HGM1298/2003
ID intern unic: 295781
Версия на русском

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 1298
din 28.10.2003

cu privire la crearea Sistemului Informaţional
Geografic Naţional

Publicat : 07.11.2003 în Monitorul Oficial Nr. 223-225 art Nr : 1350

    MODIFICAT
    HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046
    HG485 din 12.08.09, MO124-126/14.08.09 art.536

HG676 din 11.07.05, MO95-97/15.07.05 art.733

NOTĂ:
În tot textul anexei, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale”, la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător prin HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046

În concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional, în tot textul Concepţiei sintagma "Departamentul Tehnologii Informaţionale" se substituie prin sintagma "Ministerul Dezvoltării Informaţionale", sintagma "Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru" - prin sintagma "Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru", sintagma "Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" - prin sintagma "Agenţia pentru Silvicultură "Moldsilva", sintagma "Institutul de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a apelor "ACVAPROIECT" - prin sintagma "Institutul "ACVAPROIECT", sintagma "Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului" - prin sintagma "Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale"; sintagma "Ministerul Culturii" - prin sintagma "Ministerul Culturii şi Turismului", sintagma "Ministerul Industriei" - prin sintagma "Ministerul Industriei şi Infrastructurii", sintagma "Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor" - prin sintagma "Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor", sintagma "Departamentul Trupelor de Grăncieri" - prin sintagma "Serviciul Grăniceri" prin HG676 din 11.07.05, MO95/15.07.05 art.733

În scopul realizăriiprevederilor Legii cu privire la geodezie şi cartografie nr. 778-XV din 27 decembrie 2001, utilizării raţionale a resurselor financiare, temporare şi umane, precum şi pentru reglementarea procesului de realizare, utilizare şi întreţinere a sistemelor informaţionale bazate pe date geografice, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional (se anexează);

Lista instituţiilor responsabile pentru formarea sistemelor informaţionale geografice de ramură, ce urmează a fi integrate în Sistemul Informaţional Geografic Naţional, conform anexei.

2. Instituţiile responsabile, în termen de şase luni, vor elabora, coordona şi prezenta, în modul stabilit, spre examinare Consiliului coordonator pentru crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional proiectele concepţiilor sistemelor informaţionale geografice de ramură.
[Pct.2 modificat prin HG676 din 11.07.05, MO95/15.07.05 art.733]

3. Concepţiile sistemelor informaţionale geografice de ramură se aprobă de către instituţiile responsabile de elaborare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, se înregistrează la Ministerul Justiţiei şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
[Pct.3 modificat prin HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046]
[Pct.3 introdus prin HG676 din 11.07.05, MO95/15.07.05 art.733, pct.3 devine pct.4]

4. Responsabilitatea directă pentru coordonarea activităţilor de proiectare, realizare, utilizare şi întreţinere a Sistemului Informaţional Geografic Naţional îi revine Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru şi Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, care vor colabora cu toate instituţiile implicate în culegerea şi utilizarea datelor geografice la nivel naţional.
[Pct.4 modificat prin HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046]

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnată:

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo

Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru

Chişinău, 28 octombrie 2003.

Nr. 1298.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1298

din 28 octombrie 2003

CONCEPŢIA

Sistemului Informaţional Geografic Naţional

INTRODUCERE

Sistemul Informaţional Geografic Naţional (SIGN) reprezintă un complex de resurse informaţionale, integrate într-un sistem unic, create de instituţiile de ramură, reieşind din competenţa lor şi repartizarea ramurală a împuternicirilor.

Concepţia SIGN include principiile de colectare de bază, acumulare, prelucrare, modelare şi analiză a datelor spaţiale; reprezentarea şi aducerea lor la utilizatori; exigenţele faţă de menţinerea funcţională a sistemului; aspectele integrării resurselor informaţionale; mijloacele tehnice şi infrastructura organizaţională a spaţiului informaţional.

Scopul principal al Concepţiei SIGN este determinarea principiilor generale de creare a sistemului, părţilor ei componente şi de bază, precum şi a persoanelor care elaborează anumite elemente ale sistemului.

I. NOŢIUNI PRINCIPALE

1. În sensul prezentei Concepţii, se definesc următoarele noţiuni:

analiză geoinformaţională (GIS-based analysis) - analiza amplasării, structurii, relaţiilor de reciprocitate ale obiectelor şi fenomenelor, cu utilizarea metodelor analizei spaţiale şi geomodelare;

analiza spaţială (spatial analysis) - grup de funcţii care asigură analiza amplasării, legăturilor şi altor relaţii spaţiale între obiectele spaţiale, incluzînd analiza zonelor vizuale / care nu se află în zone de vizibilitate, analiza vecinătăţii, analiza reţelelor, crearea şi prelucrarea modelelor digitale ale reliefului, analiza spaţială a obiectelor în limitele zonelor-tampon;

asigurare de aparataj (hardware) - echipamentul tehnic al sistemului de prelucrare a informaţiilor, incluzînd computerul şi alte dispozitive periferice mecanice, magnetice, electrice, electronice, optice sau alte aparate similare, care funcţionează cu hard sau autonom, precum şi orice alte dispozitive necesare pentru funcţionarea sistemului;

atribut (attribute) - proprietate, însuşire calitativă sau cantitativă, care caracterizează obiectul spaţial (dar nu şi locul de aflare) şi este asociat cu numărul său unic, sau identificator;

banca de date, BnD (databank, data bank) - sistem informaţional de stocare centralizată şi utilizare colectivă a datelor. Include totalitatea bazelor de date, Sistemul de administrare a bazelor de date SABD şi complexul programelor-aplicaţii. BnD se numeşte locală (local databank), dacă este amplasată într-un centru de calcul (CC) sau pe un computer; BnD distribuită (distributed databank) - sistem de bănci de date locale teritorial separate, organizate prin intermediul reţelei computaţionale. Băncile de date cartografice se mai numesc bănci de hărţi digitale;

bază de cunoştinţe, BC (knowledge base) - totalitatea cunoştinţelor într-un anumit domeniu, în baza căruia se obişnuieşte să se discute; partea de bază a sistemelor expert, unde cu ajutorul BC se reprezintă deprinderile şi experienţele experţilor, care abordează metode euristice în soluţionarea problemelor;

baza de date, BD (data base, database, DB) - mulţime de date, organizate după anumite reguli, care stabilesc principiile de bază de descriere, stocare şi manipulare a datelor. BD a SIG include seturi de date privind obiectele spaţiale, formînd baza datelor spaţiale (spatial database); informaţia cartografică digitală poate să fie organizată în baze de date cartografice (map database), bănci de date cartografice. BD pot fi integrate, distribuite, relaţionale, tehnologice;

baza de date cartografice (cartographic data base) - baza datelor cartografice - totalitatea datelor pe o anumită temă/tematică, prezentată în formă digitală la respectarea regulilor generale de descriere, stocare şi manipulare, accesibilă utilizatorilor, nu depinde de caracterul aplicaţiilor şi este administrată de SABD;

caracterul localizării obiectului - indicele care indică gradul de repartizare a obiectului spaţial. Există obiecte cu caracter de localizare discret, linear şi de suprafaţă;

clasificare - sistem de divizare a unei oarecare mulţimi de obiecte pe grupe separate, în interiorul cărora obiectele au trăsături comune;

codare - transformarea mesajului în semnal sau reprezentarea a cîteva mesaje prin simboluri convenite din timp;

conversia din format raster în format vector (vectorization, raster to vector conversion) - conversia automată sau semiautomată a reprezentării raster a obiectelor spaţiale în format vector, cu ajutorul setului de operaţii, incluzînd, de regulă, "scheletizarea" (skeletonization) liniei raster a înscrierii; "subţierea" ei (thinning); generalizarea cu utilizarea operatorilor de spaţiere, adică înlăturarea punctelor intermediare suplimentare în înscrierile digitale ale liniilor (weeding), simplificarea desenului (smoothing); înlăturarea liniilor"suspendate" (dangle line);

conversia din format vector în format raster (rasterization, rasterisation, gridding, vector to raster conversion) - transformarea (conversia) reprezentării vector a obiectelor spaţiale în reprezentare raster prin atribuirea elementelor raster semnificaţii care corespund apartenenţei sau neapartenenţei la ele a elementelor înscrierilor vectoriale a obiectelor;

conversia formatelor (format conversion) - transformarea datelor dintr-un format în altul, acceptat de alt sistem (de regulă, la exportul sau importul datelor);

date (datum, plural - data) -

1) fapte înregistrate, descrieri ale fenomenelor din lumea reală sau a ideilor, care sînt destul de preţioase pentru formularea şi fixarea lor;

2) informaţie, reprezentată în formă convenabilă pentru prelucrarea prin mijloace automate la posibila prezenţă a omului (GOST 15971-90. Sisteme de prelucrare a datelor. Termeni şi definiţii);

3) fapte, noţiuni sau comande, prezentate formalizat, care permit realizarea transmiterii lor atît manual cît şi cu ajutorul sistemelor de automatizare (ST ISO 2382/1-84).

date spaţiale (spatial data, Geographic(al) data, geospatial data, georeferenced data) - date geografice - date spaţiale despre obiectele spaţiale, care includ informaţii despre amplasarea şi proprietăţile lor, atributele spaţiale sau nespaţiale, care caracterizează locul aflării şi descrierea geometrică a obiectelor în spaţiu şi unul faţă de altul în teren;

digitizor (digitizer, tablet, table digitizer, graphic tablet) - indicator numeric - planşet grafic - dispozitiv periferic pentru introducerea manuală a imaginilor grafice - dispozitiv grafic de introducere a datelor -

1) dispozitiv pentru convertirea analogic-digitală a semnalelor, surselor şi datelor;

