ID intern unic: 313363
Версия на русском
Republica Moldova
din 28.12.1998
În scopul reglementării modului de transmitere în arendă şi a determinării cuantumului arendei patrimoniului de stat ministrul economiei şi reformelor şi ministrul finanţelor
ORDONĂ:
1. Se aprobă Regulamentul provizoriu cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat (se anexează).
2. Se stabileşte că întreprinderile de stat, instituţiile finanţate din bugetul de stat, întreprinderile de arendă, fondate în baza întreprinderilor de stat, vor utiliza prevederile prezentului Regulament la darea bunurilor de stat în arendă (subarendă).
Ministerele, departamentele şi alte organe centrale de specialitate abilitate cu dreptul de a da în arendă vor exercita controlul respectării condiţiilor contractelor de arendă.
3. Se pune în sarcina reprezentanţilor statului în societăţile economice să propună organelor lor de conducere utilizarea prezentului Regulament la transmiterea bunurilor în arendă.
4. Prezentul Ordin întră în vigoare din dată publicării lui în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
Ministrul economiei şi reformelor Ion Sturza
Chişinău, 28 decembrie 1998.
Nr. 41.
Ministrul Finaţelor Anatol ARAPU
Chişinău, 24 decembrie 1998.
Nr. 148.
Aprobat
prin Ordinul Ministerului
Economiei şi Reformelor
nr.41 din 28.12.98
şi Ministerului Finanţelor
nr.148 din 24.12.98
REGULAMENTUL PROVIZORIU
cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul
arendei patrimoniului de stat
I. Dispozitii generale
1. Prezentul Regulament este elaborat în temeiul Legii cu privire la arendă, Legii cu privire la întreprinderea de stat, hotărîrilor Guvernului nr.284 din 21 mai 1993, nr.547 din 4 august 1995 şi stabileşte modul de dare în arendă şi modul de calculare a cuantumului arendei pentru mijloacele circulante, încăperile cu altă destinaţie decît pentru locuit, utilajele, unităţile de transport, alte fonduri fixe denumite în continuare bunuri.
2. Prevederile prezentului Regulament se extind asupra întreprinderilor de stat, instituţiilor finanţate din bugetul de stat, întreprinderilor de arendă fondate în baza întreprinderilor de stat, precum şi asupra societăţilor economice incluse în programele de privatizare, numite în continuare întreprinderi.
3. Societăţile economice cu cotă publică şi cele private, întreprinderile municipale şi instituţiile finanţate din bugetele locale pot aplica prevederile prezentului Regulament la decizia organelor lor de conducere.
4. Plata de arendă se stabileşte în contractul de arendă pentru toată proprietatea arendată, fiind precizată de proprietar sau persoana împuternicită de el în cazul modificării preţurilor, tarifelor, plăţilor şi ratelor de amortizare, indexărilor, reevaluărilor, care sînt reglementate de stat, schimbării scopului utilizării bunurilor, stipulat în contract, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
5. Mijloacele băneşti obţinute de la darea în arendă pot fi utilizate de către întreprinderi, în afară de instituţiile finanţate din bugetul de stat, pentru renovarea fondurilor fixe, dezvoltarea producţiei, sporirea fondurilor de mijloace circulante etc.
6. Instituţiile finanţate din bugetul de stat utilizează mijloacele băneşti obţinute din darea în arendă în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. Depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor, potrivit devizelor mijloacelor speciale ale acestor instituţii, aprobate conform legislaţiei, urmează să fie vărsate în bugetul de stat.
7. Întreprinderile autogestionare raportă profitul (pierderile), obţinut de la darea în arendă, la rezultatele activităţii economice care se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se impozitează în modul stabilit de legislaţie.
8. Instituţiile finanţate din bugetul de stat se scutesc de plata de arendă pentru folosirea încăperilor nelocuibile arendate de la instituţiile finanţate din acelaşi buget. Ele achită numai plata pentru serviciile comunale.
