cu participarea grefierului Victoria Botnariuc, reprezentanţilor permanenţi ai Parlamentului, Ion Mîţu, şi Guvernului, Nicolae Eşanu, la Curtea Constituţională, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.c) şi art.141 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.c) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică sesizarea Guvernului pentru avizarea proiectului de lege pentru modificarea alin.(3) art.46 din Constituţia Republicii Moldova.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Curţii Supreme de Justiţie, Centrului pentru Drepturile Omului, Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, Institutului de Reforme Penale, Catedrei de Drept Penal şi Criminologie a Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Consiliului Baroului de Avocaţi din Republica Moldova şi Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei.

Curtea Constituţională, avînd competenţa de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, examinînd sesizarea şi proiectul de lege depuse de Guvern şi audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului,

Examinînd proiectul de lege constituţională prin prisma atribuţiei privind avizarea iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, stipulată de art.135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, şi sub raportul dispoziţiilor constituţionale ale art.141 "Iniţiativa revizuirii" şi ale art.142 "Limitele revizuirii", Curtea reţine următoarele.

Legea Supremă a Republicii Moldova, prin art.141 alin.(1) lit.c), abilitează Guvernul cu dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei. Prin urmare, condiţia impusă de art.141 "Iniţiativa revizuirii" din Constituţia Republicii Moldova a fost respectată.

În nota informativă, anexată la proiectul de lege constituţională, Guvernul argumentează oportunitatea excluderii propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie prin necesitatea implementării în sistemul naţional de drept a instituţiei confiscării civile şi atribuirii sarcinii probării părţii inculpate. Guvernul subliniază că excluderea din Constituţie a dispoziţiei privind prezumţia legalităţii dobîndirii bunurilor va degreva statul, în persoana procurorului, de obligaţia de a dovedi caracterul ilicit şi fraudulos al averii persoanelor inculpate.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

Confiscarea operată în condiţiile legii reprezintă o modalitate eficientă de combatere a activităţilor criminale. Ca sancţiune civilă şi penală, confiscarea are randament maxim, surpînd bazele economice ale infracţiunilor şi contravenţiilor, în acelaşi timp lovind mai blînd în demnitatea omului, care este un principiu de valoare superioară, consfinţit de Constituţia Republicii Moldova şi constituţiile tuturor statelor moderne.

Raportînd proiectul de lege constituţională propus de Guvern la aceste dispoziţii constituţionale, Curtea reţine că el nu aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiilor acestora. Curtea elimină orice suspiciuni cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, proclamat şi garantat de alineatul (1) şi consolidat de alineatele care-l succedă ale art. 46 din Constituţie, precum şi de art. 126 - 128 din Constituţie, şi a principiului prezumţiei nevinovăţiei, consfinţit de art. 21 din Constituţie, deoarece confiscarea se poate dispune doar prin hotărîre judecătorească, în condiţiile legii şi doar după dovedirea caracterului ilicit al bunurilor titularului inculpat al acestora.

Curtea relevă că statul poate reglementa proceduri, prin care persoana inculpată să fie obligată să probeze caracterul licit al averii sale. Or, imposibilitatea probării caracterului licit al averii prezumă caracterul ilicit al dobîndirii acesteia şi tendinţa persoanei de a se eschiva de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale faţă de societate sau de la răspundere administrativă ori penală. Implementarea acestei proceduri derivă şi din necesitatea statului de a combate criminalitatea transnaţională organizată. Prin Legea nr. 15-XV din 17 februarie 2005 Republica Moldova a aderat la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la 15 decembrie 2000. Astfel, conform acestei Convenţii, "statele părţi pot avea în vedere să ceară ca autorul unei infracţiuni să stabilească originea licită a produsului prezumat al infracţiunii sau a altor bunuri care pot face obiectul unei confiscări, în măsura în care această exigenţă este conformă principiilor dreptului lor intern şi naturii procedurii judiciare şi altor proceduri".

Art.8 din Constituţie consfinţeşte angajamentul Republicii Moldova de a respecta Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei trebuie să fie precedată de o revizuire a acesteia.

