ID intern unic: 285912
Версия на русском
Republica Moldova
din 09.07.2004
Convenţia colectivă
(nivel naţional) nr. 2 din 9 iulie 2004
(nivel naţional) nr. 2 din 9 iulie 2004
MODIFICAT
CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15
CCG10 din 10.08.10, MO160-162/07.09.10 art.878; în vigoare 07.09.10
CC3 din 25.07.05, МО101-103/29.07.05 art.826Timpul de muncă şi timpul de odihnă
În scopul stabilirii unor condiţii optime de activitate, al folosirii eficiente a timpului de muncă şi de odihnă al salariaţilor şi în conformitate cu prevederile Codului muncii, părţile semnatare au convenit asupra următoarelor.
Art.1. - Pornind de la durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă, unităţile (angajatorii), indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, vor aplica săptămîna de lucru de 5 zile, cu durata muncii de 8 ore pe zi şi 2 zile de repaus, una din ele fiind duminica.
Ţinînd cont de specificul muncii, se permite aplicarea altor tipuri de săptămînă de lucru, cu repartizarea timpului de muncă după cum urmează:
a) săptămîna de lucru de 6 zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de 7 ore în primele 5 zile şi de 5 ore în ziua a şasea;
b) săptămîna de lucru de 4 zile cu durata muncii de 10 ore pe zi şi 3 zile de repaus;
c) săptămîna de lucru de 4 zile şi jumătate cu durata muncii de 9 ore în primele 4 zile şi de 4 ore în ziua a cincea şi 2 zile şi jumătate de repaus.
Tipul săptămînii de lucru, timpul începerii şi încheierii lucrului, durata schimbului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare şi nelucrătoare se stabilesc prin regulamentul intern al unităţii şi pot fi clauze ale contractului colectiv sau individual de muncă.
Art.2. - Durata normală a timpului de muncă include:
- pregătirea locului de muncă pentru începerea activităţii;
- îndeplinirea obligaţiilor de muncă;
- refacerea capacităţii de muncă în timpul programului de muncă în legătură cu condiţiile climaterice deosebite, eforturi fizice şi alţi factori, care se stabilesc în actele normative ale unităţii, în contractele colective sau individuale de muncă;
- timpul staţionării în aşteptarea dispoziţiei despre începutul activităţii;
- timpul aflării la unitate în cazul deplasării organizate la locul de muncă;
- timpul destinat igienei personale în cazul muncilor insalubre, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă;
- timpul destinat îmbrăcării şi dezbrăcării echipamentului individual de protecţie, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă.
- timpul destinat igienei personale în cazul muncilor insalubre, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă;
- timpul destinat îmbrăcării şi dezbrăcării echipamentului individual de protecţie, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă.
Convenţiile colective (nivel teritorial sau ramural) şi contractele colective de muncă pot prevedea şi alte perioade de timp care se includ în durata normală a timpului de muncă.
[Art.2 modificat prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art.21. – Angajatorul este obligat să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă.
[Art.21 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
[Art.2 modificat prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art.21. – Angajatorul este obligat să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă.
[Art.21 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art.3. - În baza art.100 alin.(6) al Codului muncii, pentru profesiile specificate în anexă, care face parte integrantă din prezenta Convenţie, se permite stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.
Art.4. - Unităţile care la momentul adoptării prezentei Convenţii aplică un alt regim de muncă decît cel prevăzut la articolele 1 şi 3 vor aduce Regulamentul intern privind regimul de muncă în concordanţă cu prevederile Codului muncii şi ale prezentei Convenţii.
Art. 5. - Unităţile care practică munca în mai multe schimburi vor asigura plata sporurilor de compensare în mărime de 20 la sută din salariul tarifar orar pentru fiecare oră de muncă în schimbul II şi 50 la sută din salariul tarifar orar pentru fiecare oră de muncă în schimbul III. În acest caz, sporul pentru munca prestată în program de noapte (conform prevederilor art.159 al Codului muncii) nu se plăteşte.
Art. 6. - În cazurile cînd salariaţilor nu li se poate asigura revenirea zilnică de la locul de muncă situat în afara localităţii la locul permanent de trai, se permite, cu acordul acestora, munca în tură continuă cu evidenţa globală a timpului de muncă.
