. Reprezentarea grafică a schemei normale de funcţionare cuprinde automatizările a căror stare operaţională prezintă importanţă la efectuarea manevrelor.
    64. Reprezentarea grafică a schemei normale de funcţionare se face conform standardului convenit între părți.
    65. Instalaţiile trebuie să funcţioneze conform  schemei normale. Funcţionarea  într-o altă schemă se poate face numai cu aprobarea personalului de comandă operaţională din centrul de dispecer cu autoritate de decizie şi se înscrie în evidenţele operaţionale ca abatere de la schema normală, specificându-se şi prin ce anume se abate.
    66. Schemele normale de funcţionare trebuie să permită şi să asigure, în limitele performanţelor echipamentelor disponibile, funcţionarea sigură şi economică a SE.
    67. Criteriile de stabilire a schemei normale sunt:
    1) stabilitatea statică şi tranzitorie a funcţionării SE; 
    2) continuitatea în alimentarea consumatorilor iar în cazul întreruperii funcţionării diferitelor echipamente ale SE, alimentarea rapidă a consumatorilor;
    3) posibilitatea eliminării rapide a perturbaţiilor prin funcţionarea protecţiei prin relee şi a automatizărilor;
    4) posibilitatea lichidării şi limitării rapide a avariilor, precum şi a realizării descărcării automate şi manuale a sarcinii în caz de necesitate;
    5) reducerea puterii de scurtcircuit până la limitele admise pentru echipamentele instalate în reţelele electrice ale SE;
    6) posibilitatea utilizării la capacitatea maximă disponibilă a surselor de putere activă şi reactivă;
    7) menţinerea nivelului tensiunilor în limitele normale;
    8) alimentarea sigură a serviciilor interne ale centralelor şi staţiilor electrice.
    68. Schema normală de funcţionare se stabileşte pe baza calculelor de verificare de circulaţii de puteri şi de niveluri de tensiune, a verificării limitelor de stabilitate a SE şi a părţilor sale componente, a puterilor de scurtcircuit, a modului de tratare a neutrului reţelelor electrice şi a condiţiilor de acţionare a dispozitivelor de protecţie prin relee şi automatizări.
    69. Schema normală de funcţionare a reţelelor electrice din autoritatea de dirijare prin dispecerat a unui centru de  dispecer se elaborează de către acesta şi se aprobă de către şeful centrului de dispecer.
    70. La nivelul instalaţiilor, pentru fiecare centrală electrică, staţie, zonă de reţea electrică se elaborează propuneri de  scheme normale de funcţionare, în concordanţă cu schemele normale ale reţelei electrice din autoritatea de dirijare prin dispecerat a centrelor de  dispecer. Acestea se aprobă de către conducătorul tehnic al unităţii gestionare. Schema normală trebuie să permită funcţionarea sigură şi economică a instalaţiei respective.
    71. Schemele normale de funcţionare înaintate spre aprobare centrelor de dirijare prin dispecerat cu autoritate de decizie constituie “propuneri de schemă normală” şi nu sunt valabile decât după aprobarea lor.
    72. Orice modificare care apare în schema normală de funcţionare în cursul perioadei de valabilitate se poate face numai cu aprobarea centrului de dispecer care a aprobat schema normală respectivă.
    73. Unităţile gestionare întocmesc programe anuale de retragere din exploatare care vor fi detaliate prin programe lunare. Aceste programe se înaintează, prin centrele de dispecer cu competenţă, centrelor de dispecer cu autoritate de decizie spre aprobare. Aprobarea are în vedere prioritar realizarea funcţionării sigure a SE.
    74. Pentru echipamentele în gestiunea mai multor unităţi gestionare, termenele şi duratele de retragere din exploatare vor fi corelate, în prealabil, de către acestea.
    75. În baza programelor lunare aprobate, unităţile gestionare emit cererile de retragere din exploatare şi le înaintează centrului de dispecer cu autoritate de decizie, prin centrele de dispecer intermediare.
    76. Planificarea operaţională a protecţiilor prin relee şi a automatizărilor este componentă a planificării schemei normale.
    77. Sistemele de comandă-control, protecţii şi automatizări ale echipamentelor din RET intră în autoritatea de decizie a DEC.
    78. Sistemele de comandă-control, protecţii şi automatizări ale echipamentelor utilizatorilor RET: distribuitori, producători, consumatori ale căror reglaje sau stare operaţională necesită coordonare cu reglajele sau starea operaţională a sistemelor de comandă-control, protecţii şi automatizări ale unor echipamente din RET, intră de regulă în autoritatea de decizie a DET-urilor, şi după caz, a DEC.
    79. Unităţile gestionare au obligaţia să asigure realizarea în timpul cerut, a reglajelor dispuse şi a verificărilor periodice sau când s-au constatat funcţionări neconforme ale dispozitivelor de protecţie prin relee şi automatizări.
    80. La centrele de comandă ale centralelor, staţiilor electrice şi centrelor de dispecer trebuie să se afle informația privind starea  principalelor reglaje ale protecţiilor prin relee şi automatizărilor echipamentelor.
    81. Atribuirea autorităţii de decizie asupra sistemelor de comandă-control, protecţii şi automatizări, calculul reglajelor, parametrizarea, coordonarea reglajelor, fluxul informaţional, evidenţa reglajelor, urmărirea funcţionării acestora se face în conformitate cu principiile stabilite în procedurile şi instrucţiunile emise de DCD.
    82. Calculul reglajelor protecţiilor prin relee şi automatizărilor se face ori de câte ori este nevoie sau cel puţin o dată la 4 ani.
    83. Valorile de tensiune din staţiile electrice ale reţelei se planifică semestrial (vară-iarnă) de către  centrul de dispecer  cu autoritate de decizie, astfel încât să se menţină niveluri de tensiune normale în toate nodurile reţelei, stabilitatea statică a regimului de funcţionare a SE şi reducerea consumului propriu tehnologic în reţea.
    84. Valorile de tensiune de funcţionare pentru staţiile de interconexiune cu alte sisteme electroenergetice se planifică respectând convenţiile şi acordurile încheiate cu partenerii de interconexiune.
    85. Centrele de dispecer, prin subdiviziunile lor de conducere funcţională, întocmesc zilnic programul de funcţionare al echipamentelor şi instalaţiilor, aflate în autoritatea lor de decizie, pentru ziua lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele nelucrătoare care o preced.
    86. Programul de funcţionare cuprinde, în totalitate sau parțial, în funcţie de nivelul ierarhic al centrului de dispecer, următoarele componente:
    1) prognoza consumului de putere activă;
    2) programul de retragere din exploatare a grupurilor generatoare;
    3) programul de retragere din exploatare a echipamentelor de reţea;
    4) programul de funcţionare a centralelor electrice/grupurilor generatoare;
    5) programarea rezervelor de putere activă;
    6) programul frecventei de consemn;
    7) programul schimburilor de energie cu sistemele electroenergetice vecine;
    8) schema programată de funcţionare;
    9) programarea operaţională a protecțiilor şi automatizărilor;
    10) programarea operaţională a tensiunilor în nodurile de control;
    11) ordinea de merit a grupurilor dispecerizabile;
    12) regimul de funcţionare a echipamentelor;
    13) modul de efectuare a manevrelor programate;
    14) indicaţii privind utilizarea rezervelor programate;
    15) alte programe prevăzute în proceduri şi instrucţiuni, după caz.
    87. Programul de funcţionare trebuie să asigure, în limitele performanţelor echipamentelor disponibile, funcţionarea sigură a SE, cu respectarea criteriului (N-1) în operarea acestuia.
    88. Operatorul sistemului de transport responsabil de conducerea centralizată a SE (OST) poate lua în considerare în programare şi contingenţe multiple (N-k), în cazul în care, în baza experienţei sale, poate estima în mod rezonabil că producerea unor astfel de incidente are un grad mare de probabilitate şi are consecinţe importante.
    89. Prognoza consumului de putere activă se elaborează pentru fiecare interval bază de programare, pe baza analizei statistice a consumului, a prognozei meteorologice şi a estimărilor privind influenţa evenimentelor sociale sau de altă natură previzibile.
    90. La întocmirea prognozei de putere activă, centrele de dispecer vor acorda prioritate energiei electrice produse de centralele electrice de termoficare urbană şi energiei electrice de la centralele electrice eligibile care produc din surse regenerabile de energie.
    91. Retragerea din exploatare a grupurilor generatoare se face pe baza cererilor emise de unităţile gestionare şi aprobate de centrele de dispecer cu autoritate de decizie.
    92. Unităţile gestionare şi centrele de dispecer cu autoritate de decizie vor respecta planurile lunare şi anuale de retrageri din exploatare aprobate.
    93. Retragerea din exploatare a echipamentelor de reţea se face pe baza cererilor emise de unităţile gestionare şi aprobate de centrele de dispecer cu autoritate de decizie.
    94. Unităţile gestionare şi centrele de dispecer cu autoritate de decizie vor respecta planurile lunare şi anuale de retrageri din exploatare aprobate.
    95. La întocmirea programului de funcţionare a centralelor electrice se aplică reglementările aprobate de ANRE, avându-se în vedere următoarele:
    1) prognoza consumului de putere activă;
    2)  programul schimburilor de energie electrică cu alte sisteme electroenergetice;
    3) ordinea de merit a grupurilor dispecerizabile;
    4) programul de funcţionare a grupurilor nedispecerizabile;
    5) congestiile (restricţiile de reţea);
    6) funcţionarea economică pe ansamblu a SE;
    7) folosirea raţională a combustibililor şi a resurselor hidroenergetice.
    96. Producătorii trebuie să pună la dispoziţia dispecerului întreaga putere disponibilă, inclusiv cea neinclusă în programul de funcţionare, pentru rezolvarea abaterilor de la program sau a incidentelor în SE.
    97. DCD programează rezervele de putere activă (rezerva de reglaj primar, rezerva de reglaj secundar, rezerva de reglaj terţiar, rezerva terţiară lentă) astfel încât să se asigure parametrii tehnici de calitate ai energiei electrice, conform Normelor tehnice ale rețelelor electrice, iar în cazul substituirii lor, conform Codului rețelelor electrice.