2) în geoinformatică, grafică computaţională şi cartografie: dispozitiv pentru digitalizarea manuală a documentaţiei cartografice şi grafice în formă de multitudine sau consecutivitate de puncte, poziţia cărora este dată de coordonatele decart ale digitizorului;

geocodare (geocoding) - metodă şi proces de poziţionare a obiectelor spaţiale faţă de o anumită sistemă de coordonate şi atribuirea lor (exemplu poate servi "legarea" de adresă a seturilor de date poziţional-neidentificate existente (address matching), se realizează prin stabilirea legăturilor între bazele de date nespaţiale şi părţile poziţionale ale BD ale SIG);

geoinformatică (GIS technology, geoinformatics) - ştiinţă, tehnologie şi activitatea ştiinţifică de producere, proiectare, creare, exploatare şi utilizare a sistemelor informaţionale geografice de elaborare a tehnologiilor geoinformaţionale, pe aspecte aplicative, sau aplicaţii SIG (GIS application) în scopuri practice sau geoştiinţifice. Este parte componentă a geomaticii;

hartă (map) - imagine a suprafeţei matematic determinată, micşorată şi generalizată a Pămîntului, altui corp ceresc sau cosmic, care indică amplasarea sau obiectele proiectate pe hartă, în sistemul acceptat de semne convenţionale;

hartă digitală - model digital al suprafeţei Pămîntului, format ţinînd cont de legile generalizării cartografice, în proiecţii convenite pentru hărţi, liniere, sistem de coordonate şi altitudini (GOST 28441-90);

indicele obiectului - una din proprietăţile obiectului, care poate fi utilizată pentru identificarea obiectului respectiv;

interpelare (query, request) - regăsirea (retrieval) datelor în baza de date, care satisfac unele condiţii. Interpelarea se formulează prin intermediul limbajului de comunicare a utilizatorului cu SABD - limbajului de interpelări (query language) sau alte metode. În procesul de interpelare pot să se efectueze şi alte acţiuni (dacă permite limbajul de interpelare): sortarea, calcule etc. Limbajul standard de interpelare al SABD relaţionale este SQL. Căutarea obiectelor spaţiale după condiţiile care conţin coordonate, se realizează prin interpelarea spaţială (spatial query) de căutare a obiectelor în ferestrele de formă dreptunghiulară sau liberă;

identificator (identifier) - număr unic, atribuit obiectului spaţial al stratului; poate să se atribuie automat sau să fie numit de utilizator; serveşte pentru stabilirea legăturii cu partea poziţională a datelor spaţiale;

informaţie (information) -

1) totalitate de cunoştinţe despre datele faptice şi dependenţele dintre ele;

2) conţinut care se atribuie datelor, prin intermediul acordurilor, care se referă la aceste date;

3) datele care urmează a fi introduse în computer, prelucrate la computer şi eliberate utilizatorului;

4) legile, metodele şi mijloacele de stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei cu ajutorul computerelor şi altor dispozitive tehnice sînt studiate de informatică (informatics, computer science), iar în aplicaţiile la problematica SIG - de geoinformatică;

îmbinarea hărţilor (mapjoin, mosaicking) - îmbinarea automată a înscrierilor vectorial-digitale a două file separate adiacente a hărţilor digitale sau straturilor S.I.G. (mapjoin), precum şi montarea imaginilor digitale separate sau a altor imagini în format raster (mosaicking) într-o hartă, imagine unică sau strat unic. Acest proces include operaţia de corectare, sau această operaţie precedă procesul;

loc automatizat de muncă (LAM) (work station, workstation) - complex individual de mijloace de program şi aparataj destinat automatizării muncii profesionale;

metadate (metadata) - date despre date: cataloage, clasificatoare, reestre, inventorii, baze de metadate (metadata base) şi alte forme de descriere a seturilor de date digitale şi analoage, care conţin informaţii despre componenţa lor, conţinut, statut (actualizare şi actualitate), origine (metode şi condiţii de obţinere), locul aflării, calitate (plenitudine, necontradicţii, veridicitate), format şi forma de reprezentare, condiţiile de acces; obţinerea şi utilizarea drepturilor asupra datelor şi alte caracteristici datometrice;

modelul datelor spaţiale (geo spatial data model) - reprezentare a datelor spaţiale (spatial data representation, spatial data model) - mijloc de descriere digitală a obiectelor spaţiale, tipului structurii datelor spaţiale;

modelul spaţial al terenului - model tridimensional al obiectelor şi elementelor terenului, format prin intermediul graficii computerizate, destinat pentru utilizare în sistemele de administrare şi navigaţie, simulatoare, la analiza terenului, soluţionării problemelor de calcul şi de modelare, proiectare a construcţiilor inginereşti, monitoringul mediului înconjurător, întocmirea hărţilor electronice;

obiectul clasificării - totalitate de obiecte, noţiuni şi alte elemente a unei oarecare mulţimi pentru care se utilizează un sistem definit de clasificare;

punct de fixare - punctul semnului convenţional, care în mare măsură corespunde amplasării obiectului în teren;

sistem informaţional geografic (geographic(al) information system, GIS, spatial information system) - sistem geoinformaţional - SIG:

1) sistem informaţional care asigură colectarea, stocarea, prelucrarea, accesul, reprezentarea şi repartizarea datelor spaţiale de coordonate. SIG cuprinde date despre obiectele spaţiale în forma reprezentării lor digitale (vectoriale, raster etc.), include setul de posibilităţi funcţionale corespunzătoare sarcinilor SIG, în care se realizează operaţiile tehnologiilor geoinformaţionale, este menţinut de asigurarea informaţională, normativ-juridică, organizaţională, resurse programatice şi de aparataj;

2) sistem informaţional multifuncţional, destinat pentru colectarea, prelucrarea, modelarea şi analiza datelor spaţiale, reprezentarea lor la soluţionarea problemelor de calcul, pregătire şi luare de decizii. Destinaţia de bază a SIG este formarea cunoştinţelor despre Pămînt, teritorii separate, terenuri, precum şi oferirea accesului utilizatorilor la datele spaţiale, în scopul sporirii eficacităţii lucrului;

sistemul de administrare a bazelor de date (SABD) (data base management system) - complex de mijloace de program şi limbaj destinate pentru crearea, ţinerea şi utilizarea bazelor de date;

spaţiul topologic - noţiune matematică, care generalizează noţiunea de spaţiu metric. Spaţiul topologic include mai multe elemente de orice natură, în care printr-o metodă sau alta sînt determinate corelaţiile;

strat (layer, theme, coverage, overlay) - acoperire - totalitate de obiecte spaţiale de acelaşi tip, care se referă la o temă (clasă de obiecte) în limitele unui teritoriu şi sistem de coordonate, comune pentru seturile de straturi;

tehnologii geoinformaţionale - (GIS technology) - baza tehnologică a creării sistemelor informaţionale geografice, care permit realizarea posibilităţilor funcţionale ale SIG;

topologie (din grec. topos - localizare) - compartiment al matematicii care studiază proprietăţile topologice ale figurilor, ce nu variază la orice deformaţii, efectuate fără divizări şi îmbinări (în imagini continue şi uniforme);

vectorizare (vectorization) - reprezentare vectorială (vector data structure, vector data model) - modelul vectorial al datelor - reprezentarea digitală a obiectelor spaţiale punctiforme, liniare şi poligonale sub formă de seturi de perechi de coordonate, cu descrierea numai a obiectelor geometrice, ceea ce corespunde reprezentării netopologice a obiectelor liniare şi poligonale sau geometria şi relaţiile topologice (topologia) sub formă de reprezentare topologic-vectorială; în realizare computaţională reprezentării vectoriale îi corespunde formatul vector al datelor digitale (vector data format);

vectorizator (vectorizer) - mijloc de program pentru conversia datelor spaţiale din format raster în format vector (vectorizare);

vizualizare (visualization, visualization, viewing, display, displaying) - sin. reprezentare grafică, reprezentare -

1) în SIG, grafica computaţională şi cartografie - proiectarea şi generarea reprezentărilor în altă grafică la dispozitive de reprezentare (preponderent, pe ecranul displeiului) în baza datelor digitale finale, regulilor şi algoritmilor de conversie;

2) în explorările la distanţă: reproducerea imaginii digitale sau rezultatelor prelucrării pe ecran cu ajutorul structurilor speciale ale datelor, mărind esenţial viteza vizualizării, - de exemplu "straturilor piramidale" (pyramid layers, reduced resolution datasets), care permite înscrierea a o mulţime de pixeli a imaginii finale într-un număr limitat de pixeli a ferestrei ecranului cu reprezentarea unei imagini formate anterior, cu rezoluţia care se micşorează treptat de 2, 4 sau 8 ori;

vizualizator (visualizer, viewer) - viewer - mijloc de program, destinat pentru vizualizarea datelor; în SIG: unul din formele mijloacelor de program ale SIG cu un set de funcţii, limitate, ca regulă, la vizualizarea imaginilor cartografice, numit vizualizator cartografic (map view), cu posibilităţi funcţionale facultative de completare şi transformare a datelor atributive, exportului şi importului lor, prelucrare statistică, grafică de afaceri, reprezentarea imaginilor pe alte dispozitive grafice periferice. Vizualizatorul simplu (inclusiv de grafică) poartă denumirea de brauzer (browser).

2. Premisele creării SIGN

Sistemele informaţionale automatizate de prelucrare a informaţiilor spaţiale, similar cu toate sistemele maşină-om, în dezvoltarea lor se supun legii universale, conform căreia partea din lucru efectuată de om trebuie să se micşoreze treptat. Fiecare tehnologie nouă, accesibilă pentru toţi utilizatorii, duce la repartizarea repetată între om şi maşină a funcţiilor de pregătire şi prelucrare a informaţiilor. Utilizarea sistemelor informaţionale automatizate semnificativ ridică eficacitatea organizării lucrărilor la etapa de pregătire iniţială a datelor, stocare şi actualizare a lor. Totodată, are loc schimbarea structurii operaţiilor (procedurilor) îndeplinite de om în complexul om-maşină. Omul-operator este treptat înlăturat din sfera de prelucrare a datelor, reprezentării lor într-un mod acceptabil, şi poate să se concentreze asupra procesului de luare a deciziilor.

