În temeiul art. 4 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 193-203, art. 413), Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    1. Se aprobă:
    1) Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața energiei electrice, conform anexei nr. 1;
    2) Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice, conform anexei nr. 2.
    2. Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 150-151, art. 1387) se modifică după cum urmează:
    1) clauza de emitere va avea următorul cuprins:
    „În temeiul art.17 din Legea nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.20, art.231), Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, nr.413) şi art.4 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, nr.415), Guvernul HOTĂRĂŞTE:”;
    2) în anexa nr. 2:
    a) punctul  4 se completează cu textul „ , precum și Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice, în cazul situațiilor excepționale declanșate pe piața energiei electrice”;
    b) la punctul  6, textul „pe piața gazelor naturale prevăzute în Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale” se substituie cu textul „pe piața energiei electrice și a gazelor naturale, stabilite în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și în Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.

    PRIM-MINISTRU                                                            Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul economiei
    și infrastructurii                                                                Chiril Gaburici
    Ministrul afacerilor interne                                              Alexandru Jizdan

    Nr. 149. Chişinău, 7 martie 2019.


    1. Regulamentul privind situațiile excepționale pe piaţa energiei electrice (în continuare – Regulament) creează cadrul juridic necesar pentru asigurarea  securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termen cît mai restrîns în cazul apariției unor situații excepționale pe piața energiei electrice (în continuare – situaţii excepţionale).
    2. Prezentul Regulament are următoarele obiective de bază:
    1) definirea situaţiilor excepţionale şi stabilirea de politici transparente şi nediscriminatorii privind siguranţa aprovizionării cu energie electrică, compatibile cu cerinţele pieţei energiei electrice;
    2) definirea rolului și a atribuțiilor autorităților publice de resort ale întreprinderilor electroenergetice, în special, ale operatorului sistemului de transport, ale operatorilor sistemelor de distribuție, ale producătorilor şi ale furnizorilor de energie electrică, precum şi coordonarea acțiunilor participanților la piața energiei electrice pe perioada situaţiilor excepționale;
    3) stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică (în continuare – riscuri);
    4) stabilirea criteriilor de identificare a consumatorilor finali în raport cu care, în limita posibilităților tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi furnizorii urmează să asigure prioritar aprovizionarea cu energie electrică, precum şi a consumatorilor finali în raport cu care poate fi aplicată măsura limitării sau a sistării aprovizionării cu energie electrică, în cazul apariției unei situații excepționale;
    5) stabilirea conţinutului Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, care trebuie să includă măsuri specifice ce necesită a fi puse în aplicare în cazul în care la nivel local, regional sau național consumatorii nu pot fi asigurați, parțial sau integral cu energie electrică din cauza apariţiei situațiilor excepționale;
    6) asigurarea funcționării corecte, continue şi, în condiţii de competivitate, a pieței interne a energiei electrice şi punerea în aplicare a unor proceduri nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securității aprovizionării cu energie electrică  în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;
    7) crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea securității aprovizionării cu energie electrică.
    3. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile definite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi noţiunile definite după cum urmează:
    contingenţă – defecțiune identificată sau care deja a avut loc la un element al sistemului electroenergetic în interiorul sau exteriorul ariei de responsabilitate a operatorului sistemului de transport,  inclusiv la elementele instalaţiilor electrice ale utilizatorilor de reţea şi ale reţelelor electrice de distribuţie considerate a fi importante de către operatorul sistemului de transport datorită impactului acestora asupra sistemului electroenergetic din punctul de
vedere al asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică şi al prestării serviciilor de sistem şi care sînt relevante în contextul asigurării securităţii operaţionale a rețelelor electrice de transport;
    contingenţă ordinară – ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de transport (o singură linie, o singură linie dublu circuit, un transformator, un autotransformator, o instalație de compensare conectată direct la reţelele electrice de transport, un grup generator conectat direct la reţelele electrice de transport);
    contingenţă de excepţie – ieşirea din funcţiune a unei bare colectoare la o staţie electrică sau ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de transport, cum ar fi o defecţiune de ordin comun cu pierderea a mai mult de: o linie electrică circuit simplu sau dublu, un singur transformator, un grup generator;
    contingenţă  de urgenţă – ieşirea simultană din funcţiune a mai multor elemente ale reţelelor electrice de transport, cum ar fi: două linii electrice independente, o substație de transport cu mai mult de o bară colectoare, un pilon  cu mai mult de două circuite, unul sau mai multe grupuri generatoare cu o putere totală ce depăşeşte valoarea maximă instantanee a devierii dintre producere şi consum în zonă sincronă, care este luată în considerare la dimensionarea rezervei de reglaj primar; 
    defecțiune în rețeaua de transport – orice tip de scurtcircuit (una, două şi trei faze, cu sau fără legătură cu pămîntul), un conductor rupt, circuitul întrerupt, sau o conexiune intermitentă, rezultînd într-o permanentă indisponibilitate a elementului reţelei electrice de transport afectate;
    securitatea sistemului electroenergetic – capacitate a sistemului electroenergetic de a face faţă unor perturbaţii bruşte, cum ar fi scurtcircuitele, sau pierderii neprevăzute a  unor elemente ale acestuia;
    securitatea operațională a sistemului electroenergetic –  capacitate a  sistemului electroenergetic de a menţine  situaţia  normală sau de a reveni la situaţia normală cît mai curînd posibil în cazul survenirii unei contingenţe, și care se caracterizează prin limite termice, constrîngeri de tensiune, curenţi de scurtcircuit, limite de frecvență și limite de stabilitate;
