ID intern unic: 325659
Версия на русском
Republica Moldova
din 19.12.2002
cu privire la aprobarea Programului naţional
de gazificare a Republicii Moldova
de gazificare a Republicii Moldova
În scopul dezvoltării sistemelor de alimentare cu gaze, gazificării localităţilor din republică, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.360 din 11 aprilie 2000 "Despre aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.42-44, art.443), precum şi asigurării consumatorilor cu gaze naturale, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă, conform anexei, Programul naţional de gazificare a Republicii Moldova.
2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în comun cu agenţii economici din teritoriu, vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea programului nominalizat.
3. Ministerul Energeticii, în comun cu Ministerul Finanţelor, vor prezenta anual spre coordonare Guvernului propuneri pentru examinarea posibilităţii de finanţare, de la bugetul de stat, a volumelor investiţiilor capitale, în conformitate cu priorităţile prevăzute în programul sus-menţionat.
4. Autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul prevederilor sus-numitului program, vor asigura:
elaborarea şi aprobarea programelor teritorial-locale cu stipularea în ele a obiectelor de gazificare planificate spre construcţie;
identificarea altor surse de finanţare, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi cele locale.
5. Se stabileşte că:
la construcţia gazoductelor şi altor obiecte de gazificare, finanţate de la bugetul de stat, Ministerul Energeticii va exercita funcţia de beneficiar unic;
gazoductele şi alte obiecte de gazificare, construite din contul bugetului de stat, vor fi transmise, în modul stabilit, la balanţa autorităţilor administraţiei publice locale corespunzătoare;
autorităţile administraţiei publice locale şi alţi beneficiari vor transmite, în bază de contract, gazoductele construite în gestiunea subdiviziunilor teritoriale ale Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz", indiferent din care surse au fost construite acestea.
6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Energeticii.
Prim-ministru
al Republicii Moldova Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Ştefan Odagiu
Ministrul energeticii Iacob Timciuc
Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei Ion Morei
Chişinău, 19 decembrie 2002.
Nr. 1643.
Anexă
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1643
din 19 decembrie 2002
PROGRAMUL NAŢIONAL DE GAZIFICARE
A REPUBLICII MOLDOVA
I. Introducere
Programul naţional de gazificare a Republicii Moldova (în continuare - Program) este elaborat în baza principiilor Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010.
Alimentarea cu gaze naturale a populaţiei şi consumatorilor constituie unul din factorii primordiali pentru dezvoltarea durabilă a economiei naţionale.
Programul determină obiectivele principale de asigurare a dezvoltării sistemului de gaze al ţării.
Scopurile principale ale Programului sînt următoarele:
aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale a localităţilor din republică;
gestionarea raţională a investiţiilor capitale repartizate pentru construcţia obiectelor de gazificare;
creşterea bunăstării populaţiei;
folosirea raţională a gazelor;
utilizarea eficientă a capacităţilor existente;
eficientizarea activităţii economice a întreprinderilor din sectorul de gaze.
Programul conţine analiza situaţiei actuale a ramurii de gaze, stabilirea direcţiilor eficiente pentru investiţii, scheme ale gazoductelor magistrale şi interurbane existente şi de perspectivă, precum şi de racordare la ele în perspectivă a localităţilor din republică.
Din numărul total de 1528 de localităţi, în prezent sînt gazificare circa 250. Programul specifică şi concretizează căile de soluţionare a problemelor expuse în direcţiile strategice ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova, cuprinzînd gazificarea a încă 1088 de localităţi. Realizarea Programului va conduce la gazificarea localităţilor din republică în proporţie de circa 90% din numărul lor total.
Obiectivul principal al Programului îl constitue soluţionarea complexului de probleme reciproc condiţionate cu caracter organiziţional tehnic, economic şi juridic, asigurînd funcţionarea fiabilă şi continuă a sistemului de gaze al ţării.
Obiectivele prioritare sînt dezvoltarea gazoductelor magistrale şi a gazoductelor branşamente, crearea sistemului naţional de evidenţă transparentă a importului şi tranzitului de gaze.
