În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Pavel BARBALAT   - preşedinte

Mihai COTOROBAI  - judecător

Constantin LOZOVANU  - judecător

Gheorghe SUSARENCO  - judecător-raportor

cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Anatol Ciobanu, autorul sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului  la Curtea Constituţională Ion Mîţu, reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova Alexandru Ohotnicov, călăuzindu-se de art.135 alin. (1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea dispoziţiilor art. 85 din Constituţie.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Anatol Ciobanu, prezentată în conformitate cu  art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională.

Prin decizia Curţii Constituţionale  din 27 martie 2000 sesizarea a fost  acceptată pentru  examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

În procesul examinării prealabile a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere asupra chestiunii în cauză Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Ministerului Justiţiei.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia  prezentată de judecătorul-raportor, argumentele expuse de autorul sesizării şi reprezentanţii Parlamentului şi şefului statului,

Curtea Constituţională

a    c o n s t a t a t :

Deputatul în Parlament Anatol Ciobanu  a solicitat interpretarea  art. 85 din Constituţie, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

Autorul sesizării roagă Curtea Constituţională să dea interpretarea Constituţiei  sub următoarele aspecte:

- Parlamentul  dizolvat conform art. 85 din Constituţie are dreptul să-şi continue activitatea, adoptînd legi, hotărîri şi moţiuni?

- Încetează odată cu dizolvarea Parlamentului mandatul deputaţilor sau nu ?

În scopul stabilirii voinţei autentice a legislatorului constituant, la examinarea art. 85 din Constituţie în aspectul solicitat de autorul sesizării, Curtea Constituţională reţine următoarele:

Prin Hotărîrea  nr. 31 din 10 noiembrie 1997  "Cu privire la interpretarea art. 61 alin. (2) şi (3), art. 63 alin. (1), (2) şi (3), articolului III din Titlul VII Dispoziţii finale şi tranzitorii din Constituţia Republicii Molova"*  Curtea Constituţională s-a pronunţat parţial asupra primei întrebări.

Potrivit art. 60 alin. (1) din Constituţie, organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului este Parlamentul.

Conform art. 63 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, fapt ce se află în acord cu principiile generale ale democraţiei constituţionale, potrivit cărora parlamentarii trebuie să fie aleşi la intervale regulate de timp, asigurîndu-se astfel exercitarea suveranităţii naţionale şi a voinţei poporului.

Astfel, o condiţie principială şi absolut indispensabilă ce asigură legitimitatea Parlamentului este alegerea acestuia de către popor.

Constituţia Republicii Moldova,  prin art. 63 alin. (1), prevede în mod expres că durata mandatului Parlamentului este de 4 ani, deci şi exercitarea funcţiilor Parlamentului în volum deplin se poate efectua numai în această perioadă, sau, în cazul prelungirii mandatului Parlamentului, prin lege organică, în caz de  război sau catastrofă, pentru perioada mandatului prelungit.

Perioada cuprinsă între data expirării mandatului Parlamentului precedent şi data întrunirii Parlamentului nou ales nu poate fi echivalată cu perioada pentru care a fost prelungit mandatul parlamentar în condiţiile prevăzute de art. 63 alin. (1) din Constituţie. Or, în primul caz Parlamentul exercită doar funcţii operative pentru a asigura continuitatea activităţii permanente - regulă supremă într-un stat de drept.

Dispoziţiile art. 63 alin. (3)  stabilesc pentru primul caz interdicţii speciale  asupra activităţii legislative, care este     atribuţia constituţională de bază a Parlamentului, lipsîndu-l pentru acest segment de timp de dreptul de a modifica Constituţia sau de a reglementa raporturi juridice prin adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice.

Constituţia, în art. 85, prevede situaţia de dizolvare a Parlamentului de către Preşedintele Republicii Moldova. Aceasta poate avea loc, după consultarea fracţiunilor parlamentare, în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni (alin. (1), iar la alin. (2) se stipulează că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Deoarece componenţa Parlamentului Republicii Moldova nu este altceva decît expresia suveranităţii naţionale, a voinţei poporului, în scopul realizării prevederilor art. 61 alin. (3) din Constituţie,  mandatul Parlamentului începe la data alegerii deputaţilor în Parlament, cu condiţia  îndeplinirii dispoziţiilor art. 62 din Legea Supremă privind validarea mandatului  de deputat, şi încetează după 4 ani, la data  întrunirii legale a  Parlamentului nou ales.

Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr. 40 din 24 decembrie 1998* , interpretînd art. 85 din Constituţie, a menţionat că împuternicirile Parlamentului şi mandatul deputaţilor se suspendă la data publicării Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind dizolvarea Parlamentului, iar împuternicirile Parlamentului încetează, potrivit art. 63 alin. (3) din Constituţie, la data convocării legale a noii componenţe a Parlamentului.

Curtea Constituţională relevă că în perioada ce cuprinde data publicării Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind dizolvarea Parlamentului şi data convocării legale a noii componenţe a Parlamentului legislativul, deci şi deputaţii, îşi continuă activitatea, dar el nu poate modifica Constituţia şi nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice.

Implicit, mandatul deputaţilor încetează odată cu împuternicirile Parlamentului, adică la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales sau în caz de  demisie, de ridicare a mandatului,  de incompatibilitate sau de deces (art. 69 alin. (2) din Constituţie).

Călăuzindu-se de art. 140 din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b), art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1), art. 61, 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. Restrîngerea competenţelor legislative, stabilite pentru Parlament prin art. 63 alin. (3) din Constituţie, se impune din ziua expirării mandatului de 4 ani sau din ziua intrării în vigoare a decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind dizolvarea Parlamentului şi durează  pînă la întrunirea legală a noii componenţe a Parlamentului.

2. Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales.

3. Prezenta hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Preşedintele

CURŢII CONSTITUŢIONALE                             Pavel  BARBALAT

Chişinău, 3 august 2000.

Nr. 32.

__________

* M.O. 1997,  nr. 77-78, art. 33.

* M.O., 1999, nr. 1-2, art. 3.