    siguranța exploatării rețelelor electrice – exploatare continuă a rețelelor electrice de transport sau a rețelelor electrice de distribuție în circumstanțe previzibile;
    situație excepțională în sectorul elecroenergetic – situație creată în sectorul electroenergetic ca rezultat  al unei avarii, calamități naturale, fenomen distructiv sau de alt caracter, care are drept consecință deteriorarea sau distrugerea infrastructurii sistemului electroenergetic, întreruperea aprovizionării cu energie electrică, crearea pagubelor materiale considerabile, afectarea activităților  economice și a condițiilor de viață ale populației din teritoriul afectat;
    situaţie excepţională pe piaţa energiei electrice – situație creată pe piața energiei electrice ca rezultat al unul dezechilibru major între cererea și oferta de energie electrică, ce pune în pericol alimentarea consumatorilor cu energie sau are ca efect creșteri bruște și semnificative de prețuri;
    situaţie normală de funcţionare a sistemului electroenergetic - situaţie în care sistemul electroenergetic, în pofida unor circumstanţe, se află într-o stare în care se menţin parametrii normali de funcţionare  şi starea sigură de funcţionare a sistemului electroenergetic;
    stabilitate statică – capacitate a sistemului electroenergetic de a ajunge într-o stare de regim permanent, identic cu regimul iniţial sau foarte aproape de acesta, în urma unei oarecare mici perturbaţii;      
    stabilitate tranzitorie – capacitate a sistemului electroenergetic de a reveni la o stare de funcţionare sincronă, după una sau mai multe perturbaţii majore;
    stare sigură de funcţionare  – stare de funcţionare în care sînt satisfăcute criteriile de stabilitate statică şi tranzitorii;
    parametri normali de funcţionare a sistemului electroenergetic – parametrii care respectă valorile-limită ale tensiunii, ale curenţilor şi ale frecvenţei stabilite în Normele tehnice ale reţelelor electrice, aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, precum şi în standardele naţionale de calitate aprobate de organismul naţional de standardizare;
    perturbaţie majoră – scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de transformare sau grupuri generatoare care determină abateri semnificative ale parametrilor de funcţionare a sistemului electroenergetic;
    plan de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic – plan elaborat de operatorul sistemului de transport, care conţine măsuri tehnice şi organizatorice necesare a fi realizate în vederea revenirii la starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic, după apariţia unor perturbații majore în sistemul electroenergetic sau după o cădere parţială sau totală a sistemului electroenergetic;
    vîrf de consum (vîrf de sarcină) – valoare maximă a sarcinii electrice înregistrată într-o perioadă de timp.
    4. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică este o competență partajată a întreprinderilor electroenergetice şi autorităţilor responsabile de buna funcţionare a acestui sector, conform competențelor instituționale/funcționale şi implică stabilirea şi monitorizarea implementării  măsurilor preventive și de urgenţă ce trebuie să fie puse în aplicare pentru prevenirea unor situații excepționale și, respectiv, în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale. În acest scop, Guvernul și operatorul sistemului de transport exercită atribuțiile stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică și promovează colaborarea bilaterală şi cea regională cu privire la asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică.
    5. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organul central de specialitate) are următoarele atribuții:
    1) efectuează evaluarea riscurilor în conformitate cu criteriile stabilite în Anexa la prezentul Regulament, pe baza informațiilor furnizate obligatoriu de către întreprinderile electroenergetice;
    2) elaborează, promovează şi monitorizează implementarea Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice;
    3) elaborează şi promovează Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice;
    4) asistă Guvernul la monitorizarea securității aprovizionării cu energie electrică la nivel național și elaborează raportul de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.
    6. Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul Regulament, organul central de specialitate colaborează cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE) și cu întreprinderile electroenergetice.
    7. Organul central de specialitate colaborează cu alte organe sau autorități ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu autoritățile administrației publice locale și cu întreprinderile electroenergetice în scopul prevenirii posibilelor întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică şi al limitării daunelor ce pot fi cauzate în cazul apariţiei unei situații excepționale.
    8.  În scopul asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică, organul central de specialitate va colabora cu operatorul sistemului de transport și cu autorităţile publice de resort din ţările vecine, în special în legătură cu:
    1) coordonarea măsurilor privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în situaţii excepţionale, stabilite în conformitate cu prezentul Regulament;
    2) dezvoltarea şi modernizarea interconexiunilor pentru asigurarea capacităţilor necesare în vederea asigurării securității aprovizionării cu energie electrică;
    3) identificarea condiţiilor şi a modalităţilor practice de acordare a asistenţei reciproce;
    4) schimbul de informații referitor la prevenirea şi/sau depășirea situațiilor excepționale.
    9. Gestionarea generală a situaţiilor excepţionale, inclusiv prin coordonarea măsurilor întreprinse de către organul central de specialitate, de către alte organe și autorități ale administrației publice centrale, de către alte autorități publice, de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorul sistemului de transport, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, precum și monitorizarea realizării măsurilor respective se efectuează de către Comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova (în continuare – Comisie), creată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
    10. Comisia își desfășoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv conform Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, prezentului Regulament, precum și în conformitate cu Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 (în continuare – Regulamentul Comisiei).
