LPM413/1999
ID intern unic:  311664
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 413
din  27.05.1999
culturii
Publicat : 05.08.1999 în Monitorul Oficial Nr. 83-86     art Nr : 401

   
MODIFICAT
    LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426
    LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul şi obiectivele prezentei legi
    (1) Obiectul prezentei legi îl constituie cadrul cultural şi totalitatea domeniilor de activitate culturală.
    (2) Obiectivele prezentei legi sînt:
    a) asigurarea şi protecţia dreptului constituţional al cetăţenilor Republicii Moldova la activitate culturală;
    b) stabilirea principiilor de bază ale politicii culturale a statului şi a normelor juridice, în baza cărora este asigurată dezvoltarea liberă a culturii.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:
    cultură - totalitatea modelelor de gîndire, simţire şi acţiune din sferele materială şi spirituală ale societăţii şi produsul valoric al acestora;
    activitate culturală - activitatea de creare, păstrare, recuperare, protejare, difuzare şi utilizare a bunurilor şi valorilor culturale;
    valoare culturală - rezultat al activităţii creatoare, care are putere de semnificaţie într-un anumit spaţiu sociocultural;
    bun cultural - produs al activităţii culturale a cărui valoare poate avea un preţ exprimat monetar;
    patrimoniu cultural - totalitatea valorilor şi bunurilor culturale;
    cadru cultural - totalitatea entităţilor culturale (organizaţii şi instituţii, persoane, bunuri şi valori) ce formează mediul în care se dezvoltă cultura;
    organizaţii de cultură - uniuni de creaţie, bresle (corporaţii), asociaţii, inclusiv obşteşti, organizaţii, instituţii şi întreprinderi ce desfăşoară o activitate culturală;
    om de creaţie - persoană care creează valori culturale, interpretează opere de artă;
    lucrător din cultură - persoană aflată în relaţii de muncă cu o organizaţie de cultură;
    identitate culturală - sistem de valori culturale care formează particularităţile unei comunităţi etnosociale.
    Articolul 3. Domeniul de aplicare a prezentei legi
    Prezenta lege reglementează activitatea culturală în următoarele domenii:
    a) literatură, teatru, muzică, arte plastice, arhitectură, cinematografie, radiodifuziune şi televiziune, artă fotografică, design, circ şi alte domenii de creaţie;
    b) artă populară, meşteşuguri artistice (artizanat), activitate artistică de amatori;
    c) protecţie şi valorificare a patrimoniului cultural;
    d) muzee, arhive şi biblioteci;
    e) editare de carte, alte domenii ce ţin de publicarea, difuzarea şi utilizarea cărţii;
    f) educaţie estetică şi artistică;
    g) cercetare ştiinţifică, management al culturii, organizare a procesului de creaţie;
    h) pregătire a cadrelor în domeniul culturii;
    i) schimburi culturale internaţionale;
    j) turism cultural;
    k) alte domenii ale activităţii culturale.
Capitolul II
OBLIGAŢIILE STATULUI ÎN DOMENIUL CULTURII
    Articolul 4. Politica de stat în domeniul culturii
    Statul stabileşte priorităţile activităţii culturale şi asigură cadrul juridic al acesteia.
    Articolul 5. Autoritatea publică centrală în domeniul culturii
    (1) Autoritatea publică centrală de specialitate care coordonează activitatea culturală în stat este ministerul de profil.
    (2) Structura, statutul şi regulamentul ministerului de profil sînt aprobate de Guvern.
    Articolul 6. Programele de stat privind protecţia şi
                        dezvoltarea culturii
    Guvernul elaborează şi finanţează, în modul stabilit, programele de stat privind protecţia şi dezvoltarea culturii în conformitate cu politica culturală a statului, stabileşte direcţiile, formele şi modalităţile lor de aplicare.
    Articolul 7. Obligaţiile statului privind proteciţa
proprietăţii intelectuale
    Statul protejează drepturile oamenilor de creaţie la proprietate intelectuală, interesele lor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de activitatea de creaţie.
    Articolul 8. Asigurarea accesului liber la activitate culturală,
                       la valori şi bunuri culturale
    (1) Statul asigură accesul liber la activitate culturală, la valori şi bunuri culturale.
    (2) În acest scop, statul:
    a) asigură finanţarea, de la buget, şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură de interes naţional;
    b) stimulează crearea şi activitatea organizaţiilor de cultură statale şi nestatale, inclusiv ale celor particulare;
    c) creează condiţii adecvate pentru educaţia estetică şi învăţămîntul artistic.