Timpul de muncă şi de odihnă în perioada acestei evidenţe este reglementat prin programul muncii în tură continuă, care se aprobă de angajator în comun cu reprezentanţii salariaţilor şi se aduce la cunoştinţa salariaţilor cu cel puţin o lună înainte de aplicarea lui.
Art.7. – Atît concediul parţial plătit, cît şi cel suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului pot fi solicitate şi folosite integral sau pe părţi, în baza unei cereri scrise a salariatului, în orice timp, pînă cînd copilul împlineşte vîrsta de 3 şi, respectiv, 6 ani. În această perioadă, salariatul poate pleca în concediu sau reveni la serviciu ori de cîte ori are nevoie şi poate beneficia, în conformitate cu art.97 din Codul muncii, de timp de muncă parţial.
În cazul în care salariatul aflat în unul dintre concediile pentru îngrijirea copilului doreşte să reînceapă munca înainte de expirarea termenului concediului, acesta va informa, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte, angajatorul în scris despre intenţia sa.
[Art.7 în redacţia CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
În cazul în care salariatul aflat în unul dintre concediile pentru îngrijirea copilului doreşte să reînceapă munca înainte de expirarea termenului concediului, acesta va informa, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte, angajatorul în scris despre intenţia sa.
[Art.7 în redacţia CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art.8. – Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare prevăzute la art.111 din Codul muncii.
Concediul de odihnă se acordă anual, în baza unei cereri scrise a salariatului, conform programării prevăzute la art.116 din Codul muncii.
Programarea concediilor de odihnă anuale se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor şi este obligatorie atît pentru angajator, cît şi pentru salariat. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii. La programarea concediilor de odihnă anuale se vor respecta următoarele condiţii:
- concediul va fi planificat pentru fiecare salariat, astfel încît o dată la 3 ani să coincidă cu sezonul estival;
- soţii care lucrează la aceeaşi unitate au dreptul la concediu în acelaşi timp.
Angajatorul este obligat să prevină salariatul, în formă scrisă, despre data începerii concediului de odihnă anual cu cel puţin 14 zile calendaristice înainte.
În cazul amînării concediului de odihnă anual în legătură cu aflarea salariatului în concediu medical, îndeplinirea de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege, angajatorul şi salariatul vor conveni asupra unei noi perioade de acordare a acestuia.
Concediul de odihnă se acordă anual, în baza unei cereri scrise a salariatului, conform programării prevăzute la art.116 din Codul muncii.
Programarea concediilor de odihnă anuale se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor şi este obligatorie atît pentru angajator, cît şi pentru salariat. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii. La programarea concediilor de odihnă anuale se vor respecta următoarele condiţii:
- concediul va fi planificat pentru fiecare salariat, astfel încît o dată la 3 ani să coincidă cu sezonul estival;
- soţii care lucrează la aceeaşi unitate au dreptul la concediu în acelaşi timp.
Angajatorul este obligat să prevină salariatul, în formă scrisă, despre data începerii concediului de odihnă anual cu cel puţin 14 zile calendaristice înainte.
În cazul amînării concediului de odihnă anual în legătură cu aflarea salariatului în concediu medical, îndeplinirea de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege, angajatorul şi salariatul vor conveni asupra unei noi perioade de acordare a acestuia.
[Art.8 în redacţia CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art. 9. - Concediile de odihnă anuale suplimentare se acordă în condiţiile şi cu duratele indicate în art. 121 al Codului muncii.
În temeiul alin. (5) art. 121 al Codului muncii, personalului de conducere şi de specialitate a cărui muncă implică eforturi psiho-emoţionale sporite i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de pînă la 7 zile calendaristice. Condiţiile de acordare a concediului suplimentar se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă.
Art. 10. - Pînă la aprobarea de către Guvern a Listelor lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii vătămătoare, durata concediului de odihnă anual suplimentar plătit pentru salariaţii care lucrează în condiţii nefavorabile se va stabili în modul prevăzut prin Hotărîrea Guvernului nr. 573 din 1 august 1994, cu transformarea duratelor respective în zile calendaristice în modul indicat în art. 8 al prezentei Convenţii.