    11. Comisia are următoarele atribuţii:
    a) examinează, în termen de 12 ore, sesizările privind apariţia unei situaţii excepționale şi constată apariţia situaţiei excepţionale dacă se confirmă existenţa condiţiilor aferente;
    b) preia, în cazul constatării situaţiei excepţionale, atribuţiile privind gestionarea generală a situaţiei excepţionale, în special atribuţiile privind coordonarea acţiunilor care urmează să fie întreprinse, în conformitate cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, de către organul central de specialitate, de către alte organe și autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice;
    c) analizează caracterul, cauzele şi consecinţele situaţiilor excepţionale, eficacitatea măsurilor întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică şi pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi analizează alte informaţii relevante;
    d) adoptă decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu sînt stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, pentru lichidarea avariilor în sistemul electroenergetic şi pentru asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului;
    e) asigură informarea populației, prin intermediul mass-media, cu privire la cauzele şi proporţiile situaţiilor excepţionale, cu privire la măsurile întreprinse de întreprinderile electroenergetice şi autorităţile responsabile pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor acestora, pentru protecția populației și a teritoriului, pentru familiarizarea populației cu regulile de comportament în situații excepționale, precum şi cu privire la măsurile întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică;
    f) monitorizează realizarea de către întreprinderile electroenergetice, de către organul central de specialitate, de către alte organe sau autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice a măsurilor stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii  excepţionale pe piaţa energiei electrice în scopul prevenirii apariţiei de situaţii excepţionale, al sporirii gradului de protecţie al sistemului electroenergetic şi al asigurării aprovizionării consumatorilor cu energie electrică;
    g) exercită alte atribuții stabilite în prezentul Regulament și în Regulamentul Comisiei.
    12. Ținerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei se asigură de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
    13. Conform punctului 13 din anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001, în condiții de pericol, declanșare sau lichidare a consecințelor situațiilor excepționale, activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare în situații excepționale, format pe lîngă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
    14. Pentru reducerea numărului situaţiilor în care poate fi afectată securitatea aprovizionării cu energie electrică, precum şi pentru gestionarea eficientă a unei situaţii excepţionale atît în sectorul electroenergetic, cît și pe piața energiei electrice, organul central de specialitate elaborează și prezintă Guvernului spre aprobare Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice (în continuare – Plan de acţiuni).
    15. În vederea elaborării Planului de acţiuni, organul central de specialitate, în colaborare cu întreprinderile electroenergetice și în baza informațiilor furnizate de către acestea, efectuează o analiză amplă a situaţiei existente în sistemul electroenergetic, a situației pe piaţa energiei electrice şi pe pieţele energiei electrice regionale, totodată identificînd şi evaluînd riscurile conform principiilor stabilite în anexa la prezentul Regulament.
    16. La elaborarea Planului de acţiuni, organul central de specialitate colaborează, în special prin efectuarea schimbului de informaţii cu ANRE și participanții la piața energiei electrice. Planul de acțiuni este elaborat cu  asistenţa operatorului sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.
    17. Planul de acţiuni trebuie să reflecte soluţii pentru reducerea riscurilor, precum şi pentru restabilirea situaţiei normale de funcţionare a sistemului electroenergetic în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale, iar la elaborarea acestuia se vor respecta următoarele obiective:
    1) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor noi de producere a energiei electrice, astfel încît să fie asigurată diversificarea surselor energetice;
    2) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea reţelelor electrice de transport, inclusiv a interconexiunilor şi crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea şi funcţionarea sigură, fiabilă şi durabilă a sistemului electroenergetic;
    3) creşterea eficienţei energetice a sistemului electroenergetic, inclusiv prin facilitarea implementării unor procese şi echipamente de economisire a energiei electrice, consolidarea structurii de producţie publică şi reducerea ponderii de tehnologii mari consumatoare de energie electrică;
    4) reducerea efectelor pe termen lung a creșterii cererii de energie electrică;
    5) creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în cadrul aprovizionării cu energie electrică;
    6) menţinerea unui echilibru rezonabil între costurile investiţiilor în infrastructura sistemului electroenergetic şi avantajele pentru consumatorii finali;
    7) crearea de condiţii favorabile pentru a se asigura că cererea internă de energie electrică este satisfăcută, iar aprovizionarea cu energie electrică se efectuează în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă;
    8) crearea condiţiilor necesare pentru ca piaţa energiei electrice să fie funcţională şi competitivă;
    9) crearea premiselor necesare pentru integrarea pieţei energiei electrice în piaţa regională, consolidînd poziţia Republicii Moldova ca ţară de tranzit în domeniul energiei electrice.
    18. Planul de acţiuni trebuie să conţină date şi informaţii cu privire la:
    1)  evaluarea pieței energiei electrice şi a stării sistemului electroenergetic, cu utilizarea indicatorilor de concentrare/de performanță în acest sens;
    2) interconexiunile existente şi cele planificate a fi dezvoltate pentru diversificarea direcţiilor şi a surselor de energie necesare pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică; 
    3) rezultatele obţinute urmare a identificării şi evaluării riscurilor asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică şi cu privire la soluțiile propuse pentru depășirea acestora;
    4) rolul şi responsabilităţile autorităţilor de resort, ale operatorului sistemului de transport, ale altor întreprinderi electroenergetice, inclusiv obligaţiile de serviciu public impuse acestora, precum şi rolul şi responsabilităţile altor participanţi la piaţa energiei electrice în legătură cu prevenirea apariţiei situaţiilor excepţionale şi în cazul apariţiei acestora;
    5) măsurile preventive întreprinse pentru a evita apariţia situaţiilor excepţionale, inclusiv cele ce se referă la:
    a) dezvoltarea capacităţilor de producere, de transport şi/sau de distribuţie a energiei electrice;
    b) siguranța exploatării reţelelor electrice;
    c) sporirea flexibilităţii sistemului electroenergetic, a producerii energiei electrice, inclusiv a producerii energiei electrice din surse regenerabile, precum şi referitor la sporirea flexibilităţii importului energiei electrice atît din Est, cît şi din Vest;
    d) reducerea  cererii de energie electrică și  utilizarea surselor de rezervă de producere a energiei electrice în cazul dezechilibrelor dintre producție și consum, facilitarea şi utilizarea contractelor de furnizare întreruptibilă cu energie electrică;
    6) măsurile aferente menţinerii şi utilizării stocurilor de combustibil alternativ necesare pentru producerea energiei electrice în situaţii excepţionale, măsurile aferente  diversificării direcţiilor și surselor de aprovizionare cu combustibil alternativ utilizaţi pentru producerea energiei electrice;
    7) modul şi cazurile în care urmează să fie limitată sau chiar sistată livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori în cazul apariției situațiilor excepţionale;
    8) alte măsuri de urgenţă ce urmează a fi întreprinse în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;
    9) categoriile de consumatori în raport cu care, în cazul apariției situațiilor excepționale, vor fi întreprinse măsurile necesare pentru menținerea aprovizionării cu energie electrică, cu condiția existenței posibilităților tehnice şi cu respectarea prevederilor Normelor de amenajare a instalațiilor electrice;
    10) mecanismele care urmează să fie utilizate în cadrul colaborării cu ţările vecine sau cu alte ţări, inclusiv în contextul întocmirii și punerii în aplicare a planurilor comune de acțiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
    19. La identificarea şi elaborarea măsurilor ce urmează a fi incluse în planul de acțiuni, trebuie să se ia în considerare impactul economic, eficacitatea și eficiența acestora, impactul asupra funcționării pieței energiei electrice, precum şi impactul asupra mediului și consumatorilor de energie electrică. Astfel, se va acorda prioritate măsurilor preventive ce se bazează pe mecanisme de piață, care nu creează sarcini inutile, nerealizabile pentru întreprinderile electroenergetice şi care nu afectează în mod negativ modul de funcționare a pieței energiei electrice.
