Abrogată prin HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858

     În scopul realizării Programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA “Provocările Mileniului”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 11 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.21-24, art.129), Guvernul HOTĂRĂŞTE: 
    Se aprobă Concepţia Sistemului informaţional judiciar pentru anii 2007-2008 (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                                    Vasile TARLEV

    Contrasemnează:
    Ministrul justiţiei                                                       Vitalie Pîrlog
    Ministrul dezvoltării informaţionale                          Vladimir Molojen

    Nr. 776. Chişinău, 3 iulie 2007.

    Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea supremaţiei legii şi a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenţei sistemului judiciar trebuie să contribuie la afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi la transpunerea acestuia în practică.
    Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituţională, reformarea mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, precum şi asumarea eforturilor financiare.
    Consolidarea statului de drept şi asigurarea calităţii actului de justiţie presupun abordarea mai multor componente ale procesului de reformă, care vizează realizarea unui cadru legislativ coerent, unificarea practicii judiciare, specializarea activităţii de judecată, precum şi pregătirea judecătorilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar.
    Fortificarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei cuprinde obiective necesare modernizării şi informatizării sistemului judiciar.
    Sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.
    Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne va accelera procesul de implementare şi realizare a Strategiei de reformă a sistemului judecătoresc, prin asigurarea standardizării procedurilor la nivelul întregului sistem, unificarea acestora, elaborarea şi implementarea Sistemului automatizat de distribuire aleatorie a cauzelor (SADAC), precum şi prin introducerea unor indicatori de evaluare a eficienţei actului de justiţie.
    În prezent justiţia este lipsită de un sistem informaţional propriu, evidenţa fiind ţinută pe suporturi de hîrtie (fişe, registre), doar parţial automatizat. Totodată, sistemele existente funcţionează autonom, fără integrare reciprocă, dublînd evidenţa unora şi aceloraşi obiecte informaţionale.
    Dezintegrarea resurselor informaţionale nu permite utilizarea eficientă a informaţiei stocate şi atingerea obiectivelor stabilite privind combaterea corupţiei şi criminalităţii.
    Pentru a depăşi situaţia existentă, este necesară crearea unor resurse informaţionale unice pentru sistemul judecătoresc din ţară.
    Aceasta va permite asigurarea funcţionării eficiente a sistemului judiciar, ameliorarea considerabilă a interacţiunii dintre instanţele de judecată şi organele competente, utilizarea mai amplă a informaţiei colectate, în scopul prevenirii şi contracarării infracţiunilor şi corupţiei.
     Totodată, informaţiile de interes public vor fi accesibile pe paginile de internet ale instituţiilor sistemului judiciar. Vor fi elaborate ghiduri pentru facilitarea accesului cetăţenilor la justiţie, potrivit practicii existente în mai multe state. De asemenea, se va asigura accesul presei în scopul informării obiective şi complete asupra actului de justiţie, cu respectarea riguroasă a normelor privind protecţia datelor personale.
    1. Sistemul informaţional judiciar (în continuare - Sistem) reprezintă totalitatea mijloacelor software, hardware, informaţionale, organizaţionale, a sistemelor de transmitere a datelor, tehnologiilor de utilizare a lor, normelor de drept şi infrastructurii, destinate pentru susţinerea informaţională a activităţii instanţelor judecătoreşti. Ca rezultat al funcţionării Sistemului, se formează resursa informaţională unică a instanţelor judecătoreşti din ţară.
    Sistemul este parte integrantă a Sistemului informaţional integrat de stat al Republicii Moldova.
    2. În sensul prezentei Concepţii următoarele noţiuni semnifică:
   ansamblu de mijloace software şi hardware - totalitatea programelor şi mijloacelor tehnice care asigură realizarea proceselor informaţionale;
   bancă de date - sistem informaţional tehnic care include una sau mai multe baze de date;
  clasificator - listă sistematizată de obiecte şi de semnificaţii ale caracteristicilor concrete ale obiectului informaţional, fiecăruia atribuindu-i-se un anumit cod;
  concepţie - document care descrie metodologia de creare a unui sistem informaţional sub formă de totalitate de reprezentări corelate ce asigură funcţionarea acestuia;
  depozit de date - totalitatea  datelor, obiectual-orientată, integrată şi temporal nesistematizată, destinată fundamentării procesului de luare a deciziilor la nivel de gestionare;
   identificator de obiect - atribut de date a cărui valoare determină univoc obiectul informaţional;
   resursă informaţională - totalitatea informaţiilor Sistemului  informaţional judiciar automatizat, organizate în conformitate cu cerinţele stabilite şi cu legislaţia în vigoare;
   serviciu informaţional - activitate de acordare a produselor informaţionale;
   sistem informaţional - totalitatea resurselor şi tehnologiilor informaţionale interdependente, personalului şi metodelor, destinate păstrării, prelucrării şi furnizării de informaţie;
  securitate - nivel necesar de integritate, selectivitate, accesibilitate şi eficienţă pentru protejarea datelor împotriva pierderilor, alterărilor, deteriorărilor şi a accesului neautorizat. Securitatea sistemului presupune faptul că acesta este rezistent la atacuri, informaţia este confidenţială, integrală şi în stare de lucru, atît la nivel de sistem, cît şi la nivel de date prezentate în această informaţie;
    obiect informaţional - reprezentarea virtuală a entităţilor existente real.