Conducîndu-se după normele Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie 1948 şi recunoscută de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie 1990 "Cu privire la aderarea R.S.S. Moldova la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ratificarea pactelor internaţionale ale drepturilor omului"¹, şi normele Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Curtea Constituţională consideră justificat demersul Guvernului în vederea avizării proiectului de lege prezentat şi apreciază excluderea prevederii "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie conformă dispoziţiilor art.142 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că, potrivit art.141 alin.(2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai cu avizul Curţii Constituţionale, în temeiul art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a 4 judecători, pronunţă următorul

2. Proiectul de lege constituţională pentru excluderea propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art.142 alin.(2) şi poate fi prezentat Parlamentului.

Prin Hotărîrea nr. 96 din 30 ianuarie 2006 Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei prin excluderea din alin. (3) art. 46 a textului "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" şi l-a prezentat Curţii spre avizare.

În nota informativă, anexată la hotărîre şi la proiectul de lege, modificarea textului constituţional este motivată prin dorinţa "de a introduce în sistemul naţional de drept instituţia confiscării civile, în cadrul căreia va avea loc inversarea sarcinii probării, în conformitate cu care persoana va trebui să dovedească caracterul licit al veniturilor şi proprietăţii pe care o posedă, scutind statul, în persoana procurorului, de obligaţia de a proba ilegalitatea veniturilor realizate".

Consider avizul Curţii o eroare. Iniţiativa Guvernului de revizuire a Constituţiei se încadrează în cerinţele prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. c) din Constituţie, însă proiectul de lege, în opinia mea, intră în contradicţie cu faptele obiective şi cu art. 46 şi art. 127, precum şi cu alte dispoziţii constituţionale.

Art. 54 alin. (1) din Constituţie statuează imperativ că în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Această dispoziţie este dezvoltată în art.142 alin.(2), care prevede că nici o revizuire a Constituţiei nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

Dreptul internaţional şi naţional stipulează expres că caracterul licit al dobîndirii averii (proprietăţii) se prezumă. Nimeni nu poate fi deposedat de avere, dacă nu se dovedeşte în modul stabilit de lege provenienţa ilicită a acesteia.

Proiectul de lege propus de Guvern contrazice principiul universal al prezumţiei caracterului licit al bunurilor dobîndite de persoană. Mai mult ca atît, prin excluderea propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă", prevăzută de proiect, se încalcă unitatea materiei constituţionale, deoarece din punct de vedere juridic şi logico-gramatical alineatul (3) al art. 46 din Constituţie formează o unitate semantică intrinsecă inseparabilă.

Consider că proiectul de lege propus de Guvern induce ideea periculoasă că bunurile, dobîndirea legală a cărora nu poate fi dovedită, sînt susceptibile de confiscare, ceea ce este inadmisibil, deoarece astfel se deschide teren pentru interpretarea neuniformă a legislaţiei.

În opinia mea, proiectul de lege contravine flagrant nu numai dispoziţiilor art. 54 alin. (1), art.142 alin.(2), ci şi dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 16, art. 21, art. 124 alin. (1), art. 127 şi art. 128 din Constituţia Republicii Moldova şi se află în totală discordanţă cu stipulaţiile legislaţiei civile, penale, administrative, procesual-penale, precum şi cu prevederile actelor internaţionale ce vizează dobîndirea şi pierderea dreptului de proprietate.

Voi sublinia în mod special că alin. (3) al art. 46 din Constituţie în redacţia actuală constituie o garanţie a dreptului de proprietate. Privarea persoanei de această garanţie constituţională contrazice, după cum am menţionat anterior, art. 54, art. 142 alin. (2) şi alte prevederi din Constituţie.

1. Alin.(3) art.46 din Constituţie în redacţia actuală cu adevărat nu permite statului să contracareze eficient criminalitatea. Astfel, o parte din averea dobîndită ilicit de inculpaţi poate fi probată, originea ilicită a altor bunuri, însă, din motive obiective, ca urmare a faptului că nu pot fi adunate probe sau probele au fost distruse, nu poate fi demonstrată de organele de urmărire penală. În astfel de cazuri există presupunerea rezonabilă că aceste bunuri ale făptaşului, de asemenea, comportă caracter ilicit.