    Articolul 9. Demonopolizarea în domeniul culturii
    (1) Orice acţiune de monopolizare a activităţii culturale este interzisă.
    (2) Statul susţine şi stimulează organizaţiile alternative de cultură.
    Articolul 10. Obligaţiile statului faţă de tineretul de creaţie
    Statul protejează tinerele talente, tineretul de creaţie.
Capitolul III
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE ÎN DOMENIUL CULTURII
    Articolul 11. Dreptul la activitate culturală
    (1) Activitatea culturală constituie un drept inalienabil al fiecăruia, indiferent de apartenenţă naţională şi origine socială, de limbă, sex, convingeri politice, religioase şi de altă natură, de domiciliu, situaţie materială, studii, profesie şi de alte circumstanţe.
    (2) Drepturile omului în domeniul activităţii culturale sînt prioritare şi nu pot fi limitate de către stat sau organismele nestatale.
    Articolul 12. Dreptul la activitate de creaţie
    (1) Orice persoană particulară are dreptul la activitate de creaţie în funcţie de propriile interese şi capacităţi.
    (2) Dreptul la activitate de creaţie poate fi realizat atît pe baze profesionale, cît şi neprofesionale.
    (3) Omul de creaţie profesionist şi cel neprofesionist sînt egali în ceea ce priveşte dreptul la proprietate intelectuală, dreptul de a dispune liber de rezultatele muncii sale, dreptul la asistenţă din partea statului.
    [Art.12 al.(3) modificat prin LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
    Articolul 13. Dreptul la identitate culturală
    Orice persoană are dreptul la protecţie din partea statului a identităţii sale culturale.
    Articolul 14. Dreptul la proprietate
    (1) Proprietatea intelectuală a omului de creaţie este protejată prin lege.
    (2) Orice persoană juridică sau fizică are dreptul la proprietate în domeniul culturii. Această proprietate vizează obiectele şi obiectivele culturale, colecţiile, edificiile de importanţă istorico-culturală, organizaţiile de cultură.
    (3) Folosirea şi dispunerea proprietăţii în domeniul culturii sînt reglementate de legislaţie.
    Articolul 15. Dreptul la crearea organizaţiilor de cultură
    Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de dreptul de a crea organizaţii de cultură în modul stabilit de legislaţie.
    Articolul 16. Dreptul la activitate culturală în străinătate
                         şi la exportul de valori şi bunuri culturale
    Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de dreptul de a desfăşura activităţi culturale şi de a crea organizaţii de cultură în străinătate, de a exporta valori şi bunuri culturale, în scopul expunerii sau comercializării acestora, în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova şi a statelor respective.
Capitolul IV
PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL AL
REPUBLICII MOLDOVA

    Articolul 17. Patrimoniul cultural naţional
    (1) Patrimoniul cultural naţional este stabilit de Guvern de comun acord cu Parlamentul şi are un regim special de păstrare, conservare şi folosire în corespundere cu legislaţia.
    (2) Împuternicirile privind întreţinerea, utilizarea şi amplasarea obiectelor şi obiectivelor cu o valoare deosebită ale patrimoniului cultural naţional sînt stabilite, la propunerea Guvernului, de către Parlament, în baza avizelor comisiilor independente de experţi, ţinîndu-se cont de interesele integrităţii colecţiilor constituite istoriceşte, condiţiile lor de păstrare şi posibilităţile de acces la ele.
    (3) Integritatea fondurilor din muzee, arhive, biblioteci şi cinemateci, a colecţiilor fotografice şi a altor fonduri similare, păstrarea, funcţionarea şi dezvoltarea lor sînt asigurate de către stat.
    (4) Privatizarea obiectelor şi obiectivelor care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional este interzisă.