   3. Destinaţia Sistemului este crearea reţelei computerizate a instanţelor judecătoreşti, în vederea stocării, sistematizării, actualizării şi protecţiei resurselor informaţionale ale instanţelor (dosare examinate, decizii pronunţate, date statistice etc.).
    4. Sistemul este creat în vederea realizării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 32 din 11 ianuarie 2007 „Pentru aprobarea Programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”.
    În conformitate cu Programul de acţiuni sus-menţionat, Sistemul are drept scop:
    a) consolidarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei;
    b) asigurarea probităţii, îmbunătăţirea calităţii, sporirea eficienţei şi transparenţei hotărîrilor judecătoreşti;
    c) elaborarea standardelor, inclusiv în domeniul eticii profesionale, şi stabilirea mecanismelor de monitorizare;
    d) sporirea transparenţei procedurilor judecătoreşti;
    e) perfecţionarea sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti;
    f) elaborarea standardelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a instanţelor de judecată.
    5. Fiecare activitate prevăzută în prezenta Concepţie se subordonează următoarelor principii:
    a) principiul temeiniciei datelor Sistemului, care presupune introducerea datelor în sistem în baza documentelor autentice;
    b) principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor:
prin integritatea datelor se are în vedere starea datelor, cînd acestea îşi păstrează conţinutul şi se interpretează univoc în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată dacă datele nu au fost denaturate sau distruse (excluse din sistem);
    prin plenitudinea datelor se are în vedere cantitatea completă de informaţie colectată despre sfera de ocrotire a normelor de drept, în conformitate cu documentele normative;
    prin veridicitatea datelor se are în vedere gradul de corespundere a datelor, stocate în memoria computerului sau în documente, stării reale a obiectelor reprezentate de acestea ale unui domeniu concret al sistemului;
    c) principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, care prevede existenţa unui cod de identificare unic pentru fiecare obiect;
   d) principiul dirijării formării şi utilizării Sistemului, care reprezintă o totalitate de măsuri organizatorice şi tehnice de program, asigurînd calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, fiabilitatea stocării lor şi corectitudinea utilizării, în corespundere cu legislaţia în vigoare, garantînd accesul operativ şi comod la informaţie pentru utilizator, în limitele competenţei stabilite prin legislaţie şi actele normative în vigoare şi nivelul lui de acces;
    e) principiul transparenţei, care presupune accesul cetăţenilor la o serie de informaţii cu caracter public;
    f) principiul confidenţialităţii informaţiei, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a colaboratorilor responsabili de prelucrarea informaţiei în Sistem, pentru utilizarea şi difuzarea neregulamentară a informaţiei;
  g) principiul securităţii informaţionale, care presupune asigurarea integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, deteriorării şi utilizării neautorizate. Securitatea Sistemului presupune rezistenţa la atacuri, protecţia caracterului secret, a integrităţii şi pregătirea pentru lucru atît a Sistemului, cît şi a datelor lui;
    h) principiul compatibilităţii Sistemului cu sistemele existente atît în ţară, cît şi peste hotare;
    i) principiul extinderii în perspectivă a Sistemului asupra noilor obiecte.
