MODIFICAT

HG1269/20.12.2000, MO163/29.12.2000 art.1371

În scopul menţinerii construcţiilor existente în stare de siguranţă, reducerii riscului de avariere şi asigurării execuţiei lucrărilor din etapa de postutilizare în caz de desfiinţare a lor, precum şi pentru realizarea calităţii construcţiilor în conformitate cu prevederile Legii privind  calitatea  în  construcţii nr.721-XIII din  2  februarie  1996, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă  Regulamentul privind  urmărirea comportării  în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor  (se anexează).

2. Prevederile sus-numitului Regulament se aplică tuturor categoriilor de construcţii, cu orice tip de proprietate sau destinaţie, precum şi reţelelor tehnice aferente şi sînt obligatorii pentru organele administraţiei   publice  locale  şi  pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari,  administratori,  utilizatori, proiectanţi, verificatori  de proiecte şi experţi tehnici atestaţi, executanţi şi responsabili tehnici atestaţi) pe întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

3. Proprietarii  construcţiilor, persoane fizice sau juridice, nu au dreptul:

să efectueze lucrări de intervenţie la structura de  rezistenţă  a construcţiilor sau alte lucrări, care pot s-o afecteze;

să modifice aspectul urbanistic şi arhitectural al construcţiilor.

4. Cu titlu de excepţie şi în cazuri justificate:

lucrări de intervenţie  la structura de rezistenţă a construcţiilor vor fi executate numai pe baza unui proiect special, elaborat în temeiul raportului  de expertiză tehnică a întregii structuri de  rezistenţă  a construcţiei  în  cauză, întocmit de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz;

lucrări de modificare a aspectului urbanistic şi  arhitectural al construcţiilor  vor fi executate numai pe baza unui proiect, elaborat în modul stabilit şi coordonat cu proiectantul iniţial al construcţiei respective, sau în temeiul raportului de expertiză tehnică.

Efectuarea unor  atare lucrări se va consemna obligatoriu în  cartea tehnică a construcţiei.

5. În cazul lipsei cărţii tehnice a construcţiei  proprietarul, concomitent cu  expertizarea  construcţiei,  este  obligat  să  asigure întocmirea  cărţii tehnice în volumul stabilit prin prevederile  actelor normative  în  vigoare. La întocmirea cărţii tehnice a unei construcţii existente pot fi antrenaţi experţii tehnici atestaţi, care efectuează expertizarea acesteia, sau instituţiile de proiectare autorizate.

6. Activităţile de intervenţii  în  timp şi postutilizare  a construcţiilor pot fi desfăşurate numai în baza unui proiect  special, elaborat şi verificat în modul stabilit, şi a autorizaţiei de construire (desfiinţare), eliberate conform prevederilor actelor  legislative şi normative în vigoare.

7. Inspecţia  de Stat în Construcţii, precum şi celelalte organisme cu  atribuţii  similare stabilite prin dispoziţii legale, vor exercita controlul de stat asupra aplicării unitare a prevederilor numitului Regulament, vor depista  contravenţiile şi sista  lucrările  executate necorespunzător.

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA                           Ion CIUBUC

Chişinău, 24 aprilie 1997.

Nr. 382.

REGULAMENT

PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE,

INTERVENŢIILE ÎN TIMP ŞI POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Urmărirea  comportării  în exploatare, intervenţiile în  timp  şi postutilizarea  construcţiilor sînt componente ale sistemului  calităţii în construcţii.

2. Prezentul Regulament stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea acestor activităţi şi se aplică tuturor  categoriilor de construcţii, indiferent de tipul de proprietate sau destinaţie, şi sînt obligatorii pentru organele administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari, administratori, utilizatori,  proiectanţi,  verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi,  executanţi  şi  responsabili tehnici atestaţi) pe  întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

3. Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte, sistematice şi complementare.

Urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea  menţinerii exigenţelor esenţiale, reglementate  prin Legea privind  calitatea  în construcţii.

Realizarea intervenţiilor  în  timp la construcţii se face  pe  baza datelor rezultate din activitatea de urmărire.