    98. DCD respectă convenţiile şi acordurile de funcţionare interconectată referitoare la reglajul frecvenţei şi programarea rezervei conform principiilor de solidaritate din sistemul interconectat.
    99. La declararea disponibilităţii şi a ofertelor de producţie în vederea programării, producătorii au în vedere obligativitatea asigurării rezervei de reglaj primar.
    100. La declararea disponibilităţii şi a ofertelor de producţie în vederea programării, producătorii au în vedere asigurarea sursei primare de energie: apa sau combustibil, pe toată perioada de programare.
    101. DCD programează frecvenţa de funcţionare în SE astfel încât să respecte limitele normate ale frecvenţei.
    102. DCD stabileşte zilnic, pentru fiecare interval bază de programare, valoarea programată a frecvenţei de funcţionare în SE, având în vedere şi corelarea orei sincrone cu ora astronomică. Valoarea programată a frecvenţei devine valoare de consemn pentru reglajul secundar frecvenţă-putere.
    103. În cazul funcţionării interconectate OST convine valoarea program a frecvenţei cu OST ai sistemelor interconectate, conform convenţiilor şi acordurilor la care este parte semnatară.
    104. DCD stabileşte valoarea de consemn pentru regulatoarele automate de viteză ale grupurilor dispecerizabile.
    105. DCD stabileşte programul schimburilor de energie cu sistemele electroenergetice vecine luând în considerare următoarele:
    1) programele de import/export comunicate de agenţii economici, în conformitate cu prevederile contractelor de transport încheiate de aceştia cu OST;
    2) programele de compensare a schimburilor neplanificate de energie electrică calculate de Centrul de Coordonare a Decontării la care activează în cadrul  OST;
    3) programele de compensare bilaterală cu sistemele vecine a schimburilor neplanificate de energie electrică, în baza convenţiilor şi acordurilor încheiate cu OST ai acestora;
    4) programele de ajutoare de avarie sau returnare a acestora convenite cu OST ai sistemelor interconectate, în baza convenţiilor şi acordurilor încheiate cu OST ai acestora în cazul funcţionării interconectate;
    5) capacitatea netă de transport a interconexiunilor (în continuare NTC).
    106. DCD comunică agenţilor economici programele de import/export acceptate, în conformitate cu prevederile contractelor de transport încheiate de aceştia cu OST.
    107. DCD convine programul schimburilor de energie cu OST ai sistemelor vecine, conform convenţiilor şi acordurilor încheiate cu OST ai acestora.
    108. DCD comunică programul schimburilor de energie Centrului de Coordonare a Decontării, în condiţiile convenite cu acesta.
    109. Programarea schemei de funcţionare se realizează de către centrul de dispecer pentru echipamentele aflate în autoritatea sa de decizie.
    110. La programarea schemei de funcţionare se i-a în considerație retragerile din exploatare ale echipamentelor aprobate şi de alte  centre de dispecer.
    111. Centrele de dispecer corelează schema de funcţionare programată de ele cu schemele programate de alte centre de dispecer, având ca principiu siguranţa funcţionării.
    112. DCD şi OST ai sistemelor electroenergetice vecine aflate în funcţionare interconectata cu SE corelează schemele programate de funcţionare ale reţelelor lor, în măsura în care aceasta corelare este cerută de siguranţa funcţionării.
    113. Schema programată de funcţionare a RET trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    1) respectă criteriul (N-1), considerând că schema cu (N) elemente este schema programată de funcţionare; sunt exceptate cazurile de alimentare radială a unor zone printr-un singur echipament de reţea;
    2) se admite abaterea temporară de la criteriul (N-1) în conformitate cu normele tehnice;
    3) rezerva de stabilitate statică este de cel puţin 20% în schema cu (N) elemente în funcţiune şi cel puţin 8% în schema cu (N-1) elemente în funcţiune, considerând că schema cu (N) elemente este schema programată de funcţionare;
    4) condiţiile de stabilitate tranzitorie sunt îndeplinite;
    5) curenţii de rupere ai întreruptoarelor nu sunt depăşiţi de curentul de scurtcircuit;
    6) sunt îndeplinite condiţiile de tratare a neutrului;
    7) sunt realizate condițiile normale de funcţionare a sistemelor de protecţie şi  automatizări;
    8) tensiunile în toate staţiile electrice sunt în limitele benzilor admisibile şi pe cât posibil în limitele benzilor economice.
    114. Centrele de dispecer cu autoritate de decizie programează starea operaţională şi reglajele protecţiilor prin relee şi ale automatizărilor corelat cu schema şi regimul de funcţionare programate.
    115.  Programarea tensiunilor în nodurile reţelelor electrice se face cu încadrarea în benzile admisibile în cazul unei contingenţe simple, respectând pentru staţiile de graniţă convenţiile şi acordurile încheiate cu partenerii.
    116. Pentru fiecare bară din staţiile şi centralele electrice din reţeaua de distribuţie, centrele de dispecer cu autoritate de decizie stabilesc programe ale nivelurilor de tensiune (benzile de tensiune) pentru perioadele caracteristice ale zilei (vârf dimineaţă, vârf seară, gol zi, gol noapte), atât pentru zilele de lucru cât şi pentru cele de sărbătoare. Programele vor cuprinde atât benzile normale de tensiune cât şi benzile de tensiune minimă, respectiv maximă, admisibile.
    117. Pentru barele nodurilor de control din RET se stabilesc benzile de tensiune de funcţionare admise şi de deconectare manuala a consumatorilor.
    118. Unui echipament i se poate modifica starea operaţională, independent de existenţa unui program aprobat anterior, pe baza unei cereri făcute de unitatea gestionară şi aprobate de  centrul de dispecer care are autoritatea de decizie asupra acestuia.
    119. Cererile se emit de către unitatea gestionară şi se înscriu în registrul de cereri existent la unitatea respectivă. În acelaşi registru se înscriu şi aprobările sau răspunsurile primite. Acest registru poate fi în format electronic, având un regim restricționat de acces şi protecție.
    120. Unităţile gestionare înaintează cererile pentru modificarea stării operaţionale a unui echipament centrului de dispecer cu autoritate de decizie, prin centrul de dispecer propriu sau/şi centrele de dispecer care au competenţă asupra echipamentului respectiv.
    121. În cazul în care un echipament este în regim de operare a două sau mai multor unităţi gestionare, unitatea care iniţiază cererea de modificare a stării operaţionale a echipamentului, cerere programată normal, are obligaţia să anunţe şi celelalte unităţi gestionare pentru a se corela lucrările între ele, după care emite cererea către centrul de dispecer ce are autoritate de dirijare prin dispecerat asupra echipamentului respectiv.
    122. Termenele pentru înaintarea cererilor de modificare a stării operaţionale a echipamentelor către centrele de dispecer cu autoritate de decizie precum şi cele de transmitere a aprobărilor sau a răspunsurilor se stabilesc prin proceduri specifice.
    123. Prin reglementări interne, unităţile gestionare stabilesc modalitatea şi termenele în care vor fi înaintate cererile de către subunităţile lor, corelat cu termenele prevăzute pentru înaintarea cererilor către centrele de dispecer cu autoritate de decizie. Cererile înaintate de către unităţile gestionare centrelor de dispecer superioare sunt semnate de conducerea unităţii gestionare respective.
    124. Cererile primite de  centrul de dispecer se vor înscrie în “registrul de cereri”. Cererea trebuie să aibă următorul conţinut:
    1) numărul curent al cererii din registrul  centrului de dispecer;
    2) numărul curent al cererii de la unitatea gestionară care o înaintează;
    3) denumirea unităţii gestionare care o înaintează;
    4) numele persoanei din conducerea unităţii gestionare care semnează cererea;
    5) numele persoanei de la centrul de dispecer cu competenţă ce vizează cererea;
    6) numele persoanelor care transmit – primesc cererea;
    7) data şi ora transmiterii – primirii cererii;
    8) durata cerută (incluzând timpul necesar manevrelor ce se execută la echipamentul respectiv);
    9) echipamentul cerut (denumirea exactă, iar în cazul agregatelor de producere a energiei electrice şi termice sau a componentelor acestora şi puterea care se reduce, precum şi puterea disponibilă care rămâne în centrala electrică respectivă);
    10) scopul modificării stării operaţionale;
    11) starea operaţională în care trebuie adus echipamentul;
    12) durata maximă în care echipamentul poate fi redat în exploatare şi pus în funcţiune în caz de necesitate/timpul maxim de redare in exploatare;
    13) acordul consumatorilor/furnizorilor sau producătorilor afectaţi;
    14) observaţiile asupra funcţionării ulterioare: executarea de modificări, schimbarea parametrilor de funcţionare;
    15) numele fiecărei persoane/ admitent căreia i se va preda pentru lucrări echipamentul de către persoana de comandă operaţională (funcţia, unitatea gestionară de care aparţine). Numele acestora vor fi înaintate numai la nivelul centrului de dispecer care va preda echipamentul;
    16) în cazul retragerilor din exploatare pentru probe, măsurări, se va menţiona şi numele persoanei care va răspunde de coordonarea şi executarea acestora;
    17) observaţiile şi punctul de vedere al centrelor de dispecer intermediare.
    125. În registrul de cereri  se vor înscrie și:
    1) aprobările sau răspunsurile transmise solicitantului (numele persoanei care transmite-primeşte, data şi ora, conţinutul aprobării sau răspunsului şi numele persoanei care le semnează);
    2) anunţarea unităţilor gestionare sau centrelor de dispecer interesate. 
    126. Centrul de dispecer care are autoritatea de decizie ia în considerație la analiza şi rezolvarea cererii şi de punctele de vedere ale centrelor de dispecer care au în competenţă echipamentul respectiv. 
    127. Prin analiza cererii se înţelege, după caz, analiza balanţei de puteri, a regimului şi siguranţei funcţionării rezultate în urma modificării stării operaţionale a echipamentului cerut, precum şi a măsurilor privind modificarea schemei şi regimului de funcţionare, corelarea reglajelor protecţiei prin relee şi automatizărilor în scopul unei funcţionări normale.