    6. Obiectivele de bază ale Sistemului sînt:
    1) eficientizarea procedurilor judiciare:
    a) sporirea calităţii actului de justiţie şi reducerea timpului de rezolvare a cauzelor aflate pe rol în instanţe. Reducerea duratei procedurilor judiciare constituie o sarcină complexă, care implică atît măsuri administrative, cît şi legislative. Din prima categorie fac parte asigurarea controlului judecătorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane şi măsuri de reorganizare internă a instanţelor;
    b) accelerarea derulării procedurilor judiciare;
    c) asigurarea accesului simultan al justiţiabililor la informaţiile de interes public privind actul de justiţie;
    d) standardizarea procedurilor, formularelor, nomenclatoarelor la nivelul întregului sistem judiciar;
    e) eliminarea treptată a gestionării datelor pe suport de hîrtie prin utilizarea dosarelor şi a celorlalte documente specifice în format electronic;
    f) accesul rapid la legislaţie, jurisprudenţă şi la informaţiile privind cazurile aflate pe rol pentru personalul instanţelor de toate nivelurile;
    g) comunicarea rapidă între unităţile sistemului judiciar, cu utilizarea mijloacelor electronice securizate;
    h) creşterea nivelului de pregătire în domeniul informatic al judecătorilor şi personalului auxiliar, în scopul utilizării eficiente a noilor tehnologii;
    i) accesul judecătorilor la informaţia juridică şi la alte baze de date;
    2) creşterea gradului de transparenţă:
    a) deschiderea către cetăţeni, mass-media şi ONG-uri prin prezentarea online a informaţiilor publice despre activitatea de judecată şi alte activităţi cu caracter public ale justiţiei;
    b) aprofundarea relaţiilor de colaborare între instituţiile din sistemul judiciar şi mass-media pentru a se asigura o  informare corectă şi exactă a opiniei publice;
    c) acordarea de servicii electronice pentru cetăţeni, avocaţi şi alţi specialişti implicaţi în actul de justiţie (de exemplu, depunerea de citaţii online, cu utilizarea semnăturii digitale);
    d) deschiderea către alte sisteme informatice pentru a prelua şi a transmite informaţii către acestea într-o tehnologie standard;
    3) securizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată:
    a) creşterea gradului de securizare a reţelelor locale;
    b) implementarea unei politici de acces în sistem pentru fiecare utilizator, în funcţie de competenţele specifice;
    4) eliminarea corupţiei:
    a) repartizarea aleatorie a cauzelor;
    b) eliminarea posibilităţilor de intervenţie neautorizată asupra datelor din dosare;
    c) publicarea declaraţiilor de venit şi proprietăţi ale judecătorilor pe portalul instanţelor de judecată.
   7. Cadrul juridico-normativ al Sistemului este format din legislaţia naţională în vigoare, acordurile şi contractele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi actele normative care reglementează sistemul judecătoresc.
    8. Crearea şi funcţionarea Sistemului este reglementată, în particular, de următoarele acte legislative şi normative:
    Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994;
    Legea nr.1320-XIII din 25 septembrie 1997 cu privire la registre;
    Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
    Legea nr.1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică;
    Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor;
    Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    Legea nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală;
    Legea nr. 514-XIII din 06 iulie 1995 cu privire la organizarea judecătorească;
    Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;
    Legea nr. 970-XIII din 24 iulie 1996 cu privire la instanţele judecătoreşti economice;
    Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;
    Legea nr. 789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie;
    Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 “Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova”;
    Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 “Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”;
    Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005 “Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale - “Moldova Electronică”;
    Hotărîrea Guvernului nr.30 din 10 ianuarie 2006 “Cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Dezvoltării Informaţionale”;
    Hotărîrea Guvernului nr.562 din 22 mai 2006 “Cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale automatizate de stat”.
    Este de menţionat faptul că pentru implementarea eficientă  a Sistemului, într-un şir de legi şi hotărîri ale Guvernului va fi necesară operarea de modificări.
    9. Funcţiile de bază ale Sistemului sînt următoarele:
    1) formarea băncii de date.
    La formarea băncii de date funcţiile de bază sînt: înregistrarea dosarului, repartizarea aleatorie a dosarului, actualizarea datelor din dosar, arhivarea hotărîrilor judecătoreşti. Această funcţie presupune:
    a) crearea portalului web al instanţelor de judecată, ceea ce va asigura transparenţă maximă în activitatea instanţelor de judecată.
    Portalul va conţine următoarele compartimente:
    lista instanţelor de judecată. După selectarea instanţei va putea fi vizualizată informaţia despre activitatea acesteia cu privire la: organizarea instanţei şi datele de contact, lista şedinţelor de judecată, dosarele aflate în instanţă, jurisprudenţa în această instanţă, informaţii statistice privind activitatea i    nstanţei; informaţii de interes public;
    jurisprudenţa;
    atlas judiciar;
    ghiduri pentru justiţiabili;
    b) crearea sistemului automatizat de distribuire a cauzelor.
    Asigurarea imparţialităţii şi transparenţei în realizarea actului de justiţie va constitui o prioritate în cadrul prezentei Concepţii, care poate fi realizată în practică şi prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre soluţionare. Prin distribuirea aleatorie a dosarelor va fi eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor, aceasta reprezentînd totodată şi un factor de prevenire a corupţiei în sistem. Vor fi stabilite criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor între complete. Atît distribuirea aleatorie, cît şi principiul continuităţii sînt strîns legate de asigurarea independenţei interne şi de eliminarea unui potenţial instrument de ingerinţă în actul de justiţie;
    c) crearea unui sistem de statistică judiciară electronică.
