MODIFICAT
    LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588
    LP20 din 04.03.10, MO39-40/23.03.10 art.97


    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Prezenta lege transpune parțial prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992.
    [Preambul introdus prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    Articolul 1. Obiectul legii
    Obiectul prezentei legi îl constituie crearea unui cadru juridic pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, ca parte integrantă a reţelei ecologice paneuropene, şi reţelelor ecologice locale, pentru stabilirea unui regim de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale, precum şi a competenţelor şi obligaţiilor autorităţilor administraţiei publice în acest domeniu.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    coridor ecologic – element liniar sau liniar difuz care asigură legăturile funcţionale şi terestre între elementele reţelei ecologice, precum şi integritatea lor la scară largă;
    elemente ale reţelei ecologice – terenuri ale reţelei ecologice care au o destinaţie funcţională complementară de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice: zone-nucleu, zone-tampon, coridoare ecologice, zone de reconstrucţie ecologică;
    hartă a reţelei ecologice – model spaţial în care se indică amplasarea elementelor funcţionale ale reţelei ecologice;
    patrimoniu natural − ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, al conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
    proiectul constituirii sau reconstrucţiei ecologice a elementului reţelei ecologice – documentaţie tehnică ce conţine informaţie despre amplasarea şi destinaţia elementului reţelei ecologice, descrierea detaliată a măsurilor privind crearea sau reconstrucţia lui;
    reţea ecologică locală – reţea ecologică constituită la nivel local (raion, zonă geografică etc.), care nu este inclusă integral în reţeaua ecologică naţională, ci doar anumite elemente ale ei în cazul corespunderii criteriilor stabilite pentru reţeaua ecologică naţională; în baza acestor criterii, anumite elemente ale reţelei ecologice locale îşi pot schimba funcţionalitatea;
    reţea ecologică naţională – reţea ecologică constituită la nivel naţional din teritorii ale habitatelor, peisajelor şi elementelor lor, unite fizic şi funcţional, care au o deosebită importanţă din punctul de vedere ştiinţific şi estetic, al valorii şi conservării diversităţii biologice, al menţinerii balanţei geosistemice;
    reţea ecologică paneuropeană – reţea ecologică constituită la nivel european, ce uneşte reţelele ecologice naţionale şi este formată din teritorii, unite fizic şi funcţional, reprezentînd elemente naturale şi seminaturale de peisaj, care necesită a fi conservate şi gestionate pentru asigurarea stării favorabile a ecosistemelor, habitatelor, speciilor şi peisajelor de importanţă europeană;
    Reţeaua Emerald – reţea ecologică constituită din zone speciale de conservare, fiind parte componentă a reţelei ecologice naţionale, reprezentînd extinderea în ţările ne-membre ale Uniunii Europene a reţelei ecologice europene coerente de zone speciale de conservare „NATURA 2000”;
    sit – arie definită geografic, a cărei suprafaţă este clar delimitată;
    sit de importanţă naţională – sit care, în regiunea biogeografică de care aparţine, contribuie semnificativ la menţinerea sau restabilirea unui tip de habitat natural ori a uneia din speciile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea regnului vegetal nr. 239/2007 într-un stadiu de conservare favorabil, de asemenea, poate contribui semnificativ la coerenţa reţelei Emerald (NATURA 2000) şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea respectivă;
    zonă de reconstrucţie ecologică – arie supusă reconstrucţiei ecologice şi/sau geomorfologice (împădurire, restabilire a învelişului vegetal, recultivare) în calitate de viitor element al reţelei ecologice;
    zonă-nucleu – teritoriu cu o valoare deosebită pentru conservarea habitatelor, speciilor şi peisajelor;
    zonă-tampon – teritoriu care îndeplineşte funcţia de protecţie a zonei-nucleu sau care are o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului geosistemic; în funcţie de funcţionalitate, zona-tampon poate fi: zonă-tampon de protecţie sau zonă-tampon geosistemică;
    zonă de interes special pentru conservare – sit de importanţă europeană comună în care sînt prevăzute măsurile de conservare necesare pentru menţinerea ori restabilirea la un stadiu de conservare favorabil a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat
    [Art.2 în redacția LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    Articolul 3. Scopul constituirii reţelei ecologice naţionale,
                      funcţiile ei
    (1) Reţeaua ecologică naţională se constituie în scopul conservării diversităţii naturale genetice a tuturor speciilor de organisme vii incluse în ecosistemele şi complexele naturale, al asigurării unor condiţii de viaţă productive şi al dezvoltării durabile a teritoriilor adiacente ei.