Statul trebuie să aibă posibilitatea de a lichida consecinţele unor astfel de coliziuni şi de a transfera sarcina probării caracterului licit al averii de la stat la persoană. După cum a menţionat Curtea, această posibilitate a statului derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

2. Conform doctrinei de drept şi practicii internaţionale actuale, raporturile dintre stat şi persoană urmează a fi reglementate după principiul egalităţii. Persoana însăşi în raporturile sale juridice cu instituţiile statale pretinde la un tratament juridic bazat pe egalitate. În această ordine de idei, statul, conform alin.(6) art. 131 din Constituţie, este obligat să nu admită nici o cheltuială bugetară fără stabilirea sursei de finanţare. Bazîndu-ne pe principiul egalităţii raporturilor dintre persoană şi stat, persoana, de asemenea, nu poate admite cheltuieli şi nu poate dobîndi venituri fără stabilirea sursei de finanţare.

În Republica Moldova obligaţia stabilirii surselor de venituri şi cheltuieli funcţionează în raporturile statului cu subiecţii antreprenoriatului. Societatea nu pune la îndoială impunerea acestei obligaţii prin intermediul Codului fiscal. Dacă aplicăm principiul egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor, reglementat de art.16 din Constituţie, această obligaţie trebuie să revină şi persoanelor fizice, dar numai în condiţiile prevăzute de art.54 din Constituţie.

3. Sub alt aspect, consider inadmisibilă excluderea normei constituţionale "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alin.(3) art.46 pentru motivul că o garanţie constituţională deja instituită nu poate fi exclusă decît în cazuri excepţionale şi absolut necesare într-o societate democratică. Curtea Constituţională a expus o astfel de concluzie în avizul nr.1 din 12.02.2002 asupra proiectului de lege de modificare a art.18 alin.(2) din Constituţie.

Excluderea normei cuprinse în alin.(3) art.46 din Constituţie poate conduce la dezechilibrarea mecanismului actual de protecţie a dreptului de proprietate şi a garanţiilor de exercitare a acestuia. Astfel, operarea acestei modificări în Constituţie poate da naştere la aplicarea selectivă de către instituţiile publice a confiscării civile, fapt ce se poate solda cu abuzuri din partea reprezentanţilor statului în raport cu persoana.

Consider că în sistemul de drept instituţia confiscării penale, în raport cu instituţia confiscării civile, are o altă relevanţă şi un alt statut. În nota informativă a Guvernului la proiectul de lege prezentat revizuirea Constituţiei se motivează prin necesitatea scutirii statului, "în persoana procurorului, de obligaţia probării ilegalităţii veniturilor realizate", fiindcă aceste probe "deseori sînt dificil de a fi colectate". Facilitarea activităţii structurilor statale nu poate servi drept motiv pentru excluderea din Constituţie a unei garanţii de exercitare a dreptului de proprietate şi, cu atît mai mult, nu poate fi considerată necesară într-o societate democratică.

4. Consider necesară găsirea unei soluţii echitabile şi contrabalansate pentru egalarea în drepturi a persoanei cu statul şi excluderea eventualelor abuzuri din partea statului prin reglementarea constituţională a posibilităţilor statului, în cazurile prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică, conform interesului general, pentru asigurarea plăţii impozitelor ori a altor contribuţii, pentru prevenirea criminalităţii şi în strictă conformitate cu cerinţele art. 54 din Constituţie, de a cere persoanelor să probeze originea licită a bunurilor deţinute.