    20. La elaborarea Planului de acțiuni, în special în legătură cu măsurile care vizează infrastructura sistemului electroenergetic, vor fi luate în considerare planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de transport, pentru 10 ani, şi planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie,  pentru 3 ani.
    21. Planul de acţiuni trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi să asigure faptul că întreprinderile electroenergetice și consumatorii de energie electrică vor avea, în limitele posibilităţilor tehnice, suficient timp pentru a reacționa la situația excepțională ce a survenit pe piața energiei electrice.
    22.  La elaborarea Planului de acţiuni trebuie să se ţină cont de nivelurile de funcționare a sistemului electroenergetic, descrise în punctul 18 din anexa la prezentul Regulament, precum şi de faptul că în planul respectiv pot fi introduse măsuri care îndeplinesc următoarele condiţii:
    1) să nu fie introduse măsuri de restricționare a fluxurilor de energie electrică pe piaţa energiei electrice;
    2) să nu fie pusă în pericol sau să nu fie afectată în mod grav aprovizionarea cu energie electrică în țările vecine;
    3) să fie menţinute condiţiile de acordare a accesului la reţelele electrice pentru realizarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică, stabilite prin Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, în măsura posibilităţilor tehnice şi în limitele cerinţelor de siguranţă a sistemului electroenergetic.
    23. Planul de acţiuni se aprobă de către Guvern şi se plasează pe pagina web oficială a organului central de specialitate.
    24. În contextul prevederilor punctului 8, organul central de specialitate participă, în colaborare cu autorităţile de resort din țările vecine, la elaborarea de planurilor comune de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
    25. Planul de acţiuni se actualizează la fiecare doi ani, dacă împrejurările nu necesită o actualizare mai frecventă, și reflectă versiunea actualizată a evaluării riscurilor.
    26. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de Comisie la sesizarea unui operator al sistemului de transport, în modul stabilit în prezentul Regulament. Comisia poate fi sesizată pentru constatarea apariţiei unei situaţii excepţionale şi de organul central de specialitate. Sesizarea pe adresa Comisiei se depune prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
    27. În cazul în care un operator al sistemului de transport constată că există premise sau date concrete cu privire la apariția unor evenimente, din cele enumerate în Planul de acţiuni, acesta este obligat să sesizeze, în regim de urgență, Comisia şi să informeze organul central de specialitate, cu prezentarea întregului set de informații pe care le deţine cu privire la situația creată și la măsurile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor apărute.
    28. În cazul în care, la apariția situaţiei excepţionale, este necesară intervenţia imediată a operatorului sistemului de transport, a operatorului sistemului de distribuţie, operatorul de sistem respectiv urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea stării excepționale fără a aștepta confirmarea din partea Comisiei privind existența unei stării excepționale.
    29.  Comisia sesizată în conformitate cu punctul 26 este obligată să verifice, în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sînt îndeplinite condiţiile privind existenţa situaţiilor excepţionale şi, dacă acestea se confirmă, constată existenţa situaţiei excepţionale.
    30. Dacă, după verificare, Comisia decide că în sectorul electroenergetic sau pe piaţa energiei electrice nu există situație excepțională, aceasta informează operatorul sistemului de transport respectiv și organul central de specialitate despre acest fapt, iar operatorii de sistem sînt obligaţi să revină imediat la activitatea în condiții normale de funcționare. 
    31. În cazul constatării de către Comisie a existenţei unei situaţii excepţionale, toate acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorii sistemelor de transport, de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice, precum şi acțiunile organului central de specialitate, ale altor autorităţi sau organe ale administraţiei publice centrale, ale altor autorităţi publice în legătură cu apariția unei situației excepţionale, se coordonează de către Comisie în conformitate cu prezentul Regulament și Planul de acțiuni.
    32. În cazul în care situația excepțională a fost soluționată prin intervenția promptă a operatorului sistemului de transport și a altor întreprinderi electroenergetice sau a participanților la piața de energie electrică, Comisia constată evenimentul și confirmă măsurile întreprinse.
    33.  Operatorul sistemului de transport responsabil anunţă imediat producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorii în legătură cu apariţia situaţiilor excepţionale şi dispune, în funcţie de situaţie, întreprinderea măsurilor stabilite în Planul de acţiuni, precum și a măsurilor stabilite prin deciziile Comisiei.