    (2) Funcţiile reţelei ecologice naţionale sînt următoarele:
    a) restabilirea şi conservarea peisajelor şi ecosistemelor;
    b) conservarea diversităţii biologice şi genetice;
    c) diminuarea proceselor de eroziune a solului;
    d) conservarea, protecţia, restabilirea şi extinderea învelişului vegetal;
    e) ameliorarea bazei furajere a animalelor;
    f) sporirea valorii de recreaţie a teritoriului;
    g) conservarea şi restabilirea obiectivelor acvatice, ameliorarea calităţii lor;
    h) stabilizarea proceselor naturale în sectoarele aferente reţelei ecologice.
    (3) Reţeaua Emerald se constituie în scopul protejării zonelor de interes special pentru conservare, datorată prezenţei habitatelor şi a speciilor de interes special pentru conservare.
    [Art.3 al.(3) introdus prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    Articolul 4. Cadrul juridic
    (1) Cadrul juridic în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale este reprezentat de Constituţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de prezenta lege, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniu.
    (2) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte conţine alte reglementări decît cele prevăzute de legislaţia naţională în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale, se vor aplica prevederile tratatului internaţional.
    Articolul 5. Competenţele organului de stat abilitat cu
                       gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia
                       mediului înconjurător
    Organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător:
    a) în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare proiectul Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale, al Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi al hărţii ei;
    b) coordonează activităţile ce ţin de constituirea, dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi de conexiunea ei cu reţelele ecologice ale statelor vecine în scopul încadrării în reţeaua ecologică paneuropeană;
    c) atrage proiecte de investiţii şi granturi pentru activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale;
    d) colaborează cu instituţii regionale din alte ţări în probleme ce ţin de constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale;
    e) asigură informarea şi sensibilizarea publicului privind problemele constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale;
    f) aprobă hărţile şi Regulamentul-cadru al reţelelor ecologice locale;
    g) coordonează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelelor ecologice locale;
    h) asigură asistenţa metodologică şi tehnică pentru autorităţile administraţiei publice locale în scopul constituirii de reţele ecologice locale;
    i) organizează şi monitorizează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale;
    j) asigură sistemul informaţional şi controlul asupra stării ecologice a elementelor reţelei ecologice;
    k) coordonează selectarea siturilor eligibile pentru a fi identificate ca situri de importanţă  internaţională şi pentru a fi desemnate ca zone speciale de conservare;
    [Art.5 lit.k) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    l) identifică bunurile patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
    [Art.5 lit.l) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    m) coordonează activităţile ce ţin de desemnarea zonelor de interes special pentru conservare spre a fi incluse în Reţeaua Emerald;
    [Art.5 lit.m) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    n) asigură supravegherea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale incluse în Reţeaua Emerald;
    [Art.5 lit.n) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    o) asigură elaborarea şi aprobarea planurilor de management pentru  zonele de interes special pentru conservare incluse în Reţeaua Emerald şi pentru speciile pentru care zonele respective au fost desemnate;
    [Art.5 lit.o) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    p) asigură elaborarea, la fiecare şase ani, a unui raport privind punerea în aplicare a măsurilor de conservare a speciilor de floră şi a tipurilor de habitate naturale. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de Secretariatul Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), este transmis Comitetului permanent al Convenţiei şi adus la cunoştinţa publicului;
    [Art.5 lit.p) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    q) promovează educaţia şi informarea generală cu privire la necesitatea protejării zonelor de interes special pentru conservare în scopul conservării biodiversităţii.