Capitolul V
STATUL ŞI OAMENII DE CREAŢIE
    Articolul 18. Raporturile dintre stat şi oamenii de creaţie
    Statul:
    a) recunoaşte rolul deosebit al oamenilor de creaţie în activitatea culturală, garantează drepturile lor economice şi sociale;
    b) garantează libertatea de expresie a oamenilor de creaţie, stimulînd multilateral activitatea acestora;
    c) apără interesele patrimoniale şi nepatrimoniale ale oamenilor de creaţie în ţară şi peste hotare;
    d) asigură oamenilor de creaţie condiţiile necesare pentru activitate, contribuind la crearea unor noi locuri de muncă;
    e) susţine crearea şi activitatea organizaţiilor oamenilor de creaţie, precum şi ale federaţiilor acestora, ale filialelor şi secţiilor comunităţilor internaţionale ale oamenilor de creaţie;
    f) acordă organizaţiilor oamenilor de creaţie posibilitatea de a participa la elaborarea politicii culturale, asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a oamenilor de creaţie;
    g) asigură protecţia socială a oamenilor de creaţie, perfecţionează sistemul de protecţie socială a acestora;
    h) sprijină oamenii de creaţie, indiferent de apartenenţa lor la vreo organizaţie de creaţie.
Capitolul VI
ORGANIZAREA ŞI REGLEMENTAREA ECONOMICĂ
A CULTURII

    Articolul 19. Modul de creare, reorganizare şi lichidare
                          a organizaţiilor de cultură
    (1) În Republica Moldova pot fi create şi pot activa organizaţii de cultură bazate pe proprietatea de stat, municipală, a asociaţiilor, inclusiv obşteşti, şi uniunilor de creaţie, organizaţiilor religioase, organizaţiilor internaţionale, statelor străine, persoanelor juridice şi fizice, inclusiv a cetăţenilor străini, precum şi bazate pe formele mixte de proprietate.
    (2) Organizaţiile de cultură pot fi create de către:
    a) autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate;
    b) autorităţile administraţiei publice locale;
    c) alte persoane juridice;
    d) persoanele fizice, indiferent de cetăţenie.
    (3) Organizaţiile de cultură create conform prezentei legi se înregistrează în corespundere cu legislaţia.
    (4) Modul de reorganizare şi lichidare a organizaţiilor de cultură este stabilit de statutele acestora şi de legislaţie.
    (5) Patrimoniul organizaţiei de cultură statale sau municipale, reorganizate ori lichidate, este remis succesorului ei de drept.
    (6) Statul beneficiază de dreptul preferenţial asupra patrimoniului organizaţiei lichidate.
    Articolul 20. Drepturile şi obligaţiile fondatorului
                        (fondatorilor) organizaţiei de cultură
    (1) Relaţiile dintre fondator (fondatori) şi organizaţia de cultură sînt reglementate de legislaţie, precum şi de contractul încheiat între ei, în care sînt stipulate obligaţiile părţilor şi modul de folosire a patrimoniului şi de finanţare a organizaţiei de către fondator (fondatori).
    (2) Fondatorul (fondatorii) organizaţiei de cultură cu scop nelucrativ îşi asumă obligaţiile asigurării financiare a acesteia.
    Articolul 21. Finanţarea culturii
    (1) Finanţarea de către stat a culturii garantează protecţia şi dezvoltarea acesteia.
    (2) Alocaţiile de la buget, destinate finanţării culturii, pot fi suplimentate cu mijloace speciale obţinute în conformitate cu legislaţia. Aceste mijloace se formează din defalcările, stabilite prin lege, de la persoane juridice şi fizice, indiferent de cetăţenie, din donaţii, precum şi din veniturile obţinute de la loterii, licitaţii, expoziţii şi alte acţiuni similare.
    [Art.21 al.(2) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    (3) Obţinerea mijloacelor speciale nu atrage după sine reducerea alocaţiilor de la buget prevăzute pentru dezvoltarea culturii.
    [Art.21 al.(3) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    (4) Persoanele juridice şi fizice, indiferent de cetăţenie, au dreptul să creeze, în conformitate cu legislaţia, fonduri pentru finanţarea culturii.
    Articolul 22. Resursele financiare ale organizaţiei de cultură
    (1) Organizaţia de cultură îşi acoperă cheltuielile din mijloacele fondatorului (fondatorilor), din veniturile provenite din propria activitate, precum şi din alte mijloace şi încasări, permise de legislaţie.
    (2) Activitatea organizaţiilor de cultură statale şi municipale este finanţată de către fondatori, în conformitate cu actele de constituire, într-un volum adecvat pentru fiecare gen de activitate culturală.
    (3) Dreptul organizaţiei de cultură de a primi ajutoare şi donaţii de la persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, de la fundaţii şi organizaţii internaţionale nu poate fi limitat.
