MODIFICAT
    HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356

    Denumirea modificată prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356

    NOTĂ:
      Pe tot parcursul textului Hotărîrii şi Strategiei, sintagma „Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului” se substituie cu sintagma „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei şi Tineretului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”, la cazul gramatical respectiv prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356

    În scopul realizării prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului, precum şi în vederea implementării obiectivelor de guvernare în domeniul învăţămîntului preuniversitar stipulate în Programul de activitate a Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013,
    [Preambulul în redacţia HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Strategia naţională privind acţiunile comunitare pentru susţinerea copiilor aflaţi în dificultate pe anii 2007-2014 (se anexează).
    [Pct.1 modificat prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura implementarea prevederilor Strategiei nominalizate.
    3. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Strategiei privind acţiunile comunitare pentru susţinerea copiilor aflaţi în dificultate pe anii 2007-2014 se pun în sarcina Ministerului Educaţiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, care vor raporta Guvernului despre realizarea Strategiei, o dată în semestru (către 15 ianuarie şi 15 iulie).
    [Pct.3 modificat prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]

    Prim-ministru                                                                                            Vasile TARLEV

    Contrasemnează:
    Ministrul educaţiei  şi tineretului                                                             Victor Ţvircun
    Ministrul protecţiei sociale,
    familiei şi copilului                                                                                    Galina Balmoş
    Ministrul sănătăţii                                                                                     Ion Ababii
    Ministrul administraţiei publice locale                                                     Valentin Guznac

    Nr. 954. Chişinău, 20 august 2007. 