    [Art.5 lit.q) introdusă prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    Articolul 6. Competenţele autorităţii centrale pentru
                       silvicultură
    Autoritatea centrală pentru silvicultură:
    a) contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin punere la dispoziţia realizatorilor acestora a amenajamentelor silvice care ţin de fondul forestier naţional;
    b) contribuie la împădurirea terenurilor degradate, la regenerarea arboretelor care sînt degradate, din cadrul reţelelor ecologice sau care urmează a fi incluse în acestea, la restabilirea zonelor destinate restaurării, în scopul includerii lor în reţeaua ecologică naţională sau locală în calitate de elemente şi al defragmentării acestor elemente.
    Articolul 7. Competenţele altor autorităţi ale administraţiei
                       publice centrale
    (1) Organul de stat pentru transporturi şi gospodăria drumurilor contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea documentaţiei necesare şi asigurarea integrităţii, protecţiei şi extinderii perdelelor forestiere de-a lungul căilor de comunicaţie în calitate de coridoare ecologice.
    (2) Organul de stat pentru agricultură şi industria alimentară contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin asigurarea conlucrării cu agenţii economici din sectorul agricol, inclusiv cu instituţiile în a căror competenţă intră activităţile de gospodărire a apelor.
    (3) Organul de stat pentru industrie şi infrastructură contribuie la constituirea reţelelor ecologice locale prin prezentarea documentaţiei necesare asigurării integrităţii, protecţiei şi extinderii perdelelor forestiere de-a lungul reţelelor energetice în calitate de coridoare ecologice.
    (4) Organul de stat pentru relaţii funciare şi cadastru contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea informaţiei necesare din cadastrul funciar şi participă la proiectarea reţelei ecologice.
    Articolul 8. Competenţele autorităţilor administraţiei
                      publice locale
    Autorităţile administraţiei publice locale:
    a) constituie reţele ecologice locale din contul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora;
    b) acordă asistenţa necesară instituţiilor naţionale şi internaţionale în vederea evaluării şi determinării categoriilor elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale;
    c) asigură activităţile de atribuire a terenurilor pentru crearea şi reconstrucţia elementelor reţelei ecologice, de trasare pe hărţile cadastrale locale şi în natură a hotarelor lor;
    d) asigură cofinanţarea activităţilor de constituire a reţelelor ecologice locale în limitele stabilite de bugetele locale.
    Articolul 9. Structura reţelei ecologice naţionale
    Reţeaua ecologică naţională se constituie din următoarele elemente funcţionale:
    a) zone-nucleu;
    b) zone-tampon;
    c) coridoare ecologice;
    d) zone de reconstrucţie ecologică.
    Articolul 10. Constituirea reţelei ecologice naţionale
    (1) Reţeaua ecologică naţională se constituie din totalitatea elementelor de importanţă internaţională, naţională şi, parţial, locală, corelate cu elementele stabilizatoare de mediu ale ţărilor vecine.
    (2) Elementele reţelei ecologice naţionale se creează pe baza terenurilor naturale şi seminaturale ale căror caracteristici oferă posibilitatea conservării unui număr maxim de populaţii de plante, de animale şi a tuturor tipurilor de peisaje de pe teritoriul ţării.
    (3) Elementele reţelei ecologice locale trebuie să asigure constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale în scopul protecţiei eficiente a diversităţii biologice şi peisagistice.
    (4) Elementele reţelei ecologice naţionale şi hotarele lor sînt indicate pe hărţile reţelei ecologice naţionale de diferite scări.
    (5) Regimul de utilizare a resurselor naturale în hotarele elementelor reţelei ecologice naţionale este stabilit prin Regulamentul reţelei ecologice naţionale.