    34. Organele şi autoritățile administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice sînt obligate să întreprindă măsurile stabilite în Planul de acțiuni, precum și să îndeplinească deciziile Comisiei. La necesitate, Comisia solicită concursul autorităților administrației publice locale, al căror teritoriu este afectat de situația excepțională, pentru lichidarea consecințelor unei situații excepționale și revenirea la situația normală de funcționare a sistemului electroenergetic și a pieței energiei electrice.
    35. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, Planul de acţiuni este documentul operativ de lucru al Comisiei, precum şi al întreprinderilor electroenergetice, al altor participanţi la piaţa energiei electrice, al organului central de specialitate, al altor organe ale administraţiei publice centrale, precum şi al altor autorităţi publice.
    36. Pe perioada existenței situaţiei excepţionale, în conformitate cu prevederile punctului 11 subpunctul 4), Comisia adoptă, la necesitate, inclusiv în legătură cu lichidarea avariilor în sistemul electroenergetic şi în legătură cu asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului, decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu sînt stabilite în Planul de acţiuni.
    37. În conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (11) din Legea nr. 107/ 2016, măsurile întreprinse de părţile implicate în conformitate cu Planul de acţiuni și în conformitate cu deciziile Comisiei sînt obligatorii şi prevalează în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile contractuale şi actele normative în domeniu.
    38. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de transport responsabil prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei și organului central de specialitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse de acesta, de alți operatori de sistem, de alte întreprinderi electroenergetice, precum şi de alţi participanţi la piaţa energiei electrice în conformitate cu Planul de acţiuni și deciziile Comisiei. Producătorii de energie electrică, operatorii de sistem, furnizorii, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sînt obligaţi să colaboreze cu operatorul sistemului de transport responsabil şi să îi prezinte  informaţiile solicitate.
    39. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, organele și autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autoritățile administrației publice locale prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei informații cu privire la măsurile întreprinse.
    40. Schimbul de informații dintre Comisie și organele și autoritățile administraţiei publice centrale, autoritățile publice, administrației publice locale și, respectiv, dintre Comisie și operatorul sistemului de transport responsabil se efectuează în conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale.
    41. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale consumatorii finali în raport cu care, potrivit Planului de acţiuni, pot fi aplicate măsurile de deconectare sau de limitare a livrării energiei electrice, au obligaţia să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranţa echipamentelor, a utilajelor şi a instalaţiilor lor şi, după caz, să treacă la utilizarea surselor de rezervă și de combustibil alternativ.
    42. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale, la necesitate, se va realiza suspendarea parțială sau totală a pieței de energie electrică conform mecanismelor de suspendare a pieței stabilite în baza cadrului de reglementare al ANRE.
    43. La dispariţia cauzelor care au determinat apariţia situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de transport responsabil este obligat să notifice imediat Comisia și organul central de specialitate în legătură cu aceasta. Comisia, în termen de cel mult 12 ore, verifică și, eventual constată încetarea situaţiei excepţionale şi notifică despre acest fapt operatorul sistemului de transport responsabil și organul central de specialitate.
    44.  După încetarea situaţiei excepţionale, operatorii  de sistem, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sînt obligaţi să revină imediat la activitatea în condiţii normale de funcționare.
    45. În cazul în care situaţia excepțională nu poate fi gestionată în modul corespunzător prin aplicarea măsurilor stabilite la nivel naţional, după informarea prealabilă a Comisiei, organul central de specialitate comunică acest fapt preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării Comunităţii Energetice, pentru a fi convocată o şedinţă a Grupului de coordonare în vederea examinării situaţiei şi, după caz, acordării asistenţei Republicii Moldova în legătură cu coordonarea măsurilor implementate pentru a face faţă situaţiei excepţionale.
    46. În conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, funcţia de monitorizare a securității aprovizionării cu energie electrică se asigură de către Guvern, prin intermediul organului central de specialitate, şi în cooperare cu ANRE.
    47. Monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică vizează  în special:  
    1) acoperirea balanţei dintre cerere şi ofertă pe piaţa energiei electrice;
    2) nivelul cererii prognozate de energie electrică şi sursele disponibile de acoperire a cererii;
    3) îndeplinirea măsurilor de acoperire a sarcinii de vîrf şi a deficitului în furnizarea energiei electrice în cazul în care unul sau mai mulţi furnizori nu sînt disponibili sau sînt în imposibilitate de a furniza cantităţile necesare de energie electrică, inclusiv în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;
    4) capacităţile suplimentare ale centralelor electrice, ale reţelelor electrice de transport, inclusiv ale interconexiunilor construite, aflate în construcţie sau planificate de a fi construite;
    5)  gradul de interconectare al sistemului electroenergetic cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine;
    6) calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor electrice, securitatea exploatării acestora;
    7) contractele noi de procurare a energiei electrice din import  pe termen lung şi scurt.
    48.  Organul central de specialitate urmează să întocmească un raport de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu respectare cerințelor stabilite la articolul 4 alineatul (3) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică.
    49. Întreprinderile electroenergetice sînt obligate să reflecte în rapoartele anuale de activitate  informaţii cu privire la măsurile întreprinse pentru a contribui la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică, situațiile excepționale care au avut loc pe parcursul anului, cauza apariției, durata, consecințele, precum și cu privire la măsurile aplicate.
    50. Întreprinderile electroenergetice sînt obligate să ofere organului central de specialitate, la cerere sau din proprie inițiativă, dacă identifică evenimente sau procese ce pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică, toate informațiile necesare îndeplinirii funcției de monitorizare a securității aprovizionării cu energie electrică.