    128. Aprobările centrelor de dispecer care au autoritate de decizie sunt de principiu. Aceste aprobări se aplică în funcţie de regimul de funcţionare efectiv al instalaţiilor sau reţelelor electrice din acel moment, prin aprobarea operativă a cererii ce se dă de către personalul de comandă operaţională de serviciu, de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
    129. Dacă condiţiile concrete din SE nu permit modificarea stării operaţionale a echipamentului cerut şi aprobat, personalul de comandă operaţională/dispecerul din tură cu autoritate de decizie anulează aprobarea, înscriind aceasta şi motivul anulării în registrul  operativ.
    130. În cazul în care se cunoaşte din timp (ex: ca urmare a unor incidente) că regimul de funcţionare nu va permite modificarea stării operaţionale a echipamentului pentru care s-a comunicat aprobarea, centrul de dispecer care a dat această aprobare este obligat să decidă anularea ei şi să o comunice solicitantului.
    131. În cazul anulării unei aprobări, solicitantul urmează să revină cu cererea, cu excepţia cazurilor în care centrul de dispecer care are autoritate de decizie aprobă cererea respectivă pentru o altă dată, propusă de solicitant.
    132. Cererile înaintate centrelor de dispecer cu întârziere nu se iau în considerare. Răspunzător de neexecutarea lucrărilor este cel care a întârziat înaintarea cererii. 
    133. În cazuri excepţionale: prevenire de incidente, accidente şi incendii sau necesităţii înlăturării acestora, cererile se pot înainta oricând şi poartă indicativul „în prevenire de incident”. Cererea se soluţionează operativ de către centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
    134. În cazul în care retragerea din exploatare are caracter de urgenţă şi nu este timp pentru întocmirea unei cereri scrise, solicitarea se face direct prin centrele de dispecer până la centrul de dispecer cu autoritate de decizie, printr-o cerere operativă care se înscrie în registrele la solicitant şi centrele de dispecer.
    135. Unitatea gestionară rămâne responsabilă pentru declararea cererii cu caracter de prevenire de incident sau operativă şi asigură respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă (în continuare N.S.S.M.) ca şi la cererile întocmite în scris.
    136. Personalului de comandă operaţională de serviciu al centrului de dispecer îi sunt subordonaţi din punct de vedere funcţional potrivit ordinului de învestire:
    1) personalul de comandă operaţională de serviciu de la centrele de dirijare prin dispecerat subordonate;
    2) personalul de comandă operaţională de serviciu din centralele electrice, personalul operațional din staţiile electrice şi zone de reţea, care operează echipamente ce se află în autoritatea de dirijare prin dispecerat a centrului de dispecer respectiv.
    137. Activitatea personalului de comandă operaţională la centrele de dispecer este condusă şi controlată de şeful centrului de dispecer.
    138. Conducătorii administrativi trebuie să transmită dispecerului de serviciu dispoziţiile necesare prin şeful compartimentului de comandă operaţională sau locţiitorul acestuia. Dacă în lipsa acestuia dispecerul de serviciu primeşte dispoziţii de la personalul de conducere administrativă, el este obligat ca după îndeplinirea acestora, imediat ce este posibil, să comunice acest lucru şefului compartimentului de comandă operaţională. Pentru echipamentele aflate în autoritatea de dirijare prin dispecerat a unui centru superior, îndeplinirea dispoziţiilor respective se va face cu aprobarea acestuia.
    139. Personalul de comandă operaţională de serviciu al unui centru de dispecer dă dispoziţiile operative în următorul mod:
    1) direct personalului de comandă operaţională de serviciu al centrului de dispecer subordonat;
    2) direct personalului operaţional de serviciu, pentru  echipamentele asupra cărora  centrul de dispecer  respectiv exercită comandă nemijlocită;
    3) direct personalului operaţional de serviciu de către personalul de comandă operaţională care exercită autoritatea de decizie, pentru echipamentele din staţiile, centralele electrice sau zonele de reţea în care comanda nemijlocită o exercită un centru de dispecer subordonat, dar numai în situaţiile în care se impun acţiuni de urgenţă pentru prevenirea producerii sau extinderii avariilor şi lichidarea lor. În aceste cazuri, personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile, să raporteze îndeplinirea lor, inclusiv centrului de dispecer ce exercită comanda nemijlocită la restabilirea legăturilor de telecomunicaţii, în caz contrar, imediat ce este posibil şi înainte de îndeplinirea oricărei dispoziţii date de acest centru de dispecer, să informeze asupra manevrelor efectuate, situaţia în care s-a ajuns.
    140. Centrul de dispecer care a primit o dispoziţie operativă de la un centru de dispecer superior este obligat să o aplice imediat, corespunzător cu sarcinile şi responsabilităţile ce-i revin din exercitarea autorităţii de dirijare prin dispecerat pe care o are asupra echipamentelor respective şi să transmită dispoziţiile necesare îndeplinirii acesteia personalului operaţional, dacă exercită comanda nemijlocită în instalaţia respectivă, sau centrelor de dispecer subordonate.
    141. Centrele de dispecer fără competenţă asupra echipamentelor, precum şi personalul operațional, pot fi folosite de către centrele de dispecer superioare ca intermediari pentru transmiterea dispoziţiilor, acestea fiind obligate să le transmită, precizând cine a dat dispoziția. Centrele de dispecer folosite ca intermediari  sunt răspunzătoare numai de transmiterea întocmai şi la timp a dispoziţiei şi de consemnarea acesteia în registru operativ.
    142. Personalul operaţional sau de comandă operaţională subordonat este obligat să execute întocmai şi la timp dispoziţiile personalului de comandă operaţională, cu excepţia acelora care pun în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentelor sau creează premise pentru producerea de avarii.
    143. În situaţia în care cel care a primit dispoziţia de la dispecer consideră că dispoziţia este incorectă, trebuie să atragă imediat atenţia dispecerului asupra acestui fapt. Dacă personalul de comandă operaţională repetă dispoziţia, personalul operaţional sau de comandă operaţională subordonat este obligat să o execute imediat, dacă nu se pune în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentului sau nu se creează premise pentru producerea iminentă de avarii. În aceste cazuri este obligat să refuze executarea dispoziţiei şi să comunice acest lucru conducătorilor lui pe linie administrativă. Pentru orice refuz neîntemeiat de îndeplinire a dispoziţiei, cât şi pentru întârzierea neîntemeiată a îndeplinirii, răspund atât persoanele care nu au îndeplinit-o cât şi cele care au aprobat această neîndeplinire.
    144. Dispoziţiile personalului de conducere administrativă al centralelor electrice, staţiilor şi zonelor de reţea electrică, referitoare la echipamentele care, conform ordinului de învestire a instalaţiilor, intră în autoritatea de dirijare prin dispecerat a unor centre de dispecer superioare, se execută de către personalul operaţional cu aprobarea personalului de comandă operaţională care are autoritate de decizie asupra echipamentelor respective.
    145. Procedurile, instrucţiunile, dispoziţiile şi hotărârile din cadrul unităţilor gestionare din SE, care afectează dirijarea prin dispecerat, trebuie să fie conforme cu cele ale centrului de dispecer care are autoritate de dirijare prin dispecerat asupra echipamentelor respective.
    146. Personalul de dirijare prin dispecerat are dreptul şi obligaţia de a controla modul în care se desfăşoară activitatea de conducere operaţională la centrele de dispecer subordonate precum şi la unităţile gestionare.
    147. Nerespectarea disciplinei de dispecer pune în pericol siguranţa funcţionării SE şi aceasta trebuie eliminată imediat de către şeful compartimentului, instalaţiei şi cazul raportat conducătorilor administrativi. Aceștia vor analiza cazul, iar concluziile analizei vor fi transmise centrului  de dispecer ierarhic superior.
    148. În cazul în care la un centru de dispecer un schimb este alcătuit din două sau mai multe persoane de comandă operaţională: dispeceri, obligaţiile centrului de dispecer privind exercitarea comenzii operaţionale revin formaţiei de comandă operaţională de serviciu. Şeful turei răspunde de coordonarea activităţii formaţiei.
    149. Dispecerul de serviciu la centrul de dispecer cu autoritate de decizie dă dispoziţiile sau aprobările direct personalului operaţional, atunci când exercită şi comanda nemijlocită în instalaţia respectivă, sau dispecerului de serviciu de  la  centrul de dispecer cu competenţă, imediat subordonat.
    150. Centrele de dispecer subordonate şi personalul operaţional sunt obligaţi să informeze la timp şi corect centrul de dispecer superior şi rămân răspunzători de consecinţele ce decurg din luarea unor decizii incorecte ca urmare a informării eronate sau neinformării acestuia în timp util.
    151. În cazul luării unei decizii, centrul de dispecer cu autoritate de decizie va ţine seama şi de punctul de vedere al centrelor de dispecer care au în competenţă echipamentele respective şi al centrelor de dispecer care au în autoritate de decizie echipamente al căror regim şi siguranţă a funcţionarii pot fi afectate de decizia luată, precum şi de punctul de vedere al unităţilor gestionare.
    152. Comanda de coordonare se exercită:
    1) nemijlocit, prin dispoziţii şi aprobări date direct personalului operaţional, atunci când centrul de dispecer respectiv exercită comanda nemijlocită în instalaţiile respective;
    2) prin intermediul centrelor de dispecer cu competenţă, care exercită comanda nemijlocită în instalaţiile respective.
    153. Personalul de comandă operaţională care exercită comanda de coordonare răspunde atât de succesiunea corectă în timp, în cadrul manevrei de coordonare, a operaţiilor distincte şi a grupelor distincte de operaţii, cât şi de ordinea unor operaţii legate de realizarea regimurilor de funcţionare sigure în timpul şi după efectuarea manevrelor.
    154. Efectuarea manevrelor, modificarea configuraţiei de funcţionare, a regimului sau a siguranţei funcţionării se va putea dispune sau aproba de către  personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer, care are comanda de coordonare numai cu aprobarea personalului de comandă operaţională de la centrul de dispecer care are autoritate de decizie asupra echipamentului respectiv, cu excepţia cazurilor în care există un pericol iminent de producere de accidente umane, incendii, distrugere de echipamente.