    Sistemul urmăreşte obţinerea de date statistice exacte privind activitatea întregului sistem judiciar, precum şi a fiecărei instanţe în parte.
   Modulul statistic se va realiza în urma constituirii unui grup de lucru din reprezentanţi ai instanţelor de judecată şi ai Ministerului Justiţiei, care va stabili indicii statistici relevanţi, precum şi modalităţile optime de implementare a acestora în Sistem;
    d) crearea sistemului de arhivare electronică a hotărîrilor judecătoreşti;
    2) organizarea asigurării informaţionale din banca de date.
    Datele din banca de date sînt oferite fie de proprietarul Sistemului, fie de deţinătorul lui, cu permisiunea proprietarului resursei informaţionale.     Informaţia care se conţine în Sistem este publică, cu excepţia informaţiei cu acces limitat, a cărei divulgare neautorizată se pedepseşte conform legii;
    3) asigurarea protecţiei datelor la toate etapele proceselor de colectare, păstrare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat;
    4) asigurarea calităţii informaţiei din contul creării şi menţinerii componentelor sistemului de calitate, bazate pe abordarea procesuală, în conformitate cu Standardul naţional SM EM ISO 9001:2002 „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe”;
    5) asigurarea multilaterală a funcţionării  Sistemului.
    10. Sistemul include următoarele contururi funcţionale:
  a) controlul de stat asupra colectării, stocării şi utilizării resurselor informaţionale privind înregistrarea, repartizarea şi circulaţia dosarelor („CONTROL”);
b) evidenţa automatizată şi controlul asupra dosarelor care se află pe rol în instanţele de judecată ale Republicii Moldova („DOSAR”);
c) evidenţa automatizată şi controlul asupra actelor procedurale eliberate în cadrul funcţionării Sistemului, precum şi altor documente legate de dosar („DOCUMENTAREA”).
  11. Funcţiile de bază legate de crearea, exploatarea şi posesia Sistemului sînt atribuite Ministerului Justiţiei, Centrului de Informaţii Juridice şi instanţelor de judecată.
    12. Posesorul Sistemului este Ministerul Justiţiei.
    13. Deţinătorul Sistemului este Centrul de Informaţii Juridice.
    14. Registratori ai Sistemului sînt instanţele de judecată.
    15. La documentele Sistemului se referă certificatul de conformitate a sistemelor informaţionale şi de înregistrare a domen-elor, precum şi blanchetele de strictă evidenţă pentru aceste documente.
    16. Obiectul informaţional al Sistemului îl constituie cauza judiciară şi acţiunile legate de aceasta, începînd cu data recepţionării cererii de chemare în judecată pînă la emiterea hotărîrii judecătoreşti definitive şi transmiterea cauzei în arhivă.
   17.  Identificarea obiectului informaţional va fi efectuată prin numărul de înregistrare a dosarului acordat la intrarea în instanţă, precum şi prin IDNO-ul instanţei.
    18. Scenariul de bază reprezintă lista evenimentelor în care este inclus obiectul informaţional şi care sînt luate în  evidenţă în Sistem. În Sistem sînt luate în evidenţă următoarele evenimente, pentru obiectul informaţional/cauza din instanţa de judecată:
     a) evidenţă primară se va face la înregistrarea cererii de chemare în judecată de către instanţa de fond;
    b) actualizarea datelor se efectuează prin introducerea sistematică a modificărilor (rectificărilor, completărilor) în banca de date a Sistemului, în conformitate cu evenimentele survenite.
    Scoaterea obiectului informaţional din evidenţă şi transferarea datelor despre el în arhivă se face prin efectuarea unei marcări speciale în baza de date.
    19. Datele Sistemului reprezintă un ansamblu de proprietăţi ale obiectului informaţional şi include datele privind obiectul informaţional/cauza:
    a) numărul de identificare al dosarului;
    b) părţile implicate în dosar;
    c) etapa la care se află dosarul.
    20. Pentru asigurarea formării corecte a resursei informaţionale, este necesar a organiza accesul la resursele informaţionale ale următoarelor sisteme informaţionale automatizate:
    a) Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al populaţiei” - acordă acces la datele personale;
    b) Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al unităţilor de drept” - acordă acces la datele de înregistrare ale unităţilor de drept şi la     documentele lor de înregistrare;
    c) Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al actelor juridice” -  acordă acces la actele legislative în vigoare.