    1. Securitatea aprovizionării  cu energie electrică este asociată cu posibilitatea producerii unor evenimente sau procese ce pot duce la apariţia de perturbări în funcţionarea normală a sistemului electroenergetic, care  afectează aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, inclusiv a organelor şi instituțiilor statului, a agenților economici, a altor consumatori noncasnici, precum şi a consumatorilor casnici, astfel fiind afectată securitatea economică a ţării.
    2. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este strîns legată de orice acţiune sau inacţiune a oricărui participant la piaţa energiei electrice: producător, operator al sistemului de transport sau de distribuţie, furnizor sau consumator de energie electrică şi depinde, fără a se limita, de următorii factori:
    1) securitatea sistemului electroenergetic;
    2) accesul la resursele energetice primare;
    3) răspunsul la cererea de  energie electrică (securitatea ofertei);
    4) securitatea transportului energiei electrice;
    5) securitatea distribuţiei energiei electrice;
    6)  securitatea furnizării energiei electrice;
    7) stabilitatea preţurilor pentru resursele energetice primare şi pentru energia electrică;
    8) securitatea plăţilor şi a veniturilor producătorilor, ale operatorilor de sistem, precum şi ale furnizorilor.
    3. În conformitate cu prezentul Regulament, securitatea aprovizionării cu energie electrică include capacitatea sistemului electroenergetic de a livra energie electrică la locurile de consum ale consumatorilor finali în condiții de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, transparență și la parametrii de  calitate prestabiliți.
    4. Este necesară asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung.
    5. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se referă la livrarea efectivă a energiei electrice și implică fiabilitatea operațională a sistemului electroenergetic în ansamblu și a elementelor acestuia, inclusiv capacitatea de a depăși disfuncționalitățile pe termen scurt ale elementelor sistemului electroenergetic.
    6. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se realizează cu ajutorul a trei elemente de bază: dezvoltarea capacităţii adecvate de producere, prestarea serviciilor de sistem şi asigurarea echilibrului între cerere și ofertă în mod continuu.
    7. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen lung se asigură cu ajutorul a trei elemente de bază: accesul la combustibilii primari, adecvanţa sistemului electroenergetic și adecvanţa pieței energiei electrice.
    8. Accesul la combustibilii primari reprezintă o condiţie-cheie pentru ca producătorii de energie electrică să dispună de posibilitatea reală de a alege în mod liber sursele de energie primară, la prețuri accesibile și în condiții de continuitate.
    9. Adecvanţa sistemului electroenergetic se definește ca fiind capacitatea de a satisface în permanentă cererile de putere și energie ale consumatorilor, luînd în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atît cele programate, cît și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat.
    10. Adecvanţa producerii energiei electrice vizează asigurarea unor capacităţi suficiente de producere a energiei electrice şi/sau a unor capacităţi suficiente şi sigure de import al energiei electrice, separat sau în combinație, pentru a satisface în permanență cererea, inclusiv cererea de vîrf. Este important de menționat faptul că potențialul de import trebuie să fie întotdeauna luat în considerare atunci cînd se analizează adecvanţa capacității de producere a energiei electrice, deoarece asigurarea în mod suficient doar a capacităţilor naţionale de producere a energiei electrice nu este o soluție fezabilă. Mai mult, luînd în considerare mărimea pieței energiei electrice din Republica Moldova şi posibilitatea dezvoltării piețelor regionale, asigurarea de capacitați suficiente de import al energiei electrice determină o integrare a pieței naționale într-o piață regională, cu avantajul creșterii dimensiunii pieței relevante.
    11. Adecvanţa rețelelor electrice vizează asigurarea disponibilităţii reţelelor electrice, inclusiv a interconexiunilor, pentru a satisface cererea de putere şi de energie electrică.
    12. Adecvanţa pieței energiei electrice vizează capacitatea pieței energiei electrice de a asigura şi facilita relațiile comerciale între producători, furnizori și consumatorii de energie electrică. Adecvanţa pieţei energiei electrice depinde în mod direct de realizarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 174/2017 cu privire la energetică și ale Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, care creează cadrul  corespunzător pentru funcționarea acesteia.
    13. Evenimentele sau procesele care pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică constituie riscuri asociate acesteia și pot fi structurate în patru  grupe principale, după cum urmează:
    1) riscuri tehnice generate de lipsa investiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi  renovarea  centralelor electrice şi a reţelelor electrice, inclusiv a interconexiunilor;
    2) riscuri economice generate de dezechilibrul dintre cererea şi oferta energiei electrice, care se datorează unor deficiențe conceptuale ale pieţei energiei electrice, unui număr insuficient de participanți la piață, instabilității preţurilor, lipsei de investiţii, instabilității şi nesiguranţei veniturilor participanţilor la piața energiei electrice etc.;
    3) riscuri politice ce decurg din tensiunile politice între ţări şi deficienţele sistemelor de reglementare sau de independență a reglementatorilor, care pot fi determinate și de presiunile exercitate de unii participanți la piața energiei electrice ce doresc să își asigure avantaje de monopol, de preţ, de cantitate şi de calitate  etc.;
    4) riscuri fizice şi de mediu ce pot decurge din conflicte armate, terorism, dezastre naturale, accidente, condiţii climaterice nefavorabile etc.
    14. Riscurile prezintă o serie de caracteristici generale:
    1) riscul este o realitate cu care se confruntă orice economie dependentă de resurse energetice externe, indiferent de gradul său de dezvoltare;
    2) orice participant la procesele şi circuitele economice, indiferent de anvergura activităţii sale, se confruntă cu anumite riscuri pe care trebuie să fie capabil să le gestioneze;
    3) odată ce se materializează, riscul poate produce pagube atît de natură economică, cît şi de natura financiară;
    4) riscul are o acţiune ireversibilă, în sensul în care efectele sale, odată produse, nu mai pot fi înlăturate decît cu măsuri şi cheltuieli suplimentare semnificative;
    5) riscul impune efectuarea analizei permanente la nivelul întreprinderilor electroenergetice și al participanților la piața de energie electrică, luarea măsurilor preventive şi alocarea mijloacelor necesare pentru prevenirea şi combaterea acestuia.      