    155. Personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer care are competenţă primeşte dispoziţiile sau aprobările de la  personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer ierarhic superior (care poate fi centru de dispecer cu autoritate de decizie, comandă de coordonare sau competenţă). Acesta va da dispoziţiile sau aprobările, detaliindu-le la nivelul necesar, fie direct personalului operaţional (atunci când exercită comanda nemijlocită), fie unui centru de dispecer imediat subordonat.
    156. Centrul de dispecer care are competenţă primeşte de la personalul operaţional sau de comandă operaţională imediat subordonat informaţiile despre evenimentele petrecute, starea echipamentelor, regimul şi parametrii de funcţionare ai acestora, sintetizează informaţiile primite şi informează centrul de dispecer superior care are competenţă sau autoritate de decizie şi, după caz, propune spre aprobare soluţii de rezolvare, îşi exprimă punctul de vedere privind configuraţia de funcţionare, manevrele necesare, regimul şi siguranţa funcţionarii.
    157. Modificarea configuraţiei, regimului sau reducerea siguranţei funcţionarii, precum şi efectuarea manevrelor se va putea dispune sau aproba de către centrul de dispecer care are competenţă, numai cu aprobarea centrului de dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentului respectiv, cu excepţia cazurilor în care există un pericol iminent de producere de accidente umane, incendii, catastrofe naturale sau distrugere de echipamente.
    158. Centrul de dispecer care are competenţă asupra unui echipament are obligaţia de a informa toate centrele de dispecer din zona sa de activitate asupra deciziilor luate, dacă aceste decizii afectează siguranţa funcţionării echipamentelor aflate în autoritatea de conducere operaţională a acestor centre.
    159. Personalul de comandă operaţională de serviciu la un centru de dispecer - dispecerul de serviciu este conducătorul operaţional al regimului de funcţionare a instalaţiilor din centralele şi reţelele electrice, în limitele autorităţii de dirijare prin dispecerat stabilită prin ordinul de învestire.
    160. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură funcţionarea sigură a SE şi a părţilor componente ale acestuia (zone de reţea, instalaţii, echipamente) în care scop:
    1) realizează regimurile de funcţionare programate, dispune sau aprobă modificarea operaţională a schemelor de funcţionare ale instalaţiilor pentru creşterea nivelului de siguranţă, cu respectarea restricţiilor stabilite modificând corespunzător, după caz, starea şi reglajele  sistemelor de protecţii prin relee şi automatizări;
    2) execută programele de retragere şi redare în exploatare a echipamentelor, de dare în exploatare a echipamentelor noi, de probe şi măsurări;
    3) monitorizează regimurile de funcţionare realizate şi în special punctele critice, luând măsurile ce se impun;
    4) coordonează efectuarea manevrelor care necesită coordonarea de către  centrul de dispecer respectiv.
    5) efectuează  manevre prin telecomandă.
    161. Dispecerul de serviciu de la DEC asigură echilibrarea balanţei producţie-consum a energiei electrice în SE sau în zone din acesta şi reglarea schimburilor de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale altor ţări, în care scop:
    1) reglează soldul SE cu corecţie de frecvenţă la funcţionarea interconectată în conformitate cu prevederile procedurilor şi instrucţiunilor de reglaj  convenite cu partenerii de interconexiune;
    2) asigură realizarea schimburilor/transferurilor de energie electrică între anumite zone ale SE în limitele admisibile ale parametrilor de funcţionare;
    3) conduce operaţional reglajul frecvenţei SE când funcţionează izolat sau al anumitor zone, când acestea funcţionează izolat;
    4) monitorizează încărcarea – descărcarea centralelor electrice în conformitate cu ordinea de merit prevăzută în programul de funcţionare;
    5) dispune reducerea consumului de energie electrică în SE;
    6) monitorizează gradul de asigurare a serviciilor de sistem tehnologice prevăzute în programul de funcţionare. 
    162. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură calitatea energiei electrice furnizate, în care scop:
    1) monitorizează asigurarea continuităţii în alimentarea consumatorilor de energie electrică;
    2) reglează frecvenţa în limitele stabilite, în condiţiile funcţionării izolate;
    3) reglează nivelul tensiunilor conform valorilor stabilite.
    163. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură schimbul de informaţii cu alte centre de dispecer.
    164. Dispecerul de serviciu de la DEC asigură funcţionarea economică a SE, în care scop:
    1) utilizează raţional resursele energetice prevăzute pentru producerea energiei electrice şi termice conform programului de funcţionare;
    2) optimizează repartizarea sarcinii active pe centrale electrice în situaţia suspendării pieţei angro de energie;
    3) optimizează repartizarea sarcinii reactive pe centrale electrice, folosind mijloacele de producere şi consum a energiei reactive din SE, reglează nivelurile de tensiune şi circulaţiile de putere activă şi reactivă din reţea, modifică operațional, după caz, schemele de funcţionare având în vedere programul de funcţionare astfel încât să se realizeze reducerea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice ale SE.
    165. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură completarea documentelor privind funcţionarea reţelei aflate în autoritatea de decizie în conformitate cu prezentul regulament.
    166. Personalul operaţional din instalaţii şi zone de reţea, precum şi personalul de comandă operaţională este obligat să comunice imediat centrului de dispecer superior (centrului de dispecer care are comanda nemijlocită, în cazul personalului operaţional sau centrului de dispecer imediat superior care are competenţă sau autoritate de decizie în cazul personalului de comandă operaţională), toate abaterile de la regimurile normale de funcţionare propunând, după caz, soluţii. Centrul de dispecer cu autoritate de decizie va aproba sau dispune, după caz, măsurile necesare pentru revenirea la un regim normal de funcţionare.
    167. Toate echipamentele disponibile, care se află în autoritatea de dirijare prin dispecerat a unui centru de dispecer şi pentru care dispecerul cu autoritate de decizie nu a dat aprobarea de a fi retrase din exploatare, trebuie să se găsească în funcţiune, în rezervă sau în stare operaţională nenominalizabilă.
    168. Unui echipament care se află în autoritatea de dirijare prin dispecerat a unui centru de dispecer nu i se va schimba starea fără aprobarea dispecerului cu autoritate de decizie, cu excepţia cazurilor în care o amânare ar periclita securitatea oamenilor sau siguranţa echipamentului.
    169. Personalul de comandă operaţională primeşte şi rezolvă de regulă cererile în prevenire de incident şi în cazuri excepționale pentru lucrări necuprinse în programul operaţional/de funcţionare.
    170. Aprobarea pentru retragerea din exploatare a echipamentelor se dă de către personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer în a cărui autoritate de decizie se găseşte echipamentul respectiv numai pe baza unei cereri făcute de unitatea gestionară.
    171. La terminarea lucrărilor, personalul operaţional va declara personalului de comandă operaţională de la centrul de dispecer cu comanda nemijlocita că echipamentele se pot reda în exploatare. Centrul de dispecer cu autoritate de decizie stabileşte starea operaţională a echipamentului.
    172. Dacă regimul de funcţionare nu permite retragerea programată din exploatare a unui echipament, personalul de comandă operaţională este obligat să decidă  anularea aprobării şi să o comunice solicitantului.
    173. Dacă dintr-o cauză oarecare executarea manevrelor nu a fost începută la data şi ora indicată, durata aprobată se reduce în mod corespunzător, termenul stabilit pentru repunerea în funcţiune (redarea în exploatare şi aducerea în stare operaţională prevăzută) rămânând cel anterior. În astfel de cazuri, la solicitarea emitentului cererii, centrul de dispecer care a dat aprobarea va analiza posibilitatea de decalare a termenului de repunere în funcţiune a echipamentului respectiv şi va comunica solicitantului răspunsul, pe linie ierarhică operaţională. Durata aprobată nu se poate prelungi decât cu permisiunea centrului de dispecer care a dat aprobarea iniţială.
    174. Unitatea gestionară, care emite cererea şi organizează efectuarea lucrărilor, este răspunzătoare pentru necesitatea efectuării lucrărilor, probelor, măsurărilor menţionate în cerere, pentru retragerea din exploatare numai a echipamentelor necesare pentru a se putea efectua lucrările sau probele respective, precum şi pentru încadrarea strictă în termenele aprobate.
    175. Obiectivele energetice noi vor fi date în exploatare numai după ce au fost stabilite următoarele:
    1) încadrarea în SE a noilor obiective energetice;
    2) programul de probe necesare punerii în funcţiune a noilor echipamente;
    3) ordinul  de învestire a autorităţii de dirijare prin dispecerat;
    4) schema normală de funcţionare, inclusiv reglajele sistemelor de comandă – control, protecţii şi automatizări, atât pentru noile echipamente cât şi eventualele modificări în instalaţiile existente, ca urmare a punerii în funcţiune a noilor echipamente. Darea în exploatare a unui echipament precede punerea în funcţiune.
    176. În vederea dării în exploatare a unor obiective (echipamente) noi, unităţile gestionare înaintează centrului de dispecer cu autoritate de decizie, la termenele stabilite, prin centrele de dispecer intermediare, informaţiile conform punctelor 1) şi 2) şi datele necesare întocmirii punctelor 3) şi 4) de la articolul anterior. De asemenea, se va specifica clar dacă lucrările sunt terminate, echipamentele cerințelor de exploatare și de securitate, s-a efectuat recepţia şi pot fi date în exploatare, legăturile de telecomunicaţii, telecomandă şi telemăsură au fost realizate, personalul care asigură operarea a fost instruit şi dotat cu documentaţia necesară operării.
    177. Darea în exploatare a echipamentelor se va face în baza unei cereri care se înaintează, aprobă, în acelaşi regim ca şi cererile normale pentru retragerea din exploatare a echipamentelor.