    21. Securitatea informaţională trebuie să fie asigurată printr-un sistem complex de măsuri juridice, tehnico-organizatorice şi economice, cu utilizarea mijloacelor tehnologice, dispozitivelor software/hardware şi mecanismelor criptografice de protecţie a informaţiei, orientate spre asigurarea nivelului necesar de integritate, confidenţialitate şi accesibilitate al resurselor informaţionale.
    La elaborarea, susţinerea funcţionării şi administrarea Sistemului, Ministerul Justiţiei şi organele subordonate se vor conduce de legislaţia în vigoare şi standardele naţionale în domeniul asigurării securităţii informaţionale şi protecţiei informaţiei.
    22. Securitatea informaţională trebuie să asigure:
    a) integritatea datelor;
    b) accesibilitatea datelor;
    c) confidenţialitatea datelor;
    d) protecţia datelor împotriva modificării, nimicirii accesului neautorizat;
    e) autentificarea utilizatorilor sistemului;
    f) nonrepudierea.
    23. Securitatea informaţională trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de bază:
    a) complexitate;
    c) neîntrerupere;
    d) fiabilitate;
    e) administrare centralizată pentru fiecare structură organizatorică;
    f) eşalonare;
    g) suficienţă raţională.
    24. Sistemul complex de asigurare a securităţii informaţionale trebuie să includă etape consecutive:
    a) determinarea profilurilor de protecţie;
    b) categorizarea resurselor protejate;
    c) analiza riscurilor;
    d) elaborarea politicii de securitate;
    e) crearea şi implementarea sistemului de securitate informaţională;
    f) certificarea sistemului;
    g) instruirea angajaţilor în scopul asigurării securităţii informaţionale.
    25. Metodele de asigurare a securităţii informaţionale trebuie examinate şi ajustate periodic sub aspect normativ, tehnico-organizatoric şi economic.
    26. Sistemul complex de asigurare a securităţii informaţionale trebuie să includă următoarele componente de bază:
    a) protecţia informaţiei şi infrastructurii în cazul conectării la reţelele externe;
    b) protecţia informaţiei în procesul interacţiunii dintre reţele;
    c) protecţia fluxurilor de date;
    d) protecţia serviciilor sistemului;
    e) protecţia antivirus;
    f) asigurarea securităţii mediului software;
    g) rezervarea serverelor şi a datelor importante;
    h) autentificarea utilizatorilor;
    i) auditul.
    27. Strategia de informatizare a sistemului judecătoresc în ansamblul său vizează realizarea unei infrastructuri integrate într-o tehnologie coerentă, care să permită personalului sistemului judiciar o activitate transparentă, eficientă şi performantă, astfel încît, în colaborare cu instituţiile administraţiei publice, ONG-urile, să furnizeze comunităţii servicii care să corespundă nevoilor acesteia.
    28. Principalele etape de realizare a acesteia sînt:
   a) dotarea cu tehnică de calcul şi produse software a tuturor instituţiilor sistemului judiciar; crearea unei reţele informatice securizate şi interconectarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar prin această reţea;
    b) implementarea unei politici de securitate comune, la nivelul întregului sistem judiciar;  crearea sistemului de arhivare electronică a hotărîrilor judecătoreşti în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar, cu particularităţi în ceea ce priveşte dosarele aflate pe rol în instanţele de judecată;
    c) crearea sistemului unic al justiţiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice într-o infrastructură de tip portal;
    d) dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic la nivel naţional pe măsură ce instanţele sînt dotate cu tehnica de calcul necesară; publicarea pe      portalul web a informaţiilor de interes public din activitatea instanţelor de judecată;
    e) crearea de info-chioşcuri la nivelul instanţelor de judecată pentru corecta informare a cetăţeanului;
    f) crearea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor;
    g) crearea sistemului electronic de statistică judiciară.
    A. Dotarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar cu tehnică de calcul şi produse software; crearea unei reţele informatice securizate şi interconectarea  tuturor instituţiilor sistemului judiciar prin această reţea
    29. Instanţele de judecată sînt asigurate cu tehnică de calcul şi copiere în volum de 30 % din necesităţile stabilite pentru crearea Sistemului. În instanţe nu există reţele informaţionale interne. Instanţele de judecată nu sînt interconectate în vederea asigurării schimbului de informaţii. Judecătorii nu au acces la bazele de date existente.