    15. La identificarea şi evaluarea riscurilor este necesar de a lua în calcul dependenţele, interdependenţele şi interacţiunile de pe piețele energiei electrice naţionale şi regionale, dintre participanții la piață, dintre pieţe, dar şi dintre participanți, resurse şi pieţe. Aceste riscuri pot fi externe şi interne.
    16. Riscurile externe sînt:
    1) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din import pe una sau mai multe direcţii, din motive politice, economice sau fizice;
    2) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din importîn cazul apariţiei unor condiţii meteo extreme ce duc la majorare semnificativă a cererii de energie electrică în țările de origine sau de tranzit;
    3) sistarea furnizării gazelor naturale din import, care poate duce la stoparea sau limitarea producerii energiei electrice la centralele electrice locale.
    17. Riscurile interne sînt:
    1) sistarea furnizării energiei electrice de la centrala electrică amplasată pe malul stîng al Nistrului (SA „CERS Moldovenească”), din  motive politice, economice sau tehnice, din lipsă de combustibili etc.;
    2) apariţia defecţiunilor tehnice în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul stîng al Nistrului, prin care se transportă energia electrică de la SA „CERS Moldovenească”  şi de import din Ucraina;
    3) apariţia defecţiunilor în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul drept al Nistrului;
    4) defecţiuni în reţelele electrice de distribuţie, amplasate pe malul drept al Nistrului;
    5) sistarea livrării energiei electrice de la centralele electrice amplasate pe malul drept al Nistrului, din motive tehnice sau economice etc.;
    6) existența unor perturbări majore în sistemul electroenergetic, inclusiv rămînerea fără tensiune a unei zone sau a întregului sistem electroenergetic.
    18. În funcție  de situaţia creată în sistemul electroenergetic,  riscurile pot fi grupate în corespundere cu cele 5 niveluri ale stării de funcționare, și anume:
    1) starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic, care se caracterizează prin faptul că, în pofida unor eventuale circumstanţe nefavorabile, sistemul electroenergetic se află într-o stare sigură de funcţionare, în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se asigură aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică; 
    2)  situaţia N-1, care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcțiune ale reţelelor electrice de transport sînt capabile să facă faţă situației nou-create, fără a încălca limitele de siguranță operațională a sistemului electroenergetic şi fără a prejudicia aprovizionarea cu energie electrică. Situația N-1 se consideră menţinută în cazul în care contingenţa apărută nu duce la:
    a) întreruperea alimentării consumatorilor cu energie electrică;
    b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de echipamente;
    c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care valorile tensiunii nu se încadrează în limitele admisibile;
    d) depăşirea limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;
    e) pierderea stabilităţii sistemului electroenergetic;
    f) declanşarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu excepţia celor care se declanşează prin automatizări prevăzute special să acționeze împotriva extinderii unei avarii;
    g) pierderea caracterului unitar al sistemului electroenergetic;
    3) situația de  alertă, care se caracterizează prin faptul că sistemul electroenergetic se află în limitele de siguranță operațională, însă în sistemului electroenergetic a fost detectată o contingenţă de excepţie, iar, în cazul declanşării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu sînt suficiente pentru a menține starea normală de funcţionare a acestuia.
    Se consideră situație de alertă şi cazurile în care este posibilă apariţia unor limitări în livrarea energiei electrice de import sau de la producătorii locali.  În cazul situației de alertă, sistemul electroenergetic este în măsură să asigure, în general, aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, excepţie fiind unele cazuri de limitare, la nivel local, sau întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică a unor consumatori finali, pe anumite intervale de timp;
    4) situația de urgență, care se caracterizează prin faptul că, în urma apariţiei unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE sînt încălcate, iar cel puţin un parametru operațional se află în afara limitelor respective.
Se consideră situație de urgenţă şi limitarea semnificativă sau chiar întreruperea livrării energiei electrice de import sau de la producătorii locali. În această situaţie sistemul electroenergetic nu este în măsură să asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică şi, respectiv, livrarea energiei electrice anumitor categorii de consumatori finali este limitată sau întreruptă pe anumite perioade;
    5)  situația de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că funcţionarea parţială sau totală a sistemului electroenergetic nu mai poate fi asigurată. În această situaţie se întrerupe livrarea energiei electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a sistemului electroenergetic sau din sistemul electroenergetic în întregime.
    19. În funcţie de durata în care se manifestă, riscurile pot fi clasificate după cum urmează: 
    a) pe termen scurt – în această categorie se încadrează riscurile la apariţia cărora sistemul electroenergetic poate opera astfel încît să fie evitate pierderea sarcinii de energie electrică sau provocările cauzate de suprasolicitarea componentelor sistemului electroenergetic în afara limitelor admisibile. În categoria respectivă pot fi încadrate perturbaţiile bruşte, cum ar fi scurt circuitul în liniile electrice, pierderea componentelor critice ale sistemul electroenergetic etc.