    Demararea reformelor sociale din republică şi armonizarea acestora cu tendinţele europene implică necesitatea promovării unor acţiuni de sensibilizare a opiniei publice vis-a-vis de problemele copilului aflat în dificultate, precum şi de integrare socială a copiilor aflaţi în îngrijire rezidenţială.
    Strategia naţională privind acţiunile comunitare pentru susţinerea copiilor aflaţi în dificultate (în continuare – Strategie) este elaborată în scopul realizării prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului, precum şi în vederea implementării obiectivelor de guvernare în domeniul învăţămîntului preuniversitar stipulate în Programul de activitate a Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013.
    [Al.2 în redacţia HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, în colaborare cu instituţiile de protecţie a copilului şi cu sprijinul Asociaţiei Children`s High Level Group” (Grupul de Nivel Înalt pentru Copii), societatea civilă, organizaţiile naţionale şi internaţionale, cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului şi familiei, vor promova politici relevante în vederea creşterii bunăstării copilului aflat în dificultate. Activităţile vor fi axate pe trei domenii importante pentru bunăstarea copilului – educaţie, protecţie socială şi sănătate.
    [Al.3 modificat prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]     2.1. Scopul prezentei Strategii este asigurarea oportunităţilor de integrare socială a copiilor aflaţi în dificultate prin acţiuni comunitare relevante.
    2.2. Obiective generale:
incluziunea socială a 20% din numărul copiilor aflaţi în dificultate;
dezvoltarea şi promovarea unui sistem naţional de acţiuni comunitare.
    2.3. Obiective specifice:
    elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ pentru promovarea acţiunilor comunitare;
    formarea şi dezvoltarea capacităţilor voluntarilor şi ale specialiştilor în promovarea acţiunilor comunitare;
    dezvoltarea serviciilor comunitare în cadrul instituţiilor de educaţie, de reabilitare/recuperare, instituţiilor de protecţie socială, instituţiilor medicale pentru copii;
    asigurarea accesului copiilor şi tinerilor la programe de acţiuni comunitare;
    sensibilizarea opiniei publice şi mobilizarea socială asupra necesităţii acţiunilor comunitare;
    monitorizarea şi evaluarea acţiunilor comunitare;
    promovarea educaţiei incluzive.
    [Pct.2.3 al.7) introdus prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    2.4. Principii de implementare a Strategiei
    Principiile fundamentale de implementare a prezentei Strategii sînt următoarele:
    respectarea interesului superior al copilului;
    respectarea opiniei copilului;
    nediscriminarea şi egalitatea şanselor, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie publică a copilului, a părinţilor sau a reprezentanţilor săi legali, indiferent de naţionalitate, etnie sau origine socială, situaţie materială, deficienţe  etc.;
    parteneriatul social;
    descentralizarea şi responsabilitatea comunităţilor locale în socializarea şi integrarea copiilor aflaţi în dificultate;
    solidaritatea dintre copii, tineri şi adulţi;
    voluntariatul.
    Grupul-ţintă vizat de prezenta Strategie include:
    copiii aflaţi în situaţii de risc;
    copiii din familii socialmente vulnerabile;
    copiii instituţionalizaţi;
    copiii care ating majoratul în perioada aflării în îngrijire instituţională;
    copiii abandonaţi în instituţiile medicale;
    copiii beneficiari de servicii de tip familial şi comunitar;
    copiii în conflict cu legea;
    copiii, tinerii din instituţiile de educaţie generală;
    adulţii şi familiile în situaţii de risc.
    Prezenta Strategie urmează a fi implementată de către Ministerul Educaţiei, în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, prin coordonarea eforturilor instituţiilor guvernamentale, persoanelor responsabile, precum şi ale partenerilor de implementare a Strategiei, organizaţiile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului şi familiei, societatea civilă.
    [Al.1 modificat prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    La nivel naţional, rolul principal de coordonare şi monitorizare a tuturor acţiunilor, programelor, iniţiativelor în domeniul vizat îi revine Ministerului Educaţiei.
    Un rol deosebit revine structurilor guvernamentale cu competenţe şi atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi familiei.
    La nivel local, rolul principal în promovarea Strategiei revine autorităţilor administraţiei publice locale de ambele niveluri.
    Cadrul normativ:
    dezvoltarea cadrului normativ pentru promovarea acţiunilor comunitare;
    monitorizarea şi evaluarea acţiunilor comunitare.
    Cadrul instituţional:
    dezvoltarea serviciilor comunitare în cadrul instituţiilor de educaţie, de reabilitare / recuperare, instituţiilor de asistenţă socială, instituţiilor medicale pentru copii.
    Dezvoltarea resurselor umane:
    formarea şi dezvoltarea capacităţilor voluntarilor şi ale specialiştilor în promovarea acţiunilor comunitare;
    sensibilizarea opiniei publice şi mobilizarea socială asupra necesităţii acţiunilor comunitare.
    Resurse informaţional-didactice:
    elaborarea resurselor informaţional-didactice pentru promovarea şi implementarea acţiunilor comunitare la nivel naţional, local şi instituţional.