    178. Orice echipament sau element care este legat la o instalaţie aflată în exploatare, chiar dacă nu a fost pus în funcţiune, se va considera, conform prezentei reglementari şi prevederilor normelor de sănătate și securitate a munci la transportul și distribuția energiei electrice (NSSM – TDEE), ca un echipament aflat în exploatare şi intră în autoritatea centrelor de dispecer sau a personalului operaţional, conform ordinului de învestire.
    179. Dispecerul de serviciu de la  centrul de dispecer cu autoritate de decizie va permite începerea manevrelor pentru darea în exploatare şi punerea în funcţiune a noilor echipamente numai după ce verifică următoarele:
    1) sunt realizate condiţiile impuse la  soluţionarea cererii;
    2) sunt realizate condiţiile de la ‎pct. 177, 178 şi 179 din prezentul regulament;
    3) sunt realizate modificările reglajelor sistemelor de comandă-control, protecţii şi automatizări în instalaţiile existente conform dispoziţiilor, dacă darea în exploatare a noilor obiective necesită aceste modificări.
    180. Pentru echipamentele care urmează să fie retrase definitiv din exploatare, unităţile gestionare vor înainta cu cel puţin 6 luni înainte, centrului de dispecer cu autoritate de decizie o documentaţie din care să rezulte motivele retragerii definitive din exploatare a echipamentului şi eventualele implicaţii în funcţionarea echipamentelor rămase în exploatare.
    181. Retragerea definitivă din exploatare se face în baza unei cereri care se înaintează, aprobă la fel ca şi cererile de retragere din exploatare a echipamentelor. Cererea va conţine punctele în care se realizează deconectarea de la instalaţiile în exploatare.
    182. Un echipament retras definitiv din exploatare se deconectează de la echipamentele în exploatare şi iese din autoritatea de dirijare prin dispecerat a centrului de dispecer sau a personalului operațional.
    183. Personalul de comandă operaţională al centrelor de dispecer, în caz de avarii/incidente, trebuie să asigure:
    1) continuitatea funcţionării SE în ansamblu sau pe zone care s-au izolat, folosind rezervele de putere ale SE şi ajutorul de avarie din sistemele electroenergetice cu care este interconectat precum şi reducerea consumului de energie electrică prin dispunerea  deconectărilor manuale sau prin aplicarea altor programe de reducere a consumului;
    2) localizarea cât mai rapidă a avariei/incidentului şi luarea măsurilor pentru prevenirea extinderii sale;
    3) luarea măsurilor pentru repunerea cât mai rapidă în funcţiune a echipamentelor de alimentare cu energie electrică a serviciilor interne ale centralelor şi staţiilor electrice, a consumatorilor afectaţi în conformitate cu procedurile specifice, conducând manevrele necesare şi dispunând unităţilor gestionare organizarea în timpul cel mai scurt posibil a intervenţiilor pentru eliminarea defecţiunilor apărute;
    4) stabilirea, în funcţie de echipamentele disponibile şi de starea acestora, a unor scheme şi regimuri de funcţionare cât mai sigure în regimul post avarie;
    5) raportarea avariei/incidentului şi a întreruperilor în alimentarea consumatorilor.
    184. În cazul unei avarii extinse de sistem restaurarea se va face în conformitate cu principiile cuprinse în Planul de restaurare a funcţionării SE.
    185. Planul de restaurare a funcţionării SE este întocmit şi actualizat ori de câte ori este necesar de către OST, în colaborare cu utilizatorii RET şi OST ai sistemelor electroenergetice vecine.
    186. Condiţia esenţială care asigură lichidarea rapidă şi corectă a avariilor/ incidentelor este informarea precisă şi rapidă a centrului de dispecer superior până la centrul de dispecer cu autoritatea de decizie, de către personalul operaţional şi centrele de dispecer intermediare, asupra evenimentelor care au avut loc, a configuraţiei şi regimului de funcţionare rezultat.
    187. Personalul operaţional din instalaţii şi zone de reţea electrică este obligat să informeze imediat, corect şi concis, cu propuneri concrete de operare, centrul de dispecer care exercită comanda nemijlocită iar acesta să informeze, imediat, corect şi concis propunând şi soluţii de rezolvare a avariei, centrul de dispecer superior care are echipamentele respective în autoritatea de dirijare prin dispecerat până la  centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
    188. In cazul unui pericol iminent de producere de accidente umane, incendii, catastrofe naturale sau distrugere de echipamente, un echipament poate fi scos din funcţiune de către personalul operațional, fără aprobarea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra acestuia. Personalul operațional este răspunzător de decizia luată şi trebuie să informeze în timpul cel mai scurt posibil centrul de dispecer respectiv.
    189. Concomitent cu informarea făcută dispecerului asupra avariei/incidentului, personalul operaţional trebuie să ia măsuri pentru lichidarea acestuia în limitele autorităţii sale, să asigure alimentarea serviciilor interne, să stabilească starea echipamentelor declanşate şi să le pregătească pentru punerea în funcţiune şi restabilirea schemei normale de funcţionare sau schemei operaţionale iniţiale, dacă nu se funcţiona în schema normală.
    190. Lichidarea avariilor se efectuează de către personalul operaţional, se coordonează şi conduce de către personalul de comandă operaţională, în mod corelat şi într-un cadru unitar, pe baza procedurilor şi instrucţiunilor de lichidare a avariilor întocmite de centrele de dispecer care au autoritatea de decizie şi de unităţile de exploatare (în baza principiilor din procedurile şi instrucţiunile cadru, şi după caz, a procedurilor şi instrucţiunilor întocmite de centrele de dispecer superioare).
    191. Lichidarea avariilor în SE sau zone ale acestuia se conduce de centrul de dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentelor respective. Acesta stabileşte soluţiile de lichidare a avariilor, în baza propunerilor personalului operaţional subordonat, procedurilor şi instrucţiunilor şi dă dispoziţiile necesare centrelor de dispecer subordonate sau direct personalului operațional.
    192. Lichidarea avariilor pe liniile de interconexiune sau din sistemul interconectat se efectuează în colaborare cu dispecerii sistemelor electroenergetice respective, în conformitate cu convenţiile încheiate cu OST ai acestora.
    193. Personalul de comandă operaţională de la centrele de dispecer cu competenţă asupra echipamentelor acţionează la lichidarea incidentelor şi avariilor în baza aprobărilor date de personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie sau la dispoziţiile acestuia, cu respectarea procedurilor şi instrucţiunilor specifice pentru lichidarea avariilor.
    194. Personalul de comandă operaţională de la centrele de dispecer cu comandă nemijlocită conduc direct manevrele de lichidare a incidentelor şi avariilor din instalaţiile respective, în limita autorităţii lor de dirijare prin dispecerat, în baza procedurilor şi instrucţiunilor de lichidare a incidentelor şi avariilor şi a dispoziţiilor sau aprobărilor date de personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie, direct sau prin intermediul unui alt centru de dispecer cu competenţă.
    195. La echipamentele care necesită coordonare, manevrele de lichidare a incidentelor/avariilor se efectuează la dispoziţia personalului de comandă operaţională de la centrul de dispecer ce exercită comanda de coordonare, în baza soluţiilor date sau aprobate de personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
    196. În cazul lipsei legăturilor telefonice/radio directe între personalul operaţional din instalaţii şi centrul de dispecer ce exercită comanda nemijlocită şi în cazul în care legătura telefonică nu se poate obţine nici pe căi ocolitoare, în timpul stabilit prin procedurile specifice, avariile se lichidează de personalul operaţional în baza procedurilor şi instrucţiunilor de lichidare a incidentelor/avariilor în lipsa legăturii telefonice, întocmite de  centrele de dispecer cu autoritate de decizie. În situaţia în care în timpul stabilit se disponibilizează o legătură telefonică cu un centru de dispecer superior, lichidarea incidentului se face la dispoziţia acestui centru de dispecer în limitele autorităţii sale de conducere operaţională.
    197. În cazul întreruperii legăturii telefonice între diferite centre de dispecer, lichidarea avariei se va efectua sub conducerea centrului de dispecer superior ce are legătură telefonică cu personalul operaţional din instalaţii direct sau prin intermediul altor centre de dispecer, în limita autorităţii sale de dirijare prin dispecerat.
    198. La nivelul instalaţiilor: centrale electrice, staţii electrice şi zonelor de reţea, manevrele de lichidare a avariilor se efectuează de personalul operaţional în baza procedurilor, instrucţiunilor întocmite şi a dispoziţiilor sau aprobărilor date de  centrul de dispecer  care exercită comanda nemijlocită.
    199. Efectuarea detaliată pe operaţii a manevrelor de lichidare a avariilor  la nivelul instalaţiei este sarcina personalului operaţional, dispoziţiile şi aprobările date de centrele de dispecer fiind în limitele ce decurg din exercitarea competenţei, comenzii de coordonare şi autorităţii de decizie.
    200. Manevrele de lichidare a avariilor la echipamentele ce nu sunt în autoritatea de dirijare prin dispecerat a unui centru de dispecer se vor efectua de către personalul operaţional din instalaţia respectivă în conformitate cu sarcinile ce-i revin din “ordinul de învestire intern”, în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile întocmite de unităţile de exploatare.
    201. În timpul lichidării avariilor, personalul operaţional trebuie să urmărească alimentarea serviciilor interne ale centralelor şi a staţiilor electrice şi să ia măsurile ce se impun pentru realimentarea lor, în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile interne.
    202. La analiza avariei şi a modului de acţionare a personalului, se vor folosi înregistrările convorbirilor operative realizate cu echipamente specifice.
    203. Dispecerul de serviciu este obligat să informeze persoanele de conducere nominalizate prin proceduri şi instrucţiuni asupra avariei, precum şi centrele de dispecer ale unităţilor de exploatare ale căror instalaţii au fost afectate de avarie.
    204. Unităţile gestionare (indiferent de subordonarea administrativă) întocmesc note informative după lichidarea avariei şi le înaintează prin centrele de dispecer până la  centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
    205. Personalul de comandă operaţională poartă răspunderea pentru avariile produse din vina sa în SE, în limitele autorităţii de dirijare prin dispecerat cu care este învestit. El nu poartă răspunderea pentru avariile produse din cauza:
    1) unor informaţii eronate date de către personalul operaţional subordonat;
    2) executării incorecte de către personalul operaţional subordonat a dispoziţiilor primite;
    3) unor greşeli personale ale personalului operaţional subordonat.