    (4) Utilizarea mijloacelor financiare se efectuează în conformitate cu statutul organizaţiei de cultură şi cu legislaţia. Mijloacele neutilizate în anul financiar expirat se utilizează, în conformitate cu legislaţia, pentru finalizarea proiectelor culturale în anul următor.
    Articolul 23. Politica de investiţii în domeniul culturii
    (1) Statul alocă investiţiile capitale destinate consolidării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a culturii.
    (2) Atragerea şi repartizarea investiţiilor capitale la obiectivele culturale se efectuează în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 24. Asigurarea tehnico-materială a culturii
    (1) Statul asigură baza tehnico-materială necesară pentru realizarea programelor de dezvoltare a culturii, de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor culturale.
    (2) Statul elaborează şi promovează politica tehnico-ştiinţifică ce asigură implementarea de noi tehnici şi tehnologii în activitatea organizaţiilor de cultură, stimulează, prin facilităţi fiscale, prin credite şi prin alte mijloace, participarea organizaţiilor nestatale la crearea de noi tehnici şi tehnologii pentru cultură.
    (3) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi locale acordă organizaţiilor de cultură din subordine ajutorul necesar pentru întreţinerea şi dezvoltarea bazei lor tehnico-materiale.
    (4) Autorităţile administraţiei publice locale pun la dispoziţia oamenilor de creaţie şi colectivelor de creaţie încăperi pentru studiouri, ateliere, precum şi alte spaţii necesare pentru activităţi culturale, stabilind facilităţi şi reduceri de plată, în conformitate cu actele normative.
    Articolul 25. Activitatea economică externă a organizaţiilor
                         de cultură
    (1) Organizaţiile de cultură desfăşoară activităţi economice externe, inclusiv de comerţ specializat: organizează licitaţii, comercializează opere de artă, lucrări de artizanat, obiecte de anticariat etc. în condiţiile stabilite de legislaţie.
    (2) Organizaţiile de cultură pot beneficia de credite ale băncilor din ţară şi din străinătate în modul stabilit de legislaţie.
    (3) Valorile culturale din muzeele, galeriile de artă, bibliotecile, arhivele de stat şi municipale şi din alte instituţii statale de cultură nu pot fi utilizate în calitate de garanţie sau gaj.
    Articolul 26. Politica preţurilor în domeniul culturii
    (1) Preţurile (tarifele) la serviciile prestate şi la producţia organizaţiilor de cultură, inclusiv la bilete, sînt stabilite în conformitate cu legislaţia.
    (2) La prestarea serviciilor cu plată organizaţiile de cultură acordă facilităţi copiilor de vîrstă preşcolară, elevilor, studenţilor, invalizilor, militarilor în termen, precum şi altor categorii de persoane, în conformitate cu actele normative.
    Articolul 27. Relaţiile dintre organizaţiile de cultură
                         şi alte persoane juridice şi fizice
    (1) Organizaţiile de cultură deţin dreptul exclusiv dea-şi utiliza simbolurile în scopuri publicitare, precum şi de a permite utilizarea acestora de către persoane juridice şi fizice, pe bază de contract.
    (2) Persoanele juridice şi fizice practică activităţi turistice şi organizează excursii la obiectivele culturale de importanţă deosebită numai pe bază de contract cu autorităţile administraţiei publice în domeniul culturii şi cu organizaţiile de cultură.
    (3) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, situate pe teritorii cu valoare istorică şi în zonele cu monumente ocrotite de stat, fac defalcări, în conformitate cu legislaţia, pe conturi speciale de stat pentru evidenţa, întreţinerea, utilizarea, restaurarea şi protejarea monumentelor. Mărimea defalcărilor este stabilită de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în subordinea cărora se află monumentele respective, teritoriile sau zonele.
    (4) Transmiterea edificiilor în care se află organizaţiile de cultură altor întreprinderi, instituţii, organizaţii (inclusiv celor religioase) se efectuează conform legislaţiei, asigurîndu-se organizaţiilor de cultură condiţii echivalente de funcţionare.
    (5) Înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente care aparţin instituţiilor de cultură în alte scopuri decît activitatea culturală se interzice.
    Articolul 28. Responsabilitatea pentru încălcarea prezentei legi
    Responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi este stabilită de legislaţia administrativă, civilă şi penală.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
    Articolul 29
    Guvernul, în termen de 3 luni, va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                        Dumitru DIACOV

    Chişinău, 27 mai 1999.
    Nr. 413-XIV.