ACC1/2006 ID intern unic: 315710 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
AVIZ Nr. 1 din 25.04.2006
asupra proiectului de lege pentru excluderea propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţia Republicii Moldova
Publicat : 05.05.2006 în Monitorul Oficial Nr. 70-72 art Nr : 8
În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ preşedinte, Alina IANUCENCO judecător Mircea IUGA judecător Dumitru PULBEREE judecător-raportor Elena SAFALERU judecător Ion VASILATI judecător cu participarea grefierului Victoria Botnariuc, reprezentanţilor permanenţi ai Parlamentului, Ion Mîţu, şi Guvernului, Nicolae Eşanu, la Curtea Constituţională, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.c) şi art.141 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.c) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică sesizarea Guvernului pentru avizarea proiectului de lege pentru modificarea alin.(3) art.46 din Constituţia Republicii Moldova. Prin decizia din 10 februarie 2006 Curtea Constituţională a acceptat sesizarea pentru examinare în fond. În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Curţii Supreme de Justiţie, Centrului pentru Drepturile Omului, Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, Institutului de Reforme Penale, Catedrei de Drept Penal şi Criminologie a Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Consiliului Baroului de Avocaţi din Republica Moldova şi Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei. Curtea Constituţională, avînd competenţa de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, examinînd sesizarea şi proiectul de lege depuse de Guvern şi audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului, a c o n s t a t a t: 1. La 1 februarie 2006 Guvernul a depus spre avizare proiectul de lege pentru excluderea din alineatul (3) articolul 46 din Constituţia Republicii Moldova a propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă". Examinînd proiectul de lege constituţională prin prisma atribuţiei privind avizarea iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, stipulată de art.135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, şi sub raportul dispoziţiilor constituţionale ale art.141 "Iniţiativa revizuirii" şi ale art.142 "Limitele revizuirii", Curtea reţine următoarele. Legea Supremă a Republicii Moldova, prin art.141 alin.(1) lit.c), abilitează Guvernul cu dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei. Prin urmare, condiţia impusă de art.141 "Iniţiativa revizuirii" din Constituţia Republicii Moldova a fost respectată. În nota informativă, anexată la proiectul de lege constituţională, Guvernul argumentează oportunitatea excluderii propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie prin necesitatea implementării în sistemul naţional de drept a instituţiei confiscării civile şi atribuirii sarcinii probării părţii inculpate. Guvernul subliniază că excluderea din Constituţie a dispoziţiei privind prezumţia legalităţii dobîndirii bunurilor va degreva statul, în persoana procurorului, de obligaţia de a dovedi caracterul ilicit şi fraudulos al averii persoanelor inculpate. 2. Articolul 46 din Constituţia Republicii Moldova, intitulat "Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia" şi vizat în proiectul de lege al Guvernului, prevede următoarele: (1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. (3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii. (5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. (6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat. Curtea reţine că alin.(2), alin.(3), care face obiectul acestei cauze, şi alin.(4) din articolul precitat consacră instituţia confiscării, prevăzută de dreptul internaţional şi de constituţiile altor state. Confiscarea operată în condiţiile legii reprezintă o modalitate eficientă de combatere a activităţilor criminale. Ca sancţiune civilă şi penală, confiscarea are randament maxim, surpînd bazele economice ale infracţiunilor şi contravenţiilor, în acelaşi timp lovind mai blînd în demnitatea omului, care este un principiu de valoare superioară, consfinţit de Constituţia Republicii Moldova şi constituţiile tuturor statelor moderne. 3. Potrivit art.142 alin.(2) din Constituţie, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Raportînd proiectul de lege constituţională propus de Guvern la aceste dispoziţii constituţionale, Curtea reţine că el nu aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiilor acestora. Curtea elimină orice suspiciuni cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, proclamat şi garantat de alineatul (1) şi consolidat de alineatele care-l succedă ale art. 46 din Constituţie, precum şi de art. 126 - 128 din Constituţie, şi a principiului prezumţiei nevinovăţiei, consfinţit de art. 21 din Constituţie, deoarece confiscarea se poate dispune doar prin hotărîre judecătorească, în condiţiile legii şi doar după dovedirea caracterului ilicit al bunurilor titularului inculpat al acestora. Curtea relevă că statul poate reglementa proceduri, prin care persoana inculpată să fie obligată să probeze caracterul licit al averii sale. Or, imposibilitatea probării caracterului licit al averii prezumă caracterul ilicit al dobîndirii acesteia şi tendinţa persoanei de a se eschiva