Luînd în considerare situaţia economică precară a Republicii Moldova, lucrările de construcţie a obiectelor de gazificare urmează a fi realizate în trei etape:
etapa întîi - lucrări privind construcţia gazoductelor nefinalizate şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor pînă în anul 2005, reflectate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1492 din 28 decembrie 2001 "Cu privire la aprobarea Programului de gazificare a Republicii Moldova pînă în anul 2005" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,nr.9-10, art.62 );
etapa a doua - lucrări privind construcţia gazoductelor pînă în anul 2010-perioadă de durată medie;
etapa a treia - lucrări privind construcţia gazoductelor pînă în anul 2020-perioadă de durată lungă.
II. Starea actuală a sistemului de gaze al Republicii Moldova
Pe parcursul ultimilor ani gazele predomină în bilanţul combustibilului al Republicii Moldova şi în anul 2000 au constituit 59,5%, produsele petroliere-30,8%, cărbunii - 5,0%, alţi combustibili - 4,7%.
În anul 2000 consumul de gaze naturale pe ramurile economiei naţionale a constituit: în energetică - 59,4%, de către populaţie şi pentru serviciile comunale - 26,0%, în industrie şi construcţie - 11,6%, transport - 2,0%, agricultură - 0,6%, alţi consumatori - 0,4%.
Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2002, în exploatare se află:
738,04 km gazoducte magistrale, inclusiv 595,7 km în partea dreaptă a Nistrului, a căror caracteristică este prezentată în tabelul nr.1, şi 180,14 km în Transnistria;
474,9 km gazoducte-branşamente;
73 staţii de distribuţie a gazelor (S.D.G.), inclusiv 58 situate în partea dreaptă a Nistrului.
În prezent teritoriul Republicii Moldova este traversat de următoarele gazoducte magistrale:
la nord: Ananiev-Cernăuţi-Bogorodcianî (A.C.B.);
la sud: Şebelinca-Dnepropetrovsk-Krivoi Rog-Ismail (Ş.D.K.R.I.);
Ananiev-Tiraspol-Ismail (A.T.I.);
Razdelinaia-Ismail (R.I.).
Gazoductele magistrale nominalizate permit debitarea în Republica Moldova şi tranzitarea în alte ţări a 44,52 miliarde m3/an, inclusiv prin:
A.C.B. - 8,72 miliarde m3/an;
Ş.D.K.R.I. şi R.I. - 15,80 miliarde m3/an;
A.T.I. - 20,00 miliarde m3/an.
Efectiv, prin gazoductele magistrale se debitează circa 20,0 miliarde m3/an împreună cu tranzitarea, inclusiv:
A.C.B. - 1,30 miliarde m3/an;
Ş.D.K.R.I. şi R.I. - 7,30 miliarde m3/an;
A.T.I. - 11,40 miliarde m3/an.
Astfel, gazoductele magistrale sînt solicitate doar la nivel de 45%.
În anii 2000-2001 toate gazoductele magistrale au fost supuse unor testări în scopul evaluării stării corozionale a construcţiilor şi stratului protector al acestora. Ca rezultat, s-a stabilit că starea tuturor gazoductelor magistrale, care traversează teritoriull ţării, este satisfăcătoare, cu excepţia sectoarelor Odesa-Tiraspol-Chişinău şi Chişinău-Rîbniţa. Gazoductul Odesa-Tiraspol-Chişinău se află în exploatare peste 35 ani şi, din acest motiv, stratul protector necesită schimbare pe tot traseul. Sectorul gazoductului magistral Tiraspol-Chişinău este exploatat de peste 30 de ani şi, conform stării lui tehnice, necesită a fi înlocuit sau trecut în categoria a II-a cu presiunea de lucru pînă la 2,5 MPa. Sectorul de lîngă satul Buneţi a gazoductului Chişinău-Rîbniţa se află în zona alunecărilor de teren.
Gazoductele-branşamente şi staţiile de distribuţie a gazelor permit de a debita consumatorilor circa 9 miliarde m3/an. Gradul mediu de solicitare a S.D.G. în localităţile din partea dreaptă a Nistrului constituie în mediu 14%.