9. Posibilitatea şi condiţiile transmiterii bunurilor în subarendă se stipulează în contractul de arendă. Termenul de valabilitate a contractului de subarendă nu poate depăşi termenul contractului de arendă.
II. Modul de transmitere a bunurilor de stat în arendă
10. Darea în arendă a bunurilor de stat ce se află în gestiunea operativă a întreprinderilor poate fi efectuată doar după eliberarea autorizaţiei respective de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor (în continuare Departamentul Privatizării). Funcţia de persoană care dă în arendă se atribuie întreprinderilor în gestiunea cărora se află aceste bunuri.
Pentru eliberarea autorizaţiei menţionate întreprinderea trebuie să prezinte Departamentului Privatizării următoarele documente:
acordul organului ierarhic superior;
proiectul contractului de arendă;
calculul plăţii de arendă;
certificatul de la Organul cadastral teritorial referitor la apartenenţa încăperilor.
11. Întreprinderea care dispune de bunuri neutilizate va prezenta organului ierarhic superior o argumentare în scris a oportunităţii dării lor în arendă, însoţită de clauzele obligatorii ale contractului de arendă sau de proiectul contractului de arendă.
Societăţile economice incluse în programele de privatizare prezintă Departamentului Privatizării decizia organelor lor de conducere, coordonată cu reprezentantul statului în societatea respectivă, şi proiectul contractului de arendă.
12. Selectarea arendaşului se efectuează, de regulă, prin intermediul concursurilor, licitaţiilor sau prin negocieri directe. Modul de selectare a arendaşului se stabileşte de către Departamentul Privatizării şi se indică în autorizaţia de dare în arendă.
13. Documentul ce reglementează relaţiile între persoana care dă în arendă şi arendaş este contractul de arendă, care se perfectează după determinarea arendaşului şi negocierea clauzelor contractului.
Contractul de arendă sau modificările lui pot fi semnate doar după primirea autorizaţiei de la Departamentul Privatizării (Agenţiile lui teritoriale). Conducătorul întreprinderii care a dat bunurile în arendă sau a operat modificări în contractele de arendă fără autorizaţia respectivă poartă răspundere disciplinară. În cazurile cînd darea în arendă aduce prejudicii statului, el poartă şi răspundere materială, iar contractele respective urmează a fi reziliate conform legislaţiei.
14. Contractele de arendă trebuie sa conţină scopul folosirii bunurilor arendate şi calculul cuantumului arendei, care se anexează şi este parte integrantă a contractului.
15. Transmiterea bunurilor arendaşului se efectuează cu întocmirea actului de primire-predare în arendă, care este parte integrantă a contractului.
16. În actul de primire-predare în arendă se indică locul şi data întocmirii actului, bunurile ce se transmit, starea lor tehnică, valoarea iniţială reevaluată, uzura contabilă, valoarea reziduală şi alte date identificative, numărul şi data încheierii contractului de arendă, conform căruia se efectuează primirea-predarea în arendă a bunurilor.
III. Arenda încăperilor
17. În prezentul Regulament prin noţiunea de încăperi se subînţeleg suprafeţele imobile nelocuibile din clădirile de stat (administrative, de producţie etc.), subsoluri, anexe si alte suprafeţe din casele de locuit, cu excepţia fondului locativ.
18. Darea în arendă a încăperilor proprietate de stat, a căror suprafaţă totală depăşeşte 30 la sută din suprafaţa încăperilor întreprinderii respective, poate duce la transmiterea surplusului de spaţiu la balanţa altor întreprinderi de stat.