    206. În cazurile în care parametrii de funcţionare se abat de la valorile normate, personalul de comandă operaţională cât şi personalul operaţional este obligat să acţioneze imediat, pentru a se reveni la o funcţionare în limitele admise, conform procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
    207. Pentru a se evita intrarea SE sau a unor zone ale acestuia într-o stare critică sau pentru a ieşi din starea critică apărută, personalul de comandă operaţională cât şi cel operațional este obligat să acţioneze fără întârziere la dispoziţia sau cu aprobarea personalului de comandă operaţională de la centrul de dispecer superior sau din proprie iniţiativă, conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor specifice  în următoarele cazuri:
    1) la scăderea/creşterea frecvenţei sub/peste limitele admise;
    2) la scăderea/creşterea tensiunii sub/peste limitele admise;
    3) la apariţia suprasarcinilor sau supratemperaturilor;
    4) la circulaţii de putere activă şi/sau reactivă peste valorile de consemn impuse de păstrarea stabilităţii sistemului electroenergetic;
    5) la apariţia pendulaţiilor. 
    208. Pentru a se evita intrarea SE sau a unor zone ale acestuia într-o stare critică sau pentru a ieşi din starea critică apărută se vor folosi rezervele de putere activă şi reactivă ale SE sau zonei de reţea, posibilităţile de reglaj ale echipamentelor disponibile, trecerea din rezervă în funcţiune sau invers a unor echipamente, modificările de configuraţii, ajutorul de avarie de la sistemele electroenergetice cu care se funcţionează interconectat şi, dacă situaţia o impune, reducerea consumului prin deconectarea manuală.
    209. La funcţionarea interconectată cu alte sisteme electroenergetice, reglajul frecvenţei se realizează în conformitate cu procedurile convenite de operatorii sistemelor de transport; de regulă, reglajul frecvenţei se realizează de către toţi operatorii sistem de transport din interconexiune după principiul reglării soldului SE cu corecţie de frecvenţă.
    210. În SE sau în zone ale acestuia, la funcţionarea separată, frecvenţa de consemn este de 50 Hz. Pentru corectarea timpului sincron frecvenţa de consemn poate fi modificată cu ±0,01 Hz şi în mod excepţional cu ±0,05 Hz
    211. Reglajul secundar al frecvenţei se realizează automat cu ajutorul regulatorului central de frecvenţă – putere, la care va fi conectată o putere de reglaj conform cerințelor tehnice. În cazul în care sistemul automat de reglaj nu funcţionează, frecvenţa se reglează manual, în baza procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
    212. Sarcina reglajului frecvenţei în SE, în cazul funcţionării izolate, revine Dispecerului Energetic Central, care stabileşte şi centralele electrice care reglează frecvenţa. În cazurile de separare a unei zone de Sistemul Electroenergetic Naţional, Dispecerul Energetic Central desemnează centrul de dispecer care va prelua reglajul frecvenţei în zona respectivă.
    213. În cazul funcţionării izolate, dacă frecvenţa scade sub limita normată admisă sau creşte peste limita normată admisă, Dispecerul Energetic Central trebuie să asigure imediat restabilirea frecvenţei în limitele normate de funcţionare, luând toate măsurile în conformitate cu procedurile şi  instrucţiunile specifice. La  creşterea frecvenţei, dacă dispecerul nu dispune de rezerva de reducere a producţiei (rezerva turnantă sau grupuri hidro în funcţiune) dispecerul dispune opriri de grupuri în mod corespunzător. La scăderea frecvenţei, dacă SE nu dispune de rezerve de putere sau dacă punerea lor în funcţiune necesită un timp îndelungat, concomitent cu pregătirea rezervelor, dispecerul ia măsuri pentru reducerea consumului prin deconectări manuale.
    214. În cazul unor abateri importante şi rapide ale frecvenţei, centralele electrice trebuie să intervină automat în conformitate cu cerinţele de reglaj primar al frecvenţei.
    215. OST stabileşte volumul rezervei de reglaj primar necesar în SE astfel:
    1) în condiţii de funcţionare interconectată a SE, rezerva de reglaj primar este stabilită de comun acord cu operatorii de sistem ai sistemelor interconectate, astfel incât să se respecte principiul echităţii între sisteme;
    2) în condiţii de funcţionare izolată a SE, rezerva de reglaj primar minimă se programează la cca. 5% din puterea totală produsă.
    216. OST stabileşte rezerva “minut” necesară egală cu cea mai mare valoare dintre :
    1) puterea celui mai mare grup generator în funcţiune;
    2) cea mai mare putere în funcţiune conectată pe aceeaşi secţie de bare;
    3) 5% din puterea totală produsă în sistem.
    217. OST este obligată ca, în cadrul responsabilităţilor sale pentru funcţionarea sigură a sistemului, să asigure în limita capacităţilor disponibile în sistem şi a contractelor încheiate, puterea de rezervă din fiecare categorie, în cantitate suficientă pentru asigurarea parametrilor de calitate normaţi şi respectarea celor convenite cu OST ai sistemelor electroenergetice cu care SE funcţionează interconectat.
    218. OST asigură în condiţii de funcţionare sigură a SE transportul atât al sarcinii maxime prognozate, cât şi al puterii de rezervă de reglaj primar, secundar şi al rezervei minut.
    219. În procesul de reglare a soldului SE cu corecţia de frecvenţă, în situaţiile de funcţionare interconectată cu balanţa deficitară, în afara folosirii rezervelor, Dispecerul Energetic Central utilizează, după caz ajutorul de avarie din sistemele electroenergetice cu care funcţionează interconectat.
    220. OST răspunde de asigurarea stabilităţii tensiunii, care este o componentă a măsurilor de menţinere a SE în stare normală de funcţionare.
    221. OST asigură, în limitele posibilităţilor de reglaj, funcţionarea în orice punct al RET cu tensiuni la nivelurile normate, conform prezentului regulament.
    222. Personalul operaţional din centrale şi staţii electrice este obligat:
    1) să monitorizeze în permanenţă nivelul tensiunii;
    2) să informeze dispecerul asupra abaterilor de la program a nivelurilor de tensiune;
    3) să regleze tensiunea, conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor, programelor şi dispoziţiilor primite de la centrele de dispecer;
    4) să încarce sau să descarce cu putere reactivă generatoarele şi compensatoarele sincrone şi să utilizeze şi celelalte mijloace de reglaj (surse sau consumatori de putere reactivă) conform prevederilor procedurilor, instrucţiunilor, programelor şi dispoziţiilor primite de la centrele de dispecer.
    223. Dispecerii de serviciu sunt obligaţi:
    1) să monitorizeze nivelul tensiunii în nodurile de control stabilite de subdiviziunea de conducere funcţională;
    2) să verifice realizarea programelor nivelurilor de tensiune şi a dispoziţiilor date;
    3) să dispună, după caz, măsurile necesare de reglaj, în conformitate cu prevederile procedurilor, instrucţiunilor şi dispoziţiile centrului de dispecer superior;
    4) să informeze centrul de dispecer superior de abaterile tensiunilor de la valorile programate;
    5) să menţină tensiunea în nodurile de control prin încărcarea/descărcarea generatoarelor şi compensatoarelor sincrone cu putere reactivă în limitele prevăzute de proceduri şi instrucţiuni;
    6) să folosească bateriile de condensatoare disponibile;
    7) să folosească posibilităţile de reglaj al tensiunii pe barele de distribuţie pentru a ridica nivelul tensiunii pe barele din reţeaua de transport, conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor;
    8) să ia măsuri pentru eliminarea deficitului de putere reactivă şi readucerea tensiunii în limitele normale, conform procedurilor şi instrucţiunilor. Dacă situaţia o impune se iau măsuri pentru reducerea consumului, conform normativelor, în conformitate cu prevederile procedurilor şi instrucţiunilor pentru evitarea pierderii stabilităţii sistemului.
    224. Regulatoarele automate de tensiune ale grupurilor sunt permanent în funcţiune.
    225. În zonele cu poluare, în condiţii meteorologice nefavorabile, se admite scăderea tensiunii la o valoare care să nu fie periculoasă pentru echipamente. Valoarea  tensiunii şi modul de reglaj se stabilesc prin proceduri şi instrucţiuni specifice  pentru astfel de cazuri.
    226. OST menţine disponibile instalaţii proprii de compensare a puterii reactive în RET, într-un volum suficient şi având caracteristici tehnice corespunzătoare (capacitate de comutație şi reglaj), astfel încât să se asigure parametrii tehnici de calitate normaţi:
    1) în condiţiile conectării oricărei linii electrice în gol;
    2) în regimuri de încărcare maximă  a  RET,  cu  respectarea criteriului (N-1).
    227. În reţelele SE circulaţiile de putere activă şi reactivă trebuie să fie reglate astfel încât să se realizeze o funcţionare sigură şi economică.
    228. Circulaţiile de putere activă şi reactivă se  vor regla astfel, încât să se asigure:
    1) încadrarea în parametrii limită admisibili ai echipamentelor (curentul limită termic, tensiuni maxime şi minime admisibile, puterea limită de transport a echipamentelor din punctul de vedere al protecţiilor prin relee şi al automatizărilor, curentul limită termic al bobinelor TIF.);
    2) încadrarea în criteriile de siguranţă  a funcţionării.
    3) realizarea unui consum propriu tehnologic redus.
    229. Personalul operaţional trebuie să monitorizeze circulaţiile de puteri pe echipamente şi să informeze personalul operaţional de la centrele de dispecer  cu autoritate de decizie în cazul depăşirii limitelor admise.
    230. Personalul operaţional de la centrele de dispecer cu autoritate de decizie dispune măsurile necesare pentru reglajul circulaţiilor de puteri active şi reactive conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
    231. In caz de necesitate, după epuizarea rezervelor de putere, personalul operațional de la centrele de dispecer cu autoritate de decizie va dispune măsuri pentru reducerea consumului prin sistări sau limitări, conform normativelor specifice.