De menţionat că gradul de solicitare a S.D.G., puse în exploatare în ultimii 10 ani, este de 8%, iar a S.D.G., exploatate peste 20 de ani, este de 15%. S.D.G. cu un grad de solicitare de la 50% pînă la 97% sînt exploatate în mun. Chişinău, or. Briceni, jud.Edineţ şi s.Teliţa, jud.Chişinău.
Toate S.D.G., a căror caracteristică este prezentată în tabelul nr.2, sînt amplasate neuniform, preponderent pe lîngă gazoductele magistrale, inclusiv:
partea de sud - Ş.D.K.R.I., R.I., A.T.I.;
centru - Odesa-Chişinău, Rîbniţa-Chişinău;
partea de nord - A.C.B.
O S.D.G. deserveşte 4-5 localităţi. Distanţa medie dintre S.D.G. constituie 15 km, adică raza de acţiune a unei staţii constituie 8 km, ceea ce nu este rentabil.
Îndeplinirea indicilor specificaţi în Programul de gazificare a Republicii Moldova pînă în anul 2005 va conduce la majorarea volumului de gaze naturale debitat prin conducte şi a gradului de solicitare a S.D.G.
Capacitatea de transportare a gazoductelor magistrale existente permit livrarea, în perspectivă, în republică a circa 9 miliarde m3/an.
Actualmente, pe teritoriul Republicii Moldova se află în exploatare circa 8 mii km de gazoducte, inclusiv: 1050 km - gazoducte interurbane şi 6950 km - gazoducte de distribuţie. Lungimea medie a unui gazoduct interurban pentru o localitate constituie 4,2 km. Gradul mediu de solicitare a gazoductelor interurbane constituie circa 18-20%.
Ţinînd cont de faptul că pentru construcţia unei staţii de distribuţie a gazelor este necesară o sumă de 2,8 milioane lei, o atribuire de teren (de obicei, pămînturi arabile) în folosinţă permanentă şi cheltuieli mari pentru exploatare, se recomandă a mări raza de acţiune a staţiilor pînă la 15-20 km. Cu o sumă echivalentă costului unei staţii de distribuţie a gazelor pot fi construite 18-20 km gazoducte interurbane, conectînd, totodată, 5 localităţi, ceea ce ar spori gradul de solicitare a S.D.G. şi ar reduce cheltuielile pentru exploatare.
Pe teritoriul ţării sînt amplasate 3 staţii-compresor (S.C.), inclusiv:
gazoductul magistral A.C.B. - S.C. Drochia şi S.C. Şoldăneşti;
gazoductul magistral R.I., Ş.D.K.R.I. - S.C. Vulcăneşti.
Gradul de gazificare a localităţilor pe sectoare variază, cota maximă atingînd în U.T.A. Găgăuzia- 84%, iar cel mai scăzut nivel de gazificare este în sectoarele Hînceşti, Leova, Nisporeni, Ungheni, Soroca. Indicii privind gazificarea sectoarelor Republicii Moldova, la situaţia din 1 ianuarie 2002, sînt prezentaţi în tabelul nr. 3.
Conform datelor prezentate de către Departamentul Statistică şi Sociologie, numărul de locuinţe gazificate în oraşe şi municipii constituie 315,8 mii, în case de locuit din localităţile rurale - 77,7 mii. Ţinînd cont de coeficientul familial, numărul de oameni aprovizionaţi cu gaze a constituit în anul 2000 - 975,6 mii, inclusiv în oraşe şi municipii - 757,9 mii locuitori, iar în sate - 217,6 mii locuitori. Astfel, consumul de gaze naturale în Republica Moldova către anul 2020 se pronostică de a atinge cifra de 3990 milioane m3.
În prezent transportarea gazelor, distribuirea lor consumatorilor, evidenţa şi exploatarea tuturor categoriilor de gazoducte este efectuată de S.A. "Moldova-Gaz", саrе este formată din 22 de subdiviziuni - societăţi cu răspundere limitată. De competenţa subdiviziunilor ţine deservirea şi menţinerea tuturor reţelelor şi construcţiilor într-o stare tehnică bună.
