*HGO931/2013 Versiunea originala
ID intern unic:  379736
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 931
din  20.11.2013
pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la cerinţele de calitate a apelor subterane
Publicat : 29.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 276-280     art Nr : 1037
    În temeiul prevederilor art. 46 al Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

    PRIM-MINISTRU                                                                    Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul mediului                                                                     Gheorghe Şalaru

    Nr. 931. Chişinău, 20 noiembrie 2013.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.931
din 20 noiembrie 2013

REGULAMENT
cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    1. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabileşte atît cerinţele de calitate a apelor subterane, cît şi normele privind starea apelor subterane, obiectivele de gestionare ale acestora, precum şi normele privind modul de folosinţă şi protecţie a apelor subterane împotriva efectelor oricărui tip de poluare.
    2. Prezentul Regulament transpune parţial articolul 4 şi anexa V din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, precum şi Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 372 din 27 decembrie 2006.
    3. Prevederile prezentului Regulament se extind asupra organelor centrale de specialitate, autorităţilor administraţiei publice locale, proprietarilor de sisteme de alimentare cu apă şi consumatorilor de apă, întreprinderilor şi organizaţiilor care efectuează proiectarea, construcţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, organelor de stat care exercită controlul şi supravegherea în domeniul protecţiei apelor subterane, precum şi asupra persoanelor fizice şi juridice, activitatea cărora, în mod direct sau indirect, influenţează asupra cantităţii şi calităţii apelor subterane.
    4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
    acoperişul stratului acvifer – strat de roci impermeabile sau relativ impermeabile, extins în partea superioară a stratului (complexului) acvifer;
    cerinţă de calitate pentru apele subterane – valoarea exprimată prin concentraţia unui anumit poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apa subterană, care nu va depăşi normele admisibile, pentru a asigura protecţia sănătăţii omului şi a mediului;
    culcuşul stratului acvifer – strat de roci impermeabile sau relativ impermeabile, extins sub talpa stratului (complexului) acvifer;
    fîntînă arteziană/sondă arteziană – galerie minieră cilindrică verticală, forată în scoarţa terestră în scopul explorărilor hidrogeologice şi captării apelor subterane;
    nivelul fondului geochimic natural – concentraţia unei substanţe sau valoarea unui indicator într-un corp de apă subterană care corespunde absenţei de modificări antropice sau numai unor modificări minore, în raport cu condiţiile neperturbate;
    resursă disponibilă de apă subterană – rata medie anuală pe termen lung de realimentare a corpului de apă subterană minus rata anuală pe termen lung a debitului necesară pentru a atinge obiectivele de mediu a apelor de suprafaţă stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, pentru a evita orice modificare semnificativă a stării acestor ape şi pentru a evita orice deteriorare adusă ecosistemelor terestre asociate;
    starea bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, atunci cînd atît starea cantitativă, cît şi cea chimică sînt cel puţin bune;
    starea chimică bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, care îndeplineşte următoarele condiţii:
    1) compoziţia chimică a corpului de apă subterană este astfel încît concentraţia poluanţilor nu depăşeşte cerinţele de calitate stabilite pentru apele subterane, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament;
    2) compoziţia chimică a corpului de apă subterană este astfel încît concentraţiile poluanţilor nu conduc la nerealizarea obiectivelor de mediu prevăzute în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice pentru apele de suprafaţă asociate sau la diminuarea semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a corpurilor respective şi nici la deteriorarea semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană;
    3) modificările de conductivitate nu indică intruziuni saline sau de alt tip în corpul de apă subterană;
    starea cantitativă bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, atunci cînd nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încît rata anuală medie de captare pe termen lung să nu depăşească resursele de apă subterană disponibile;
    tendinţă ascendentă semnificativă şi durabilă – orice creştere semnificativă, din punct de vedere statistic şi al mediului, a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apele subterane, pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei.