    232. Puterile de schimb cu sistemele electroenergetice ale altor ţări cu care se  funcţionează interconectat se reglează de către DEN în colaborare cu OST ai ţărilor respective în conformitate cu prevederile instrucţiunilor şi acordurilor convenite.
    233. În funcţie de situaţia energetică din SE sau din sistemele electroenergetice vecine personalul de comandă operaţională de la DEC poate modifica graficul de schimb cu sistemele electroenergetice vecine, în conformitate cu acordurile şi convenţiile încheiate.
    234. DCD poate solicita ajutor de avarie de la OST ai sistemelor electroenergetice cu care funcţionează interconectat şi cu care are încheiate convenţii în acest sens, în cazul unor deficite de putere în SE sau al unor incidente grave.
    235. DCD poate acorda ajutor de avarie la cerere sistemelor electroenergetice cu care funcţionează interconectat conform acordurilor de funcţionare interconectată.
    236. Încărcarea centralelor electrice pentru acoperirea consumului şi realizarea schimburilor convenite cu sistemele electroenergetice interconectate cât şi repartiţia sarcinii pe centralele electrice se face în conformitate cu ordinea de merit/notificările fizice ale producătorilor ţinând cont de principiul dispecerizării prioritare a energiei electrice produse de centralele electrice eligibile care produc din surse regenerabile de energie şi de la centralele electrice de termoficare urbană, de starea agregatelor centralelor electrice, siguranţa funcţionării sistemului electroenergetic, politica de combustibil şi de exploatare complexă a resurselor hidroenergetice, funcţionarea centralelor electrice de termoficare şi funcţionarea economică a întregului SE.
    237. Pornirile/opririle centralelor termoelectrice se fac numai la dispoziţia sau cu aprobarea dispecerului cu autoritate de decizie.
    238. Producătorii care dețin centrale termoelectrice respectх întocmai programul de funcţionare stabilit pe baza ordinei de merit/notificărilor fizice ale producătorilor în ziua D-1. Dacă nu există dispoziţie expresă a dispecerului cu autoritate de decizie pentru funcţionarea cu abatere de la program, producătorii respectivi sunt singurii răspunzători de abaterile înregistrate.
    239. Producătorii care dețin centralele hidroelectrice respectă programul de funcţionare stabilit pe baza ordinei de merit/notificărilor fizice ale producătorilor în ziua D-1, dar cer aprobare dispecerului cu autoritate de decizie pentru orice pornire/oprire sau încărcare/descărcare.
    240. Pentru  acoperirea abaterilor, în condiţiile funcţionării pieţei de echilibrare, sunt folosite numai ofertele de încărcare/descărcare de pe piaţa de echilibrare.
    241. Personalul de comandă operaţională de la DEC are dreptul în condiţii în stare perturbată de funcţionare să nu respecte ordinea de merit stabilită şi să solicite direct pentru grupurile generatoare porniri/opriri şi/sau modificări ale puterii produse în scopul readucerii SE în stare normală de funcţionare.
    242. Producătorii sunt obligați să realizeze întocmai sarcina activă şi reactivă dispusă, iar centralele electrice care reglează frecvenţa sau schimbul de putere cu sistemele interconectate trebuie să respecte limitele de reglare stabilite. Orice abatere de la sarcina programată sau dispusă trebuie comunicată imediat dispecerului, indicându-se şi cauzele.
    243. La cererea dispecerului, producătorii sunt obligați să încarce agregatele până la sarcina activă şi reactivă maximă sau să le descarce până la limitele minimului tehnic admisibil.
    244. Viteza de creştere sau de scădere a sarcinii în condiţii normale sau de incident, timpul necesar pentru pornirea agregatelor şi încărcarea acestora, precum şi sarcinile minime tehnice admisibile pe echipament trebuie precizate prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, elaborate de unităţile de exploatare, cu acordul centrului de dispecer, în limitele autorităţii acestuia.
    245. Personalul de comandă operaţională îşi desfăşoară activitatea în camera de comandă.
    246. Activitatea în camera de comandă la toate centrele de dispecer este continuă, asigurată în schimburi şi se desfăşoară în baza graficului lunar aprobat de şeful compartimentului. Modificarea graficului lunar este permisă numai cu aprobarea şefului compartimentului şi respectarea legislaţiei muncii.
    247. Accesul în camera de comandă este strict restricționat.
    248. Nu se admite ca un dispecer să lucreze în două schimburi succesive. În cazul în care schimbul următor nu se prezintă la locul de muncă sau se prezintă inapt pentru a-şi îndeplini obligaţiile, dispecerul care trebuia să predea serviciul nu va părăsi centrul de comandă şi nu va preda serviciul, raportând despre aceasta şefului compartimentului care va lua măsuri corespunzătoare.
    249.  La preluarea serviciului dispecerul are următoarele obligaţii:
    1) să se prezinte la locul de muncă (camera de comandă) cu cel puţin cu 15 minute înainte de ora intrării în serviciu;
    2) să ia cunoştinţă de abaterile de la schema normală, echipamentele predate pentru lucrări, indisponibilităţile, restricţiile şi condiţionările apărute sau ridicate, situaţia centralelor electrice conţinute în procesul verbal de predare – primire a serviciului;
    3) să ia cunoştinţă de evenimentele importante petrecute în intervalul de timp de la ultimul său schimb şi consecinţele lor asupra funcţionarii SE în zona sa de autoritate de dirijare prin dispecerat;
    4) să ia cunoştinţă confirmînd prin semnătură de dispoziţiile apărute sau anulate în intervalul de timp de la ultimul său schimb, precum şi procedurile, instrucţiunile, documentele nou apărute, modificate sau anulate;
    5) să solicite informaţii de la dispecerul ce urmează să predea serviciul asupra stării de funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de autoritate de dirijare prin dispecerat, asupra modificărilor survenite în schema normală şi regimul de funcţionare cât şi asupra manevrelor şi/sau lucrărilor ce urmează să se efectueze în schimbul său;
    6) să ia cunoştinţă de dispoziţiile şi aprobările date de dispecerul ce urmează să predea serviciul şi neraportate ca îndeplinite;
    7) să ia cunoştinţă de încărcările centralelor electrice şi abaterile de la program;
    8) să se informeze asupra stării sistemului teleinformaţional;
    9) să efectueze formalităţile de predare-primire a serviciului, înscriindu-se şi ora, şi să semneze de primire.
    250. După preluarea serviciului de tură, dispecerul este obligat să solicite rapoarte asupra situaţiei instalaţiilor şi reţelelor electrice de la centrele de dispecer direct subordonate şi de la centralele şi staţiile electrice aflate în comanda sa nemijlocită şi să informeze centrul de dispecer ierarhic superior de preluarea schimbului şi de situaţia energetică şi meteorologică din zona sa de operare.
    251. Dispecerul de serviciu conduce operaţional instalaţiile şi reţelele electrice potrivit autorităţii de dirijare prin dispecerat pe care o are centrul de dispecer respectiv şi răspunde de realizarea atribuţiilor şi sarcinilor ce-i revin.
    252. În activitatea sa dispecerul respectă de asemenea şi prevederile documentației normativ-tehnice.
    253. Dispecerul de serviciu are obligaţia de a folosi în mod eficient mijloacele tehnice cu care este dotat centrul de dispecer respectiv şi camera de comandă a acestuia.
     254. Dispecerul de serviciu exercită în timpul turei sale controale pe linia autorităţii de conducere.
    255. Personalul de comandă operaţională completează documentele şi evidenţele şi raportează evenimentele majore petrecute în timpul turei atât pe linie administrativă cât şi pe linie operaţională.
    256. În cazul unor acţiuni greşite ale dispecerului de serviciu, conducătorul lui ierarhic prezent trebuie să intervină, dându-i dispoziţiile necesare, la nevoie îndepărtând dispecerul de serviciu şi preluând asupra sa responsabilităţile exercitării comenzii operaţionale. Înlocuirea se va consemna în registru, înscriind ora şi semnând.
    257.  La predarea serviciului, dispecerul este obligat:
    1) să efectueze completarea documentelor şi evidenţelor predării serviciului;
    2) să redacteze procesul - verbal de predare/primire;
    3) să informeze dispecerul ce urmează să preia serviciul asupra stării de funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de autoritate, modificărilor survenite în schema normală şi în regimul de funcţionare, dispoziţiilor şi aprobărilor date şi neraportate ca îndeplinite, încărcării centralelor electrice şi abaterilor de la program cât şi a manevrelor ce urmează să se efectueze în tura acestuia;
    4) să informeze dispecerul care preia serviciul asupra unor situaţii deosebite şi a unor indicaţii primite din partea conducerii tehnice, privind funcţionarea instalaţiilor;
    5) să ceară permisiunea şefului de compartiment de a părăsi camera de comandă, în cazul în care în tura sa a avut de soluţionat un incident/avarie care nu a fost clarificat până în momentul predării serviciului;
    6) să efectueze  formalităţile de predare–primire a serviciului şi să semneze de predare;
    258. Se interzice predarea – primirea serviciului în timpul efectuării manevrelor şi în timpul lichidării incidentelor/avariilor.
    259. În cazul incidentelor/avariilor cu durată mare de revenire, schimbul se poate face numai cu aprobarea şefului compartimentului/locţiitorului şi la ajungerea într-o situaţie clară, care să permită continuitatea în exercitarea comenzii operaţionale de către cel care preia serviciul.
    260. Pentru exercitarea unei funcţii de comandă operaţională în SE personalul trebuie să îndeplinească condiţii de studii, de stagiu în operarea instalaţiilor energetice, de sănătate şi aptitudini psihice necesare pentru realizarea obiectivelor dirijării prin dispecerat a SE.
    261. Personalul care urmează să exercite o funcţie de comandă operaţională sau o funcţie operaţională va fi mai întâi examinat medical şi psihologic. Dacă în urma verificării aptitudinilor psihice şi examinărilor medicale este declarat apt să exercite o funcţie de comandă operaţională sau o funcţie operaţională, va urma un stagiu de pregătire specifică activităţii pe care urmează să o desfăşoare.