Calitatea gestiunii economiei şi dezvoltarea societăţii civile depinde de nivelul de informare. Dinamica vieţii reduce timpul de luare a deciziilor. Volumul informaţiilor, care este necesar de prelucrat pentru obţinerea obiectivităţii şi luarea deciziei, creşte vertiginos. Pentru luarea unei decizii corecte este necesară utilizarea datelor care nu ţin de competenţa unor instituţii.

Integrarea sferelor de activitate necesită decizii complexe şi adecvate, nivelul optimizării cărora determină direct mărimea cheltuielilor. Valoarea optimă poate fi atinsă prin uniformitatea completă a informaţiilor din instituţii după criteriul exactităţii şi actualităţii şi la respectarea unor principii în lucrul cu datele.

Integrarea de informaţii interdepartamentală dintre instituţii permite minimalizarea cheltuielilor pentru introducerea şi actualizarea întregului complex de date, ridicarea nivelului de veridicitate şi complexitate a informaţiilor, reducerea considerabilă a timpului de colectare şi prelucrare a informaţiilor utilizate în luarea deciziilor.

Pentru decizia practică a optimizării cheltuielilor la primirea datelor primare este necesară repartizarea informaţiilor între instituţii după principiul apariţiei lor iniţiale şi determinarea nivelelor raţional-economice de structurare a datelor.

Procesul de modelare şi analiză trebuie să fie condiţional separat de colectarea şi monitoringul datelor. Proiectarea geoinformaţională sau elaborarea diferitelor programe specializate poate să se realizeze în baza utilizării repetate a aceloraşi date, dar în diferite combinări. Fiecare proiect poate fi prevăzut pentru îndeplinirea anumitor operaţii cu bază comună de date şi poate fi examinat ca un oarecare mediu cu caracteristicile lui individuale, care se pot modifica în corespundere cu destinaţia produsului final.

3. Determinarea SIGN

SIGN este un sistem informaţional complex funcţional automatizat, ce se referă la întregul teritoriu al Republicii Moldova, cuprinde ramurile de bază ale economiei şi domeniile de activitate, şi conţine:

-date spaţiale în formele lor de prezentare computerizată;

-setul posibilităţilor funcţionale corespunzător sarcinilor, în care se realizează operaţii tehnologice geoinformaţionale SIGN, este susţinut de asigurarea juridico-normativă, economică, informaţională, programatică, tehnologică, metodică, de producţie, organizaţională şi de personalul profesionist.

4. Destinaţia SIGN

SIGN este prevăzut pentru oferirea operativă a informaţiei spaţiale utilizatorilor, în calitate de bază informaţională pentru luarea deciziei, în scopul atingerii unei eficacităţi sporite în soluţionarea sarcinilor de utilizare raţională a resurselor naturale şi tehnogene; gestionarea economiei şi regiunilor, dezvoltarea mediului cultural-social.

SIGN constituie un sistem deschis multiutilizator, atît pentru uz profesional cît şi în scopuri didactice şi uz general.

Utilizarea resurselor informaţionale şi posibilităţilor analitice ale SIGN nu exclude necesitatea creării, dezvoltării şi utilizării complexelor de ramură, prevăzute pentru pregătirea informaţională a soluţionării sarcinilor profesionale specifice, ce ţin de competenţa de ramură.

II. CADRUL JURIDICO-NORMATIV

5. Cadrul juridic în vigoare

Cadrul juridico-normativ al SIGN se determină de legislaţia în vigoare, tratatele şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

6. Probleme de dezvoltare a cadrului juridico-normativ

Pentru funcţionarea eficace a SIGN este necesară armonizarea cadrului juridic ce determină condiţiile de creare, funcţionare şi exploatare a sistemelor informaţionale, utilizării informaţiilor.

În scopul unificării codificării obiectelor şi integrării sistemelor informaţionale ce utilizează şi prelucrează datele spaţiale, este necesară adoptarea standardelor de reprezentare şi schimb a datelor geospaţiale, care se vor crea în baza adaptării elaborărilor internaţionale corespunzătoare.

În concepţiile de ramură trebuie să fie determinate: proprietarul resursei informaţionale şi structurile implicate, modalitatea de creare şi monitoring al sistemului, sursele de finanţare şi posibilităţile rambursării cheltuielilor. Concepţiile resurselor informaţionale ale structurilor de ramură trebuie să descrie detaliat obiectele sistemelor, identificarea lor, scenariile de conduită; să includă lista, structura şi formatul schimbului de date; condiţiile tehnico-economice de integrare a datelor şi mijloacele programatice aplicate de utilizare şi condiţiile accesului la informaţia de diferit nivel.
[Pct.6 modificat prin HG676 din 11.07.05, MO95/15.07.05 art.733]

III. ASPECTE TEHNOLOGICE PRINCIPALE
ALE CREĂRII SIGN

Colectarea, monitoringul (actualizarea) datelor şi dezvoltarea funcţiilor aplicate constituie problema cea mai serioasă în dezvoltarea şi menţinerea sistemului în stare funcţională, care depinde de corectitudinea determinării condiţiilor şi criteriilor de colectare a datelor. Sistemul nu trebuie să fie încărcat cu date excesive şi funcţii improprii.

Eficacitatea economică de existenţă a sistemului şi operativitatea prelucrării interpelărilor depind de determinarea corectă a setului minim necesar de date (lista lor, parametrii calitativi şi cantitativi) şi posibilităţile funcţionale pentru realizarea obiectivelor de creare.

7. Materiale primare

În calitate de informaţie iniţială pot fi atît materialele geometrice cu proprietăţi metrice, care asigură exactitatea determinată de poziţionare cît şi informaţia grafică şi de descriere ce determină proprietăţile specifice ale obiectelor:

1) materiale grafice;

2) hărţi şi planuri topografice;

3) măsurări instrumentale de teren;

4) materiale de teledetecţie;

5) hărţi tematice specializate: fizico-geografice, administrative, de sol, geologice, climatologice, demografice, de vegetaţie, infrastructurii sociale, de navigaţie etc.;

6) planuri topografice specializate: cadastrale, de organizare a teritoriului, dezvoltarea teritoriului, arhitectoral-planificate etc.;

7) cercetarea de proiect şi ridicările interpretative;

8) ridicări video;

9) scheme, schiţe şi documentaţie grafică inginerească;

10) informaţie descriptivă;

11) cataloagele coordonatelor şi altitudinilor punctelor de bază, de plan, de înălţime şi gravimetrice, inclusiv: reţeaua geodezică naţională, de înălţime şi gravimetrică; reţelele bazei geodezice;

12) parametrii sistemelor de coordonate şi înălţimi, proiecţii, figurile Pămîntului;

13) descifrarea de teren şi de birou, colectarea datelor;

14) parametrii elementelor specializate şi obiectele din teren de infrastructură inginerească;

15) date statistice;

16) altă informaţie de descriere.

8. Cerinţe faţă de informaţia spaţială

Masivele datelor spaţiale din sistem se păstrează ca hărţi electronice ce reprezintă obiecte grafice ale localităţilor şi fenomene în complex cu informaţia adiţională şi de descriere.

SIGN reprezintă o totalitate de baze de date, care reflectă starea unuia sau altui proces şi au o bază topografică şi geodezică comună, ce permite realizarea:

a) reprezentării complexe şi concrete a informaţiilor;

b) fixării spaţiale exacte şi sistematizării informaţiilor;

c) posibilităţii vizualizării dinamice şi modelării proceselor şi fenomenelor cu înscrierea concluziilor pe hartă;

d) în combinaţie cu programele analizei economice şi statistice, pregătirii informaţionale a deciziilor optime de conducere.

SIGN poate să fie prezentat prin totalitatea hărţilor digitale, unite prin trăsături comune; reglementate şi coordonate după scări, sisteme de coordonate, conţinut şi semne convenţionale; cu posibilităţi funcţionale determinate a mediului de program.

Informaţia digitală despre teren trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

crearea în sistemele oficiale aprobate a coordonatelor şi a proiecţiei cartografice;

utilizarea clasificării elementelor şi obiectelor localităţii, corespunzătoare clasificării adoptate pentru harta topografică de bază la o scară de proporţii mari;

dispunerea de structura necesară, minimală şi reală a obiectului pentru soluţionarea sarcinilor de utilizare;

asigurarea posibilităţii primirii automatizate a datelor despre aşezarea obiectelor şi caracteristica lor;

formarea sub formă de date structurate în cadrul foii tradiţionale de nomenclatură;

asigurarea integrării reprezentării după elemente şi obiecte în regiuni separate, ce reprezintă foile tradiţionale de nomenclatură sau a părţilor lor;

asigurarea, pe cale programatică, transformării informaţiilor din format raster în vector şi invers;

structura prezentării datelor în masive trebuie să asigure acces la orice element sau obiect şi să asigure posibilitatea introducerii modificărilor şi completării fără denaturarea datelor.

9. Mijloacele tehnice de creare a datelor spaţiale

Pentru crearea SIGN se utilizează mijloacele tehnice ce prevăd:

1) primirea informaţiei primare despre obiectele terenului combinînd următoarele posibilităţi de bază:

a) teledetecţia: diverse tipuri de vederi şi ridicări aeriene şi cosmice, sub aspect analogic şi digital;

b) digitizarea materialelor cartografice;

c) măsurările instrumentale;

d) ridicările foto şi video, alte materiale grafice;

e) introducerea automată sau manuală a informaţiei atributive şi de serviciu;

2) crearea sistemului semnelor convenţionale cartografice, imaginii reale şi concrete a obiectelor regiunii şi metodicii descrierii raporturilor logico-spaţiale între ele;

3) metodele de formare a modelelor digitale cu utilizarea informaţiei cartografice primare şi informaţiei cu caracter informativ, care trebuie să asigure atît operativitatea vizualizării cît şi plenititudinea necesară, exactitatea şi caracterul imaginii tridimensionale şi dinamica lui conform condiţiilor respective;

4) crearea sistemului expert de formare a conţinutului modelului spaţial al regiunii, ce asigură soluţionarea sarcinilor de proiectare a imaginilor spaţiale pe cale de selecţie a structurii de obiecte, generalizarea ei, simbolizarea şi proiectarea pe ecran în proiecţia cartografică necesară;

5) vizualizarea şi analiza modelului digital al terenului în staţiile grafice de muncă prin intermediul software-ului specializat;

6) soluţionarea sarcinilor de calcul, reieşind din componenţa şi conţinutul lor, determinate de către utilizatorii informaţiei.