Capitolul II
OBIECTIVELE DE GESTIONARE ŞI DE
MEDIU A APELOR SUBTERANE
    5. Obiectivele de gestionare a apelor subterane sînt:
    1) protecţia, îmbunătăţirea şi restabilirea corpurilor de apă subterană, asigurînd un echilibru între captările şi realimentarea apelor subterane cu scopul de a obţine o stare bună a apelor subterane, precum şi antrenarea tuturor măsurilor în vederea evitării epuizării rezervelor de apă subterană;
    2) prevenirea deteriorării stării chimice şi cantitative bune a corpurilor de apă subterană;
    3) prevenirea sau limitarea evacuării poluanţilor în apele subterane în vederea prevenirii deteriorării stării corpurilor de apă subterană şi monitorizarea calităţii şi cantităţii apelor subterane;
    4) inversarea oricărei tendinţe de creştere, semnificativă şi durabilă, a nivelului concentraţiei poluanţilor parveniţi din diverse surse pentru a reduce în mod treptat poluarea apelor subterane.
    6. Obiectivele de mediu pentru apele subterane (inclusiv cele mai puţin stricte) şi termenele limită pentru atingerea acestora sînt indicate şi argumentate explicit în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
Capitolul III
STAREA CANTITATIVĂ ŞI CHIMICĂ A
APELOR SUBTERANE
Secţiunea 1
    Evaluarea stării chimice a apelor subterane
    7. Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului şi pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană.
    8. Pentru evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană, sînt utilizate:
    1) cerinţele de calitate pentru apele subterane, prezentate în anexa nr. 1 la prezentul Regulament;
    2) valorile de prag pentru poluanţi, grupurile de poluanţi şi indicatori ai poluării.
    9. Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de ape subterane este în stare chimică bună atunci cînd sînt îndeplinite următoarele condiţii:
    1) monitorizarea relevantă demonstrează că nu există nici un indiciu de poluare de natură antropogenă a corpului de apă subterană;
    2) valorile corespunzătoare cerinţelor de calitate a apelor subterane şi valorile de prag relevante, nu sînt depăşite în nici un punct de monitorizare a corpului de apă subterană; sau
    3) valoarea corespunzătoare unei cerinţe de calitate a apelor subterane sau valoarea de prag este depăşită în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, însă evaluarea stării chimice a apelor subterane confirmă că:
    a) concentraţiile de poluanţi care depăşesc cerinţele de calitate a apelor subterane sau valorile de prag nu sînt considerate ca prezentînd un risc semnificativ pentru mediu, ţinîndu-se cont de mărimea corpului de apă subterană afectat;
    b) capacitatea corpului de apă subterană sau a oricărui corp din grupul de corpuri de ape subterane de a fi utilizat de către om, nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare;
    10. Pentru a stabili dacă sînt îndeplinite condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, se întreprind următoarele acţiuni:
    1) se estimează suprafaţa pe care corpul de apă subterană are o medie aritmetică anuală a concentraţiei unui poluant mai mare decît cerinţele de calitate a apei subterane sau decît valoarea de prag;
    2) se evaluează:
    a) impactul poluanţilor asupra corpului de apă subterană;
    b) cantităţile şi concentraţiile poluanţilor care sînt transferaţi sau care pot fi transferaţi din corpul de apă subterană către apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;
    c) impactul probabil al cantităţilor şi concentraţiilor poluanţilor transferaţi către apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;
    d) riscul pe care îl prezintă poluanţii din corpul de apă subterană pentru calitatea apei captate sau care urmează să fie captată în scopul consumului uman;
    e) întinderea oricărei intruziuni saline sau de altă natură în corpul de apă subterană.
    11. În cazul în care un corp de apă subterană este clasificat ca avînd o stare chimică bună vor fi luate măsurile necesare, în conformitate cu programele de măsuri, care sînt parte componentă a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre şi utilizarea de către om a apelor subterane, pe partea corpului de apă subterană reprezentată de punctul sau punctele de control în care s-a depăşit valoarea corespunzătoare unei cerinţe de calitate pentru apele subterane sau a unei valori prag.