    Articolul 10¹. Constituirea reţelei Emerald
    (1) Reţeaua Emerald este formată din zone de interes special pentru conservare.
    (2) Constituirea reţelei Emerald  implică 3 etape:
    I etapă – evaluarea naţională a resurselor naturale şi identificarea speciilor şi a habitatelor care necesită protecţie şi selectarea siturilor Emerald;
    a II-a etapă – evaluarea ştiinţifică a siturilor candidate pentru a verifica dacă acestea corespund cerinţelor Reţelei Emerald, propunerea unor situri suplimentare, dacă este cazul, şi prezentarea siturilor candidate la Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979) în vederea aprobării;
    a III-a etapă – desemnarea naţională a siturilor Emerald aprobate de Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa  (Berna, 1979)  şi aplicarea măsurilor de gestiune, monitorizare şi informare pentru fiecare dintre siturile desemnate.
    (3) Managementul zonelor de interes special pentru conservare se efectuează conform unor planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi conform măsurilor legale, administrative sau contractuale în scopul de a evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care zonele respective au fost desemnate.
    (4) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul zonei de interes special pentru conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, separat sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate privind efectele potenţiale asupra zonei de interes special pentru conservare, avînd în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
    (5) Zonele de interes special pentru conservare se desemnează prin hotărîre a Guvernului şi vor face parte din Reţeaua Emerald după recunoaşterea statutului lor de către Comitetului permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979).
    [Art.10¹ introdus prin LP162 din 20.07.17, MO352-355/29.09.17 art.588]
    Articolul 11. Categoriile elementelor funcţionale
    În funcţie de nivelul juridic de protecţie, zonele-nucleu şi coridoarele ecologice se clasifică în următoarele categorii:
    a) internaţionale;
    b) naţionale;
    c) locale.
    Articolul 12. Criteriile atribuirii de statut şi nivel
                         elementelor reţelelor ecologice
    Criteriile atribuirii de statut şi nivel elementelor reţelelor ecologice se elaborează de specialiştii şi instituţiile abilitate şi se aprobă de organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 13. Asigurarea constituirii reţelelor ecologice
    (1) Asigurarea ştiinţifică, tehnică, organizatorică şi financiară a constituirii reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale se realizează conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.
    (2) Proiectarea, constituirea, gestiunea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale se finanţează de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, din fonduri speciale, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din străinătate, din credite bancare şi de la alte surse financiare legale.
    (3) Deţinătorii şi beneficiarii de terenuri proprietate privată, incluse în reţele ecologice, care efectuează lucrări de menţinere a funcţionalităţii elementelor acestora vor fi compensaţi de la sursele indicate la alin.(2), în funcţie de valoarea lucrărilor efectuate conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.
    Articolul 14. Proiectarea şi constituirea reţelei
                         ecologice naţionale
    (1) Proiectarea şi constituirea reţelei ecologice naţionale se efectuează ţinîndu-se cont de ariile naturale protejate de stat, existente sau planificate, precum şi de alte elemente ale naturii. În lipsa acestora, vor fi create, după caz, coridoare ecologice artificiale.
    (2) Criteriile principale de proiectare, constituire, gestiune şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale sînt:
    a) delimitarea spaţială a teritoriilor naturale de sectoarele cu activitate economică intensă pentru asigurarea stabilităţii reciproce şi durabilităţii diversităţii biologice şi peisagistice;
    b) reprezentativitatea elementelor şi complexelor naturale;
    c) stabilitatea ecologică a elementelor reţelei ecologice naţionale;
    d) abordarea diferenţiată, care să asigure corespunderea atît a amplasării spaţiale a terenurilor reţelei ecologice naţionale, cît şi a regimului lor de funcţionare cu specificul natural şi cel social-economic al teritoriului;
    e) armonizarea dezvoltării reţelei ecologice naţionale cu dezvoltarea social-economică a unităţilor administrativ-teritoriale;
    f) compensarea ecologică (repartizarea terenurilor de schimb în cazul exproprierii sau schimbul benevol) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 15.  Proiectarea şi instituirea elementelor
                          reţelelor ecologice
    (1) Proiectarea elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale se efectuează la comandă, conform caietelor de sarcini aprobate de către organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător sau de autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Instituirea elementelor reţelei ecologice se efectuează conform prevederilor Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi ale Regulamentului-cadru al reţelelor ecologice locale.