19.Mărimea arendei anuale pentru folosirea încăperilor se va calcula astfel:
Paî = Tb x (1 + K1 + K2 + K3) x K4 x S
în care:
Paî - mărimea arendei anuale a încăperilor;
Tb - taxa de bază pentru arenda 1 m.p. de spaţiu pe an;
K1 - coeficientul de amplasare a încăperii;
K2 - coeficientul amenajării tehnice;
K3 - coeficientul ramural de utilizare a încăperii;
K4 - coeficientul de piaţă;
S - suprafaţa încăperii.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină dupa următoarele criterii:
a) Tb - taxa de bază pentru arenda 1 m.p. de spaţiu pe an
pentru municipiul Chişinău - 120 lei
pentru celelalte municipii - 85 lei
pentru centrele raionale şi localităţile suburbane din componenţa municipiilor - 45 lei
pentru celelalte localităţi ale republicii - 30 lei
b) K1 - coeficientul de amplasare a încăperii
clădire separată - 0,5
construcţie anexată - 0,45
încăpere supraterană (parter) - 0,4
soclu - 0,35
demisol - 0,3
subsol cu geamuri, etaj tehnic - 0,2
alte subsoluri - 0
c) K2 - coeficientul amenajării tehnice
apeduct, canalizare, apă caldă, încalzire centrală - 0,5
apeduct, canalizare, încălzire centrală - 0,4
apeduct, canalizare, apă caldă - 0,3
încălzire centrală - 0,2
apeduct, canalizare - 0,2
amenajarea tehnică lipseşte - 0
d) K3 - coeficientul ramural de utilizare a încăperii
1. Atelierele de creaţie ale pictorilor, sculp-
torilor, arhitecţilor, meşterilor populari - 0,05
2. Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale
şi bugetul asigurării sociale - 0,1
3. Garaje, depozite şi alte încăperi auxiliare - 0,3
4. Spaţiile pentru prestarea serviciilor publice (reparaţia încălţămintei,
îmbrăcămintei şi a obiectelor de uz casnic, frizeriile, curăţătoriile chimice,
punctele de închiriere a obiectelor, băile) - 0,4
5. Spaţiile folosite pentru desfacerea articolelor de panificaţie, a produselor lactate,
mărfurilor alimentare, produselor de cofetărie, băuturilor nealcoolice, unităţile de
alimentaţie publică cu pregătirea bucatelor şi desfacerea lor, pentru laboratoare,
efectuarea lucrărilor de cercetări şi proiectare, pentru prestarea serviciilor poştale,
medicale, sportive şi de întremare a sănătăţii, în scopuri de producţie - 0,5
6. Alte întreprinderi de comerţ, reparaţia si deservirea tehnică a automobilelor,
tehnicii de calcul şi altor utilaje - 0,8
7. Saloanele de jocuri electronice, jocuri computerizate
şi alte jocuri distractive pentru copii - 1,2
8. Încăperile utilizate în calitate de oficii - 1,5
9. Instituţiile financiare (bănci, companii financiare, fonduri investiţionale etc.),
companii fiduciare, burse, instituţii de asigurare - 2,0
10. Restaurante, baruri, cafenele cu servirea băuturilor alcoolice - 2,5
11. Casele de schimb valutar, punctele de înregistrare
şi închiriere a producţiei video - 3,0
12. Cazinouri, saloane pentru jocuri de noroc - 4,0
13. Încăperi cu altă destinaţie decît cele enumerate în alineatele 1-12 - 1,0
e) K4 - coeficientul de piaţă se stabileşte la înţelegerea dintre părţile contractante şi nu poate fi mai mic decît 1,0, iar pentru genurile de activitate menţionate în alineatele 1-5 ale subpunctului d) nu poate fi mai mic decît 0,5. La stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cererea şi oferta spaţiilor ce ar putea fi transmise în arendă, de posibilitatea utilizării terenului aferent, zona economico-teritorială şi de alte criterii calitative ale încăperilor, necuprinse în coeficienţii aplicaţi.
20. În cazul cînd se dau în arendă mai multe încăperi cu diferite condiţii de amplasare, amenajare tehnică sau care vor fi utilizate în diverse scopuri, mărimea totală a arendei se constituie din suma plăţilor calculate pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi.