Secţiunea 2
Interpretarea şi prezentarea stării apelor
 subterane

    12. Starea chimică şi starea cantitativă a corpului de apă subterană sau a grupului de corpuri de apă subterană se prezintă pe hărţi de către autoritatea responsabilă de evaluarea stării chimice şi cantitative prevăzută în Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, cu ajutorul culorilor, în conformitate cu punctele 13 şi 14 din prezentul Regulament şi sînt incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
    13. Rezultatele obţinute din reţeaua de monitorizare pentru un corp sau un grup de corpuri de ape subterane sînt utilizate pentru a evalua starea cantitativă a corpului sau a grupului de corpuri respective. Evaluarea respectivă a stării cantitative a corpului de apă subterană se indică pe hartă prin următoarele culori:
    1) bună–verde;
    2) deteriorată–roşu.
    14. Rezultatele evaluării stării chimice a apelor subterane se indică pe hartă prin următoarele culori:
    1) bună–verde;
    2) mediocră–roşu.
    15. De asemenea, printr-un punct negru pe hartă se indică acele corpuri de apă subterană care sînt supuse unei tendinţe ascendente durabile şi bine definite a concentraţiei oricărui poluant care rezultă ca urmare a activităţii umane. Inversarea acestor tendinţe este indicată pe hartă printr-un punct albastru.
Capitolul IV
IDENTIFICAREA ŞI INVERSAREA TENDINŢELOR
CRESCĂTOARE SEMNIFICATIVE ŞI DURABILE
    16. Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului identifică tendinţele crescătoare semnificative şi durabile în toate corpurile de apă subterană caracterizate ca fiind la risc, ţinînd cont de următoarele cerinţe:
    1) programele de monitorizare a stării apelor subterane, stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, sînt concepute astfel încît să detecteze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile în concentraţiile poluanţilor identificaţi;
    2) procedura de identificare a tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile trebuie să se bazează pe următoarele elemente:
    a) frecvenţele şi punctele de monitorizare sînt alese astfel încît să fie suficiente pentru a furniza informaţiile necesare privind garantarea că aceste tendinţe crescătoare pot fi deosebite de variaţiile naturale, la un nivel corespunzător de încredere şi precizie şi pentru a permite identificarea în timp util a acestor tendinţe crescătoare, astfel încît să se poată pune în aplicare măsuri pentru a preveni sau cel puţin a atenua pe cît posibil schimbările dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane, precum şi pentru a ţine seama de caracteristicile fizice si chimice variabile în timp ale corpului de apă subterană;
    b) evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendinţelor în punctele de monitorizare individuale pe baza seriilor de timp;
    c) pentru a evita erori în identificarea tendinţelor, toate măsurătorile sub limita de cuantificare sînt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu excepţia totalului pesticidelor.
    17. Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului implementează măsurile necesare privind inversarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile identificate, reieşind din următoarele:
        1) nivelul de pornire pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile corespunde unei concentraţii a poluantului care este egală cu 75% din valoarea cerinţelor de calitate sau din valoarea de prag pentru parametrul respectiv, stabilite în conformitate cu capitolul III din prezentul Regulament, cu excepţia cazului în care:
    a) este necesar un nivel de pornire anterior pentru ca măsurile de inversare a tendinţelor să prevină cît mai eficient economic sau cel puţin să atenueze pe cît posibil orice schimbări dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, ale calităţii apelor subterane;
    b) un nivel de pornire diferit este justificat atunci cînd limita de detecţie nu permite să se stabilească existenţa unei tendinţe la 75% din valorile cerinţelor de calitate sau valorilor de prag pentru parametrii respectivi; sau
    c) rata creşterii şi reversibilitatea tendinţei sînt astfel încît un nivel de bază ulterior pentru măsurile de inversare a tendinţei ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod sau cel puţin atenuarea în măsura posibilului a oricăror schimbări dăunătoare, semnificative din punct de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane;
    2) odată stabilit un nivel de pornire pentru inversarea tendinţei într-un corp de apă subterană caracterizat la risc, acesta nu se va mai modifica pentru o perioadă de 6 ani, care corespunde cu perioada de revizuire a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.