10. Tehnologia creării obiectelor spaţiale

Principalele procedee tehnologice în crearea obiectelor spaţiale sînt:

a) perceperea automată a imaginilor;

b) modelarea cartografică;

c) utilizarea software-ului multimedia;

d) utilizarea aparatelor sistemelor expert;

e) instalarea telecomunicaţiei logico-spaţiale.

11. Tipuri principale de produse SIGN

Produsele SIGN pot fi divizate în următoarele tipuri:

1) informaţie intermediară şi iniţială, admisibilă la redactare şi convertire, cu scopul utilizării în crearea produselor geoinformaţionale tematice, speciale şi independente;

2) sistem de hărţi digitale cu posibilitatea reproducerii informaţiei fie complexă, fie după elementele conţinutului.

Hărţile conţin informaţie metrică despre situarea elementelor, obiectelor şi formaţie de descriere, care caracterizează însuşirile lor, prezentate în fişiere de formate standardizate admise pentru sistemele geoinformaţionale.

A) Hărţile topografice digitale

Hărţile topografice digitale pot fi standarde,ce reproduc scara tradiţională sau speciale.

Scara oficială acceptată nu exclude posibilitatea utilizării sau reprezentării informaţiei hărţilor digitale la orice scară necesară. Dar exactitatea, plenitudinea şi specificul vizualizării trebuie să fie ataşată la o scară discretă admisibilă pentru sistem, prin intermediul semnelor convenţionale, informaţia căruia va fi utilizată la crearea produsului concret. Celelalte scări de reprezentare pot fi primite prin intermediul generalizării imaginii sau prin detaliere, fără reducerea exactităţii proprietăţilor metrice ale informaţiei utilizate.

B) Hărţi digitale tematice

În baza datelor iniţiale ale hărţii digitale de bază şi a resurselor informaţionale tematice de ramură, a planurilor de adrese şi cadastrale, precum şi a informaţiei adiţionale specializate (măsurători instrumentale; date de teledetecţie; fotografii, schiţări, informaţie cu caracter informativ şi adiţională) pentru diverse necesităţi ale economiei, ştiinţei, învăţămîntului, gestionării şi utilizării se alcătuiesc hărţi digitale tematice. Conţinutul fiecărei hărţi digitale se determină reieşind din destinaţiile şi cerinţele speciale;

3) proiecte geoinformaţionale specializate.

În baza utilizării informaţiei complexe a SIGN şi a datelor adiţionale poate fi realizată proiectarea geoinformaţională tematică, prin intermediul elaborării mediului funcţional specializat, cu scopul creării produsului final concret.

Cerinţele faţă de lista şi calitatea datelor iniţiale, precum şi de posibilităţile funcţionale sînt determinate de sarcina tehnică, care poate fi elaborată în comun de către beneficiar şi deţinătorul resurselor informaţionale.

Conţinutul informaţiilor adiţionale şi de bază, proprietăţile funcţionale, precum şi posibilităţile vizualizării şi modul exploatării vor depinde de utilizarea specială a produsului creat.

Posibilitatea complexă şi divizarea după elemente a conţinutului de utilizare a informaţiei poate fi prevăzută de condiţiile de exploatare. Pentru simplificarea lucrului cu sistemul, anumite seturi de funcţii pot fi combinate în sarcini tipice. Pentru majorarea flexibilităţii şi îmbunătăţirea particularităţilor de consum pot fi utilizate posibilităţile de creare a straturilor proprii de utilizare la exploatarea produsului.

12. Forme de prezentare a producţiei

Forma de prezentare a oricărui tip de producţie geoinformaţională se va determina de către posibilităţile de producere, ce a devenit accesibilă la nivel tehnic pentru utilizare pe larg.

Produsele geoinformaţionale, în funcţie de destinaţie, pot fi prezentate pe suporţi magnetici sau să funcţioneze prin intermediul reţelelor accesibile de telecomunicaţii (de exemplu Internetul) sau comunicaţiilor specializate. Pentru confortul utilizării, tipuri separate de producţie pot fi tipărite pe suporţi rigizi (hîrtie, plastic etc.).

Informaţia hărţilor digitale vizualizată şi tipărită pe suporţi rigizi trebuie să corespundă cerinţelor, prezentate aceloraşi tipuri de produse cartografice. La tipărirea fiecărei foi, în funcţie de cerinţele menţionate, conţinutul hărţilor se completează cu perfectarea corespunzătoare şi cu informaţia adiţională şi cu caracter informativ, inclusiv cea tematică profesională şi de marketing.

IV. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ

SIGN funcţionează în cadrul structurii organizaţionale, care determină rolul fiecărui din participanţi în crearea, funcţionarea sistemului şi utilizarea datelor.

13. Centrul competent de coordonare

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în comun cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, sînt autorităţile administraţiei publice centrale de ramură, cu drepturile centrului competent de coordonare în geoinformatică, care:

reglează aspectele tehnologice ale procesului integrării, formării şi utilizării resurselor geoinformaţionale, crearea tehnologiilor geoinformaţionale, sistemelor şi reţelelor, în cadrul competenţei şi împărţirii împuternicirilor de ramură, ce sînt determinate de mediul juridic;

realizează formarea, introducerea, păstrarea, utilizarea, gestionarea, exploatarea informaţiei a SIGN, în comun cu structurile - participanţii procesului integrării resurselor geoinformaţionale.

14. Infrastructura de ramură

Exploatarea sistemelor instituţionale, deţinerea, gestionarea şi oferirea informaţiei în interese naţionale, precum şi îndeplinirea funcţiilor indicate de beneficiar, se realizează de instituţiile de ramură.

Ministerele, departamentele, agenţiile, serviciile şi alte structuri de ramură (instituţii) formează, utilizează şi integrează resursele informaţionale instituţionale, prezintă informaţie pentru integrare în SIGN.

Autorităţile administraţiei publice locale colaborează în domeniul formării resurselor informaţionale departamentale, prin intermediul serviciilor respective, cu departamentele de ramură.

15. Infrastructura de producere

Colectarea informaţiei şi crearea bazelor de date specializate se efectuează de structurile de producere specializate, care îndeplinesc nemijlocit lucrări de asigurare a funcţionării SIGN:

1) independent de forma de proprietate şi supunere departamentală (de ramură), apartenenţa statală din comunitatea mondială;

2) conform competenţei, determinate de existenţa documentelor oficiale (statut, regulament, licenţă, experienţă de lucru);

3) în bază de contract, în bază de concurs sau altor forme de licitaţii, ce asigură şanse egale pentru participanţii competenţi, în scopul sporirii eficacităţii tehnico-economice.

16. Pregătirea personalului

În scopul creării, funcţionării şi exploatării SIGN este necesară planificarea motivată a instruirii personalului calificat şi crearea condiţiilor adecvate de muncă.

17. Utilizatori

Informaţia SIGN este destinată pentru un cerc larg de utilizatori, inclusiv autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; persoanelor fizice şi unităţilor de drept, indiferent de forma juridică de organizare.

Utilizatorii folosesc informaţia conform condiţiilor normative şi tehnico-economice de acces.

Informaţia, în funcţie de conţinut, poate fi furnizată utilizatorilor în condiţii de contract sau prin reţele de telecomunicaţii comune, gratuit sau contra plată în conformitate cu legislaţia în vigoare.

V. SPAŢIUL FUNCŢIONAL

18. Funcţiile de bază ale SIGN

În plan tehnologic, SIGN reprezintă un complex informaţional de telecomunicaţii, care conţine informaţie spaţială şi programe funcţionale aplicate de utilizare.

Funcţiile de bază pentru SIGN, în calitate de sistem informaţional automatizat, sînt: pregătirea şi colectarea, introducerea, prelucrarea, stocarea (manipularea) şi extragerea datelor.

19. Structura complexului funcţional

Software-ul din SIGN poate fi convenţional divizat în cîteva grupe:

1) nucleul sistemului geoinformaţional (ca instrument de prelucrare a informaţiei spaţiale), ce realizează funcţiile de bază ale cartografierii tematice şi digitale şi prelucrării de sistem a datelor geografice:

a) introducerea datelor grafice şi de descriere de pe diverse dispozitive;

b) transformarea formatelor;

c) asigurarea păstrării datelor de tip divers;

d) redactarea şi convertirea datelor;

e) prelucrarea interpelărilor la datele spaţiale;

f) asigurarea interfeţei şi instrumentelor de utilizare;

2) modulele de asigurare a legăturii cu sistemul ales de gestionare a bazelor de date;

3) modulele de extindere destinate pentru îndeplinirea funcţiilor specifice de prelucrare a informaţiei spaţiale:

a) analizarea şi modelarea spaţială tridimensională;

b) alcătuirea suprafeţelor şi diagramelor statistice pentru analiză;

c) extinderea posibilităţii de tipărire a hărţilor;

d) geocodificarea, adică fixarea automată de adrese;

e) comprimarea raster-elor şi crearea mozaicului;

f) crearea prezentărilor animate;

4) mijloacele de asigurare a accesului multiutilizator şi concomitent la depozitul de date spaţiale;

5) software-ul de utilizare, destinat realizării funcţiilor, ce lipsesc în modulele standard ale SIGN.

20. Tendinţele principale ale dezvoltării integrate a SIGN

SIGN prezintă resursele informaţionale de bază în componenţa Sistemului informaţional naţional.

SIGN în întregime şi fiecare din componentele sale se integrează informaţional cu Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept în ceea ce priveşte identificarea persoanelor fizice şi unităţilor de drept.

Interacţiunea informaţională şi integrarea SIGN cu sistemele informaţionale ale altor state sau cu structurile internaţionale se va baza pe principiile asigurării compatibilităţii funcţionale şi informaţionale a sistemelor.

Detalierea parametrilor tehnico-economici ai integrării se va realiza în funcţie de conţinutul acordurilor corespunzătoare.