    Din aceeași categorie fac parte şi evenimentele la apariţia cărora sistemul electroenergetic este capabil să facă faţă dezechilibrelor cauzate de diferenţele dintre consumul şi producerea efectivă (la care se adaugă importul efectiv) în timp real, care apar din trei motive principale:
    - întreruperile planificate şi neplanificate ale componentelor sistemului electroenergetic utilizate pentru producerea şi transportul energiei electrice;
    -  cereri fluctuante de energie electrică de la oră la oră, de la zi la zi şi de la un sezon la altul;
    - resurse energetice variabile, care fluctuează pe parcursul zilei şi de la sezon la sezon, fiind mai puţin previzibile şi mai dificil de prognozat, mai ales pentru intervale de timp mai lungi (de exemplu, energia produsă din surse regenerabile); 
    b) pe termen mediu – în această categorie se încadrează situaţiile care pot afecta sistemul electroenergetic în cadrul ciclului său de investiții, adică în intervalul de timp în cadrul căruia o schimbare completă a sistemului electroenergetic sau a unor elemente ale sistemului electroenergetic nu este fezabilă şi nu se realizează, iar acest fapt poate afecta, în viitor, securitatea aprovizionării cu energie electrică;
    c) pe termen lung – din categoria menţionată fac parte potenţialele constrîngeri pe termen lung, care pot împiedica alegerea în mod liber a surselor de energie primară şi a surselor de energie electrică, la preţuri accesibile sau care pot duce la renunţarea utilizării/implementării unor tipuri de tehnologii mai eficiente în raport cu cele existente etc. Riscurile din această categorie implică o abordare complexă a problemei securităţii aprovizionării cu energie electrică, cu luarea în considerare a diferitor circumstanţe, cum ar fi: necesitatea integrării pieţei energiei electrice naţionale într-o piaţă a energiei electrice regionale.
    20. În legătură cu identificarea și evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în consideraţie toate circumstanţele naționale și regionale relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică, în special:
    1) particularitățile sistemului electroenergetic;
    2) mărimea şi modul de funcţionare a pieței energiei electrice;
    3) nivelul cererii și capacitățile interne și externe de a satisface cererea de consum, ţinînd seama de factorul sezonier și perioadele de consum – de bază și de vîrf a consumului;
    4) configurația și capacitatea rețelelor electrice de transport şi starea de exploatare a acestora;
    5) interconexiunile existente, capacităţile maxime de interconexiune pe fiecare direcţie de import/export la frontiera ţării;
    6) planurile preconizate de construcţie a interconexiunilor noi şi/sau de majorare a capacităţii interconexiunilor existente;  
    7)  fluxurile de  energie electrică reale, inclusiv fluxurile transfrontaliere;
    8) planurile de implementare a proiectelor care sînt în măsură să influențeze pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;
    9) capacitățile locale de producere a energiei electrice existente şi cele planificate de a fi construite, dependenţa acestora de combustibilii necesari pentru producerea energiei;
    10) analiza indicatorilor de calitate a serviciului de transport şi de distribuţie, determinaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, aprobat de ANRE, precum şi a factorilor care pot influența indicatorii respectivi.
    21. Suplimentar celor menţionate în punctul 20 din prezenta anexă, trebuie să fie identificate şi analizate cazurile și scenariile de creștere bruscă a cererii de energie electrică, de limitări sau de întreruperi în aprovizionare cu energie electrică, ținîndu-se cont de experiențele anterioare, de situaţiile descrise în punctele 16-17 din prezenta anexă, de datele statistice aferente, de probabilitatea și durata survenirii  unor astfel de evenimente, de factorul sezonier etc.
    22. În legătură cu interconexiunile și tranzacţiile transfrontaliere de energie electrică, la analiza şi evaluarea riscurilor se impune identificarea măsurilor reciproce de acţiune și de corelare a riscurilor cu operatorii sistemelor de transport din țările vecine.
    23. În procesul identificării şi al evaluării riscurilor este imperativă determinarea nivelului şi a posibilelor consecințe ale acestora, precum şi identificarea măsurilor necesare pentru reducerea numărului şi/sau a consecinţelor riscurilor respective. În acest sens urmează a fi analizate următoarele aspecte:
    1) impactul evenimentelor de securitate specifice sistemului electroenergetic;
    2) nivelul de risc specific unor de astfel de evenimente;
    3) măsurile posibile care ar putea reduce numărul şi/sau consecinţele riscurilor, precum şi costurile aferente.
    24. Expunerea la risc se evaluează de către fiecare întreprindere electroenergetică și participant la piaţa angro a energiei electrice în parte, iar, la nivel naţional, identificarea şi evaluarea se efectuează de către organul central de specialitate, cu suportul operatorului sistemului de transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.
    25. În legătură cu identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate colaborează cu ANRE, cu alte organe și autorități ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu întreprinderile electroenergetice și alți participanți la piața energiei electrice, cu consumatorii mari, precum şi cu organizaţiile ce promovează interesele consumatorilor, care sînt obligate, la solicitarea acestuia, să prezinte toate informațiile necesare pentru evaluarea şi identificarea riscurilor.
    26. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate trebuie să țină cont şi de prevederile planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport, pentru 10 ani şi ale planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, pentru 3 ani, elaborate de operatorii de sistem şi aprobate de ANRE, de progresele înregistrate în legătură cu efectuarea investițiilor necesare în sistemul electroenergetic, precum şi de particularitățile specifice ale sistemului electroenergetic.
    27. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate trebuie să ia în considerare existenţa congestiilor în reţelele electrice de transport, precum şi capacitatea reţelelor electrice de a adapta fluxurile de energie electrică în cazul unui scenariu care implică afectarea infrastructurii de import al energiei electrice.
    28. Operatorul de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic elaborează anual analize de risc privind funcționarea sistemului electroenergetic și le comunică organului central de specialitate.
    29. Organul central de specialitate este în drept să solicite analizele de risc ale întreprinderilor electroenergetice și ale participanților la piața de energie electrică, precum și orice date suplimentare necesare elaborării Raportului de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

    anexa nr.2