de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale faţă de societate sau de la răspundere administrativă ori penală. Implementarea acestei proceduri derivă şi din necesitatea statului de a combate criminalitatea transnaţională organizată. Prin Legea nr. 15-XV din 17 februarie 2005 Republica Moldova a aderat la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la 15 decembrie 2000. Astfel, conform acestei Convenţii, "statele părţi pot avea în vedere să ceară ca autorul unei infracţiuni să stabilească originea licită a produsului prezumat al infracţiunii sau a altor bunuri care pot face obiectul unei confiscări, în măsura în care această exigenţă este conformă principiilor dreptului lor intern şi naturii procedurii judiciare şi altor proceduri". Art.8 din Constituţie consfinţeşte angajamentul Republicii Moldova de a respecta Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei trebuie să fie precedată de o revizuire a acesteia. Conducîndu-se după normele Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie 1948 şi recunoscută de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie 1990 "Cu privire la aderarea R.S.S. Moldova la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ratificarea pactelor internaţionale ale drepturilor omului"¹, şi normele Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Curtea Constituţională consideră justificat demersul Guvernului în vederea avizării proiectului de lege prezentat şi apreciază excluderea prevederii "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie conformă dispoziţiilor art.142 din Constituţie. _______________________ ¹veştile, 1990, nr.8, art.223 Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că, potrivit art.141 alin.(2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai cu avizul Curţii Constituţionale, în temeiul art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a 4 judecători, pronunţă următorul A V I Z : 1. Revizuirea Constituţiei este iniţiată de Guvern în conformitate cu prevederile constituţionale ale art.141 alin.(1) lit.c). 2. Proiectul de lege constituţională pentru excluderea propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alineatul (3) articolul 46 din Constituţie nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art.142 alin.(2) şi poate fi prezentat Parlamentului. 3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data pronunţării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 25 aprilie 2006. Nr. 1. OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.67 din Codul jurisdicţiei constituţionale Prin Hotărîrea nr. 96 din 30 ianuarie 2006 Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei prin excluderea din alin. (3) art. 46 a textului "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" şi l-a prezentat Curţii spre avizare. În nota informativă, anexată la hotărîre şi la proiectul de lege, modificarea textului constituţional este motivată prin dorinţa "de a introduce în sistemul naţional de drept instituţia confiscării civile, în cadrul căreia va avea loc inversarea sarcinii probării, în conformitate cu care persoana va trebui să dovedească caracterul licit al veniturilor şi proprietăţii pe care o posedă, scutind statul, în persoana procurorului, de obligaţia de a proba ilegalitatea veniturilor realizate". În avizul său Curtea Constituţională a acceptat ca proiectul de lege constituţională să fie prezentat Parlamentului spre examinare. Consider avizul Curţii o eroare. Iniţiativa Guvernului de revizuire a Constituţiei se încadrează în cerinţele prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. c) din Constituţie, însă proiectul de lege, în opinia mea, intră în contradicţie cu faptele obiective şi cu art. 46 şi art. 127, precum şi cu alte dispoziţii constituţionale. Art. 54 alin. (1) din Constituţie statuează imperativ că în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Această dispoziţie este dezvoltată în art.142 alin.(2), care prevede că nici o revizuire a Constituţiei nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Dreptul internaţional şi naţional stipulează expres că caracterul licit al dobîndirii averii (proprietăţii) se prezumă. Nimeni nu poate fi deposedat de avere, dacă nu se dovedeşte în modul stabilit de lege provenienţa ilicită a acesteia. Proiectul de lege propus de Guvern contrazice principiul universal al prezumţiei caracterului licit al bunurilor dobîndite de persoană. Mai mult ca atît, prin excluderea propoziţiei "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă", prevăzută de proiect, se încalcă unitatea materiei constituţionale, deoarece din punct de vedere juridic şi logico-gramatical alineatul (3) al art. 46 din Constituţie formează o unitate semantică intrinsecă inseparabilă. Consider că proiectul de lege propus de Guvern induce ideea periculoasă că bunurile, dobîndirea legală a cărora nu poate fi dovedită, sînt susceptibile de confiscare, ceea ce este inadmisibil, deoarece astfel se deschide teren pentru interpretarea neuniformă a legislaţiei. În opinia mea, proiectul de lege contravine flagrant nu numai dispoziţiilor art. 54 alin. (1), art.142 alin.