Tendinţa dezvoltării de bază constă în sporirea permanentă a funcţiilor nucleului geoinformaţional şi mărirea cantităţii modulelor de extindere.

21. Principiile de bază pentru integrarea resurselor informaţionale

Resursele informaţionale de stat trebuie să corespundă principiilor integrării, care se vor stoca la etapa conceptuală de elaborare a ideologiei sistemelor. Ideologia resurselor informaţionale trebuie să se bazeze pe cerinţele armonizării şi corporatismului sistemelor instituţionale, respectării cerinţelor standardizate.

Unificarea resurselor informaţionale se obţine din contul:

a) utilizării codificatorilor şi clasificatorilor unici;

b) realizării principiului de utilizare în toate sistemele a datelor din sistemele-surse;

c) aplicării standardelor pentru datele grafice de uz general.

Pe măsura dezvoltării SIGN se presupune lărgirea cercului de utilizatori, precum şi listei sistemelor informaţionale, a căror informaţie poate prezenta interes pentru integrare.

Integrarea sistemelor informaţionale, în baza identificării spaţiale a obiectelor, admite utilizarea diferitor informaţii după exactitate, plenitudine şi nivel de detaliere.

Cerinţele faţă de exactitatea şi detalierea informaţiilor geometrice despre obiecte depind de compromisul dintre cerinţele tehnologice şi resursele financiare şi temporale, accesibile în realitate. Exactitatea şi detalierea datelor sînt determinate de documentele corespunzătoare şi pot fi schimbate pe măsura dezvoltării sistemului.

Interacţiunea cu sistemele informaţionale, care oferă date suplimentare, poate să se bazeze pe metoda referinţelor poştale, sau pe oferirea informaţiilor în calitate de explicaţii, conform anumitor aspecte ale activităţii.

22. Dezvoltarea funcţională a SIGN şi modelarea geospaţială

Posibilităţile funcţionale ale SIGN, ce permit realizarea cercetărilor, analizei şi modelării, se elaborează de persoanele care au creat sistemul conform sarcinilor utilizatorilor, în corespundere cu sarcinile lor tehnice sau setul-tip a celor mai aparente probleme, soluţionate prin intermediul utilizării datelor geoinformaţionale.

Modul cel mai raţional de soluţionare a sarcinilor de utilizare constă în utilizarea maximală a modulelor standard de program, asigurate de către persoanele care elaborează sistemul.

În scopul economisirii timpului şi resurselor financiare, excluderii dublării şi paralelismul elaborărilor departamentale de sistem, este necesară excluderea practicii elaborării software-ului de utilizare, care se dublează, sau mijloacele internaţionale licenţiate de program (brand name), în privinţa soluţionării sarcinilor aplicate de utilizare.

Sarcinile de utilizare, nesoluţionate de mijloacele standard software a mediului SIGN, trebuie soluţionate în baza extinderii posibilităţilor standardizate, prin intermediul elaborării modulelor funcţionale, suplimentare, aplicative şi de utilizare.

Sarcinile specifice de utilizare pot să necesite elaborarea software-ului specializat suplimentar, care, în nucleul său, se bazează pe funcţiile standard. Totodată, este necesară realizarea cercetării existenţei modulelor de program, necesar în alte sisteme informaţionale instituţionale.

Proiectarea geoinformaţională cu destinaţie specială, se realizează individual după sarcina concretă (sau complexul de sarcini), în baza sarcinii tehnice în care sînt descrise detaliat cerinţele faţă de posibilităţile funcţionale ale software-ului aplicat de utilizare, conţinutul şi parametrii informaţiei iniţiale, în baza căruia se va realiza analiza, calculul, modelarea.

Soluţionarea sarcinilor de utilizare se realizează de instituţiile de ramură, în privinţa problemelor referitor la competenţa lor.

În cazul în care soluţionarea sarcinilor necesită consolidarea informaţiei a cîteva instituţii de ramură sau elaborarea funcţiilor de utilizare a sistemului pentru un cerc larg de utilizatori, lucrările pot fi îndeplinite de către subdiviziunile de producere ale centrului competent de coordonare în geoinformatică, în bază de contract cu structurile implicate.

Interdependenţa între baza centrală de date şi resursele instituţionale se formează după principiul de excludere a dublării elaborării funcţiilor aplicate; utilizarea după posibilităţi, elaborărilor departamentale suplimentare şi complicate în măsura dezvoltării cerinţelor faţă de lista şi componenţa sarcinilor de utilizare soluţionate centralizat.

La elaborarea principiilor generale de alcătuire a spaţiului informaţional unic vor fi maximal utilizate şi luate în considerare soluţionările existente în structuri. Modificării pot fi supuse numai structurile datelor şi modulele de program, incluse în nucleul informaţional integrat, şi numai la acel compartiment, în care aceasta împiedică utilizarea lor în nucleu.

23. Coordonarea procesului integrat de dezvoltare a SIGN

În condiţiile limitării resurselor financiare, de timp şi de personal sporeşte necesitatea consolidării mijloacelor în privinţa utilizării practice a tehnologiilor actuale efective, prin intermediul structurii competente, pentru coordonarea procesului integrării sistemelor informaţionale într-un spaţiu informaţional unic.

Lăsînd drepturile şi obligaţiunile elaborării sistemelor informaţionale în competenţa structurilor, centrul competent de coordonare trebuie să ia asupra sa misiunea consolidării resurselor, coordonării şi integrării lucrărilor de asigurare a departamentelor cu regulile identificării unice a obiectelor informaţionale, structurilor şi conţinutul clasificatoarelor şi codificatorilor de uz comun, descrierea obiectelor informaţionale în bazele de date textuale şi grafice.

Îndeplinirea nemijlocită a sarcinilor enumerate şi crearea proiectelor actelor normative trebuie să se realizeze în comun cu structurile interesate.

Cu eforturile comune ale structurilor interesate, la etapa de proiectare, urmează să se descrie detaliat structura SIGN integrat, cu determinarea corelaţiei între subdiviziunile departamentale de aplicare comună şi subsistemele speciale, destinate administrării şi realizării funcţiilor de integrare. Concomitent, vor fi determinate condiţiile de interdependenţă tehnico-economică, costul realizării tuturor problemelor şi sursele.

Schema de integrare a resurselor informaţionale prezentată presupune coordonarea corectă cu principiile calculării reciproce ale instituţiilor pentru informaţia prezentată şi utilizată.

SIGN se creează în baza activităţii comune, conform principiului structurii repartizate. Bazele de date, registrele, cadastrele, sistemele informaţionale geografice regionale şi de ramură trebuie să fie create de elementele structurale ale sistemului de gestiune SIGN conform procedurii determinate. Toate elaborările de stat trebuie să se realizeze ca module standardizate de program şi seturi ale datelor textuale şi grafice.

VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL

Deosebirea principială a SIGN de alte sisteme informaţionale, din punct de vedere al obiectului evidenţei, constă în utilizarea în calitate de obiecte a datelor sistemului, a datelor geografice spaţiale. Aceasta determină structura specifică a sistemului, incluzînd informaţiile geoinformaţionale şi software-ul specializat.

24. Date spaţiale

Modelul digital al terenului, ce reprezintă totalitatea datelor grafice şi descriptive prezentate în formă digitală şi destinate pentru reproducerea imaginilor spaţiale ale terenului, obiectelor topografice şi datelor adiţionale, în conformitate cu condiţiile respective constituie informaţia SIGN.

Tehnologia de modelare trebuie să fie orientată spre crearea imaginilor vizuale similare cu terenul real la reprezentarea lui schematică. Modelul digital trebuie să deţină proprietăţi metrice, să fie vizual, să permită vizualizarea terenului din diferite puncte, să modeleze mişcările la realizarea diferitor sarcini inginereşti.

Conţinutul datelor spaţiale şi mediul de program trebuie să asigure posibilitatea reprezentării oricărui sector de teren, cu nivelul cerut de detaliere; primirea informaţiilor despre teren; introducerea şi corectarea informaţiilor speciale; soluţionarea sarcinilor analitice, informaţionale şi de calcul; vizualizarea rezultatelor deciziei pe imaginea cartografică.

25. Baze de geodate

Bazele de geodate reprezintă depozite de date geografice, care utilizează formatul orientat pe obiect de păstrare a datelor, asigură accesul la informaţia grafică şi atributivă pentru posibilitatea de modelare spaţială.

În baza utilizării tehnologiilor geoinformaţionale se creează modelul de date orientat pe obiecte, care apropie modelul de date fizic şi logic.

Noul model de date este prevăzut pentru oferirea posibilităţii de creare a obiectelor spaţiale din contul atribuirii lor a unui comportament natural, precum şi determinării oricăror relaţii între obiectele spaţiale.

Obiectele datelor în bazele de geodate trebuie să reprezinte practic aceleaşi obiecte, conţinute în modelele logice de date (construcţii, drumuri, loturi de pămînt etc.).

Bazele de geodate trebuie să conţină şi regulile de verificare a corectitudinii şi domenele atributive, care garantează că la crearea şi actualizarea obiectelor spaţiale, atributele lor vor rămîne corecte faţă de obiectele spaţiale fixate şi nespaţiale fixate, precum şi biblioteci ale semnelor convenţionale utilizate.

26. Particularităţi tehnologice ale bazelor de geodate

Bazele de geodate trebuie să asigure următoarele posibilităţi tehnologice:

1) să prezinte datele geografice în felul următor:

a) date vector - pentru prezentarea obiectelor spaţiale discrete;

b) date raster - pentru prezentarea imaginilor continue semiton, datelor tematice de reţea şi a suprafeţelor;

c) reţele neregulate de triangulaţie (TIN) - pentru prezentarea suprafeţelor;

d) adrese şi locatore - pentru găsirea amplasării geografice;

2) să păstreze forma obiectelor spaţiale şi să deţină mijloace de indicare a sistemelor de coordonate şi de administrare a lor;

3) să modeleze seturile integrate topologic a claselor de obiecte;

4) să determine relaţiile generale şi arbitrare dintre obiectele spaţiale şi nespaţiale;

5) să susţină integritatea sistemelor de atribute cu ajutorul domenelor şi regulilor de verificare a corectitudinii;

6) să ataşeze comportamentul obiectelor spaţiale la tabelele, unde se păstrează obiectele nespaţiale;

7) să se prezinte în cîteva versiuni identice, fapt ce va permite mai multor utilizatori de a lucra concomitent cu aceleaşi date.