    Rezultate scontate:
    creşterea numărului de copii aflaţi în dificultate incluşi social;
    majorarea numărului de copii din instituţiile rezidenţiale  antrenaţi în acţiuni comunitare ;
    majorarea numărului de copii/tineri din instituţiile de învăţămînt preuniversitar implicaţi în acţiuni de voluntariat ;
    sporirea gradului de conştientizare a necesităţii desfăşurării acţiunilor comunitare de către societate;
    creşterea gradului privind şansele egale în dezvoltarea personalităţii fiecărui copil/tînăr;
    creşterea numărului de servicii de prevenire a instituţionalizării, precum şi al numărului de copii reintegraţi în familie (biologică sau extinsă);
    sporirea responsabilităţii comunităţii şi dezvoltarea unor servicii comunitare pentru copiii aflaţi în dificultate;
    creşterea nivelului profesional al resurselor umane din domeniile: educaţie, protecţie socială, sănătate, recuperare/reabilitare, justiţie etc.;
    creşterea capacităţilor resurselor umane în monitorizarea şi evaluarea acţiunilor comunitare;
    creşterea siguranţei şi bunăstării copiilor aflaţi în dificultate.
    Indicatori de progres:
    număr de copii incluşi în procesul de socializare şi integrare prin acţiuni comunitare;
    număr de voluntari implicaţi în acţiuni comunitare;
    număr de specialişti şi voluntari implicaţi în programe de formare pentru acţiuni comunitare;
    număr de materiale informative şi didactice elaborate privind acţiunile comunitare;
    număr de activităţi comunitare (artistice, sportive, cognitive etc.);
    număr de activităţi de diseminare a practicilor de acţiuni comunitare (seminare, conferinţe, mese rotunde etc.).
    7.1. Oportunităţi:
    oferirea şanselor egale în dezvoltarea personalităţii fiecărui copil/tînăr;
    colaborarea interministerială eficientă şi constantă atît la nivel central, cît şi local;
    conştientizarea de către societate (ONG, societatea civilă, cetăţeni) a necesităţii desfăşurării acţiunilor comunitare;
    disponibilitatea organizaţiilor neguvernamentale pentru promovarea şi implementarea acţiunilor comunitare.
    7.2. Constrîngeri:
    dezvoltarea insuficientă a capacităţilor resurselor umane şi ale comunităţilor în promovarea acţiunilor comunitare;
    lipsa receptivităţii comunităţii pentru copii/tineri/adulţi aflaţi  în dificultate.
    Finanţarea activităţilor  întru implementarea prezentei Strategii se va efectua în limita alocaţiilor aprobate pe anul respectiv în bugetul de stat organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice responsabile de realizarea prezentei Strategii şi în bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, din contul asistenţei comunităţii, donatorilor şi altor surse, conform legislaţiei în vigoare.
    Implementarea prezentei Strategii va fi însoţită de un proces continuu de monitorizare şi evaluare atît la nivel naţional, cît şi local.
    Acesta va include:
    monitorizarea implementării acţiunilor comunitare pentru fiecare domeniu de intervenţie şi a Strategiei în ansamblu;
    monitorizarea şi evaluarea rezultatelor înregistrate;
    evaluarea impactului acţiunilor comunitare asupra accesului tuturor copiilor la educaţie şi asupra calităţii procesului de educaţie;
    evaluarea acţiunilor comunitare realizate de grupurile de lucru create în cadrul fiecărui minister implicat.
    La nivel naţional, competenţele şi responsabilităţile vor fi repartizate după cum urmează:
    Ministerul Educaţiei asigură coordonarea generală a implementării prezentei Strategii;
    Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun cu Ministerul Educaţiei, asigură integrarea socială a copiilor prin realizarea acţiunilor comunitare;
    Ministerul Sănătăţii, în comun cu Ministerul Educaţiei, elaborează şi implementează, în cadrul acţiunilor comunitare, programe pentru întremarea sănătăţii.
    [Al.11 exclus prin HG289 din 16.04.10, MO58-60/23.04.10 art.356]
    La nivel de raion/municipiu – în direcţiile generale raionale/municipale de învăţămînt, tineret şi sport - sînt desemnaţi cîte doi coordonatori–responsabili, la nivel local, de implementarea, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor comunitare.
    Coordonatorii locali elaborează rapoarte trimestriale şi anuale în baza monitorizării şi evaluării acţiunilor comunitare şi le prezentă Ministerului Educaţiei (coordonatorului naţional), acordînd, de asemenea, asistenţă voluntarilor şi coordonatorilor din instituţiile de educaţie, sănătate şi protecţie implicate în implementarea acţiunilor comunitare.
     La nivel local, competenţele şi responsabilităţile vor fi repartizate după cum urmează:
    autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi creează condiţii adecvate pentru funcţionarea instituţiilor de educaţie din subordine, şcolarizarea copiilor, mobilizarea eforturilor întregii comunităţi în scopul realizării tuturor acţiunilor preconizate;
      instituţiile de educaţie, în parteneriat cu familia, comunitatea, implementează acţiuni comunitare privind incluziunea copiilor aflaţi în dificultate;
    societatea civilă contribuie la implementarea acţiunilor comunitare prin promovarea programelor de voluntariat şi colectarea de fonduri pentru acţiuni comunitare, precum şi sensibilizarea opiniei publice şi mobilizarea socială asupra incluziunii şi susţinerii copiilor aflaţi în dificultate.