IV. Arenda utilajelor, unităţilor de transport
şi a altor fonduri fixe
21. Plata anuală pentru arendarea utilajelor, unităţilor de transport şi a altor fonduri fixe (in continuare - utilaje) se va calcula astfel:
Pau = Ua x K1 x K2 + Q
în care:
Pau - mărimea arendei anuale pentru utilajele arendate;
Ua - uzura anuală a utilajelor date în arendă;
K1 - coeficientul de calcul;
K2 - coeficientul de piaţă;
Q - cheltuielile pentru întreţinerea si exploatarea utilajelor date în arendă, suportate de persoana care dă în arendă.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se va determina după următoarele criterii:
a) Uzura anuală se va calcula distinct pentru fiecare poziţie conform tabelului nr.1.
Tabelul nr. 1
| Nr. crt | Denumirea utilajelor | Nr. de inventar | Termenul de exploatare (ani); dist. (km) | Valoarea iniţială reevaluată, lei | Codul normei de amortizare | Norma de amortizare % | Uzura contabilă la data dării în arendă (4x7) U(%) | Uzura anuală Ua (5x7)-----100% lei | Coeficientul de calcul K1 | Coeficientul de piaţăK2 | Cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatare Q, lei | Plata anuală de arendă Pau, lei |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
Total |___
b) Coeficientul de calcul se va stabili în dependenţă de uzura contabilă la data transmiterii fondurilor fixe în arendă (tabelul nr.2).
Tabelul nr. 2
| U(%) | 0 | 10 | 20 | 30 | 40 | 50 | 60 | 70 | 80 | 90 | 100 |
| K1 | 1,88 | 1,79 | 1,71 | 1,62 | 1,53 | 1,44 | 1,35 | 1,27 | 1,18 | 1,09 | 1,0 |
Pentru utilajele complet amortizate (uzura contabilă 100%) valoarea coeficientului de calcul se va determina în dependenţă de uzura lui fizică reală.
c) Coeficientul de piaţă se stabileşte prin înţelegerea părţilor contractante şi nu poate fi mai mic decît 1. La stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cerere si ofertă, de venitul neobţinut, de diferenţa dintre valoarea iniţială de bilanţ şi preţurile libere de piaţă la utilajele de acelaşi tip sau cu caracteristici comparabile, precum şi de alţi factori.
În tabelul nr.1 se vor introduce, de asemenea, valoarea coeficientului de calcul, coeficientului de piaţă, mărimea cheltuielilor pentru întreţinerea şi exploatarea utilajelor şi a arendei anuale, calculată pentru fiecare poziţie.
În cazul cînd cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatarea utilajului variază, ele se recalculează şi se achită suplimentar.
V. Arenda mijloacelor circulante
22. Arenda anuală pentru folosirea mijloacelor circulante se calculează astfel:
Pac = C x R x K
în care:
Pac - mărimea arendei anuale pentru mijloacele circulante;
C - valoarea mijloacelor circulante la data calculării plăţii de arendă;
R - rata refinanţării (%) stabilită de Banca Naţională a Moldovei împărţită la 100%;
K - coeficientul de piaţă.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:
a) valoarea mijloacelor circulante se va calcula distinct pentru fiecare denumire conform tabelului nr. 3;
Tabelul nr. 3
| Nr. crt. | Denumirea mijloace lor circulante | Cantitatea | Unitatea de măsură | Preţul unei unităţi la data calculării plăţii de arendă, lei | Costul la data calculării plăţii de arendă (3x5), lei | Note |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| TOTAL |
b) rata refinanţării, stabilită de Banca Naţională a Moldovei, se publică periodic în presă. În calcule se foloseşte valoarea ei medie pe an sau pe perioada de plată.
c) coeficientul de piaţă se va stabili prin înţelegerea părţilor contractante şi nu poate fi mai mic decît 1.