27. Organizarea şi forma de stocare a datelor

Datele se păstrează în bazele de geodate sub formă de obiecte cu setul de atribute, ce sînt determinate de arhitectura sistemului informaţional care asigură accesul concomitent multiutilizator pentru utilizarea, corectarea şi actualizarea lor.

Exactitatea poziţionării geospaţiale şi gradul de detaliere al parametrilor geometrici ai obiectelor pentru bazele de geodate trebuie să fie proporţională cu planurile topografice de scara 1:5000 (luate ca bază) pentru teritoriile neamenajate şi 1:2000 pentru teritoriile amenajate ale ţării.

28. Structura datelor spaţiale

În plan informaţional, SIGN reprezintă o totalitate formată din:

1) modelul spaţial de bază al terenului (MSBT);

2) hărţi digitale tematice - parte integrantă a informaţiilor din resursele informaţionale ale instituţiilor (sau cadastrelor specializate);

3) sisteme informaţionale, informaţia cărora prezintă interes în materie de integrare sau cu caracter informativ.

Toate părţile componente ale SIGN se creează în baza unui suport ideologic, conceptual şi informaţional unic.

29. Modelul spaţial de bază al terenului

Modelul spaţial al terenului reprezintă baza geometrică a SIGN şi include:

1) harta digitală de bază (HDB);

2) Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi clasificatorul planurilor de adrese ale localităţilor Republicii Moldova;

3) planurile cadastrale.

30. Harta digitală de bază

Harta digitală de bază (HDB) conţine atît informaţii grafice spaţiale, cît şi atributive şi serveşte în calitate de bază geometrică pentru toate sistemele informaţionale, care utilizează informaţiile spaţiale.

Harta digitală de bază include toate elementele planului topografic, în conformitate cu plenitudinea şi detalierea reprezentării:

1) baza matematică;

2) relieful uscatului;

3) hidrografia şi construcţii hidrotehnice;

4) localităţile;

5) obiecte industriale, comunale şi agricole;

6) reţeaua căilor de comunicaţii terestre şi lucrărilor de artă;

7) vegetaţia;

8) solurile;

9) frontiere şi împrejmuiri.

31. Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale

şi planurile de adrese ale localităţilor Republicii Moldova

Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi planurile de adrese ale localităţilor Republicii Moldova (în continuare - Registrul) conţine lista unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, comune, localităţi, inclusiv cele desfiinţate) şi elementele de bază ale infrastructurii urbanistice (străzi şi construcţii), calificate ca obiecte fizice, precum şi limitele unităţilor administrativ-teritoriale, liniile axiale ale străzilor şi contururile construcţiilor.

Registrul este prevăzut pentru determinarea spaţială şi identificarea obiectelor evidenţei pentru toate sistemele informaţionale, precum şi pentru stocarea istoriei trecerii unor obiecte în altele, schimbarea denumirii şi numerelor, precum şi modificarea altor atribute ale obiectelor.

Proprietăţile principale ale Registrului sînt:

a) asigurarea posibilităţii de identificare a persoanelor fizice după domiciliu şi a unităţilor de drept după locul aflării;

b) legătura cu sistemul poştal tradiţional, utilizat atît de sistemele informaţionale instituţionale cît şi de populaţie zi de zi.

Aceste proprietăţi sînt importante pentru soluţionarea unui complex de sarcini de importanţă socială şi modelarea diferitor situaţii şi procese-business.

32. Planuri cadastrale

Planurile cadastrale sînt parte componentă a resurselor informaţionale instituţionale - sistem corporativ al cadastrului bunurilor imobiliare şi reprezintă o componentă foarte importantă a modelului spaţial.

Planurile cadastrale sînt utilizate pentru identificarea şi determinarea spaţială a obiectelor imobiliare juridice.

33. Resurse tematice informaţionale

Resursele informaţionale instituţionale trebuie să conţină informaţii spaţiale specifice, reprezentate sub formă de hărţi digitale tematice care se bazează pe harta digitală de bază. O parte din aceste resurse reprezintă obiectul integrării.

Datele din resursele informaţionale tematice pot fi reprezentate convenţional sub formă de blocuri:

1) informaţii ce prezintă interes naţional şi integrată la macro nivel în SIGN;

2) informaţii interdepartamentale de importanţă ramurală, şi reprezintă un set de date şi un aparat de sistem funcţional, care se referă la sarcinile specifice şi ţin de competenţa ramurii.

Exactitatea grafică a reprezentării obiectelor spaţiale, ce constituie obiectul hărţilor digitale tematice, trebuie să corespundă celei cerute, reieşind din interesele ramurii şi existenţa resurselor tehnico-economice.

În conformitate cu structura componentelor mediului ambiant şi activităţii social-economice a omului, pot fi evidenţiate următoarele resurse informaţionale:

1) cadastrul bunurilor imobile;

2) cadastrul funciar general;

3) forestiere;

4) acvatice;

5) urbanistice, inclusiv comunicaţiile inginereşti (reţelele şi infrastructura);

6) ecologice;

7) geologice;

8) cultural-istorice;

9) obiectele industriale;

10) comunicaţiile de transport, inginereşti şi magistrale;

11) speciale (de apărare, securitate de stat, situaţii exepţionale şi cataclismelor naturale).

Accesul la sursele informaţionale speciale se limitează conform legislaţiei în vigoare.

34. Obiectele sistemului şi identificarea lor

Lista obiectelor şi fiecare din componentele sistemelor informaţionale sînt date în documentele care descriu părţile separate ale SIGN.

Pentru constituirea SIGN este foarte importantă unicitatea identificării obiectelor sistemului. Toată informaţia ce va fi integrată în cadrul SIGN, trebuie să fie identificată de deţinătorul informaţiei date şi se realizează în baza standardelor acceptate oficial. Pentru fiecare component al SIGN urmează a fi determinat cine dispune de dreptul asupra unui al altui obiect al sistemului. Toţi participanţii la schimbul informaţional pot numai să completeze atributele obiectului dat, dar nu au dreptul să modifice identificatorul obiectului atribuit de proprietar.

Identificarea informaţiei, ce nu iese din cadrul resurselor informaţionale instituţionale, poate să realizeze în baza cerinţelor interne departamentale, dar în acest caz, regulile de identificare trebuie să fie descrise şi documentate detaliat ca act normativ.

VII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC

În conformitate cu divizarea administrativ-teritorială, SIGN este alcătuit din trei niveluri: central, regional şi local.

Fiecare dintre niveluri poate conţine unul sau mai multe complexe informaţionale de telecomunicaţii.

35. Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central

Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central include Banca centrală de date şi complexele informaţionale de telecomunicaţii instituţionale. Banca centrală de date se află în centrul competent de coordonare în geoinformatică, iar componentele instituţionale - în structurile corespunzătoare.

36. Destinaţia complexelor informaţionale de telecomunicaţii de nivel central

Destinaţia principală a complexului de nivel central este:

1) crearea, ţinerea şi exploatarea bazelor de date ale SIGN în calitate de sistem informaţional automatizat corporativ;

2) crearea, menţinerea, asigurarea funcţionării şi dezvoltării sistemului în calitate de depozit de date în comun cu un set de mijloace de program, ce asigură utilizarea informaţiei şi soluţionarea diferitor tipuri de sarcini inginereşti aplicate de calcul şi analitice;

3) colaborarea cu structurile competente de ramură interesate, îndreptată spre dezvoltarea dinamică a sistemului, eficacitatea lui economică.

37. Structura complexului de telecomunicaţii de nivel central

În componenţa complexului de nivel central intră:

1) banca centrală de date;

2) locurile de muncă automatizate ale administratorilor sistemului;

3) locurile de muncă automatizate ale analiticilor de sistem;

4) complexele informaţionale de telecomunicaţii departamentale;

5) reţeaua locală de calcul şi complexul tehnic de asigurare a funcţionării sistemului, inclusiv dezvoltarea lui dinamică;

6) locurile de muncă automatizate ale utilizatorilor;

7) echipament de telecomunicaţii, ce asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale cu banca centrală de date, precum şi întregului complex informaţional - cu complexele regionale, locale, departamentale, informaţionale şi de telecomunicaţii şi locurile automatizate de muncă ale utilizatorilor.

38. Banca centrală de date

Structura băncii centrale de date:

1) depozitul de date se utilizează pentru stocarea permanentă a informaţiei cu păstrarea tuturor modificărilor;

2) baza de formate este prevăzută pentru asigurarea securităţii în lucrul cu utilizatorii, inclusiv stabilirea dreptului de acces a unui sau altui utilizator la informaţia corespunzătoare. Accesul la informaţiile băncii centrale de date se efectuează numai prin baza de formate;

3) bazele tehnologice de date sînt destinate pentru stocarea temporară a informaţiilor, venite în sistem, ce necesită luarea deciziilor de către personalul împuternicit privind integrarea, precum şi pentru realizarea controlului veridicităţii informaţiei şi tuturor verificărilor necesare, pentru luarea deciziilor. Informaţiile din bazele tehnologice de date sînt transmise în depozitul de date numai la decizia persoanei responsabile;

4) vitrinele de date reprezintă baze de date cu extrase din depozitul central de date, prin intermediul cărora utilizatorilor li se asigură accesul rapid şi facil la informaţia necesară, fără a le acorda acces la depozitul de date. Renovarea datelor din vitrinele de date se face în mod automat la actualizarea informaţiilor ce se conţin în depozitul de date.

Componentele băncii centrale de date efectuează schimburi de informaţii prin anumite proceduri confidenţiale, inaccesibile utilizatorilor externi, aceste proceduri constituind elementele de protecţie ale sistemului de securitate al băncii de date.