Art. 11. - La prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
- căsătoria salariatului - 3 zile;
- căsătoria copilului salariatului - 1 zi;
- înfierea copilului - 1 zi;
- decesul părinţilor, socrilor, soţului (soţiei),
copilului - 3 zile;
copilului - 3 zile;
- decesul fratelui/surorii; bunicului/bunicii - 1 zi;
- părinţilor care au copii în clasele I şi II - 1 zi la începutul anului şcolar
şi 1 zi la sfîrşitul anului şcolar;
- părinţilor care au copii în clasele I şi II - 1 zi la începutul anului şcolar
şi 1 zi la sfîrşitul anului şcolar;
- încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale
a membrului familiei - 1 zi.
Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă.
[Art.11 modificat prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
[Art.11 modificat prin CCG10 din 10.08.10, MO160-162/07.09.10 art.878; în vigoare 07.09.10]
Art.111. – Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice, cu menţinerea salariului mediu.
Concediul paternal se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri scrise a salariatului.
[Art.111 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă.
[Art.11 modificat prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
[Art.11 modificat prin CCG10 din 10.08.10, MO160-162/07.09.10 art.878; în vigoare 07.09.10]
Art.111. – Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice, cu menţinerea salariului mediu.
Concediul paternal se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri scrise a salariatului.
[Art.111 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art. 12. - Durata pauzei pentru masă se stabileşte prin regulamentul de ordine interioară a unităţii, cu respectarea următoarelor condiţii:
- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă de 6 - 10 ore - la mijlocul programului;
- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore - după fiecare 4 ore de muncă;
- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă mai mică de 6 ore - la decizia unităţii.
Pauzele pentru odihnă şi refacere a capacităţii de muncă, condiţionate de tehnologia de producţie şi / sau de condiţiile climaterice nefavorabile, se stabilesc cu o durată de cel puţin 10 minute la fiecare 2 ore, în încăperi speciale, amenajate de către angajator.
Art.121. – Unităţile cu flux continuu – unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (cuptoare de cocsificare, furnale şi cuptoare deschise tip vatra, staţiile de pompare etc.) sau ca urmare a necesităţii deservirii continue a populaţiei (termo- şi electrocentrale, centrale telefonice, transportul, instituţiile medico-sanitare etc.).
La unităţile cu flux continuu, durata pauzei de masă se include în timpul de muncă doar pentru profesiile (funcţiile) şi lucrările cu regim de muncă neîntrerupt.
Durata pauzei de masă se va include în timpul de muncă şi pentru salariaţii care activează la alte unităţi decît cele cu flux continuu, dacă specificul muncii acestor salariaţi face necesară prezenţa lor permanentă la locul de muncă (paznici, garda de corp, recepţionişti etc.). Lista acestor profesii (funcţii) şi activităţi se aprobă prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al unităţii.
[Art.121 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art.121. – Unităţile cu flux continuu – unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (cuptoare de cocsificare, furnale şi cuptoare deschise tip vatra, staţiile de pompare etc.) sau ca urmare a necesităţii deservirii continue a populaţiei (termo- şi electrocentrale, centrale telefonice, transportul, instituţiile medico-sanitare etc.).
La unităţile cu flux continuu, durata pauzei de masă se include în timpul de muncă doar pentru profesiile (funcţiile) şi lucrările cu regim de muncă neîntrerupt.
Durata pauzei de masă se va include în timpul de muncă şi pentru salariaţii care activează la alte unităţi decît cele cu flux continuu, dacă specificul muncii acestor salariaţi face necesară prezenţa lor permanentă la locul de muncă (paznici, garda de corp, recepţionişti etc.). Lista acestor profesii (funcţii) şi activităţi se aprobă prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al unităţii.
[Art.121 introdus prin CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
Art. 13. - Sub incidenţa prezentei Convenţii cad toate unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.
Art.14. - Convenţia colectivă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
din partea Guvernului: din partea Patronatelor: din partea Sindicatelor:
Prim-ministru Preşedintele Preşedintele Preşedintele
Confederaţiei Confederaţiei Confederaţiei
Naţionale Sindicatelor Sindicatelor
a Patronatului Libere
"Solidaritate"
VASILE TARLEV LEONID CERESCU PETRU CHIRIAC LEONID MANEA
anexa
[Anexa în redacţia CCCNCNC15 din 09.06.15, MO161-165/26.06.15 art.459; în vigoare 26.06.15]
[Anexa modificată prin CCG10 din 10.08.10, MO160-162/07.09.10 art.878; în vigoare 07.09.10]
[Anexa modificată prin CCG3 din 25.07.05, MO101-103/29.07.05 art.826]