    30. Această etapă presupune:
    a) achiziţionarea de echipamente şi tehnică de calcul pentru dotarea tehnică a instituţiilor sistemului judiciar;
    b) achiziţionarea de pachete software, conform necesităţilor instituţiilor;
    c) achiziţionarea programelor specializate necesare pentru crearea sistemului;
    d) distribuirea echipamentelor şi a tehnicii de calcul;
    e) instalarea şi configurarea echipamentelor şi a produselor software;
    f) asigurarea cu servicii de întreţinere a echipamentelor şi actualizare a produselor software;
    g) crearea reţelei unice şi a reţelelor interne în instanţe;
    h) instruirea judecătorilor şi a personalului din instanţe;
    i) auditarea instituţiilor sistemului judiciar şi implementarea soluţiei tehnice optime:
    auditarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar de către o firmă specializată şi identificarea soluţiei tehnice optime pentru constituirea unei reţele securizate unice, cu niveluri diferite de acces la informaţii;
    asigurarea de suport tehnic pentru implementarea soluţiei tehnice selectate;
    j) crearea unei reţele regionale, de arie extinsă, la care să se conecteze toate unităţile sistemului judiciar:
organizarea unei proceduri de licitaţie publică deschisă cu participarea activă a tuturor instituţiilor sistemului judiciar, a Consiliului Superior al         Magistraturii şi achiziţionarea de servicii de comunicaţii de arie extinsă,  cu respectarea parametrilor tehnici recomandaţi de către firma de audit;
    implementarea noii reţele regionale în toate locaţiile;
    implementarea politicii de securitate comună;
    k) crearea sau extinderea reţelelor locale existente:
    achiziţionarea de echipamente de comunicaţie active şi pasive pentru a completa echipamentul tehnic al instituţiilor sistemului judiciar;
    distribuirea echipamentelor de comunicaţie;
    realizarea cablării structurate, instalarea şi configurarea echipamentelor;
    configurarea reţelelor locale, respectînd politicile de securitate recomandate.
    31. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) dotarea unităţilor sistemului judiciar cu tehnică de calcul şi produse software;
    b) distribuirea echipamentelor şi a produselor software conform necesităţilor utilizatorilor;
    c) asigurarea conexiunii sistemului judecătoresc într-o reţea unică;
    d) asigurarea accesului la informaţiile din registru conform gradului de acces stabilit;
    e) realizarea comunicaţiei de date între toate componentele sistemului judiciar;
    f) asigurarea accesului la date într-un mod cît mai eficient şi echilibrat posibil;
    g) celerizarea activităţilor;
    h) îmbunătăţirea lucrului în echipă;
    i) reducerea birocraţiei;
    j) reducerea costurilor prin eliminarea tipăririi documentelor intermediare;
    k) creşterea numărului de puncte de acces la internet în cadrul instituţiilor sistemului judiciar.
    B. Implementarea unei politici de securitate comune, la nivelul întregului sistem judiciar; crearea sistemului de arhivare electronică a hotărîrilor judecătoreşti în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar, cu particularităţi în ceea ce priveşte dosarele aflate pe rol în instanţele de judecată
    32. Această etapă implică:
    a) implementarea în mod unitar a soluţiilor de securitate propuse de către audit;
    b) emiterea de norme tehnice cu caracter obligatoriu care să stabilească procedurile ce trebuie urmate în această materie de către administratori şi utilizatori;
    c) achiziţia şi implementarea unei soluţii antivirus comune tuturor instituţiilor sistemului judiciar;
    d) implementarea unei soluţii de semnătură digitală;
    e) specializarea unei părţi din personalul IT pentru preluarea şi gestionarea mecanismelor de securitate şi crearea unui call-center pe probleme de securitate;
    f) instruirea utilizatorilor în vederea respectării normelor tehnice de securitate;
    g) crearea unei modalităţi de control al respectării normelor de securitate;
    h) stabilirea cerinţelor funcţionale specifice;
    i) realizarea specificaţiilor funcţionale bazate pe cerinţele funcţionale specifice;
    j) dezvoltarea aplicaţiei pe baza documentului de specificaţii;
    k) testarea aplicaţiei şi corectarea erorilor;
    l) crearea documentaţiei atît pentru utilizatorii finali, cît şi pentru administratorii sistemului;
    m) instalarea şi configurarea infrastructurii software de bază;
    o) parcurgerea testelor de acceptanţă în vederea verificării sistemului din punct de vedere calitativ.