23. După încetarea efectului contractului de arendă, arendaşul restituie mijloacele circulante în volumele fixate la data dării lor în arendă. În cazul imposibilităţii restituirii bunurilor consumptibile, valoarea lor se recuperează la preţurile în vigoare la data încetării efectului contractului de arendă.
VI. Cuantumul arendei pentru întreprinderile de arendă
24. Plata pentru bunurile transmise în arendă colectivelor de muncă ale întreprinderilor de stat, reorganizate în întreprinderi de arendă, se transferă integral în bugetul de stat. Penalităţile pentru întîrzierea plăţii de arendă nu pot fi mai mici decît cele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.
25. Calculul cuantumului arendei pentru întreprinderile de arendă se va efectua astfel:
P = Paî + Pau + Pac
în care:
P - mărimea arendei anuale totale;
Paî - mărimea arendei anuale pentru folosirea încăperilor luate în arendă;
Pau - mărimea arendei anuale pentru folosirea utilajelor luate în arendă;
Pac - mărimea arendei anuale pentru folosirea mijloacelor circulante luate în arendă.
26. Mărimea arendei pentru încăperile, utilajele şi mijloacele circulante se va calcula conform capitolelor III, IV şi V ale prezentului Regulament.
Mărimea arendei pentru încăperile din clădirile, edificiile şi construcţiile transmise integral întreprinderilor de arendă poate fi calculată conform capitolului IV al prezentului Regulament.
27. Întreprinderile de arendă efectuează plata arendei trimestrial, pînă la data de 20 a lunii ce urmează după încheierea trimestrului.
Pentru calcularea mărimii trimestriale a arendei pot fi folosite datele anuale, dacă pe parcurs nu au intervenit modificări ale preţurilor, tarifelor, plăţilor şi ratelor de amortizare, reevaluări (indexări), prevăzute de legislaţie.
VII. Determinarea arendaşilor bunurilor de stat
28. Licitaţiile şi concursurile publice se organizează în scopul selectării celor mai convenabili solicitanţi ai arendei bunurilor care acceptă condiţiile preliminare, formulate în clauzele obligatorii ale contractului de arendă şi oferă cele mai avantajoase condiţii pentru persoana care dă în arendă.
29. Licitaţiile se desfăşoară în acelaşi mod ca şi licitaţiile cu strigare pentru comercializarea obiectelor patrimoniului de stat supuse privatizării luîndu-se în considerare următoarele precizări:
a) licitaţia este organizată de către persoana care dă în arendă în temeiul autorizaţiei Departamentului Privatizării;
b) lotul expus la licitaţie constă din:
actele ce confirmă apartenenţa bunurilor propuse în arendă;
clauzele obligatorii ale contractului de arendă;
autorizaţia Departamentului Privatizării;
c) preţul iniţial al lotului îl constituie valoarea iniţială a plăţii de arendă pe un an pentru bunurile ce se propun în arendă, calculată conform capitolelor III, IV sau V ale prezentului Regulament;
d) în comunicatul informativ cu privire la desfăşurarea licitaţiei se indică informaţia expusă în punctul 33 al prezentului Regulament;
e) rezultatele licitaţiei se fixează în procesul-verbal al licitaţiei şi se perfectează în textul contractului de arendă.
30. Concursul se organizează de către comisia de concurs în număr de 3-5 persoane.
31. Comisia de concurs şi ziua desfăşurării concursului se numesc printr-un ordin emis de persoana care dă în arendă în temeiul autorizaţiei de dare în arendă eliberată de către Departamentul Privatizării.