(2), ci şi dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 16, art. 21, art. 124 alin. (1), art. 127 şi art. 128 din Constituţia Republicii Moldova şi se află în totală discordanţă cu stipulaţiile legislaţiei civile, penale, administrative, procesual-penale, precum şi cu prevederile actelor internaţionale ce vizează dobîndirea şi pierderea dreptului de proprietate. Voi sublinia în mod special că alin. (3) al art. 46 din Constituţie în redacţia actuală constituie o garanţie a dreptului de proprietate. Privarea persoanei de această garanţie constituţională contrazice, după cum am menţionat anterior, art. 54, art. 142 alin. (2) şi alte prevederi din Constituţie. În opinia mea, avizul Curţii se bazează pe argumente şi afirmaţii contradictorii, care prin esenţa lor pun la îndoială raţionalitatea proiectului de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 46 din Constituţie. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Mircea IUGA 25 aprilie 2006 OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale Nu sînt de acord cu decizia adoptată, pentru care motiv îmi expun opinia separată: 1. Alin.(3) art.46 din Constituţie în redacţia actuală cu adevărat nu permite statului să contracareze eficient criminalitatea. Astfel, o parte din averea dobîndită ilicit de inculpaţi poate fi probată, originea ilicită a altor bunuri, însă, din motive obiective, ca urmare a faptului că nu pot fi adunate probe sau probele au fost distruse, nu poate fi demonstrată de organele de urmărire penală. În astfel de cazuri există presupunerea rezonabilă că aceste bunuri ale făptaşului, de asemenea, comportă caracter ilicit. Statul trebuie să aibă posibilitatea de a lichida consecinţele unor astfel de coliziuni şi de a transfera sarcina probării caracterului licit al averii de la stat la persoană. După cum a menţionat Curtea, această posibilitate a statului derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. 2. Conform doctrinei de drept şi practicii internaţionale actuale, raporturile dintre stat şi persoană urmează a fi reglementate după principiul egalităţii. Persoana însăşi în raporturile sale juridice cu instituţiile statale pretinde la un tratament juridic bazat pe egalitate. În această ordine de idei, statul, conform alin.(6) art. 131 din Constituţie, este obligat să nu admită nici o cheltuială bugetară fără stabilirea sursei de finanţare. Bazîndu-ne pe principiul egalităţii raporturilor dintre persoană şi stat, persoana, de asemenea, nu poate admite cheltuieli şi nu poate dobîndi venituri fără stabilirea sursei de finanţare. În Republica Moldova obligaţia stabilirii surselor de venituri şi cheltuieli funcţionează în raporturile statului cu subiecţii antreprenoriatului. Societatea nu pune la îndoială impunerea acestei obligaţii prin intermediul Codului fiscal. Dacă aplicăm principiul egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor, reglementat de art.16 din Constituţie, această obligaţie trebuie să revină şi persoanelor fizice, dar numai în condiţiile prevăzute de art.54 din Constituţie. 3. Sub alt aspect, consider inadmisibilă excluderea normei constituţionale "Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" din alin.(3) art.46 pentru motivul că o garanţie constituţională deja instituită nu poate fi exclusă decît în cazuri excepţionale şi absolut necesare într-o societate democratică. Curtea Constituţională a expus o astfel de concluzie în avizul nr.1 din 12.02.2002 asupra proiectului de lege de modificare a art.18 alin.(2) din Constituţie. Excluderea normei cuprinse în alin.(3) art.46 din Constituţie poate conduce la dezechilibrarea mecanismului actual de protecţie a dreptului de proprietate şi a garanţiilor de exercitare a acestuia. Astfel, operarea acestei modificări în Constituţie poate da naştere la aplicarea selectivă de către instituţiile publice a confiscării civile, fapt ce se poate solda cu abuzuri din partea reprezentanţilor statului în raport cu persoana. Consider că în sistemul de drept instituţia confiscării penale, în raport cu instituţia confiscării civile, are o altă relevanţă şi un alt statut. În nota informativă a Guvernului la proiectul de lege prezentat revizuirea Constituţiei se motivează prin necesitatea scutirii statului, "în persoana procurorului, de obligaţia probării ilegalităţii veniturilor realizate", fiindcă aceste probe "deseori sînt dificil de a fi colectate". Facilitarea activităţii structurilor statale nu poate servi drept motiv pentru excluderea din Constituţie a unei garanţii de exercitare a dreptului de proprietate şi, cu atît mai mult, nu poate fi considerată necesară într-o societate democratică. Curtea Constituţională, în avizul adoptat, nu s-a pronunţat sub aceste aspecte şi sub aspectul aplicării mai largi a instituţiei confiscării civile în sistemul naţional de drept. 4. Consider necesară găsirea unei soluţii echitabile şi contrabalansate pentru egalarea în drepturi a persoanei cu statul şi excluderea eventualelor abuzuri din partea statului prin reglementarea constituţională a posibilităţilor statului, în cazurile prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică, conform interesului general, pentru asigurarea plăţii impozitelor ori a altor contribuţii, pentru prevenirea criminalităţii şi în strictă conformitate cu cerinţele art. 54 din Constituţie, de a cere persoanelor să probeze originea licită a bunurilor deţinute. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ 25 aprilie 2006