    33. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) creşterea gradului de securitate a informaţiilor pe suport electronic gestionate în cadrul sistemului judiciar;
    b) creşterea nivelului de instruire al utilizatorilor;
    c) reducerea timpului de nefuncţionare a sistemului;
    d) rezolvarea operativă a majorităţii problemelor ce ar putea afecta securitatea sistemului;
    e) celerizarea activităţilor specifice sistemului judiciar;
    f) celerizarea actului de justiţie prin reducerea timpului de găsire a documentelor;
    g) crearea unei infrastructuri informatice care să asigure desfăşurarea optimă a activităţilor în sistemul judiciar autohton;
    h) controlul accesului la hotărîrile judecătoreşti, cu păstrarea istoricului şi a modificărilor făcute de fiecare utilizator, accesul permiţîndu-se conform drepturilor stabilite pentru fiecare utilizator;
    i) asigurarea contra distrugerii fizice a documentelor în cazul calamităţilor sau altor circumstanţe neprevăzute;
    j) controlul în timp real al documentelor şi securitatea maximă bazată pe drepturi de acces care să permită stabilirea şi urmărirea termenelor-limită pentru fiecare document în parte;
    k) reducerea costurilor legate de multiplicarea documentelor, acestea putînd fi accesate simultan de toţi utilizatorii în drept;
    l) reducerea în viitor a cheltuielilor prin micşorarea costurilor legate de producerea şi transmiterea documentelor în format fizic (hîrtie, toner, imprimante, fax, cheltuieli poştale şi de personal);
    m) reducerea costurilor legate de stocarea documentelor fizice (arhivă) prin păstrarea acestora în arhiva electronică.
    C. Crearea sistemului unic al justiţiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice într-o infrastructură de tip portal
    34. Această etapă implică:
    a) analiza sistemelor informatice şi a aplicaţiilor existente, precum şi definirea relaţiilor de interoperabilitate;
    b) stabilirea cerinţelor minime obligatorii ale reţelei din punct de vedere al securităţii;
    c) definirea cerinţelor minime obligatorii ale portalului (sistemului integrator) ce va realiza integrarea;
   d) organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va furniza sistemul de portal şi a companiilor/consorţiului ce va realiza celelalte proiecte în interiorul şi prin utilizarea instrumentelor portalului;
    e) analiza cerinţelor şi definirea specificaţiilor funcţionale;
    f) acceptarea specificaţiilor funcţionale şi a modificărilor organizaţionale propuse;
    g) integrarea tuturor sistemelor informatice/aplicaţiilor existente în portal;
    h) extinderea pilotului de management al resurselor umane la nivelul întregului sistem judiciar;
    i) dezvoltarea următoarelor proiecte: managementul resurselor financiare şi materiale, managementul pregătirii şi execuţiei bugetare, managementul     programelor şi proiectelor, managementul relaţiilor cu publicul, managementul cunoştinţelor şi managementul instruirii;
    j) instruirea utilizatorilor pe domeniile specifice;
    k) instruirea specialiştilor IT.
    35. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) schimbul de informaţii între sistemele informatice;
    b) sporirea transparenţei actului de justiţie;
    c) creşterea eficienţei activităţii întregului personal;
    d) îmbunătăţirea colaborării cu celelalte structuri guvernamentale, cu ONG-urile şi cu cetăţenii;
    e) crearea premiselor pentru integrarea Sistemului în Sistemul unic naţional;
    f) asigurarea unei infrastructuri mai ieftine pentru semnătura digitală;
    g) constituirea centrului de suport tehnic şi mentenanţă, cu rol de  rezolvare a problemelor tehnice apărute în teritoriu, monitorizare a activităţii,     configurare de la distanţă;
    h) instruirea utilizatorilor sistemului informatic şi a specialiştilor IT.
    D. Dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic la nivel naţional pe măsură ce instanţele sînt dotate cu tehnica de calcul necesară,
publicarea pe portalul web a informaţiilor de interes public din activitatea instanţelor de judecată
   36. Această etapă presupune:
    a) definirea cerinţelor;
    b) organizarea unei licitaţii publice deschise pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic;
    c) analiza cerinţelor şi definirea specificaţiilor funcţionale;
    d) încheierea contractelor de dezvoltare cu acelaşi furnizor de servicii, selectat în urma derulării unei proceduri de licitaţie publică deschisă;
    e) implementarea şi extinderea aplicaţiei;
    f) implementare şi integrare;
    g) extinderea sistemului informaţional la nivel naţional în toate instanţele, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Justiţiei, precum şi Ministerul Justiţiei;
    h) instruirea grefierilor, judecătorilor, magistraţilor şi a personalului IT;
    i) organizarea unui centru de suport tehnic centralizat;
    j) interconectarea instanţelor pentru transferul de informaţii privind dosarele pe rol.