Capitolul V
CERINŢE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE
Secţiunea 1
Cerinţele de calitate a apelor subterane
    18. Cerinţele de calitate a apelor subterane, necesare pentru evaluarea stării chimice a acestora, sînt prezentate în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    19. Cerinţele de calitate pentru apele potabile naturale, minerale naturale potabile şi minerale naturale medicinale, astfel încît consumul şi utilizarea lor să nu pericliteze sănătatea populaţiei, precum condiţiile şi regulile de exploatare a acestora sînt stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.
Secţiunea 2
Valorile de prag pentru poluanţii şi indicatorii
de poluare ai apelor subterane
    20. Valorile de prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi indicatorii de poluare care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind sub riscul de a nu avea o stare chimică bună şi se publică în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
    21. Valorile de prag se stabilesc astfel încît, în cazul în care ele sînt depăşite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane să nu fie îndeplinite.
    22. Lista valorilor de prag se va modifica atunci cînd informaţiile noi despre poluanţi, grupuri de poluanţi sau indicatori ai poluării arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare de prag pentru o nouă substanţă, că ar trebui să se modifice o valoare de prag existentă sau că o valoare de prag eliminată anterior de pe listă trebuie reintrodusă, pentru a proteja sănătatea oamenilor şi mediul. Valorile de prag pot fi eliminate de pe listă atunci cînd corpul de apă subterană în cauză nu mai este expus riscului din partea poluanţilor, a grupurilor de poluanţi sau a indicatorilor corespunzători ai poluării. Orice modificare de acest fel a listei valorilor de prag se semnalează în cadrul revizuirii planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
    23. Determinarea valorilor de prag se bazează pe:
    1) extinderea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;
    2) legătura cu tipul de folosinţă a apelor subterane;
    3) toţi poluanţii care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse la risc;
    4) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informaţiile despre nivelurile fondului geochimic natural şi bilanţul apei.
    24. La determinarea valorilor de prag se va ţine cont, de asemenea, de originea poluanţilor, eventuala lor prezenţă naturală, toxicologia şi tendinţa de dispersie, persistenţa şi potenţialul de bioacumulare a acestor poluanţi şi se axează pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calităţii datelor, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile fondului geochimic pentru substanţele care pot să apară atît natural, cît şi ca urmare a activităţilor umane.
    25. De fiecare dată cînd, din cauze hidrogeologice naturale, se înregistrează niveluri ridicate ale fondului geochimic pentru substanţe sau ioni ori indicatori ai acestora, aceste niveluri ale fondului geochimic natural din corpul de apă subterană în cauză sînt luate în considerare atunci cînd se stabilesc valorile de prag.
    26. În cazul în care pentru un anumit corp de apă subterană, se consideră că cerinţele de calitate a apelor subterane pot împiedica realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de ape de suprafaţă asociate sau ar putea determina o reducere semnificativă a calităţii ecologice ori chimice a unor astfel de corpuri de apă sau daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv, se stabilesc valori de prag mai stricte.
Secţiunea 3
Lista minimală a poluanţilor şi a indicatorilor
acestora de care
se va ţine cont la stabilirea
 valorilor de prag

    27. Substanţe sau ioni sau indicatori care pot fi prezenţi în corpurile de apă subterană în stare naturală şi/sau ca rezultat al activităţilor umane:
    Arseniu;
    Cadmiu;
    Plumb;
    Mercur;
    Amoniu;
    Cloruri;
    Sulfaţi;
    Fluor;
    Seleniu;
    Stronţiu.