În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.23 din 16 ianuarie 1996 "Cu privire la contorizarea gazelor livrate populaţiei, organizaţiilor obşteşti şi agenţilor economici", a fost elaborat şi implementat un program de contorizare a consumatorilor. Astfel, la 1 ianuarie 2002, programul de contorizare a consumatorilor a cuprins:
industria -100%;
serviciile sociale şi comunale -100%;
blocurile locative - 99%;
sectorul particular - 93,2%.
În baza datelor de evidenţă a consumului de gaze în localităţile din republică, unde procentul de gazificare constituie 90-100%, consumul mediu pe cap de locuitor variază de la 198 pînă la 329 m3/an.
Schemele de gazificare a raioanelor, elaborate pînă în anul 2000, s-au învechit în legătură cu modificarea structurii consumului de gaze, potenţialului investiţional şi organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova. Din aceste considerente schemele necesită a fi revizuite şi optimizate.
În Republica Moldova gazele lichefiate se utilizează din 1946, în special în localităţile neasigurate cu gaze naturale. Gazele lichefiate sînt prelucrate şi distribuite consumatorilor prin intermediul centralelor şi punctelor de încărcare cu gaze, ai căror parametri sînt prezentaţi, respectiv, în tabelele nr. 4 şi nr.5.
III. Perspectivele dezvoltării ramurii de gaze
Dezvoltarea conductelor de gaze magistrale ţine de competenţa Guvernului Republicii Moldova. În plan strategic, statul va întreprinde măsuri în vederea construcţiei conductelor magistrale de gaze pe teritoriul republicii, cooperînd şi cu alte ţări.
Ţinînd cont de cererea sporită de gaze naturale în republică, în Program se prevede construcţia gazoductelor magistrale Căuşeni-Chişinău şi Drochia-Ungheni-Iaşi, precum şi majorarea tranzitului de gaze spre Balcani prin construcţia tranşei a doua a gazoductului magistral Ananiev-Tiraspol-Ismail.
Întru aprovizionarea cu gaze naturale a tuturor sectoarelor, precum şi a altor localităţi urbane din republică, este necesar de a construi branşamente cu o lungime totală de circa 400 km. În prezent există un număr de gazoducte-branşamente, a căror construcţie a fost deja începută, dar care, din lipsa posibilităţii financiare a statului, bugetelor locale şi agenţilor economici, au rămas nefinalizate. Printre acestea menţionăm branşamentele spre mun.Hînceşti, s.Palanca, jud.Tighina, s.Chiperceni, jud. Orhei. Gazoductele magistrale şi gazoductele-branşamente preconizate spre a fi construite sînt prezentate în tabelul nr.6.
Programul prevede construcţia gazoductelor locale către localităţile din republică, iar, drept rezultat al realizării, se preconizează a fi gazificate pînă la 40% din localităţi în perspectiva de durată medie şi circa 90% în perioada de lungă durată.
Pentru aceasta este necesar de a conecta la reţelele de gaze în perspectiva de durată medie 261 localităţi rurale, iar gazificarea a 827 localităţi sa fie finisată în perspectiva de durată lungă.
Se preconizează de a construi şi de a pune în exploatare în perspectiva de durată medie 938 km gazoducte interurbane, al căror cost estimativ constituie circa177 milioane lei, şi în perspectiva de durată lungă - 5327 km, cu un cost estimativ de 454 milioane lei.
Ca urmare, se prognozează majorarea consumului de gaze naturale, al cărui pronostic pe ramurile economiei naţionale este prezentat în tabelul nr.7, iar indicii privind gazificarea localităţilor în perioada de durată medie şi de durată lungă sînt prezentaţi, respectiv, în tabelele nr. 8 şi nr. 9.