    37. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) dezvoltarea funcţionalităţilor sistemului informatic;
    b) transferul electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic naţional al cazului;
    c) crearea modulului de executări penale şi civile;
    d) implementarea modulului de statistică judiciară pentru instanţe;
    e) extinderea şi consolidarea setului de şabloane de documente la nivel naţional;
    f) implementarea modulului de repartizare aleatorie a cauzelor;
    g) crearea modulului de arhivă electronică;
    h) formarea bazei de date centralizate la nivelul instanţelor;
    i) integrarea unui editor de texte care să permită managementul conţinutului documentelor ataşate cauzei;
    j) transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice despre dosare, a listelor de şedinţă, a deciziilor şi încheierilor, a componenţei completelor de judecată;
    k) dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă, inserarea capabilităţii de a furniza modificări la nivel de articol, forma online a actului, utilizarea jurisprudenţei rezultată din activitatea instanţelor;
    l) realizarea procedurilor de analiză statistică a datelor înregistrate  pentru crearea de prognoze despre evoluţia cazurilor, rezolvarea acestora, circuit etc.;
    m) utilizarea semnăturii digitale pentru autentificarea documentelor create în sistemul informatic;
    n) publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei de proceduri, şabloane şi nomenclatoare utilizate în activitatea instanţelor şi de statistici referitoare la cazuri;
    o) constituirea centrului de suport tehnic cu rol de rezolvare a problemelor tehnice apărute în teritoriu, monitorizare a activităţii, configurare de la distanţă;
    p) instalarea şi configurarea sistemului informatic în instanţe;
    q) instruirea tuturor utilizatorilor sistemului informatic (grefieri, judecători, procurori, informaticieni etc.);
    r) interconectarea instanţelor pentru schimburi de informaţii;
    s) publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor statistice despre cazurile instrumentate în instanţe.
    E. Crearea de info-chioşcuri la nivelul instanţelor de judecată pentru corecta informare a cetăţeanului
    38. Această etapă implică:
    a) definirea cerinţelor;
    b) organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va elabora ghidurile de informare;
    c) analiza cerinţelor şi definirea specificaţiilor funcţionale;
    d) acceptarea specificaţiilor funcţionale;
    e) dezvoltarea şi implementarea acestora;
    f) extinderea sistemului informatic la nivel naţional.
    39. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) mărirea gradului de transparenţă a actului de justiţie prin oferirea de informaţii publice către cetăţeni direct de către instanţele judecătoreşti;
    b) accesul la informaţii la orice oră şi în orice moment;
    c) livrarea de informaţii către justiţiabili direct, fără intervenţia funcţionarilor publici;
    d) accesarea în mod repetat a informaţiilor online fără eforturi suplimentare sau costuri adiţionale din partea instanţelor judecătoreşti;
    e) reducerea costurilor administrative şi a timpului pe care funcţionarii publici îl utilizează în interacţiunea cu justiţiabilii.
    F. Crearea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor
    40. Această etapă presupune:
    a) definirea necesităţilor şi cerinţelor faţă de sistemul automatizat de distribuire aleatorie a cauzelor;
    b) analiza cerinţelor şi definirea specificaţiilor funcţionale;
    c) acceptarea specificaţiilor funcţionale;
    d) dezvoltarea şi implementarea acestora;
    e) extinderea sistemului informatic la nivel naţional;
    f) instruirea utilizatorilor şi perfecţionarea profesională a personalului IT.
    41. Rezultatele scontate sînt următoarele:
    a) repartizarea aleatorie a cauzelor parvenite în instanţe conform cerinţelor stabilite;
    b) excluderea factorilor subiectivi la repartizarea cauzelor;
    c) creşterea încrederii societăţii în obiectivitatea şi transparenţa justiţiei.
    G. Crearea sistemului electronic de statistică judiciară
    42. Această etapă implică:
    a) definirea cerinţelor pentru implementarea sistemului electronic de statistică judiciară;
    b) asigurarea suportului unui grup de experţi specializaţi în statistică judiciară, în drept şi tehnologii informaţionale, în vederea elaborării cerinţelor faţă de sistemul electronic de statistică judiciară;
    c) analiza cerinţelor şi definirea specificaţiilor funcţionale;
    d) acceptarea specificaţiilor funcţionale;
    e) dezvoltarea şi implementarea acestora;
    f) extinderea sistemului informatic la nivel naţional;
    g) instruirea utilizatorilor şi perfecţionarea personalului IT.
    43. Rezultatele aşteptate sînt următoarele:
    a) operativitatea în obţinerea datelor statistice;
    b) formarea automată a rapoartelor statistice pe măsura introducerii în program a informaţiei despre circulaţia dosarelor;
    c) excluderea eforturilor depuse de angajaţii instanţelor pentru elaborarea rapoartelor statistice.