    Articolul 16. Terenurile reţelelor ecologice
    (1) În reţelele ecologice se includ terenuri cu diferite destinaţii, deosebite prin elementele lor funcţionale.
    (2) Teritoriul elementelor reţelelor ecologice se delimitează şi se marchează cu panouri informative speciale.
    (3) Terenurile incluse în reţeaua ecologică naţională au un regim special de gestiune şi de protecţie, rămîn în proprietatea (posesiunea, folosinţa) deţinătorilor de terenuri şi sînt administrate de aceştia.
    (4) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională se efectuează cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora, care, ulterior, sînt obligaţi să respecte prevederile legislaţiei privind regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei.
    (5) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională şi în reţelele ecologice locale se consemnează în registrul bunurilor imobiliare.
    (6) Autorităţile administraţiei publice locale pot da în arendă gratuită pe termen lung organizaţiilor neguvernamentale terenuri degradate din fondul de rezervă pentru reconstrucţia ecologică şi gestiunea lor ulterioară ca elemente ale reţelei ecologice naţionale sau ale reţelelor ecologice locale.
    Articolul 17. Regimul de gestiune şi de protecţie a
                         reţelei ecologice naţionale
    (1) Regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale este stabilit de prezenta lege, de actele legislative şi normative în vigoare, precum şi de Regulamentul reţelei ecologice naţionale.
    (2) Regimul de gestiune şi de protecţie a zonelor de reconstrucţie ecologică este stabilit individual pentru fiecare zonă, în funcţie de amplasamentul lor şi de regimul existent de gestiune.
    Articolul 18. Activităţile interzise în zonele-nucleu
                         şi în coridoarele ecologice
    (1) În perimetrul zonei-nucleu se interzic:
    a) aratul pămîntului, cu excepţia utilizării lui în scopuri silvice;
    b) construcţia clădirilor şi instalaţiilor, obiectivelor de infrastructură sau temporare, cu excepţia celor necesare funcţionării şi protecţiei zonei;
    c) utilizarea substanţelor chimice, cu excepţia situaţiilor excepţionale naturale sau tehnogene;
    d) exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile;
    e) alte activităţi care conduc la deteriorarea sau degradarea elementelor naturii.
    (2) În perimetrul coridoarelor ecologice se interzic:
    a) construcţia clădirilor, obiectivelor de infrastructură, traseelor de comunicaţie, alte activităţi care împiedică sau limitează migraţia naturală a animalelor;
    b) atribuirea perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, dacă acestea ocupă mai mult de jumătate din lăţimea coridorului ecologic.
    Articolul 19.  Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                          cu privire la reţeaua ecologică naţională
    Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 20. Soluţionarea litigiilor
    (1) Litigiile din sfera reţelei ecologice naţionale se soluţionează în instanţă de judecată.
    (2) Deţinătorii şi/sau beneficiarii de terenuri din teritoriile reţelei ecologice naţionale nu poartă răspundere pentru pagubele produse elementelor acesteia de cataclisme sau de animale sălbatice.
    Articolul 21
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la un an de la publicare.
    (2) Guvernul:
    a) în termen de un an:
    - va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
    - va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
    b)  pînă la 1 ianuarie 2011, va aproba Programul naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.
    [Art.21 al.(2) în redacţia LP20 din 04.03.10, MO39-40/23.03.10 art.97]

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                   Marian LUPU

    Nr.94-XVI. Chişinău, 5 aprilie 2007