La rîndul său SIGN este utilizat, prin intermediul reţelelor informaţionale integrate locale, de vitrinele de date ale altor sisteme informaţionale (sau a altor sisteme organizate similar), inclusiv resursele informaţionale de bază, resursele informaţionale instituţionale, alte resurse informaţionale private sau de stat.

39. Structura depozitului de date al complexului central

Depozitul de date include următoarele date geospaţiale:

1) modelul spaţial de bază al terenului, inclusiv:

a) harta digitală de bază, ce include elementele de bază şi obiectele topografice;

b) Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi planurile de adrese ale localităţilor Republicii Moldova;

c) planuri cadastrale;

2) resursele informaţionale tematice (reprezintă partea integratoare a sistemelor informaţionale de ramură), care conţin informaţii despre:

a)obiectele imobiliare;

b)cadastrul funciar general;

c)resursele forestiere;

d)resursele acvatice;

e)resursele urbanistice (cadastrul urbanistic funcţional), inclusiv comunicaţiile inginereşti (reţelele şi infrastructura);

f)resursele ecologice;

g)resursele geologice;

h)resursele cultural-istorice;

i)obiectele industriale;

j)comunicaţiile inginereşti şi de transport, infrastructura;

k)resursele speciale (apărare, securitatea de stat, situaţiile excepţionale şi cataclismele naturale);

3) alte resurse informaţionale, ce conţin date, integrarea cărora este raţională la etapele ulterioare de dezvoltare a sistemului.

Informaţiile pentru introducerea datelor în sistem vor fi oferite de instituţiile (structurile) competente, conform condiţiilor tehnico-economice corespunzătoare.

Modalitatea de formare a băncii centrale de date şi mecanismul de schimb cu resursele informaţionale instituţionale vor fi elaborate la următoarele etape de proiectare a SIGN.

40. Complexul software şi hardware al băncii centrale de date

Complexul software al băncii centrale de date include următoarele componente:

sistemul operaţional - HP - UX (pentru serverele bazelor de date), Windows (pentru locurile de muncă automatizate);

sisteme de administrare a bazelor de date - INFORMIX şi ORACLE;

sisteme geoinformaţionale - produse de program din familia ARCGIS. Complexul dat de software permite luarea deciziilor corporative pentru orice nivel, inclusiv accesul la bazele de date spaţiale prin INTERNET;

mijloace instrumentale de proiectare şi programare - RATIONAL ROSE, DELPHI, C??;

software-ul utilizatorului, ce realizează funcţiile sistemului şi este elaborat în procesul creării şi exploatării sistemului;

software-ul specializat, destinat îndeplinirii funcţiilor speciale (vectorizare, decodificarea documentelor aerofotogrammetrice şi a imaginilor satelitare etc.).

Funcţionarea fără întreruperi a complexului software este menţinută de complexul tehnic al băncii centrale de date, în componenţa căruia intră:

serverele bazelor de date - Risk HP-9000;

locurile de muncă automatizate bazate pe computere personale Pentium;

echipament de telecomunicaţii;

echipament specializat (scannere, digitizere, plottere etc.).

41. Complexele informaţionale ramurale de telecomunicaţii

Complexele informaţionale instituţionale de telecomunicaţii de nivel central se află în centrele informaţionale instituţionale de ramură.

42. Destinaţia complexului informaţional instituţional de telecomunicaţii de nivel central

Complexul informaţional instituţional de telecomunicaţii de nivel central include:

1) crearea, ţinerea şi exploatarea bazelor de date a resursei informaţionale instituţionale, precum şi a sistemului informaţional automatizat corporativ complex, incluzînd componenta lui tematică ce urmează a fi integrată în SIGN;

2) crearea, menţinerea, asigurarea funcţionării şi dezvoltarea sistemului de ramură în calitate de depozit de date împreună cu setul mijloacelor software, ce asigură utilizarea informaţiilor şi soluţionarea diferitor sarcini aplicative analitice şi inginereşti de calcul;

3) colaborarea cu centrul competent de coordonare în geoinformatică şi cu alte structuri competente de ramură în vederea dezvoltării dinamice a SIGN, eficacităţii lui economice.

43. Structura complexului de ramură

Fiecare din organizaţiile de ramură include acelaşi set de unităţi structurale ca şi banca centrală de date, dar luînd în considerare conţinutul tematic specific al resursei informaţionale departamentale în sfera contactului (integrării) cu SIGN.

În componenţa complexului de nivel instituţional intră:

1) banca datelor de ramură;

2) locurile de muncă automatizate ale administratorilor de sistem;

3) locurile de muncă automatizate ale analiticilor de sistem;

4) reţeaua locală (internă de producere) şi complexul tehnic de asigurare a funcţionalităţii sistemului, inclusiv dezvoltarea lui dinamică;

5) locurile de muncă automatizate ale utilizatorilor informaţiilor complexe din SIGN şi resurselor instituţionale;

6) echipamentul de telecomunicaţii, ce asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale cu banca centrală de date, precum şi a întregului complex informaţional cu complexele informaţionale de telecomunicaţii regionale, locale, instituţionale şi a utilizatorilor şi locurile de muncă automatizate ale utilizatorilor.

44. Banca de date de ramură

Structura băncii de date este următoarea:

1) depozitul de date - stocarea permanentă a informaţiilor, inclusiv arhivarea cu păstrarea istoriei şi motivării;

2) baza de formate - asigurarea securităţii în procesul lucrului cu utilizatorii, inclusiv determinarea dreptului de acces al utilizatorilor la informaţiile corespunzătoare, precum şi legătura intermediară a locurilor automatizate de muncă cu banca de date;

3) bazele tehnologice de date - păstrarea temporară a informaţiilor venite în sistem, şi care necesită luarea deciziilor de către personalul competent privind utilizarea ei; precum şi efectuarea controlului şi tuturor verificărilor necesare pentru luarea deciziilor, inclusiv procedurile formale şi documentarea luărilor deciziilor;

4) vitrinele de date - baze de date cu extrase din depozitul de date, prin intermediul cărora utilizatorilor li se asigură accesul rapid şi facil la informaţia necesară, fără a le acorda acces la depozitul de date, precum şi pentru transmiterea datelor tematice integrate în banca centrală de date. Renovarea datelor din vitrine se efectuează în măsura actualizării informaţiilor ce se conţin în depozitul de date.

45. Structura depozitului ramural de date

Structura depozitului de date este specifică pentru fiecare resursă informaţională instituţională. În acelaşi timp datele care urmează a fi integrate necesită, principial, organizare în formă de resurse informaţionale tematice, cu respectarea cerinţelor Concepţiei SIGN, standardelor de prezentare a datelor spaţiale, Concepţiei sistemului informaţional instituţional respectiv.

În crearea resursei informaţionale instituţionale pot fi implicate mai multe structuri competente (şi/sau subdiviziunile lor de producere). În acest caz trebuie să fie evidenţiată, în bază juridică, instituţia responsabilă şi participanţii. Formarea resursei instituţionale trebuie să se realizeze pe principiile tehnico-economice ale colaborării reciproc avantajoase.

Schema funcţională comună pentru toate sistemele de ramură ale băncilor de date presupune trei componente:

a)baza de date grafice;

b)baza de date textuale (informaţiei descriptive);

c)blocul modulelor de sistem (de program) inclusiv:

prelucrarea informaţiei şi gestionarea bazelor de date;

soluţionarea sarcinilor de utilizator.

46. Complexul software şi hardware de ramură

Complexul departamental software şi hardware trebuie să fie compatibil cu complexul software şi hardware al băncii centrale de date al SIGN.

47. Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional şi local

Autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu organele administrative de stat şi de ramură, auacces la informaţiile din SIGN în mod prioritar.

Structurile regionale şi locale pot utiliza informaţiile din SIGN pentru crearea resurselor informaţionale teritoriale.

Componenţa, structura şi alţi parametri ai complexelor informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional şi local trebuie să corespundă cu complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central.

48. Reţeaua de telecomunicaţii informaţională

Legătura dintre complexele informaţionale de telecomunicaţii de diferite niveluri se realizează cu ajutorul reţelei informaţionale de telecomunicaţii.

Tehnologia şi parametrii tehnologici ai reţelei informaţionale de telecomunicaţii sînt determinate de operatorul reţelei naţionale de transmitere a datelor, numit de Guvern.

VIII. SECURITATEA INFORMAŢIILOR

Informaţiile create, păstrate, prelucrate şi transmise de SIGN constituie informaţii importante pentru stat şiprezintă interes pentru diferite sfere din activitatea socială. Securitatea SIGN trebuie să fie asigurată printr-un ansamblu de măsuri complexe de ordin legislativ, administrativ, procedural şi tehnologic de programare. Cerinţele speciale de securitate sînt coordonate cu organele competente, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Cerinţe specifice faţă de stabilitatea şi securitatea sistemului sînt condiţiile creării colective a bazelor informaţionale de date; precum şi necesitatea utilizării concomitente a informaţiei de către mai mulţi utilizatori, posibilitatea utilizării deschise în calitate de sistem informativ prin intermediul reţelelor de comunicaţii accesibile.

49. Prescripţii generale de securitate

Prescripţiile generale de securitate includ:

1) asigurarea normativ-metodică

Toate aspectele asigurării securităţii sistemului informaţional, care nu sînt incluse în legislaţie, necesită documentare la nivelul politicii informaţionale a SIGN şi aducere la statut de document.

2) echipamentul

Configuraţia şi plenitudinea echipamentului trebuie să corespundă parametrilor tehnici, determinaţi de specificaţiile corespunzătoare şi să asigure stabilitatea sistemului atît de suprasolicitările interne sau utilizării incorecte cît şi de factorii exteriori.

3) software-ul

În sistem trebuie să fie utilizat numai software licenţiat. Toate modulele de sistem sau aplicaţiile de utilizator trebuie să fie elaborate în conformitate cu cerinţele faţă de securitate, să treacă toate etapele de elaborare, prevăzute de mediul normativ, să fie documentate şi înregistrate în modul stabilit.

4) reţelele de comunicaţii

Reţelele computaţionale de comunicaţii utilizate, echipamentul de reţea activ şi pasiv trebuie să corespundă cerinţelor securităţii.