32. Comisia de concurs exercită următoarele funcţii:
întocmeşte textul comunicatului informativ şi asigură publicarea lui;
asigură accesul la bunurile ce se propun în arendă participanţilor potenţiali la concurs pentru a lua cunoştinţă de ele;
ţine registrul cererilor de participare la concurs, asigură colectarea, păstrarea şi evidenţa ofertelor;
examinează şi evaluează ofertele, întocmeşte lista ofertelor în ordinea descrescîndă a valorii lor;
întocmeşte procesul-verbal al concursului şi îl prezintă spre aprobare Departamentului Privatizării;
informează (în scris sau verbal) participanţii la concurs despre rezultatele lui;
perfectează textul contractului de arendă.
33. Publicarea comunicatului informativ privind darea în arendă a bunurilor se efectuează cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării concursului. Comunicatul informativ trebuie să conţină informaţii despre bunurile ce se propun în arendă, data desfăşurării concursului, clauzele obligatorii ale contractului de arendă, adresa şi termenul de depunere a cererilor de participare la concurs şi a ofertelor, mărimea taxei de participare la concurs, adresa şi timpul cînd potenţialii participanţi la concurs pot lua cunoştinţă de bunurile ce se propun în arendă şi starea lor, telefonul de contact pentru informaţii suplimentare.
34. Clauzele obligatorii ale contractului de arendă trebuie să conţină informaţii despre valoarea iniţială a plăţii de arendă pe un an, termenul maxim de arendare a bunurilor, orele de acces la bunurile arendate, posibilităţile de utilizare a încăperilor arendate, condiţiile de reziliere a contractului de arendă din iniţiativa persoanei care dă în arendă.
35. Valoarea ofertei se constituie din plata anuală de arendă plus valoarea îmbunătăţirilor preconizate ale bunurilor raportată la un an, care după încetarea efectului contractului de arendă nu se restituie arendaşului.
36. Taxa de participare la concurs se stabileşte de către persoana care dă în arendă, dar nu poate depăşi două salarii minime. Ea se utilizează pentru compensarea cheltuielilor de organizare a concursului şi nu se restituie participanţilor.
37. Concursul se desfăşoară în şedinţă închisă, la care pot participa reprezentanţii organelor abilitate cu administrarea bunurilor. Lista ofertelor se întocmeşte în termen de trei zile din data desfăşurării concursului. În listă nu se includ ofertele a căror valoare este mai mică decît valoarea iniţială şi ofertele care conţin condiţii inacceptabile.
38. Contractul de arendă se încheie, de regulă, cu participantul la concurs, a cărui ofertă a fost evaluată la preţul maxim. Perfectarea textului contractului de arendă se efectuează în baza ofertei cîştigătorului concursului, clauzelor obligatorii ale contractului de arendă şi prin negocierea celorlalte clauze. Dacă la etapa perfectării contractului de arendă cîştigătorul concursului refuză, din anumite motive, să încheie contractul, atunci contractul de arendă se încheie cu următorul participant la concurs din lista ofertelor şi aşa mai departe pînă la ultimul ofertant.
39. Concursul cu un singur participant se consideră că a avut loc dacă oferta lui a fost inclusă în lista ofertelor.
40. Licitaţiile şi concursurile la care nu au fost participanţi, în temeiul autorizaţiei Departamentului Privatizării pot fi repetate, micşorîndu-se valoarea iniţială a plăţii de arendă cu 20%.
41. Departamentul Privatizării poate permite darea bunurilor în arendă prin negocieri directe, atunci cînd arendarea lor nu a fost solicitată la concursuri sau licitaţii, în cazul unor oferte avantajoase cu valoarea plăţii anuale de arendă mai mare decît valoarea ei iniţială, cînd cheltuielile de organizare a licitaţiilor sau concursurilor nu sînt justificate, precum şi în alte cazuri.
VIII. Dispoziţii finale
42. La stabilirea tarifelor şi coeficienţilor s-a ţinut cont de impozitul pe valoarea adăugată.
43. Pentru achitarea cu întîrziere a plăţii de arendă se percep penalităţi în mărimile prevăzute de contractele de arendă, dar nu mai mici decît cele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.