4. Termenii specifici,   utilizaţi  în  prezentul  Regulament,  sînt definiţi în anexă.

CAPITOLUL II. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE

A CONSTRUCŢIILOR

5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este de două categorii:

a) urmărirea curentă:

b) urmărirea specială.

Categoria de urmărire, periodicitate şi metodologia efectuării ei se stabileşte de către proiectant, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor,  şi se consemnează în cartea tehnică a construcţiei prin grija proprietarului.

URMĂRIREA CURENTĂ

6. Urmărirea  curentă  este o activitate sistematică de  culegere  a datelor  privind  starea  tehnică  a  construcţiei,  care,  corelată  cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca scop:

a) menţinerea construcţiilor noi la parametrii proiectaţi;

b) menţinerea construcţiilor existente în stare de siguranţă.

7. Urmărirea  curentă are caracter permanent şi se realizează asupra tuturor  categoriilor de construcţii prin grija proprietarului,  direct sau prin reprezentanţii săi atestaţi.

Constatările  făcute  în  cadrul acţiunii de  urmărire  curentă  se înregistrează  în  cartea  tehnică  a  construcţiei  de  către  factorii menţionaţi mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenţii în timp pe baza unei expertize tehnice.

8. Urmărirea  curentă se realizează prin examinare vizuală  directă, cu  mijloace simple de măsurare  de uz  curent,  în conformitate cu prevederile  din  cartea tehnică şi documentele normative de urmărire  a comportării  în  exploatare  specifice, pe categorii de  lucrări  şi  de construcţii.

9. La construcţiile cu durata de serviciu depăşită, la cele la care se  schimbă destinaţia, la care se schimbă condiţiile de exploatare  sau la  care  se  constată  deficienţe  semnificative  în  cadrul  urmăririi curente,  proprietarul  va  solicita efectuarea unei  expertize  tehnice pentru a se stabili măsurile necesare.

10. În cadrul  urmăririi  curente, la apariţia unor degradări ce  se consideră că  pot  afecta  exploatarea  în  condiţii  de  siguranţă  a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţă de specialitate în vederea instituirii urmăririi speciale.

URMĂRIREA SPECIALĂ

11. Urmărirea specială este o activitate sistematică şi cuprinde investigaţii specifice, suplimentare faţă de urmărirea curentă,  asupra unor parametri, ce caracterizează aptitudinea de utilizare, pentru care construcţia a fost destinată.

12. Urmărirea specială se instituie la:

a) construcţii  noi  de  importanţă  deosebită  sau   excepţională, stabilită prin proiect;

b) construcţii în  exploatare cu evoluţie periculoasă (sau care au suferit  avarii în urma acţiunilor accidentelor), stabilită în urma unei expertize tehnice.

13. Urmărirea  specială se  realizează  pe baza  documentaţiei de proiect, elaborată  şi  verificată în modul stabilit de  Legea  privind calitatea  în construcţii,  de către persoane fizice  sau  juridice  de specialitate, atestate. Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă.

Rezultatele   urmăririi   speciale  se  înscriu  în  cartea  tehnică   a construcţiei.

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII

ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIILOR

14. Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor:

a) stabilesc, împreună cu proiectantul, construcţiile care se supun urmăririi speciale, asigură elaborarea proiectului  şi  predarea  lui proprietarilor şi informează Inspecţia de Stat în Construcţii;

b) comunică proprietarilor,  care preiau construcţiile,  obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi comportării lor în exploatare.

15. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, angajează, după caz, responsabili tehnici atestaţi, comandă expertizarea construcţiilor în cazurile prezentate la art. 9 şi art. 12 (b), comandă documentaţiile tehnice pentru  urmărirea curentă  şi,  după  caz, proiectul de  urmărire specială şi  comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de Stat în Construcţii;

b) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează  în contracte îndatoririle ce decurg din urmărirea comportării în exploatare a acestora;

c) prezintă datele cu privire la starea tehnică a construcţiilor la centrul de informaţie al organului naţional de dirijare în construcţii.

16. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) stabilesc,  împreună  cu  investitorul  şi/sau  proprietarul, construcţiile care sînt supuse urmăririi speciale;

b) elaborează, pe bază de contract, documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială.

17. Executanţii  au  obligaţia  să  efectueze urmărirea  curentă  a construcţiilor, pe care le execută, să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în  exploatare  a construcţiilor,  pînă  la recepţia acestora, după care dispozitivele  se vor preda proprietarului.

18. Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale, stabilite cu proprietarul,  privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.

19. Obligaţii şi răspunderi ale responsabililor tehnici atestaţi:

a) cunoaşterea  cărţii  tehnice  a construcţiei şi ţinerea la  zi  a jurnalului evenimentelor;

b) efectuarea urmăririi curente, iar pentru urmărirea specială - supravegherea  aplicării  programelor şi proiectelor elaborate în  acest sens.

Capitolul III. INTERVENŢIILE ÎN TIMP LA CONSTRUCŢII

20. Intervenţiile  în timp la construcţii sînt fundamentate pe  baza datelor   rezultate  din  activitatea  de  urmărire  a  comportării   în exploatare a constricţiilor.

Intervenţiile  în  timp la construcţii  sînt  determinate  de: exploatarea  normală,  acţiuni accidentale şi acţiuni ale omului  pentru aducerea la  parametrii  iniţiali  sau  îmbunătăţirea,  respectiv, reabilitarea acestora.

21. Intervenţii  determinate de exploatarea normală (se referă numai la lucrările de reparaţie), acţiuni accidentale şi acţiuni ale omului se efectuează numai pe baza unui proiect special,elaborat în modul stabilit şi avizat de proiectantul iniţial al construcţiei, sau a  unei expertize  tehnice întocmite de un expert tehnic atestat sau de un  grup de experţi tehnici atestaţi, după caz.

Intervenţiile determinate de exploatarea normală

22. Intervenţii  determinate de exploatarea normală a construcţiilor sînt  lucrările  de întreţinere şi reparaţii şi au ca  scop  menţinerea caracteristicelor  esenţiale proiectate pe întreaga durată de serviciu a construcţiilor.

Concomitent cu  aceste  intervenţii, se recomandă proprietarilor  să acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi economisirea energiei.

23. Lucrările de întreţinere constau în recondiţionarea periodică a unor  detalii  de  suprafaţă cu durată scurtă  de  existenţă (finisaje, protecţii superficiale, straturi de uzură etc.) şi înlocuirea unor piese ale instalaţiilor aferente construcţiilor cu uzură rapidă.

Lucrările de întreţinere se efectuează periodic, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform documentelor normative în vigoare.

24. Lucrările de reparaţii constau în refaceri sau  înlocuiri de elemente, detalii sau părţi de construcţie şi instalaţii ieşite din  uz ca urmare a exploatării normale sau acţiunii agenţilor de mediu.

Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale

25. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale asupra construcţiilor (incendii,  explozii,  inundaţii,  uragane,  alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, zăpezi foarte  mari, cutremure etc.) constau  în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ iniţial sau în stare de siguranţă.

Aceste intervenţii  cuprind,  de regulă, următoarele  categorii  de lucrări:

susţinerea provizorie a construcţiei avariate;

demolarea sau demontarea părţilor de construcţie avariate grav;

remedierea degradărilor elementelor de construcţie;

consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale;

reconstruirea  integrală  a unor părţi de construcţie  demolate  sau demontate.

26. Remedierea  constă în reparaţii şi/sau consolidări uşoare şi are ca  scop  readucerea  părţilor  de construcţie  la  un  nivel calitativ apropiat de cel iniţial.

27. Consolidarea  elementelor şi ansamblurilor structurale  avariate sau  neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanţelor  mecanice (rezistenţă,  rigiditate,  ductilitate) ale acestora în raport  cu  cele iniţiale.

28. Reconstruirea  integrală a unor părţi de construcţie are ca scop executarea din nou a acestora cu respectarea caracteristicelor iniţiale.

29. Pentru intervenţiile determinate de acţiunea cutremurelor se vor respecta şi prevederile documentelor normative în vigoare cu privire la protecţia antiseismică.

Intervenţiile determinate de acţiunile omului

30. Intervenţiile determinate de acţiunile omului asupra construcţiilor au ca scop principal: schimbări de  destinaţie  ale construcţiilor,  prelungirea  duratei de serviciu,  ridicarea  nivelului performanţelor  prevăzute  iniţial,  inclusiv în  urma  unor  modificări funcţionale şi retehnologizări.

Aceste intervenţii cuprind următoarele categorii de lucrări:

transformări,  completări  sau  înlocuiri ale unor  construcţii  sau părţi de construcţie;

extinderi sau supraetajări de construcţie;

modernizări sau reabilitări;

schimbări ale aspectului urbanistic şi arhitectural.

Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp la construcţii

31. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) organizează şi răspund de activitatea de intervenţii în timp la construcţii, direct sau prin administratorii (utilizatorii) acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;

b) pentru intervenţiile la construcţii prevăzute la art. 21:

obţin acordurile  şi  avizele  prevăzute de  legislaţie,  precum  şi autorizaţia de construire;

informează Inspecţia de Stat în Construcţii:

asigură expertizarea construcţiilor,  elaborarea  şi   verificarea proiectelor în modul stabilit;

asigură verificarea execuţiei  corecte  a  acestor lucrări  prin responsabili   tehnici  atestaţi  sau  experţi  tenici  şi proiectanţi atestaţi, pe bază de contract;

asigură recepţia acestor lucrări;

consemnează aceste  activităţi în cartea tehnică a construcţiei, iar în  cazul  lipsei  cărţii  tehnice la construcţia  în  cauză  -  asigură întocmirea  ei în volumul stabilit prin prevederile actelor normative în vigoare.

32. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează, pe bază de contract, proiecte pentru lucrările  de intervenţii  în  timp  la  construcţii în  conformitate  cu  prevederile actelor normative în vigoare;

b) elaborează  caiete de  sarcini şi instrucţiuni  speciale  pentru lucrările de intervenţii în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcţiei.

33. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrări  de  construcţie  numai pe baza  autorizaţiei obţinute;

b) încep execuţia  lucrărilor  numai la construcţiile autorizate  în condiţiile  stabilite de Legea privind calitatea în construcţii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiectele  verificate  de  specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

c) asigură nivelul de calitate corespunzător exigenţelor  esenţiale printr-un sistem propriu de calitate, conceput şi realizat prin personal propriu, cu diriginţi de şantier atestaţi;

d) prezintă spre  recepţionare  numai lucrările care corespund cerinţelor  de calitate  şi  pentru  care  au  predat   proprietarului documentele  necesare privind aceste lucrări, pentru cartea  tehnică  a construcţiei;

e) sesizează  în  termen  de 24 de ore Inspecţia de Stat  în Construcţii, în cazul  producerii  unor accidente  tehnice  în  timpul execuţiei lucrărilor.

34. Administratorii  (utilizatorii) construcţiilor au obligaţia  să asigure  îndeplinirea  la  timp a sarcinilor, ce  le  revin  în  cadrul activităţii  de intervenţii în timp la construcţii, în baza contractelor încheiate.

CAPITOLUL IV. POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

35. Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a  unei construcţii, începe odată cu iniţierea acţiunii  pentru  desfiinţarea acestei construcţii, care se face:

a) la cererea proprietarului;

b) la cererea administraţiei publice locale, în cazurile în care:

construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;

construcţia nu  prezintă  siguranţă  în exploatare şi  nu  poate  fi reabilitată din acest punct de vedere;

construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurătorşi/sau pentru învecinătăţi şi nu  poate  fi reabilitată pentru a  se elimina  acest pericol;

cerinţele de  urbanism şi amenajare a teritoriului impun necesitatea desfiinţării construcţiei.

36. La construcţiile  de  interes naţional şi  importanţă  deosebită decizia  de declanşare a activităţilor din etapa de postutilizare va  fi luată  în  baza unui studiu de fezabilitate cu luarea în consideraţie  a cazurilor  de  la  art.35 şi  din  care  să  rezulte  necesitatea, oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii.

Studiul respectiv va trebui să fie supus expertizării generale conform prevederilor Legii privind calitatea în construcţii.

37. Desfăşurarea   activităţilor şi lucrărilor  din etapa de postutilizare  se  efectuează pe baza unui proiect elaborat  în  temeiul expertizei  tehnice şi a autorizaţiei de desfiinţare, eliberată în modul stabilit.

Proiectul lucrărilor de postutilizare, obligatoriu, trebuie verificat de specialişti  verificatori de proiecte atestaţi  în  modul stabilit.

În procesul expertizării tehnice  a unei construcţii, care  trebuie supusă  desfiinţării,  obligatoriu  vor fi expertizate  din  punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii construcţiile învecinate, care pot fi afectate de demolare şi/sau demontare.

Sînt exceptate  de la  obţinerea  autorizaţiei  de desfiinţare construcţiile din cadrul obiectelor cu caracter secret, stabilit  prin ordine  ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor  Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Departamentului Trupelor de Grăniceri, pentru care se vor elabora documente normative specifice.

[Pct.37 al.4 modificat prin HG1269/20.12.2000, MO163/29.12.2000]

Sînt exceptate  de la  obţinerea  autorizaţiei  de desfiinţare construcţiile din cadrul obiectelor cu caracter secret, stabilit  prin ordine  ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor  Interne  şi Ministerului Securităţii Naţionale, pentru care se vor elabora documente normative specifice.

38. Elaborarea proiectului lucrărilor de postutilizare şi executarea lucrărilor  respective  se  efectuează numai de către  agenţi  economici autorizaţi cu activităţi în construcţii.

39. Proiectul  lucrărilor  din  etapa de postutilizare  va  cuprinde următoarele:

acordurile şi avizele prevăzute de legislaţie;

planul de amplasare a construcţiilor, cu indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate şi a vecinătăţilor;

desenele sau  releveele construcţiilor din care să  rezulte destinaţia, alcătuirea  construcţiei şi funcţiile  acesteia  (planurile tuturor nivelurilor, secţiuni,faţade, planurile   instalaţiilor interioare etc.), întocmite la o scară convenabilă;

planurile racordărilor la utilităţile exterioare (apă, canalizaţie, energie electrică, energie termică, gaze, telefon, radio etc.);

planurile de  asigurare  şi  refacere a  continuităţii  utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi, întrerupte la demolarea construcţiilor;

condiţiile tehnice de calitate corespunzătoare exigenţelor esenţiale;

detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;

procedurile tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare, demolare, cuprinzînd descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiilor necesare şi măsurile de protecţie a muncii;

recomandări privind  modul de  recondiţionare a produselor  şi elementelor  de  construcţie  recuperate  cu  ocazia  demontării şi/sau demolării;

recomandări pentru  evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi  nereciclabile  în  zonele  de reintegrare în natură  sau  în  zonele destinate utilizării sau conservării;

măsuri pentru protecţia mediului înconjurător în zonele de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor;

devizul lucrărilor de postutilizare.

Fazele activităţilor din etapa de postutilizare a construcţiilor

40. Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

    încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;

    suspendarea utilităţilor;

    asigurarea continuităţii   instalaţiilor  tehnico-edilitare   pentru vecinătăţi;

    evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).

41. Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii funcţionale, de finisaj şi izolaţie;

demontarea părţilor şi elementelor de construcţie;

demolarea părţilor de construcţie nedemontabile (zidării, structuri de rezistenţă etc.), inclisiv a fundaţiilor construcţiei;

dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţii şi instalaţiilor demontate,  recuperarea  componentelor  şi  produselor  refolosibile  şi sortarea lor pe categorii;

transportul deşeurilor nefolosibile  şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură sau în zonele destinate utilizării sau conservării lor,  cu  acordul organelor de supraveghere sanitară şi de  protecţie  a mediului înconjurător.

42. Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea  produselor şi materialelor de construcţie  rezultate  din  demontarea  şi  demolarea construcţiilor cuprind următoarele faze:

recondiţionarea  produselor de construcţie recuperate din  demontare în vederea refolosirii, prin operaţii simple, executate în ateliere;

reciclarea, în  secţii de producţie specializate,  a  materialelor rezultate din  demolare prin folosirea lor ca materii prime în  vederea producerii materialelor de construcţie;

pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţie, rezultate din recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea calităţii  acestora  şi  prin organizarea păstrării lor în  depozite  de materiale de construcţie;

transportul deşeurilor nefolosibile în zonele pentru utilizare sau conservare, cu acordul organelor de  supraveghere  sanitară  şi  de protecţie a mediului înconjurător.

43. Reintegrarea   în  natură  a  deşeurilor   nefolosibile   şi nereciclabile cuprinde următoarele faze:

utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor prin taluzări adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv  refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.

Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor

44. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) asigură fondurile  necesare  pentru expertizarea, proiectarea  şi execuţia lucrărilor din etapa de postutilizare;

b) obţin de la  autorităţile competente acordurile, avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare;

c) informează Inspecţia de Stat în Construcţii;

d) asigură expertizarea  tehnică a construcţiei, care trebuie supusă desfiinţării, şi a vecinătăţilor, după caz;

e) asigură elaborarea  şi expertizarea  generală  a  studiului  de fezabilitate la construcţiile prevăzute în art. 36;

f) asigură elaborarea şi verificarea proiectelor în modul stabilit;

g) încredinţează elaborarea proiectelor şi execuţia lucrărilor din etapa de postutilizare numai agenţilor  economici  autorizaţi   cu activităţi în construcţii;

h) urmăresc, prin  responsabili  tehnici  atestaţi,  respectarea condiţiilor de calitate, stabilite în proiect, precum şi recondiţionarea şi reciclarea în grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei;

i) asigură recepţia lucrărilor.

45. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează proiectul lucrărilor de postutilizare a construcţiilor numai la solicitarea proprietarului;

b) asigură, prin soluţiile tehnice şi tehnologice adoptate, respectarea prevederilor acordurilor, avizelor şi  autorizaţiei  de desfiinţare, a condiţiilor tehnice  de calitate corespunzătoare exigenţelor  esenţiale, precum şi un grad cît mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate  din demontare şi demolare;

c) asigură asistenţa  tehnică  solicitată  de  proprietar   pentru aplicarea soluţiilor din proiect.

46. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrările de postutilizare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a proiectului verificat în modul stabilit;

b) respectă prevederile din  proiect şi din  autorizaţia  de desfiinţare;

c) realizează  condiţiile de calitate prevăzute în proiect  şi  în documentele normative în vigoare;

d) asigură instruirea  personalului  asupra  procesului  tehnologic, succesiunea fazelor şi operaţiilor, măsurilor de protecţie a muncii;

e) ia măsuri de protecţie a vecinătăţilor prin evitarea transmiterii vibraţiilor  puternice sau a şocurilor, degajării cantităţilor mari  de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăţi;

f) supun recepţiei  mai  lrările  car  corepund  cericor proiectului şi documentelor normative în vigoare.

Anexă

la Regulamentul privind urmărirea

comportării   în   exploatare,

intervenţiile în timp şi

postutilizarea construcţiilor

TERMENII UTILIZAŢI

1. Comportarea  în  exploatare - manifestare a modului în care  un produs (lucrare, construcţie)  reacţionează  prin  calitatea  sa (totalitatea  proprietăţilor şi caracteristicilor sale) la cerinţele stabilite privind aptitudinea sa la utilizare în  cursul  duratei  de serviciu.

2. Durata de  existenţă  (de viaţă) a construcţiei - durată de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţiunea ce i-a fost atribuită.

Această durată este în funcţie de  materialele utilizate, caracteristicile amplasamentului (caracteristicile mediului înconjurător şi natura terenului) şi condiţiile specifice de exploatare.

3. Durata de serviciu - durata de funcţionare în care un produs îşi îndeplineşte efectiv funcţiunea ce i-a fost atribuită iniţial.

4. Intervenţii în  timp  la  construcţii - acţiuni şi lucrări înterprinse  la  construcţii, de-a lungul duratei lor de  existenţă, în scopul prevenirii degradărilor şi remedierii deteriorărilor produse, menţinerii sau readucerii parametrilor calitativi şi tehnici respectivi ai construcţiilor la nivelul exigenţelor  esenţiale  stabilite (corespunzător  asigurării  aptitudinii de exploatare  prevăzute) sau readucerii nivelului acestor parametri potrivit unor cerinţe sporite ale utilizatorilor sau ale unor noi reglementări introduse în aplicare.

5. Intervenţii - ansamblul de măsuri preventive, care se aplică unui produs sau construcţie cu scopul de a le menţine în bună stare,  pentru a-şi  îndeplini  funcţiile  aferente  destinaţiei  sale, pe durata  de serviciu prevăzută.

Comentarii explicative:  măsurile preventive din cadrul intervenţiei unei  construcţii  cuprind:  lucrări curente de îngrijire,  curăţire  şi recondiţionări  regulate ale unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă de  viaţă (unele finisaje), înlocuirea unor articole sau piese cu  uzură rapidă  (piese de instalaţii şi de  feronerie)  în  conformitate  cu instrucţiile de exploatare şi întreţinere.

6. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor- acţiune sistematică de observare, examinare şi investigare a modului în  care răspund  (reacţionează)  construcţiile, în decursul utilizării lor,  sub influenţa  acţiunilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurător şi cu activităţile utilizatorilor.

Comentarii explicative: obiectivele  (scopurile)  principale  ale acţiunii de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor sînt:

a) depistarea din timp a unor degradări sau prevenirea agravării acestora, prin intervenţii adecvate asupra construcţiilor;

b) culegerea  şi utilizarea datelor şi informaţiilor, rezultate  din acţiunea  de  urmărire, pentru  evitarea  cauzelor  degradărilor   şi îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de concepţie.

7. Mediul înconjurător  - ansamblul elementelor fizice,  condiţiilor exterioare  şi interioare ale unei construcţii, care pot să  influenţeze caracteristicile acesteia.

Comentarii explicative:  -  mediul înconjurător al unei  construcţii cuprinde atît mediul natural exterior construcţiei (atmosferă, teren, apă, regn animal şi vegetal etc.), cît şi mediul construit, creat de om, fie exterior  (construcţiile  învecinate cu emanaţiile şi agenţii artificiali  produşi  de acestea), fie interior (spaţiile delimitate  de construcţia  respectivă, cuprinzînd activităţile şi procesele ce se  vor desfăşura în acestea, cu emanaţiile şi efectele lor), care toate  intră în interacţiune cu construcţia în cauză şi cu părţile ei componente.

8. Postutilizarea  unei construcţii - ultima din etapele de viaţă  a construcţiei (concepere,  proiectare, realizare,     utilizare, postutilizare) şi cuprinde  un  ansamblu  de  activităţi,  inclisiv:

dezafectarea construcţiei, demontarea şi demolarea  părţilor  şi elementelor  componente, reciclarea şi refolosirea produselor  obţinute, reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosite.

9. Remedierea  (reabilitarea) unei construcţii - acţiune întreprinsă cu  scopul de a aduce o construcţie sau părţile (elementele) componente ale  acesteia  la  un  nivel acceptabil de performanţă  (egal  sau  uşor diferit  de  cel iniţial) prin lucrări de  reparaţiişi/sau  consolidare, modificînd  (adaptînd) în consecinţă condiţiile de exploatare şi  durata de serviciu.

10. Accident tehnic - eveniment întîmplător, care survine în timpul execuţiei sau exploatării (utilizării) unei  construcţii,  cauzat  de fenomene  naturale  extraordinare (cutremure, inundaţii,  alunecări  de teren, tasări diferenţiate ale terenului, zăpezi mari, uragane etc.) sau provocat  prin acţiuni ale omului (defecte de concepţie şi/sau execuţie, incendii, explozii, bombardamente, şocuri etc.), avînd repercusiuni puternic defavorabile  asupra  stării  şi siguranţei  în  exploatare  a construcţiei respective.