Articolul 1. Domeniul de reglementare și scopul legii
    (1) Prezenta lege stabilește cadrul normativ de bază privind protecția, conservarea şi folosirea rațională a faunei de interes cinegetic, precum şi drepturile persoanelor şi societăților privind practicarea vînătorii.
    (2) Reglementarea juridică a relațiilor în domeniul protecției, conservării şi folosirii faunei de interes cinegetic se bazează pe recunoașterea gestionării faunei de interes cinegetic ca domeniu distinct.
    (3) Exemplarele din specii de faună sălbatică din grădinile zoologice, cele folosite în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vînat, destinate consumului, nu cad sub incidența prevederilor prezentei legi.
    (4) Gestiunea faunei de interes cinegetic se efectuează în următoarele scopuri:
    a) folosirea rațională a faunei de interes cinegetic în condițiile conservării acesteia și a biodiversității;
    b) armonizarea intereselor utilizatorilor terenurilor în scopul asigurării echilibrului ecologic;
    c) protecția drepturilor şi intereselor gestionarilor faunei de interes cinegetic şi celor ale vînătorilor;
    d) păstrarea şi promovarea tradițiilor naționale de vînătoare şi a eticii vînătorești.
    Articolul 2. Noțiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
    Administrator – autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător și care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;
    administrarea Fondului cinegetic național – activitate de elaborare şi implementare a politicilor statului cu privire la vînătoare și fondurile cinegetice, prin organizarea, planificarea și realizarea obiectivelor în domeniul cinegeticii, precum şi prin monitorizarea și efectuarea controlului în domeniul respectiv;
    atribuire în gestiune – acțiune prin care Administratorul acordă dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic, cu stabilirea obligațiilor aferente, în condițiile prezentei legi;
    braconaj – acțiune ilegală desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca şi prin vînătoare, dar fără a fi respectate condițiile legale pentru desfășurarea acesteia;
    bonitatea fondului cinegetic – capacitatea unui fond cinegetic de reproducere a populației speciilor de faună de interes cinegetic, în funcție de asigurarea condițiilor de hrană, celor de adăpostire şi a liniștii;
    capcană autorizată – dispozitiv, folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost aprobată de către Administrator;
    capturare autorizată – prinderea exemplarelor vii din speciile de faună de interes cinegetic prin folosirea dispozitivelor a căror utilizare a fost autorizată de către Administrator;
    cotă de recoltare – numărul exemplarelor, în funcție de vîrstă şi sex, din fiecare specie de faună de interes cinegetic, aprobat de către Administrator pentru recoltare din cadrul unui fond cinegetic pentru anul în curs;
    faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor speciilor de faună sălbatică autohtonă sau migratoare, potrivit anexei, stabilite în funcție de efectivul populației și potențialul reproductiv al acestora, precum și de tradițiile naționale de vînătoare și de consum;
    fond cinegetic – unitate de gospodărire cinegetică, constituită din fauna de interes cinegetic și suprafața terenurilor, indiferent de categoria și de forma de proprietate, pe care fauna respectivă habitează, delimitată astfel încît să asigure o stabilitate optimă a faunei sălbatice aflate în interior;
    Fond cinegetic național – totalitatea fondurilor cinegetice din Republica Moldova;
    gestionar – persoană juridică, înregistrată în Republica Moldova, care are atribuită în gestiune fauna de interes cinegetic și habitatul acesteia din cadrul unui fond cinegetic;
    gestionar consacrat – persoană juridică, înregistrată în Republica Moldova, care are drept de preemțiune la atribuirea în gestiune a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic dacă: anterior organizării și atribuirii în gestiune a activat în calitate de gestionar pe mai mult de 50% din suprafața fondului respectiv; contractul de gestiune a fondului cinegetic nu a încetat din culpa acestuia; persoana îşi manifestă intenția de a gestiona în continuare fauna de interes cinegetic din cadrul fondului respectiv;
    gestiune – activitate de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic și habitatului acesteia din cadrul fondului cinegetic, realizată de gestionar în baza contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice, cu asumarea riscurilor și a răspunderii;
    permis de vînătoare – document cu regim special, eliberat de către gestionar și care permite titularului să vîneze exemplare din speciile de faună de interes cinegetic; foaie/fișă pentru recoltare, autorizație de a vîna animale sălbatice copitate;
    repopulare – introducerea şi stabilirea exemplarelor din specii de faună sălbatică într-un fond cinegetic, în care acestea nu se regăsesc sau sînt într-un număr mic;
    regim cinegetic – ansamblu de norme juridice, inclusiv biotehnice și economice, în al căror temei un fond cinegetic este administrat și gestionat durabil, în scopul conservării biodiversității și al asigurării echilibrului ecologic, precum și al practicării vînătorii pentru satisfacerea anumitor necesități social-economice;
    vînat – exemplar/exemplare din specii de faună de interes cinegetic, obținut/obținute prin vînătoare sau prin braconaj;
    vînătoare – căutare, pîndire, stîrnire, gonire, împușcare, capturare  sau orice altă acțiune care are ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic aflate în stare de libertate;
    vînător – persoană fizică, membru al unei societăți de vînători, care participă la asigurarea protecției și a menținerii faunei de interes cinegetic, precum și la recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, în condiţiile legii;
    zonă de liniște – suprafață din cuprinsul unui fond cinegetic, delimitată și marcată pe teren, destinată asigurării condiţiilor optime de viață a speciilor de faună de interes cinegetic.
    Articolul 3.  Fondul cinegetic
    (1) Fondul cinegetic este un bun public, un complex unic și indivizibil, de interes național şi internațional, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.
    (2) Persoanele care dețin cu orice titlu terenuri şi cele care dețin ape cuprinse de un fond cinegetic nu au dreptul să folosească fauna de interes cinegetic decît în condițiile prezentei legi.
    (3) Gestionarea fondului cinegetic se realizează prin metode care nu dăunează faunei, mediului înconjurător, sănătății persoanelor şi bunurilor.
    Articolul 4.  Constituirea fondului cinegetic
    (1) Fondul cinegetic se constituie prin ordinul Administratorului și include terenuri ale fondului forestier, terenuri agricole, pășuni, bazine și corpuri de apă, alte terenuri aflate în proprietate publică sau privată. Fondul cinegetic este constituit pe o suprafață cuprinsă între 2 și 10 mii de hectare.
    (2) Teritoriul rezervațiilor științifice şi al altor arii naturale protejate de stat în care vînătoarea este interzisă face parte din fondul cinegetic, dar este considerat zonă de liniște.
    (3) Fiecărui fond cinegetic i se atribuie denumire și număr, se întocmește harta-schemă a acestuia, precum și se descriu locul amplasării și suprafața în fișa fondului cinegetic, cu indicarea speciei principale de faună de interes cinegetic și a celor complementare, a bonității fondului respectiv și a efectivelor populațiilor speciilor de faună sălbatică la data înregistrării.
    (4) Criteriile și modul constituirii unui fond cinegetic sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.
    Articolul 5. Societatea de vînători
    (1) Societatea de vînători este o organizație necomercială constituită în condițiile legii și în baza principiului liberei asocieri a vînătorilor, avînd scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia, precum și scopul practicării vînătorii sportive şi de amatori şi aplicării măsurilor de reglementare numerică a populațiilor speciilor de faună sălbatică. Societatea de vînători poate adera la asociații, uniuni sau federații naționale și internaționale de profil.
    (2) În scopul reprezentării societăților de vînători la nivel național și internațional, acestea sînt afiliate asociației obștești de vînători de nivel național –Societatea vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova.
    (3) Societatea vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova ține evidența tuturor vînătorilor din ţară şi a societăților de vînători de nivel local, afiliate acesteia, precum și le reprezintă pe plan intern şi extern interesele, în relațiile cu Administratorul şi cu organismele internaționale de profil; asigură realizarea unor politici uniforme în domeniul conservării biodiversității, gestionării durabile şi protecției faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia; acordă asistență de profil membrilor și societăților afiliate.
    Articolul  6. Administrarea fondurilor cinegetice
    (1) Administrarea fondurilor cinegetice este asigurată de către autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător.
    (2) Autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător instituie și asigură funcționarea unei subdiviziuni specializate în domeniul cinegeticii.
    Articolul 7. Atribuțiile Administratorului
    Administratorul exercită următoarele atribuții de bază:
    a) elaborează strategia naţională pentru conservarea faunei de interes cinegetic şi protecția habitatului acesteia;
    b) elaborează acte normative ce ţin de implementarea prevederilor prezentei legi;
    c) constituie fonduri cinegetice în conformitate cu prezenta lege și cu regulamentul aprobat de către Guvern;
    d) stabilește criteriile privind atribuirea în gestiune, în vederea încheierii contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice;
    e) acordă dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic în condițiile obligării gestionarului de a efectua investiții pentru menținerea faunei respective la un nivel optim;
    f) retrage dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic în cazul încălcării cu vinovăție a prevederilor contractuale;
    g) aprobă metodologia de evaluare a efectivelor populațiilor speciilor de faună de interes cinegetic şi de calcul al cotelor anuale de recoltare, elaborată de institutul de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii;
    h) stabilește efectivele optime ale populațiilor speciilor de faună de interes cinegetic şi aprobă cotele anuale de recoltare, cu consultarea gestionarilor;
    i) aprobă, cu avizul institutului de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii, propunerile privind popularea fondurilor cinegetice cu noi specii de faună de interes cinegetic;
    j) creează şi ține registre de stat cu privire la fondurile cinegetice, precum și la evoluția efectivelor populațiilor și a recoltelor speciilor de faună de  interes cinegetic;
    k) efectuează controlul, la toate nivelele, al activității în domeniul cinegeticii sub aspectul respectării prevederilor legislației și ale contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice;
    l) stabilește, împreună cu reprezentanții autorităților competente, măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului agricol, silvic și cinegetic și cele necesare pentru a preveni cauzarea daunelor culturilor agricole, animalelor domestice și fondului forestier de fauna de interes cinegetic și prin desfășurarea vînătorii; 
    m) exercită alte atribuții prevăzute de legislație. 
    Articolul 8.  Acordarea dreptului de gestiune a faunei
                        de interes cinegetic și a habitatului acesteia
                        din cadrul unui fond cinegetic
    (1) Atribuirea în gestiune se realizează fără plată, prin încheierea unui contract de gestiune a fondului cinegetic între Administrator și gestionar (în continuare – contract de gestiune).
    (2) Contractul-tip de gestiune este aprobat de către Guvern.
    (3) Contractul de gestiune se încheie pe un termen de 15 ani, cu condiția elaborării de către gestionar a unui plan de amenajament cinegetic, care este aprobat de Administrator.
    (4) Contractul de gestiune se încheie în scopul recoltării vînatului, al protecției, menținerii şi reproducerii faunei de interes cinegetic din contul gestionarului.
    (5) Contractul de gestiune se încheie în următoarea ordine:
    a) cu gestionarul consacrat, în mod direct;
    b) cu instituţia de învăţămînt superior care oferă programe de studii ce conțin cinegetica ca disciplină, în mod direct – în cazul fondurilor cinegetice care nu au fost atribuite în gestiune în condițiile lit. a);
    c) cu societățile de vînători, selectate în bază de concurs – în cazul fondurilor cinegetice care nu au fost atribuite în gestiune în condițiile lit. a) și b).
    (6) La concursul indicat la alin. (5) lit. c) este admis participantul care întrunește următoarele cerințe:
    a)  este societate de vînători înregistrată în Republica Moldova;
    b) are cel puțin un angajat, specialist cu studii relevante în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, zoologiei sau ecologiei, care are experiență de management în domeniul cinegeticii de cel puțin un an;
    c) dispune de sediu pentru oficiu, cu adresă juridică, precum și de mijloace de comunicare;
    d) dispune de cel puțin o unitate de transport;
    e) dispune de tir  de tragere vînătoresc;
    f) pînă la semnarea contractului de gestiune, prezintă dovada, cu garanție bancară, a dispunerii de resurse financiare suficiente pentru executarea planului de amenajament cinegetic pe un termen de cel puțin 5 ani.
    (7) Mecanismul încheierii contractelor de gestiune indicate la alin. (5) lit. c) este stabilit de către Guvern.
    (8) În scopul asigurării reparării posibilului prejudiciu, cauzat în urma unei gestionări defectuoase, contractul de gestiune încheiat conform alin. (5) lit. c) intră în vigoare după gajarea tuturor bunurilor mobile și ipotecarea bunurilor imobiliare ale gestionarului, care să acopere condițiile contractuale pe perioada valabilității contractului respectiv.
    (9) Instituţiei de învăţămînt superior care oferă programe de studii ce conțin cinegetica ca disciplină i se poate atribui în gestiune fauna de interes cinegetic și habitatul acesteia din cadrul unui fond cinegetic, exclusiv în scop educațional sau de cercetare.
    (10) Atribuirea în gestiune se realizează în cel mult 90 de zile de la data constituirii fondului cinegetic ori de la data încetării, din orice motiv, a contractului de gestiune anterior.
    (11) Fondurile cinegetice pentru care nu sînt încheiate contracte de gestiune rămîn în responsabilitatea Administratorului pînă la solicitarea acestora.
    Articolul 9. Obligațiile gestionarului
    (1)  Obligațiile de bază ale beneficiarilor contractelor de gestiune sînt:
    a) să gestioneze fauna de interes cinegetic și habitatul acesteia din fondurile cinegetice respectînd prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, ale legislației naționale, precum şi condițiile contractuale;
    b) în procesul gestionării faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia, să aplice metode care nu periclitează biodiversitatea și nu conduc la distrugerea ori degradarea habitatului respectiv;
    c) să evalueze anual efectivele populațiilor speciilor de faună de interes cinegetic în conformitate cu reglementările Administratorului;
    d) să realizeze cotele de recoltare, aprobate de către Administrator, în scopul asigurării echilibrului ecologic;
    e) să realizeze măsurile necesare pentru asigurarea protecției și menținerii efectivelor populațiilor speciilor de faună de interes cinegetic, la nivelul şi conform structurii populaționale stabilite, precum și pentru asigurarea protecției habitatului speciilor respective;
    f) să asigure funcționalitatea construcțiilor, instalațiilor şi amenajărilor vînătorești, necesare protecției menținerii şi pazei faunei de interes cinegetic, precum şi a celor necesare practicării vînătorii;
    g) să prevină cauzarea daunelor culturilor agricole, fondului forestier şi animalelor domestice de fauna de interes cinegetic şi prin desfășurarea vînătorii;
    h) să prevină şi să combată bolile în rîndul faunei de interes cinegetic conform prevederilor legale;
    i) să gestioneze direct și cu bună credință fauna de interes cinegetic și  habitatul acesteia, fără a admite cesionarea sub orice formă a drepturilor și obligațiilor aferente gestiunii;
    j) în cazul încetării din orice motiv a contractului de gestiune, să transmită fauna de interes cinegetic și  habitatul acesteia într-o stare cel puțin corespunzătoare cu cea  de la data încheierii contractului de gestiune, cu excepția cazului cînd aceasta nu ține de culpa gestionarului;
    k) să demarcheze prin semne vizibile (borne) hotarele fondurilor cinegetice în cadrul cărora li s-a atribuit în gestiune fauna de interes cinegetic și habitatul acesteia.
    (2) Gestionarii sînt obligați să asigure gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia în temeiul unor studii de referință, precum și al planurilor de amenajament cinegetic, elaborate pentru fiecare fond cinegetic în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului de gestiune.
    (3)  Planul de amenajament cinegetic este elaborat de specialiști în domeniul cinegetic sau de persoana juridică acreditată în domeniul respectiv, precum și este aprobat de către Administrator.
    Articolul 10. Valorificarea vînatului
    (1) Vînatul dobîndit în limitele cotelor de recoltare aprobate de către Administrator este valorificat de către gestionar.
    (2) Vînatul rezultat în urma unor acțiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vînatul găsit mort și coarnele lepădate de cervide aparțin gestionarului.
    (3) Vînatul rezultat în urma unor acțiuni ilegale admise de gestionar cu vinovăție aparține Administratorului și este ridicat conform prevederilor legale.
    (4) Penatele şi iepurii dobîndiți cu încălcarea prevederilor Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic revine, în totalitate, în calitate de recompensă, persoanelor care au contribuit la depistarea şi documentarea cazurilor respective.
    (5) Animalele copitate din specii de faună de interes cinegetic dobîndite cu încălcarea Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic sînt predate organelor de urmărire penală în vederea efectuării expertizelor, iar după obținerea avizului permisiv al Agenției Naționale de Siguranță a Alimentelor sînt predate gestionarului.
    Articolul 11. Despăgubiri pentru daunele cauzate de
                          fauna de interes cinegetic
    (1) Normele privind protecția culturilor agricole, fondului forestier şi animalelor domestice împotriva cauzării daunelor de fauna de interes cinegetic şi modul de reparare a prejudiciilor sînt aprobate de către Guvern.
    (2) Gestionarii sînt responsabili de repararea prejudiciului cauzat de fauna de interes cinegetic, cu excepția cazurilor stabilite de legislație. 
    (3) Gestionarii sînt responsabili de repararea prejudiciului cauzat în timpul vînătorii, cu dreptul de a înainta o acțiune în regres persoanelor care se fac responsabile de producerea daunei.
    (4) Cuantumul prejudiciului se stabilește în baza unui act constatator, la cererea persoanei păgubite, depusă la primăria din localitate în termen de 5 zile de la producerea pagubei, de către o comisie compusă din reprezentantul administrației publice locale, împuternicitul gestionarului şi persoana păgubită.
    (5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului în urma citării, constatarea şi stabilirea cuantumului prejudiciului se va efectua de către reprezentantul administrației publice locale şi persoana păgubită, în prezența a doi martori.
    Articolul 12. Drepturile și obligațiile deținătorilor terenurilor
                          cuprinse de un fond cinegetic
    (1) Deținătorii terenurilor cuprinse de un fond cinegetic sînt obligați să permită desfășurarea vînătorii și a altor activități cinegetice dacă activitățile respective nu dăunează folosinței de bază a terenurilor.
    (2) La solicitarea proprietarilor, în temeiul unei notificări care produce efecte după 15 zile din momentul depunerii, pe terenurile agricole cu plantații multianuale prelucrate poate fi oprită practicarea vînătorii de către Administrator. În acest caz, terenurile respective sînt considerate zone de liniște, iar deținătorii acestora sînt obligați să ia măsurile de protecție prevăzute de legislația în domeniul cinegeticii și al protecției mediului înconjurător. Deținătorii terenurilor private pe care este oprită practicarea vînătorii nu pot beneficia de repararea prejudiciului cauzat de fauna sălbatică.
    (3) Pentru a nu afecta folosinţa de bază a terenurilor, gestionarii au obligaţia de a coordona cu deținătorii terenurilor agricole cuprinse de fondurile cinegetice amplasarea instalaţiilor vînătoreşti temporare.
    Articolul 13. Cerințele de bază privind organizarea
                          unui fond cinegetic
    (1) Gestionarea unui fond cinegetic este realizată prin metode care nu dăunează faunei și mediului înconjurător, sănătății persoanelor și bunurilor.
    (2) Gestionarea fondului cinegetic trebuie să asigure:
    a) folosirea rațională și continuă a faunei de interes cinegetic, în condițiile conservării biodiversității și protecției mediului înconjurător;
    b) protecția drepturilor și intereselor vînătorilor și ale gestionarilor;
    c) respectarea drepturilor și intereselor legitime ale producătorilor agricoli;      
    d) păstrarea, respectarea și promovarea tradițiilor naționale de vînătoare.
    Articolul 14. Amenajarea fondului cinegetic
    (1) Amenajarea unui fond cinegetic are următoarele obiective:
    a) delimitarea și marcarea pe teren a hotarelor fondului cinegetic, ca unitate de gestionare durabilă a Fondului cinegetic național;
    b) stabilirea suprafeței productive cinegetice din fondul respectiv,
    с) stabilirea destinației și categoriei de folosință ale terenurilor cuprinse de fondul cinegetic;
    d) evaluarea productivității fondului cinegetic;
    e) asigurarea unui regim cinegetic optim pentru protecția și folosirea rațională a faunei de interes cinegetic.
    (2) Instrucțiunile metodologice privind amenajarea fondului cinegetic sînt elaborate și aprobate de către Administrator.
    (3) Amenajarea fondului cinegetic este realizată de către gestionar, conform planului de amenajament cinegetic elaborat în condițiile art. 9 alin. (3).
    Articolul 15. Protecția faunei de interes cinegetic
                          și a habitatului acesteia
    (1) Protecția faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia se efectuează în scopul menținerii și reproducerii faunei respective, prin elaborarea și realizarea unor programe speciale care să prevadă măsuri de protecție a faunei de interes cinegetic și habitatului acesteia, precum şi prin controlul respectării Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic.
    (2) Protecția faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia se pune în sarcina Administratorului, organelor competente și a gestionarilor, conform atribuțiilor stabilite de legislație.
    Articolul 16. Controlul de stat în domeniul protecției şi
                          folosirii  faunei de interes cinegetic
                          și a habitatului acesteia
    (1) Controlul de stat privind protecția și folosirea faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia, precum şi supravegherea privind respectarea prevederilor prezentei legi sînt exercitate de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
    (2) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii de mediu sînt în drept:
    a) să controleze şi să supravegheze respectarea normelor, regulilor, termenelor stabilite de legislație, precum şi a altor prevederi referitoare la protecția şi folosirea faunei de interes cinegetic;
    b) să controleze corectitudinea şi oportunitatea elaborării şi realizării măsurilor pentru păstrarea habitatului, a condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a faunei sălbatice;
    c) să verifice carnetele de vînător, permisele de vînătoare (foile/fișele pentru recoltare, autorizațiile de a vîna animale sălbatice copitate), permisele de armă,  pașapoartele cîinilor de vînătoare – în cazul persoanelor care se află în fondurile cinegetice şi/sau pe drumurile publice, însoțite de cîini de vînătoare, deținînd arme, dispozitive de capturare sau producție de vînat;
    d) să controleze gențile, armele, munițiile, producția de vînat şi mijloacele de transport ale persoanelor aflate în fondurile cinegetice, precum și actele ce stabilesc identitatea acestora, iar în lipsa actelor sau în cazul refuzului de a le prezenta – să aducă persoanele respective la cel mai apropiat sector de poliție sau la autoritatea administrației publice locale pentru stabilirea identității;
    e) să întocmească procese-verbale în cazul încălcării prevederilor prezentei legi și ale altor acte normative privind protecția şi folosirea faunei de interes cinegetic și habitatului acesteia;
    f) să ridice de la persoanele care nu au respectat perioadele de vînătoare sau au încălcat Regulile de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic armele, alte dispozitive de vînătoare, producția de vînat, mijloacele de transport, dacă acestea au fost folosite la desfășurarea ilicită a vînătorii, precum şi carnetele de vînător; să rețină persoanele respective, în modul stabilit de legislație;
    g) să dispună sistarea lucrărilor dacă, la desfășurarea acestora, în urma efectuării controlului de stat, au fost constatate încălcări grave ale legislației privind protecția şi folosirea resurselor regnului animal, protecția habitatelor acestuia, a condițiilor de reproducere şi căilor de migrație a animalelor, conform procedurii de control prevăzute de Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător;
    h) să transmită societății de vînători materialele privind acțiunile de braconaj săvîrșite de membrii acesteia, pentru luarea măsurilor corespunzătoare conform statutului societății respective.
    Articolul 17. Inspectorul voluntar de mediu
    (1) În scopul implicării cetățenilor în asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia, pe lîngă Inspectoratul pentru Protecția Mediului se instituie Corpul inspectorilor voluntari de mediu.
    (2) Drepturile și obligațiile inspectorilor voluntari de mediu sînt stabilite în Regulamentul inspectorului voluntar de mediu, aprobat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
    Articolul 18. Organizarea pazei și protecției faunei
                         de interes cinegetic  și a habitatului
                         acesteia de către gestionari
    (1) Gestionarii au obligația de a asigura paza și protecția faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia prin intermediul cinegeticienilor, paznicilor de vînătoare (angajați sau voluntari), inspectorilor voluntari de mediu și altor angajați cu atribuții în acest sens.
    (2) În exercitarea atribuțiilor, persoanele indicate la alin. (1)  sînt în drept:
    a) să poarte echipament și armă de foc în condițiile legii;
    b) să folosească și să aplice arma de foc conform legislației;
    c) să verifice permisele de vînătoare (foile/fișele pentru recoltare, autorizațiile de a vîna animale sălbatice copitate), precum și corespunderea vînatului dobîndit cu actele menționate.
    (3)  În cazul depistării încălcărilor prevederilor prezentei legi, persoanele indicate la alin. (1) întreprind acțiuni de documentare, sesizează organele competente și, în decurs de cel mult 3 zile, transmit materialele aferente organelor respective.
    (4) Fiecare fond cinegetic trebuie se dispună de cel puțin un paznic de vînătoare.
    Articolul 19. Cotele de recoltare a vînatului și
                          combaterea prădătorilor dăunători
    (1) În scopul conservării diversității faunei de interes cinegetic se vînează în limitele cotelor de recoltare aprobate de către Administrator, cu excepția ciorilor grive, coțofenelor, vulpilor și șacalilor, precum și a cîinilor și pisicilor sălbăticite sau hoinare, care sînt vînate fără obligația de a plăti despăgubiri pentru vînarea acestora, conform Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic.
    (2) Se consideră cîini/pisici sălbăticite sau hoinare cîinii/pisicile care nu poartă jujeu ori semne de identificare și care se află fără stăpîn în fondurile cinegetice.
    Articolul 20. Crescătoriile de animale din specii
                         de faună de interes cinegetic
    (1) Pentru protecția și înmulțirea unor specii de faună de interes cinegetic pot fi înființate, cu aprobarea autorității administrative centrale abilitate cu protecția mediului înconjurător, crescătorii de animale din specii de faună de interes cinegetic (crescătorii de vînat), destinate populării/repopulării fondurilor genetice sau pentru împrospătare de sînge. În cadrul crescătoriilor respective este asigurată, prin intermediul unor tehnologii adecvate de creștere, păstrarea caracterului sălbatic al exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic și adaptarea acestora la condițiile de viață ale mediului natural.
    (2) Înființarea crescătoriilor de vînat a căror producție este destinată exclusiv consumului se aprobă de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător, conform prevederilor legislației.
    Articolul 21. Popularea și repopularea fondurilor
                         cinegetice cu exemplare din specii
                         de faună de interes cinegetic
    (1) Popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii noi, care nu se atestă în fondurile cinegetice din țară, se realizează în temeiul unor studii de referință, după aprobarea autorității administrative centrale abilitate cu protecția mediului înconjurător și cu avizul institutului de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii.
    (2) Capturarea vînatului viu în scopul repopulării unui fond cinegetic este admisă, în limitele cotelor de recoltare aprobate anual, prin metode care exclud traumatizarea exemplarului capturat și doar sub supravegherea personalului specializat.
    (3) Capturarea vînatului în scop educațional, de cercetare științifică și în scopul repopulării se poate efectua, în perioadele în care vînătoarea este interzisă sau asupra speciilor de faună sălbatică protejate de stat, cu acordul autorității administrative centrale abilitate cu protecția mediului înconjurător, condiționat de eliberarea exemplarelor capturate sau repopularea unui fond cinegetic cu acestea, după caz.
    (4) Repopularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de fauna de interes cinegetic, reproduse în crescătoriile de vînat, se realizează cu acordul Administratorului.
    Articolul 22. Interdicții în scopul protecției
                         și al gestionării durabile a faunei
                         de interes cinegetic și a habitatului
                         acesteia
    (1) În scopul protecției și al gestionării durabile  a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia, sînt interzise:
    a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau din crescătoriile de vînat a căror producție este destinată exclusiv consumului;
    b) tulburarea nejustificată a liniștii faunei de interes cinegetic, în special în perioadele de reproducere și în cele de creștere a puilor;
    c) ținerea în captivitate a exemplarelor din specii de faună sălbatică fără autorizarea autorității administrative centrale abilitate cu protecția mediului înconjurător;
    d) distrugerea sau deteriorarea construcțiilor, instalațiilor şi amenajărilor vînătorești, a panourilor informative și a culturilor agricole destinate faunei de interes cinegetic;
    e) însoțirea turmelor și cirezilor, aflate în fondurile cinegetice, de mai mult de un cîine, care trebuie să poarte jujeu;
    f) distrugerea sau sustragerea hranei destinate faunei de interes cinegetic;
    g) incendierea vegetației, inclusiv a stufului, tufărișurilor, miriștilor etc.
    h) deteriorarea cuiburilor de păsări sălbatice sau culegerea ouălor acestora;
    i) însușirea, fără acordul gestionarului, a exemplarelor din specii de interes cinegetic găsite moarte, accidentate sau bolnave, a puilor acestora  și a coarnelor lepădate de cervide;
    j) depozitarea pe terenuri și/sau utilizarea unor substanțe pentru combaterea dăunătorilor și bolilor culturilor agricole și silvice, care sînt toxice pentru fauna sălbatică, fără luarea măsurilor necesare de protecție;
    k) exportul neautorizat de exemplare vii din specii de faună de interes cinegetic, al părților și derivatelor din acestea, precum și al trofeelor de vînat, inclusiv al celor medaliabile;
    l) producerea, procurarea, comercializarea, deținerea și folosirea capcanelor care nu sînt autorizate de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător;
    m) urmărirea, în cuprinsul altui fond cinegetic, a vînatului rănit, fără acordul gestionarului fondului respectiv, precum și traversarea altui fond cinegetic fără a avea arma de vînătoare închisă în toc;
    n) lăsarea în libertate a animalelor domestice în scopul sălbăticirii;
    o) desfășurarea vînătorii mai devreme de o oră pînă la răsăritul soarelui şi după o oră de la asfinţitul acestuia;
    p) practicarea vînătorii în zonele cu protecție integrală din cadrul ariilor naturale protejate, precum și în crescătoriile de vînat;
    q) practicarea vînătorii în rezervațiile naturale la speciile care fac obiectul protecției în cadrul unei arii naturale protejate, precum și reglementarea numerică a populațiilor păsărilor de apă migratoare în ariile de protecţie specială avifaunistică;
    r) folosirea maşinilor şi agregatelor, în timpul efectuării lucrărilor agricole,  care nu sînt echipate cu dispozitive pentru sperierea faunei sălbatice; efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia terenului spre centru;
    s) desfășurarea vînătorii cu încălcarea Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;
    t) capturarea sau dobîndirea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, al aparatelor laser, al dispozitivelor optice/optice electronice instalate pe arme, al camerelor de termoviziune, al oglinzilor, al obiectelor orbitoare și altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, a ieterelor, a laţurilor, a fileurilor, a curselor și a capcanelor care nu sînt autorizate; gonirea pe crustă de gheaţă, prin zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea  vizuinilor;
    u) depășirea cotelor de recoltare aprobate;
    v) aflarea în fondurile cinegetice a cîinilor de orice rasă fără botniță sau fără zgardă, cu excepția cazului în care aceștia sînt antrenați la desfășurarea vînătorii sau sînt dresați.
    (2) În scopul desfășurării vînătorii în condiții de etică vînătorească și de protecție a faunei sălbatice, sînt interzise:
    a) depășirea numărului exemplarelor vînate, aprobat pentru a fi recoltate de un vînător pe durata unei zile de vînătoare;
    b) desfășurarea vînătorii în alt fond cinegetic decît cel în care vînătorul are permisiunea să vîneze;
    c) vînarea cerbilor, căpriorilor și/sau a mistreților cu utilizarea altor cartușe decît cele cu proiectile unice, ale căror mărimi sînt stabilite în Regulile de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;
    d) vînarea cerbilor, căpriorilor, muflonilor prin gonire sau cu cîini de vînătoare gonitori;
    e) vînarea păsărilor de apă la gurile formate pe suprafața apei înghețate, dacă suprafața liberă a apei nesituată la gurile respective este înghețată pe mai mult de 70%; vînarea puilor nezburători ai acestora;
    f) desfășurarea vînătorii cu cîini de alte rase decît cele admise conform Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;
    g) utilizarea în cadrul vînătorii a armelor necorespunzătoare speciei vînate, precum și a muniției neautorizate;
    h) vînarea iepurilor, fazanilor sau potîrnichilor în locurile amenajate pentru hrănirea acestora;
    i) comercializarea producției de vînat de către persoane fizice;
    j) urmărirea exemplarelor din specii de faună sălbatică și desfășurarea vînătorii din mijloacele de transport terestru sau aerian; desfășurarea vînătorii asupra păsărilor de apă din  şalupe, din bărci cu  motor, din alte  mijloace mecanice plutitoare în timpul mișcării mijloacelor respective pe apă;
    k) fabricarea, deținerea, comercializarea și utilizarea în cadrul vînătorii a alicelor cu diametru mai mare de 5 mm;
    l) hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în locuri aflate la o distanță mai mică de 1 km de hotarele ariilor naturale protejate de stat în care practicarea vînătorii este interzisă sau în cele ce nu sînt cuprinse de fondurile cinegetice;
    m) utilizarea armelor care nu sînt omologate sau recunoscute, în condițiile legii, pentru practicarea vînătorii;
    n) împiedicarea desfășurării vînătorii;
    o) dobîndirea exemplarelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii, de inundaţii, fiind hămesite, la  trecerea peste gheaţă, prin apă sau prin zăpadă  adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestante şi a celor cu făt;
    p) folosirea animalelor orbite sau mutilate ca apelanți.
    Articolul 23. Dreptul vînătorilor privind dobîndirea
                          vînatului
    (1) Dreptul privind dobîndirea vînatului se realizează de către vînători prin intermediul vînătorii.
    (2) Vînarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic este permisă în locurile, în perioadele și cu mijloacele stabilite conform prevederilor prezentei legi.
    (3) Regulile privind vînarea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic, precum și caracteristicile mijloacelor folosite în cadrul vînătorii se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător, coordonat cu Societatea vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova și autoritatea silvică centrală, și aprobat de către Guvern.  
    Articolul 24. Mijloacele folosite în cadrul vînătorii
    Vînătoarea este practicată prin intermediul:
    a) armelor de foc de vînătoare;
    b) păsărilor de pradă dresate;
    c) arcurilor de vînătoare.
    Articolul 25. Categoriile persoanelor care pot practica
                          vînătoarea
    (1) Vînătoarea poate fi practicată doar de către vînătorii titulari ai permiselor de armă, precum și ai carnetelor de vînător, care sînt vizate anual. Vînătoarea se desfășoară în temeiul permiselor de vînătoare eliberate de gestionar și în limita cotelor de recoltare aprobate.
    (2) Cetățenii străini care prezintă dovada deținerii calității de vînător în țara de origine pot practica vînătoarea numai în baza permiselor de vînătoare eliberate de gestionar și sub răspunderea personală a gestionarului.
    (3) Elevii/studenții din instituția de învățămînt care dispune de program de studii ce conține cinegetica ca disciplină pot participa la vînătoare, însă fără arme, fără a avea dreptul asupra trofeelor de vînat și doar în fondurile cinegetice atribuite în gestiune instituției respective.
    Articolul 26. Carnetul de vînător
    (1) Carnetul de vînător, de model tipizat, se eliberează solicitantului care a împlinit vîrsta de 18 ani, a efectuat un stagiu de cel puțin un an, a luat parte la o instruire practică într-un tir de tragere vînătoresc și a susținut examenul de vînător în fața unei comisii convocate de către Administrator, conform unui regulament elaborat și aprobat de acesta.
    (2) Comisia indicată la alin. (1) este formată din reprezentantul Administratorului, al Societății vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova, al autorității silvice centrale, al Ministerului Afacerilor Interne și al instituției de învățămînt superior care oferă programe de studii ce conțin cinegetica ca disciplină.
    (3) Examenele de vînător se organizează anual, la o dată stabilită de către Administrator. Chestionarele examenelor de vînător şi bibliografia aferentă sînt elaborate la propunerea Societății vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova de comun acord cu autoritatea silvică centrală.
    (4) Carnetul de vînător nu poate fi obținut, iar cel obținut se anulează, în cazul în care persoanele:
    a) nu sînt apte din punct de vedere medical sau psihologic;
    b) au calitatea de învinuit sau inculpat în cauze penale pentru fapte săvîrșite cu intenție;
    c) au fost condamnate şi au antecedente penale pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, inclusiv braconaj;
    d) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă la privațiune de libertate pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, săvîrșite cu intenție;
    e) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deținere sau, după caz, de port şi de folosire a armelor letale ori a armelor neletale, supuse autorizării;
    f)  au fost supuse răspunderii contravenționale pentru fapte calificate ca braconaj, dacă de la data săvîrșirii faptei au trecut mai puțin de trei ani.
    (5) Carnetele de vînător anulate sînt transmise Societății vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova pentru scoaterea din evidență a persoanelor care şi-au pierdut calitatea de vînător.
    Articolul 27. Formularele carnetelor de vînător
    (1) Formularele unice ale carnetelor de vînător, de model aprobat de către Administrator, sînt documente cu regim special, emise și înseriate de către asociația obștească de vînători de nivel național. Societatea vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova ține evidența unică a tuturor vînătorilor din țară.
    (2) Carnetele de vînător se pun la dispoziția societăților de vînători care le înmînează membrilor acestora, în condițiile stabilite de către Administrator.
    Articolul 28. Formularele permiselor de vînătoare
    Formularele permiselor individuale și ale celor colective de vînătoare sînt documente cu regim special, emise și înseriate de către gestionari, conform modelului și reglementarilor aprobate de către Administrator.
    Articolul 29.  Speciile de faună de interes cinegetic
                          și perioadele de vînătoare
    (1) Speciile de faună sălbatică la care este permisă vînătoarea și perioadele de vînătoare sînt stabilite în anexă.
    (2) În situații excepționale, motivate de conservarea diversității faunei și asigurarea echilibrului ecologic, Administratorul, cu consultarea institutului de cercetare care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii, a autorității silvice centrale și a Societății vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova, poate dispune restrîngerea sau extinderea perioadei de vînătoare pentru anumite fonduri cinegetice și/sau pentru anumite specii de faună de interes cinegetic, în cadrul unui sezon de vînătoare.
    Articolul 30.  Transportarea vînatului dobîndit
    (1) Vînatul dobîndit este transportat numai însoțit de actele legale care atestă  dobîndirea, prevăzute la art. 25 alin. (1), sau de alte acte care să demonstreze proveniența vînatului în condiții legale.
    (2) În afara perioadei de vînătoare, transportul vînatului este interzis, cu excepția celui transportat în scopul populării/repopulării și a celui congelat, destinat procesării, dobîndit în sezonul de vînătoare.
    Articolul 31. Răspunderea pentru încălcarea legislației
                          privind fondul cinegetic și protecția faunei
                          de interes cinegetic
    (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi privind fondul cinegetic și protecția faunei de interes cinegetic atrage răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
    (2) Bunurile care au servit sau care au fost destinate săvîrșirii infracțiunilor, inclusiv armele de foc și mijloacele de transport, precum și vînatul și trofeele de vînat, care fac obiectul infracțiunilor, se confiscă.
    (3) Aplicarea sancțiunilor conform alin. (1) și (2) nu absolvă persoana vinovată de repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite.
    (4) Mărimea despăgubirilor pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții se stabilește conform anexelor nr. 3, 4 și 6 la Legea regnului animal nr. 439/1995.
    Articolul 32. Despăgubirile pentru daunele cauzate
                          faunei de interes cinegetic
    (1) Despăgubirile pentru daunele cauzate fondului cinegetic se achită gestionarului.
    (2) Despăgubirile obținute de gestionari conform alin. (1) sînt utilizate și distribuite după cum urmează:
    – 50% din cuantumul despăgubirilor sînt utilizate de gestionar pentru gestionarea faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia;
    – 25% din cuantumul despăgubirilor se achită persoanelor care au contribuit la depistarea şi documentarea cazurilor respective;
    – 25% din cuantumul despăgubirilor se transferă Administratorului.
    Articolul 33. Suspendarea și încetarea contractului
                          de gestiune
    (1) Pentru încălcarea prevederilor contractelor de gestiune, precum și ale legislației privind vînătoarea și protecția faunei de interes cinegetic, autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător este în drept să decidă suspendarea sau retragerea dreptului de gestiune a faunei de interes cinegetic și a habitatului acesteia.
    (2) Gestionarul este obligat să repare prejudiciul cauzat din culpa acestuia faunei de interes cinegetic. Prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic constă în scăderea nivelului calitativ și/sau numeric al faunei respective și se calculează conform plăților de încasare pentru pagubele cauzate prevăzute de Legea regnului animal nr. 439/1995.
    (3) Beneficiarul contractului de gestiune astfel afectat este în drept să atace în instanța de judecată decizia privind suspendarea sau retragerea dreptului de gestiune dacă nu este de acord cu măsura aplicată.
    (4) După rezilierea contractului de gestiune, care a încetat din orice motive, gestionarul poartă răspundere totală pentru fondul cinegetic respectiv pînă la data transmiterii acestuia prin actul de predare-primire Administratorului.
    (5) La încheierea unui nou contract de gestiune, beneficiarul contractului de gestiune are drept de preemțiune dacă contractul anterior nu a fost reziliat din vina acestuia.
    Articolul 34 
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 24 de luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (2) Guvernul:
    a) în termen de 6 luni de la data adoptării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege;
    b) în termen de 24 de luni de la data adoptării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi, precum și va elabora şi va aproba actele normative necesare implementării acesteia.
    (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă anexa nr. 1 la Legea regnului animal nr. 439/1995.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                      Andrian CANDU

    Nr. 298. Chişinău, 30 noiembrie 2018.

    anexă