    262. Stagiul de pregătire se va efectua în conformitate cu programul de pregătire întocmit de seful centrului de dispecer (sau similar) şi aprobat de conducerea unităţii.
    263. Programul de pregătire, în funcţie de cerinţele postului, va avea 1 - 3 componente:
    1) pregătirea teoretică - în cadrul pregătirii teoretice se urmăreşte însuşirea prescripţiilor de exploatare, a normativelor şi regulamentelor, a procedurilor şi instrucţiunilor de operare a regimurilor de funcţionare ale instalaţiilor şi reţelelor, a sarcinilor, obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu. Şeful centrului de dispecer (sau similar) este obligat să furnizeze persoanei care se pregăteşte programul de pregătire şi lista cu regulamentele, prescripţiile, procedurile, instrucţiunile ce trebuiesc însuşite şi va urmări desfăşurarea pregătirii, asigurându-i condiţii pentru a primi consultaţiile necesare de la specialiştii compartimentelor. La sfârşitul acestei perioade de  pregătire candidatul este  examinat de către şeful centrului de dispecer (sau similar);
    2) pregătirea la simulator - urmăreşte însuşirea modului de operare şi aplicarea cunoștințelor  teoretice;
    3)cunoaşterea directă a instalaţiilor - se realizează în două moduri:
    a) efectuarea de către candidat a unui stagiu de pregătire într-o centrală sau/şi o staţie electrică de o complexitate corespunzătoare necesităţilor şi nivelului de pregătire solicitat de funcţie;
    b) deplasări în centrale şi staţii electrice, unităţi gestionare, centre de dispecer.
    In cadrul stagiului de pregătire se urmărește însuşirea problemelor specifice ale acelor instalaţii, modul lor de operare, fluxurile de materii şi materiale, fluxurile informaţionale, puncte critice.
    Cele două moduri de a efectua stagiul sunt complementare şi în funcţie de nivelul de pregătire solicitat vor fi efectuate amândouă sau numai unul din ele, opţiunea rămânând la latitudinea unităţii gestionare sau centrului de dispecer.
    264. Personalul de comandă operaţională se încadrează în funcţie dacă îndeplinește condiţiile de studii şi stagiu în operarea instalaţiilor energetice, după susținerea unui examen de autorizare care constă în verificarea aptitudinilor psihologice, a stării de sănătate necesare îndeplinirii funcţiei şi a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii.
    265. Candidatul care urmează să ocupe o funcţie de comandă operaţională/o funcţie operaţională, trebuie să facă un stagiu de pregătire specific funcţiei de minim 3 luni, pe bază de program, pentru cunoaşterea: reţelelor SE şi instalaţiilor ce sunt în autoritatea de dirijare prin dispecerat a centrului respectiv, atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu, modului de exercitare a comenzii operaţionale, conducerii şi efectuării manevrelor, regulamentelor, normativelor, prescripţiilor de exploatare, procedurilor, instrucţiunilor.
    266. În perioada de pregătire, candidatul face şi deplasări pe bază de program în instalaţii şi la centrele de dispecer pentru cunoaşterea acestora. De asemenea, în cazul centrelor de dispecer care au în comandă centrale electrice, trebuie să facă un stagiu în una din centralele termoelectrice având instalaţii complexe, pentru cunoaşterea problemelor specifice acestora.
    267. Şeful centrului de dispecer asigură, ca persoana care se pregăteşte să primească programul de pregătire şi lista la zi cu regulamentele, prescripţiile, procedurile, instrucţiunile, ce trebuiesc însuşite şi  urmărește desfăşurarea pregătirii, asigurându-i condiţiile pentru a primi consultaţiile necesare de la specialiştii compartimentelor.
    268. În perioada stagiului de pregătire, candidatul nu are dreptul să efectueze convorbiri cu caracter operativ şi nici să dea / sau să primească dispoziţii şi aprobări.
    269. După parcurgerea stagiului de pregătire, candidatul susţine examenul de verificare a cunoştinţelor în faţa comisiei de examinare, constituită în cadrul unităţii gestionare sau de conducere operaţională. Din comisie face parte şi şeful centrului de dispecer superior sau un delegat al acestuia. Daca in urma examinării candidatul a fost evaluat ca fiind pregătit necorespunzător postului,  comisia de examinare poate propune conducerii unităţii gestionare sau conducere operaţională acordarea prelungirii stagiului de pregătire , o singură dată, fixând termenul corespunzător.
    270. Candidaţii care şi la a doua examinare sunt necorespunzători ca pregătire vor fi  declaraţi respinşi.
    271. Persoana declarată reuşită la examen, pentru însuşirea  modului de operare, începe efectuarea serviciului în tură, pe o perioadă  de timp fixată de comisia de examinare, dublată de unul din dispecerii de serviciu/şefii de tură care o supraveghează şi răspunde de activitatea acesteia din tura sa, precum şi de pregătirea corespunzătoare a candidatului privind modul de acţionare, predarea şi primirea serviciului şi înscrierile în evidenţele operative. Dacă instalaţia/centrul de dispecer în care urmează  să-şi desfăşoare activitatea nu este pusă în funcţiune, acesta îşi desfăşoară activitatea în condiţiile de mai sus, într-un loc de muncă similar.
    272. La finisarea perioadei de dublură, dispecerul/şeful de tură care a condus pregătirea întocmeşte un raport scris, prin care confirmă pregătirea practică şi teoretică a candidatului. În baza acestui raport confirmat de şeful de compartiment pe baza observaţiilor personale din perioada de dublură şi a documentelor privind testarea aptitudinilor şi de examinare, conducerea unităţii gestionare sau de conducere operaţională autorizează persoana respectivă pentru efectuarea serviciului de dispecer în tură, în mod independent şi pe proprie răspundere.
    273. Admiterea unui dispecer/şef de tură în perioada de dublură şi numirea acestuia în funcţia de dispecer autorizat se fac cunoscute printr-o notă scrisă (fax sau notă telefonică), centrelor de dispecer cu relaţii de subordonare sau de colaborare operaţională şi unităţilor gestionare, care, la rândul lor, fac cunoscută aceasta personalului operaţional din instalaţiile şi zonele de reţea în care centrul de dispecer respectiv exercită comanda nemijlocită sau are autoritate de dirijare prin dispecerat. Centrul de dispecer respectiv face cunoscute aceste numiri unităţilor gestionare, cărora le revine sarcina de a transmite subunităţilor lor şi personalului operațional din subordine acest lucru.
    274. În cazul în care personalul operaţional şi personalul de comandă operaţională urmează să preia serviciul după o întrerupere mai mare de 30 zile, el trebuie să facă în prealabil o zi de pregătire şi să informeze, după caz, asupra schemei şi regimului de funcţionare, balanţei de puteri şi politicii de combustibil şi de utilizare a resurselor hidroenergetice, asupra instalaţiilor noi apărute, procedurilor, instrucţiunilor, reglementărilor, dispoziţiilor, interdicţiilor apărute, modificate sau anulate, asupra documentaţiei nou apărute.
    275. În cazul în care personalul operaţional şi personalul de comandă operaţională întrerupe exercitarea serviciului în tură pe o perioadă mai mare de 3 luni, în funcţie de specificul şi conţinutul activităţii pe care acesta a desfăşurat-o în această perioadă, şeful centrului de dispecer stabileşte necesitatea unei pregătiri pe o durată mai mare de timp, precum şi necesitatea examinării acestuia, înainte de a relua serviciul în tură.
    276. Pentru realizarea obiectivelor dirijării prin dispecerat personalul operaţional şi personalul de comandă operaţională trebuie să fie degrevat de sarcini şi obligaţii care nu au legătură cu comanda operaţională şi să fie instruit periodic urmărindu-se în permanenţă ridicarea nivelului de pregătire.
    277. Instructajul personalului de comandă operaţională şi a personalului operaţional se efectuează de către personal autorizat, lunar sau semestrial, cel puţin o zi lucrătoare.
    278. Personalul operaţional şi de comandă operaţională susţine anual examenul de autorizare pe funcţie, care va consta din:
    1) examen medical;
    2) examen psihologic;
    3) examen pentru verificare cunoștințe tehnice şi de securitate a muncii.
    279. Personalul de comandă operaţională  urmează periodic cursuri de întreţinere şi perfecţionare profesională şi este examinat pentru autorizare. De asemenea,  efectuează deplasări în instalaţii şi la alte centre de dispecer pentru perfecţionarea pregătirii sale şi controlul modului de efectuare a conducerii operaţionale, conform tematicii şi programării de către şeful compartimentului.
    280. Dispecerul Energetic Central este  dotat cu o rezervă de urgenţă denumită Dispecerul Central de Urgenţă, pentru cazul în care sediul şi/sau sistemele sale de dirijare prin dispecerat nu mai pot fi utilizate ca urmare a unor evenimente deosebite: calamităţi naturale, conflicte armate, atac terorist.
    281. Dispecerul Central de Urgenţă poate asigura din punct de vedere tehnic, neîntârziat, preluarea integrală a funcţiilor DEC.
    282. In caz de necesitate, Dispecerul Energetic Central asigură, din punct de vedere organizatoric, transferul funcţiilor sale integral şi în timp util, în locaţia Dispecerului Central de Urgenţă.
    283. Orice modificare în structura de dirijare prin dispecerat a SE se poate face numai cu aprobarea DCD.
    284. Activitatea, atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile fiecărui centru de dispecer, precum şi ale personalului din cadrul acesteia, se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare ale unităţilor de exploatare sau conducere operaţională, elaborate în baza prevederilor prezentului regulament.
    285. În baza prezentei reglementări OST, împreună cu celelalte entităţi din sectorul electroenergetic, elaborează proceduri şi instrucţiuni referitoare la dirijarea prin dispecerat (retragerea din exploatare a echipamentelor, lichidarea  avariilor), evidenţe tehnico - operaţionale, statistice.
    286. La exercitarea atribuţiilor sale, personalul centrelor de dispecer trebuie să respecte reglementările privind confidenţialitatea.