Cu excepţia echipamentului şi comunicaţiilor, ce asigură transmiterea nemijlocită a informaţiilor, este necesară utilizarea mijloacelor ce asigură conectarea, în regim de securitate, la reţelele deschise.

5) personalul

Calificarea şi instruirea personalului trebuie să corespundă cerinţelor funcţionării stabile a sistemului informaţional.

6) datele

Datele în SIGN sînt organizate după principiul structurii ierarhice, ce presupune păstrarea informaţiilor integrate la macro nivel în baza de date a centrului competent de coordonare în geoinformatică şi legătura cu bazele centrale de date competente ale structurilor de ramură.

7) gestionarea bazelor de date

Baza centrală de date a SIGN şi bazele de date ale componentelor sale integrate necesită formare, funcţionare şi exploatare conform principiilor politicii unice a securităţii informaţionale.

Realizarea corespunderii exploataţionale cu cerinţele securităţii se efectuează prin intermediul gestionării sistemului informaţional şi componentelor lui după toate aspectele funcţionării, inclusiv: introducerea datelor; prelucrarea datelor; transmiterea datelor; stocarea datelor; copierea de control; introducerea modificărilor în baza de date şi arhivarea informaţiilor; măsuri antivirus şi protecţia informaţiilor contra accesului neautorizat.

8) integritatea informaţiilor în caz de situaţii excepţionale sau furt

Complexul măsurilor normativ-juridice, organizaţional-administrative, de soft şi hardware trebuie să prevină sau să reducă la minimum consecinţele negative ale situaţiilor excepţionale naturale, precum şi acţiunilor premeditate, îndreptate spre încălcarea securităţii sistemului informaţional.

9) utilizatorii

Utilizatorii colectivi sau individuali trebuie să aibă posibilitatea utilizării anumitor blocuri de informaţii din SIGN prin mijloace accesibile ale comunicaţiilor computaţionale, cu respectarea condiţiilor standard ale corectitudinii, securităţii şi responsabilităţii.

ÎNCHEIERE

Crearea, funcţionarea şi exploatarea SIGN, în calitate de resursă informaţională automatizată de stat de bază sînt sarcini ce necesită consolidarea resurselor instituţiilor economice de ramură ale Republicii Moldova. Sarcinile realizării SIGN depăşesc în multe posibilităţile existente ale instituţiilor interesate.

Crearea sistemului prevede investiţii considerabile externe pentru echipare şi software, servicii tehnice şi de consultaţie, reorganizări instituţionale (infrastructurale), pregătirea cadrelor, care nu pot fi acoperite cu mijloace din veniturile deţinătorului.

Realizarea concepţiei SIGN se face posibilă printr-un complex de proiecte orientate spre implementarea unor componente separate ale sistemului.

Popularizarea posibilităţilor tehnologiilor geoinformaţionale şi instruirea utilizatorilor trebuie să devină funcţia specifică a SIGN şi a creatorilor lui.

În calitate de căi de realizare se propun următoarele abordări:

prima etapă - cercetările pilot;

a doua etapă - decizia profesională;

a treia etapă - decizia corporativă.

Prima etapă - cercetări pilot

În lucrările iniţiale realizarea instruirii de mare amploare a experienţei avansate în domeniul creării sistemelor geoinformaţionale în alte ţări mai dezvoltate, pentru a evita erorile potenţiale, pierderea de timp şi a mijloacelor financiare în căutarea soluţiilor deja existente.

Se efectuează inventarierea resurselor informaţionale instituţionale, depistarea surselor primare, pentru toate tipurile de date, se stabileşte exactitatea necesară şi actualitatea datelor pentru întreg complexul de sarcini instituţionale şi interinstituţionale.

În scopul creării mecanismului de înştiinţare a părţilor interesate, privind elaborările executate şi planificate, este necesară crearea Registrului elaborărilor de sistem, cu descrierea tuturor caracteristicilor esenţiale a elaborărilor realizate sau planificate, accesibilă pentru informarea tuturor participanţilor procesului de integrare. În baza acestei informaţii poate fi efectuată analiza corectă a existenţei sistemelor funcţionale instituţionale şi nivelului lor de corespundere cerinţelor SIGN. Aceasta va prezenta condiţiile de începere a integrării de sistem.

Se efectuează cercetări pilot pe direcţiile principale. Cercetările pilot presupun producerea modelelor mai simple după conţinut şi volum (inclusiv demonstrative), în scopul prelucrării metodelor tehnologice şi demonstrării posibilităţilor sistemului, concretizarea cerinţelor faţă de sistem.

Simultan, este necesară efectuarea cercetării complexe, cu utilizarea la minimum a materialelor primare valoroase ale tehnologiilor avansate, utilizate în lume pentru obţinerea modelului dinamic spaţial actual, în scopul elaborării recomandaţiilor şi calculelor tehnico-economice de implementare la etapele ulterioare de dezvoltare.

Fiecare din organizaţiile implicate, de comun acord, aduc materiale primare în format digital, dezvoltînd componenta departamentală a SIGN.

Iniţial, nu toate structurile de ramură, sau nu toate structurile implicate în elaborarea detaliată a sistemului, vor putea participa egal în proiect. Pe măsura pregătirii participanţilor, sistemul va antrena în procesul de integrare alte componente tematice suplimentare ale resurselor informaţionale.

În procesul lucrului se concretizează parametrii tehnici ai complexului hardware şi software şi cerinţele specifice faţă de infrastructura sistemului, incluzînd toate aspectele componente ale activităţii.

Centralizat, se elaborează bazele SIGN în calitate de mediu informaţional, recomandaţii privind deciziile corporative pentru toate componentele sistemului, se fac totalurile activităţii, se înaintează propuneri pentru dezvoltarea ulterioară.

A doua etapă - decizia profesională

La etapa a doua, în baza experienţei deciziilor pilot este necesar de a crea SIGN la un nivel profesional mai înalt, cu utilizarea deciziilor tehnice şi materialelor pentru colectarea datelor iniţiale, pentru obţinerea unui model spaţial detaliat, inclusiv subsistemele informaţionale tematice de ramură.

Funcţiile aplicate ale SIGN trebuie concretizate cu diferite categorii de utilizatori, şi să se dezvolte pînă la satisfacerea deplină a cerinţelor faţă de calculele analitice şi inginereşti pentru luarea diferitor tipuri de decizii conceptuale în probleme de utilizare a resurselor naturale, administrare a economiei, eficacităţii antreprenoriatului, dezvoltării sociale şi culturale.

A treia etapă - decizia corporativă

Etapa a treia reprezintă dezvoltarea deciziei profesionale pînă la interacţiunea ei corporativă ideală.

Scopul acţiunilor corporative este aducerea SIGN la capacitatea lui preconizată, apoi transformarea lui într-un sistem viabil şi economic independent.

SIGN se va transforma într-un model spaţial dinamic care colaborează cu partenerii în vederea creării şi dezvoltării bazelor de date şi cu utilizatorii informaţiilor - în calitate de produs informaţional economic independent.

Condiţiile tehnico-economice de integrare trebuie să prevadă utilizarea comună şi reciproc avantajoasă a informaţiei complexe şi a complexului funcţional al sistemului.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului nr.1398

din 28 octombrie 2003

LISTA

instituţiilor responsabile pentru crearea concepţiilor sistemelor
informaţionale geografice de ramură, care urmează a fi integrate
în Sistemul Informaţional Geografic Naţional

Nr. d/o	Denumirea resursei, informaţionale	Instituţiile responsabile	Instituţiile implicate
1	2	3	4
1.	Harta digitală de bază	Agenţia Relaţii Funciare si Cadastru Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor	Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Ministerul Apărării
2.	Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi planurile de adrese ale localităţilor	Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor	Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor Departamentul arhitectură şi urbanistică a primăriei municipiului Chişinău, subdiviziunile de arhitectură ale primăriei Departamentul Statistică şi Sociologie Î.S. "Poşta Moldovei"
3.	Cadastrul bunurilor imobiliare (fiscal şi juridic inclusiv)	Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
4.	Agrotehnice (cadastrul funciar generai).	Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru	Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
5.	Forestiere	Agenţia pentru Silvicultură "MOLDSILVA"	Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
6.	Acvatice	Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "APELE MOLDOVEI" Institutul"ACVAPROIECT".	Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Serviciul Hidrometeorologic de Stat Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale „Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale” S.A. "APĂ-CANAL" Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

7.	Cadastrul urban, inclusiv reţelele inginereşti şi infrastructura (apă, canalizare, gaze, energia electrică, comunicaţii etc.)	Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale	Primăria municipiului Chisinău primăriile localităţilor Serviciile comunale ale primăriilor Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Institutul Naţiona de Cercetări şi Proiectări "Urbanproiect"
8.	Ecologice	Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale	Institutul de Geografie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei Institutul Naţional de Ecologie "INECO" „Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale” Ministerul Sănătăţii Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
9.	Geologice	Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale	Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
10.	Cultural-istorice	Ministerul Culturii şi Turismului	Academia de Ştiinţe Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru Ministerul Educaţiei
11.	Obiecte industriale	Ministerul Industriei şi Infrastructurii	Ministerul Energeticii „Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale” Agenţia pentru Silvicultură "MOLDSILVA" Departamentul Statistică şi Sociologie Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Agenţia Relaţii Funciară şi Cadastru
12.	Comunicabile magistrale, inginereşti şi de transport: a) coridoare avia şi glisade; b) căi ferate; c) autostrăzi; d) apeducte; e) comunicaţii magistrale şi inginereşti: - de telecomunicaţii; - de radiocomunicaţii; - de apă; - de gaz; - de energie termică; - de energie electrică; - de legătura; - altele	Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile Ministerul Energeticii	Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

13.

S.I.G. speciale:
- de apărare,
- asigurarea ordinei publice;
- securitate de stat,
- situaţii
excepţionale
- cataclisme naturale

Ministerul Apărării
Ministerul Afacerilor Interne
Serviciul de Informaţii şi Securitate
Serviciul Grăniceri
Departamentul Vamal Departamentul
Situaţii Excepţionale

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru