IMENO385/2004
ID intern unic:  310721
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL ECOLOGIEI ŞI RESURSELOR NATURALE
INSTRUCŢIUNE Nr. 385
din  08.08.2004
INSTRUCŢIUNE
privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul
nerespectării legislaţiei privind subsolul
Publicat : 22.10.2004 în Monitorul Oficial Nr. 189     art Nr : 385
Aprobat:              Înregistrat:
Ministerul Ecologiei            Ministerul Justiţiei
şi Resurselor Naturale           al Republicii Moldova    
al Republicii Moldova
______________________2004        __________________2004
INSTRUCŢIUNE
privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul
nerespectării legislaţiei privind subsolul
I. Dispoziţii generale
1. Instrucţiunea este elaborată întru executarea următoarelor acte legislative:
Legea nr. 1515-XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător, art.2;
Codul subsolului nr. 1511-XII din 15.16.93;
Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, art. 4 şi 5;
Legea nr.1102-XIII din 6 februarie 1997 cu privire la resursele naturale, art. 5 (f);
Legea nr.851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, art. 4 (e).
2. Instrucţiunea dată se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice (naţionale şi străine), care încalcă legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi resurselor naturale şi este obligatorie pentru inspectorii ecologici de stat, servind ca bază normativă în evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul.
3. Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul (în continuare - Instrucţiunea) stabileşte cerinţele de bază privind modalitatea de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul încălcării prevederilor actelor legislative şi normative privind valorificarea şi protecţia subsolului.
4. Prejudiciul cauzat mediului înconjurător în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul se compensează de persoanele fizice, juridice naţionale şi străine, în mărimea deplină fără aplicarea normativelor de micşorare a cuantumului plăţii.
5. În prezenta Instrucţiune sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
prejudiciu - pierderi de resurse naturale, materiale, financiare, de muncă etc. cauzate statului sau deţinătorului subsolului, lipsindu-i de dreptul de a exercita o  anumită activitate;
subsol - partea scoarţei terestre, situată mai jos de stratul de sol, de fundul bazinelor de apă şi întinsă pînă la adîncimi accesibile pentru studierea şi valorificarea geologică;
zăcămînt - acumulare naturală de substanţe minerale utile, cu geneze, forme şi dimensiuni variate;
mineral - corp solid, cu o anumită compoziţie chimică, care se găseşte în natură în stare cristalină sau amorfă, în componenţa rocilor şi a mineralelor;
materie minerală - substanţe minerale utile extrase şi supuse procedurii de prelucrare primară, cu excepţia apelor minerale şi potabile;
cuantumul plăţii - expresia valorii economice în evaluarea economică şi extraeconomică, care diferă în dependenţă de aşezarea geografică şi calitatea substanţelor minerale utile;
substanţe minerale utile - se consideră acumulările din subsol a mineralelor naturale, hidrocarburilor şi apelor subterane, compoziţia chimică şi proprietăţile fizice ale cărora permit utilizarea imediată sau în rezultatul proceselor tehnologice industriale;
materiale iniţiale de constatare - actul de control, proces-verbal, probe de laborator etc.;
grupele principale de zăcăminte minerale utile:
- roci carbonatice;
- roci sulfatice;
- roci silicioase
- roci argiloase;
- nisipuri şi prundişuri;
- gresie şi granit;
- petrol, gaze naturale şi cărbune (caustobiolite).
6. Prejudiciul poate fi provocat în mod direct (reducerea cantităţii şi calităţii producţiei extrase etc.) şi indirect (care se evidenţiază peste un anumit interval).
7. Compensarea prejudiciului nu scuteşte vinovatul de obligaţia de a executa lucrările de lichidare a consecinţelor care au provocat cauzele prejudiciului.
8. Perioada de timp din momentul fixat prin actul de control, procesul-verbal sau alte materiale de la provocarea degradării pînă la lichidarea consecinţelor se consideră perioadă de acţiune (de degradare) asupra subsolului pentru care se evaluează prejudiciul.
Categorii de substanţe minerale utile

I. ROCI CARBONATICE Nr. locurilor de dobăndire
1.1 Calcar pentru producerea cimentului 6
1.2 Calcar pentru producerea pavajului, pietrei sparte şi varului nestins 73
1.3 Calcar pentru producerea blocurilor de construcţie (tăiat) 59
1.4 Calcar pentru industria zahărului 7
1.5 Calcar litografiat 1
1.6 Cretă 1
1.7 Marnă 1
II. ROCI SULFATICE  
2.1 Ghips  
III. ROCI SILICIOASE  
3.1 Tripoli, diatomit 1
IV. ROCI ARGILOASE  
4.1 Argilă pentru producerea cimentului 1
4.2 Argilă şi şisturi pentru producerea cheramzitei 13
4.3 Argilă pentru ceramică 4
4.4 Argilă şi loes pentru producerea ţiglei şi cărămizii  
4.5 Argilă bentonitică 1
4.6 Argilă refractară 1
V. NISIPURI ŞI PRUNDIŞURI  
5.1 Nisip pentru modelat (formare) 1
5.2 Nisip pentru producerea sticlei 3
5.3 Nisip şi prundiş pentru construcţii 41
5.4 Nisip pentru producerea articolelor silicioase 4
VI. GRESIE ŞI GRANIT 1
VII. PETROL, GAZE NATURALE ŞI CĂRBUNE (CAUSTOBIOLITE) 2

II. Instrucţiunea privind calculul prejudiciului
la nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare
9. Prejudiciul cauzat se calculează conform formulei:
P = (V x K x C) + X (1),
unde:
P - prejudiciul cauzat, lei;
V - volumul de roci extrase, în rezultatul nerespectării prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, 1m3;
K - costul substanţei minerale utile preconizate pentru extragere, lei/m3;
C - coeficientul ce reprezintă valorile de cost ale subsolului în raport cu particularităţile acestuia:
C = C1 x C2 x C3 x C4 x C5 x C6 (2),
unde:
C1 - roci silicioase, granit şi gresie   - 2;
C2 - roci sulfatice                            - 1,8;
C3 - roci carbonatice                       - 1,6;
C4 - petrol, gaze naturale                - 1,4;
C5 - roci argiloase                           - 1,2;
C6 - nisip şi prundiş                        - 1,1;
X = Cs x B x Cecol. (3),
unde:
X - costul solului degradat în procesul extragerii substanţelor minerale utile, lei;
Cs - costul unei unităţi de suprafaţă, lei/ha;
B - bonitatea solului:
B1 - 1,0;      
B2 - 0,8;      
B3 - 0,7;      
B4 - 0,6
B5 - 0,5;
B6 - 0,4;
B7 - 0,3.
Cecol. - coeficientul biotei, care variază în raport de specificul ecosistemului:
- silvic - 2;
- de stepă şi agricol - 1,5;
- mineral (de rocă) - 1,2.
III. Pierderile în limitele admisibile (normative) şi supralimite
10. Pierderile în limitele admisibile ale substanţelor minerale utile solide reprezintă pierderile cauzate de tehnologia utilizată la exploatarea zăcămîntului, şi se determină în procente faţă de volumul resurselor extrase.
11. Pierderile supralimită ale substanţelor minerale utile solide reprezintă diferenţa dintre pierderile reale şi cele în limitele admisibile.
12. Volumul pierderilor reale se determină anual de către serviciul minier.
13. Cuantumul plăţilor stabilite pentru pierderile supralimită, suportate în rezultatul procesului de extragere a substanţelor minerale utile, se majorează de 6 ori în comparaţie cu cele stabilite pentru pierderile în limitele admisibile.
IV. În cazul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile
14. Calculul prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile:
C = V x q + P (4),
unde:
V - volumul substanţelor minerale utile solide extrase nelegitim, m3;
q - preţul de cost al unui m3 de substanţă minerală utilă, lei;
P - prejudiciul cauzat mediului în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare, după form. (1).
15. În cazul cînd vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat consecinţele, iar suprafaţa degradată continuă să se extindă, acţiunea de impunere a vinovatului să repare prejudiciul poate fi repetată.
În acest caz cuantumul prejudiciului se calculează conform formulei:
P = (V x K x C ) + (X x Q) (5),
unde:
P - prejudiciul cauzat, lei;
V - volumul în care a fost degradat subsolul, ca rezultat al nerespectării prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, m3;
K - costul substanţei minerale utile preconizate pentru extragere, lei/m3;
C - coeficientul ce reprezintă valorile de cost ale subsolului în raport cu particularităţile acestuia:
C = C1 x C2 x C3 x C4 x C5 x C6 (6),
unde:
C1 - roci silicioase, granit şi gresie - 2;
C2 - roci sulfatice                            - 1,8;
C3 - roci carbonatice                       - 1,6;
C4 - petrol, gaze naturale                - 1,4;
C5 - roci argiloase                           - 1,2;
C6 - nisip şi prundiş                        - 1,1;
X = Cs x B x Cecol. (7),
unde:
X - costul solului nimicit/degradat în procesul extragerii substanţelor minerale utile, lei;
Cs - costul unei unităţi de suprafaţă, lei/ha;
B - bonitatea solului:
B1 - 1,0;
B2 - 0,8;
B3 - 0,7;
B4 - 0,6;
B5 - 0,5;
B6 - 0,4;
B7 - 0,3.
Cecol. - coeficientul biotei, care variază în raport de specificul ecosistemului:
- silvic - 2;
- de stepă şi agricol - 1,5;
- mineral (de rocă) - 1,2.
Q = 1,5.
V. Calcularea prejudiciului în cazul impactului asupra mediului înconjurător
prin depozitările rocilor decopertate şi depozitate
16. Cuantumul prejudiciului se determină conform formulei:
Pr = S x W x i x H (8),
unde:
Pr - cuantumul prejudiciului;
S - suprafaţa terenului ocupat de roca decopertată şi depozitată, ha;
W - costul terenului (conform Legii nr.1308-XII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ  şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului), lei;
i - impactul asupra mediului în rezultatul acţiunii proceselor atmosferice:
- factorul eolian - 2,0;
- precipitaţii atmosferice - 1,5;
H - coeficientul social:
- intravilan - 2;
- extravilan:
- pînă la 1 km - 1,5;
- de la 1-5 km - 1,2.
Calculele nemijlocite ale prejudiciului, cauzat subsolului şi învelişului de sol vegetal, în condiţiile de nerespectare a prevederilor legislaţiei în vigoare, s-au efectuat conform capitolelor III, V, VI şi reieşind din preţurile de cost după cum urmează:
Granit spart 1m3 - 57,0 lei;
Gresie de Cosăuţi 1m3 - 52,0 lei;
Blocuri de gresie pentru prelucrare 1m2 - 150,0 lei;
Ghips 1t - 43,0 lei;
Nisip pentru formare 1t - 96,0 lei;
Nisipuri cuarţoase pentru producerea sticlei 1t - 89,0 lei;
Argilă pentru producerea ţiglei şi cărămizii 1m3 - 6,0 lei.
Costul unui ha teren de soluri cu notă de bonitare 1 (B1) în condiţii de excludere a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol - vezi Anexa la Legea nr. 1308-XII din 25.07.1997, unde 1ha - 9864,96 lei (Monitorul Oficial, 4 septembrie, 1997, nr. 57-58, p. I, art. 515).
Exemple de calculare a prejudiciului adus subsolului şi învelişului de sol
la nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare
- Prejudiciul, cauzat în condiţiile extragerii 1m3 de granit, cu afectarea solului cu nota de bonitare 1 (B1) şi suprafaţa de 1 ar, cu coeficientul ecologic silvic (Cecol.) = 2, conform formulei (1) va alcătui:
P = (V x K x C) + X (1), unde:
P - prejudiciul;
V = 1m3;
K = 57,0 lei/m3;
C, conform formulei (2) = 2;
Conform formulei (3):
X = Cs x B x Cecol. (3), unde:
Cs = 9864,96 lei/ha; x 0,1
B = 1,0;
Cecol. = 2.
Reieşind din cele menţionate:
P = (1m3 x 57,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,1 x 2) = 114,0 lei + 1972,99 lei = 2086,99 lei
Astfel, la extragerea, cu încălcarea actelor legislative şi a normativelor în vigoare, a unui m3 de granit, cu afectarea unei suprafeţe de 1 ar (0,1 ha) de sol cu nota de bonitare 1 (B1) şi cu coeficientul silvic al biotei (Cecol. = 2), prejudiciul va alcătui 2086,99 lei.
- În cazul extragerii, în aceleaşi condiţii, a unui m3 de granit, cu afectarea unei suprafeţe de sol de 1 ar, cu nota de bonitare 2 (B2) şi cu coeficientul stepic al biotei (Cecol. =1,5) prejudiciul va fi de:
P = (1m3 x 57,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,1ha x 0,8 x 1,5) = 114,0 lei + 1183,79 lei ă1297,79 lei
- Prejudiciul cauzat, în aceleaşi condiţii, dar cu extragerea unui m3 de gresie de Cosăuţi, pe un teren de sol cu nota de bonitare 6 (B6) şi coeficientul ruderal al biotei
(Cecol. =1,2) prejudiciul va alcătui:
P = (1m3 x 52,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,4 x 1,2) =104,0 lei + 473,5 lei = 577,50 lei
- În cazul extragerii, cu încălcarea actelor legislative şi a normativelor în vigoare, a unei tone de nisip pentru formare, cu afectarea unei suprafeţe de 1 ar de sol cu nota de bonitare 1 (B1) şi a coeficientului stepic al biotei (Cecol. =1,5) prejudiciul cauzat subsolului şi învelişului de sol va alcătui:
P = (1t x 96,0 lei x 1,1) + (9864,96 lei x 1,01 x 0,1 ha x 1,5) =105,6 lei + 1479,74 lei =1585,34 lei
- În cazul extragerii, în aceleaşi condiţii ca în punctul 9.3.a, a unei tone de argilă pentru ţiglă şi cărămidă prejudiciul va fi de:
P = (1t x 6,0 lei x 1,2) + (9864,96 lei x 1,0 x 0,1 ha x 1,5) = 7,2 lei + 1479,74 lei =1486,94 lei
Pierderile în caz de extragere nelegitimă a substanţelor minerale utile
- Calculul prejudiciului în acest caz se efectuează conform formulei (4).
Evaluarea prejudiciului la extragerea nelegitimă a granitului. Conform formulei (4) prejudiciul este egal:
C = (1m3 x 57,0 lei) + 2086,99 lei (vezi 9.1.a.) = 57,0 lei + 2086,99 lei = 2143,99 lei
- Evaluarea prejudiciului la extragerea nelegitimă a nisipului pentru formare va alcătui:
C = (1m3 x 96,0 lei) + 1585,34 lei =1681,34 lei
- În cazul cînd vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat consecinţele, în conformitate cu punctul 15, formula 5, cuantumul prejudiciului se calculează în felul următor:
P = (V x K x C) + (X x Q) (5), unde:
P - cuantumul prejudiciului;
V = 10 m3;
K = 57,0 lei/m3 de granit spart;
C = 2;
X = Cs x B x Cecol. (7), unde:
Cs = 9864,96 lei/ha x 0,1 = lei/ar;
B1 = 1,0;
Cecol. = 2,0;
Q = 1,5.
În aşa caz prejudiciul este egal:
P = (10 m3 x 57,0 lei x 2) + (9864,96 lei x 0,1 x 0,1 x 2) x 1,5 = (1170 lei + 2959,48 lei) x 1,5 = 6149,22 lei
- Exemple de calculare a prejudiciului în cazul depozitării rocilor decopertate cu impact asupra mediului înconjurător
Conform formulei (7), unde:
S - 1ha;
W - 9864,96 lei (teren cu bonitatea 1);
i - 2 (impactul asupra mediului în rezultatul acţiunii factorului eolian);
H - 2 (intravilan);
În aşa caz cuantumul prejudiciului:
Pr = (1ha x 9864,96 lei) x 2 x 2 = 39459,84 lei
În aceleaşi condiţii, dar cînd: i - 1,5 şi H - 1,2 (vezi formula 7), cuantumul prejudiciului va fi:
Pr = (1ha x 9864,96 lei) x 1,5 x 1,2 = 17756,93 lei