    28. Substanţele sintetice artificiale sînt:
    Tricloretilena;
    Tetracloretilena;
    Benzen;
    Toluen;
    Etilbenzen;
    Xilen;
    Hidrocarburi poliaromatice, (substanţe toxice solubile de origine petrolieră).
Capitolul VI
EXPLOATAREA APELOR SUBTERANE
    29. Agenţii economici au dreptul să exploateze sursele de apă subterană doar în scopurile prevăzute de autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei eliberată conform legislaţiei în vigoare.
    30. Proiectarea sondelor arteziene se coordonează în mod obligatoriu cu Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile articolului 11 al Codului subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009.
    31. Lucrările de proiectare a sondelor arteziene, precum şi de lichidare a sondelor arteziene se efectuează de către agenţii economici care deţin licenţă pentru desfăşurarea acestui gen de activitate, în conformitate cu Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate.
    32. Proiectul pentru forarea sondelor arteziene cu volumul de extragere ce depăşeşte 1000 m3/24 ore, se elaborează reieşind din rezultatele cercetărilor hidrogeologice de evaluare a rezervelor de apă subterană, efectuate în conformitate cu programele de monitorizare a stării apelor subterane.
    33. Agenţii economici care exploatează apele subterane prin intermediul sondelor, trebuie să dispună de:
    1) documentaţia tehnică de proiect privind forarea sondei arteziene;
    2) proiectul aprobat al zonelor de protecţie sanitară;
    3) paşaportul sondei arteziene;
    4) autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei;
    5) autorizaţia sanitară de funcţionare.
    34. În cazul în care volumul de apă extras depăşeşte 1000 m3/24h, sau sînt extrase pentru îmbuteliere sau în scopuri curative (indiferent de volumul captat), suplimentar la documentele specificate la punctul 33 al prezentului Regulament, agenţii economici sînt obligaţi să deţină:
    1) raportul privind rezultatele lucrărilor de cercetare hidrogeologică, cu evaluarea rezervelor de apă subterană;
    2) procesul-verbal al Comisiei de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile privind aprobarea rezervelor de apă subterană;
    3) proiectul de exploatare a zăcămintelor de apă subterană, întocmit în corespundere cu cerinţele reglementărilor în vigoare;
    4) contractul privind atribuirea în folosinţă a sectorului de subsol, încheiat conform prevederilor Codului subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009;
    5) actul perimetrului minier.
    35. La finisarea lucrărilor de forare şi instalare a sondei arteziene, agentul economic care a executat lucrările este obligat să elibereze paşaportul sondei arteziene şi fişa de evidenţă a sondei arteziene, elaborate în conformitate cu anexele nr. 2 şi nr. 3 la prezentul Regulament.
    36. Persoanele fizice şi juridice, la balanţa căror se află sonda arteziană, prezintă în mod obligatoriu, Fondului de stat de informaţii privind subsolul din cadrul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale fişele de evidenţă a sondei arteziene, precum şi informaţia privind lichidarea sondelor arteziene, consemnată prin actul de lichidare a sondei arteziene, elaborat conform anexei nr. 4 la prezentul Regulament.
    37. Sondele de exploatare şi explorare, din care apa subterană izvorăşte la suprafaţă, se dotează cu instalaţii de închidere (robinete ş.a.) şi cu dispozitive de măsurare a presiunii manometrice.
    38. Proiectele de forare şi lichidare a sondelor arteziene se coordonează, în mod obligatoriu, cu Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile articolului 11 al Codului subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009.
    39. Se permite exploatarea zăcămintelor de apă subterană cu rezerve de apă aprobate de către Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile, pînă la expirarea termenului calculat de exploatare a prizelor de apă, care potrivit metodelor de calcul existente constituie 25-27 ani pentru apele subterane dulci şi 50 de ani pentru apele minerale naturale.
    40. Exploatarea surselor de ape subterane în funcţie de volumul rezervelor şi în baza schemelor tehnologice de exploatare, construirea instalaţiilor de captare, observările sistematice asupra debitului, nivelului, compoziţiei chimice şi proprietăţilor fizice ale apelor subterane, precum şi îndeplinirea măsurilor de protecţie sanitară a zăcămintelor de ape subterane, sondelor, izvoarelor, se pun în sarcina agenţilor economici, la balanţele cărora se află acestea.
    41. Agenţii economici care exploatează apele subterane prin intermediul unei singure sonde sau grup de sonde, sînt obligaţi ca la constatarea reducerii volumului de apă subterană să micşoreze cantitatea de apă subterană captată, iar în cazul exploatării zăcămintelor de apă subterană, să efectueze explorări hidrogeologice suplimentare cu scopul reevaluării rezervelor exploatabile de apă subterană.
Capitolul VII
PROTECŢIA APELOR SUBTERANE
    42. Protecţia apelor subterane include toate măsurile necesare pentru a preveni şi limita evacuarea de poluanţi în apele subterane, elimina consecinţele poluării şi epuizării lor, precum şi pentru a păstra starea ei naturală privind calitatea şi cantitatea. Măsurile menţionate sînt indicate în programele de măsuri care sînt parte componentă a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
    43. În vederea protecţiei, îmbunătăţirii, precum şi evitării diminuării rezervelor şi calităţii apelor subterane este necesară asigurarea:
    1) prevenirii agravării stării apelor subterane prin împiedicarea pătrunderii poluanţilor parveniţi din diverse surse întîmplătoare sau intenţionate;
    2) respectării normelor ecologice-sanitare, regulilor de exploatare şi creare a zonelor de protecţie sanitară a obiectelor prin intermediul cărora se exploatează apele subterane (sonde sau grupuri de sonde) şi respectarea regimului lor;
    3) controlului privind folosirea raţională a apelor subterane în vederea evitării epuizării şi poluării lor.
    44. Pentru toate sondele arteziene, indiferent de scopul utilizării lor, deţinătorii sau administratorii acestora sînt obligaţi să amenajeze zone de protecţie sanitară, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă.
    45. În proiectele privind construcţiile industriale, este necesar să se prevadă măsuri de protecţie ce ar exclude orice influenţă negativă asupra mediului, inclusiv asupra apelor subterane.
    46. Se interzice lăsarea deschisă a gurilor sondelor de explorare minieră, prospectare şi de foraj structural, indiferent de straturile acvifere care au fost deschise prin aceste sonde. Astfel de sonde se supun lichidării obligatorii cu efectuarea lucrărilor de tamponare care asigură izolarea straturilor acvifere deschise.
    47. Sondele păstrate pentru efectuarea observărilor de regim, precum şi cele de rezervă, se utilează conform destinaţiei.
    48. Partea superioară a instalaţiei de captare, executată deasupra sondei, se separă de rezervorul de exploatare, pentru a asigura posibilitatea executării lucrărilor de reparaţie.
    49. Pentru fiecare sursă se construieşte un pavilion deasupra instalaţiei de captare, pentru a proteja partea superioară a instalaţiei de acţiunea factorilor externi şi a nu permite accesul persoanelor străine la gura sursei.
    50. Proiectarea obiectelor (gunoişti, staţii de alimentare auto, cimitire pentru înhumarea animalelor) ce prezintă o sursă de poluare reală, este coordonată cu Inspectoratul Ecologic de Stat.
Capitolul VIII
RESPONSABILITĂŢI
    51. Persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, care exploatează apele subterane, activitatea cărora influenţează direct sau indirect starea acestora, într-un mod negativ, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia civilă, contravenţională sau penală.
    52. Controlul de stat asupra folosirii raţionale şi protecţiei apelor subterane se efectuează de către autorităţile administrative abilitate cu funcţii de control în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4