Realizarea măsurilor de extindere a staţiilor pentru alimentarea automobilelor cu gaze naturale comprimate, prezentate în tabelul nr.10, va conduce la creşterea cererii de gaze naturale folosite în calitate de carburanţi pentru parcul naţional de automobile, iar construcţia lor se prevede a fi efectuată din contul capitalului propriu al S.A. "Moldova-Gaz", precum şi din contul capitalului privat. Construcţia staţiilor de alimentare cu gaze lichefiate se va efectua în corespundere cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.901 din 10 iulie 2002 "Cu privire la Schema de amplasare a staţiilor de alimentare şi a depozitelor de produse petroliere pe teritoriul Republicii Moldova în anii 2002-2006" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.106-109, art. 1053 ).
Întru accelerarea nivelului de gazificare, la construcţia gazoductelor interurbane vor fi utilizate preferenţial ţevi din polietilenă, metaloplastic, materiale compozite cu presiunea de lucru pînă la 1 MPa, în locul celor din oţel, ceea ce va conduce concomitent la reducerea costului şi termenelor de construcţie a obiectelor de gazificare. Economia mijloacelor financiare va constitui în perspectiva perioadei de durată medie 19,0 milioane lei.
Pentru sporirea gradului de solicitare a gazoductelor interurbane, reţelele de distribuţie se preconizează a fi executate conform unei scheme cu o singură treaptă a gazoductelor de presiune medie. Concomitent, aceasta va permite micşorarea diametrelor şi lungimilor reţelelor de distribuţie, precum şi reducerea cheltuielilor necesare pentru construcţie.
În prezent se află în stadiul de finalizare lucrările la staţia de măsurare a gazelor din preajma s.Tocuz, jud.Tighina, care se preconizează a fi dată în exploatare pînă la finele anului 2002. Măsurile primordiale întru crearea sistemului naţional de evidenţă a gazelor naturale sînt prezentate în tabelul nr.11.
Întru realizarea unei evidenţe transparente a gazelor, se prevede instalarea dispozitivelor electronice de măsurare a consumului de gaze, tip \xaeSUPERFLOW\xaf, la S.D.G. existente şi la cele de perspectivă, iar la toţi consumatorii - a mijloacelor performante de evidenţă a consumului de gaze.
Pentru aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale a mun. Chişinău, se preconizează:
construcţia tranşei a doua a gazoductului Căuşeni-Chişinău;
construcţia unui punct central de reglare a gazelor de la gazoductul de presiune înaltă S.D.G. or. Străşeni;
construcţia unui gazoduct separat de presiune înaltă spre centrala electrică cu termoficare nr.1;
elaborarea unui program individual de dezvoltare a gazificării mun. Chişinău.
La elaborarea proiectelor de gazificare a localităţilor se va ţine cont de schema da dezvoltare a gazoductelor magistrale, precum şi de schemele de gazificare a sectoarelor Republicii Moldova, specificate în prezentul Program.
IV. Politica de investiţii în dezvoltarea ramurii de gaze
Politica de investiţii în dezvoltarea ramurii de gaze se bazează pe Strategia Investiţională a Republicii Moldova (în continuare - Strategia), aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.234 din 27 februarie 2002.
Obiectivul fundamental al Strategiei îl constituie accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de sporire a investiţiilor, inclusiv a fluxului de investiţii străine directe, urmărind pe această cale scopul de a obţine o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare a forţei de muncă.
Alte obiective principale stipulate în Strategie sînt renovarea şi adaptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei moderne, inclusiv modernizarea şi extinderea sistemului de transportare şi distribuţie a gazelor naturale, implementarea sistemelor moderne de măsurare şi evidenţă a gazelor naturale. Strategia prevede un set întreg de modalităţi şi mecanisme de atragere a investiţiilor.
De menţionat că în structura investiţiilor în capitalul fix, conform surselor de finanţare, predomină mijloacele proprii ale agenţilor economici, cota cărora, de exemplu, a constituit în anul 2000 56,4% din volumul total al investiţiilor, iar ponderea investiţiilor străine - respectiv, 25,3% sau 2,8% din produsul intern brut (PIB).
Luînd în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor autohtone, o prioritate în activitatea investiţională revine atragerii investiţiilor străine directe. Bazele şi formele juridice, organizatorice şi economice de atragere şi protejare a investiţiilor străine sînt stabilite de Legea privind investiţiile străine, nr.998-XII din 1 aprilie 1992.
Conform Programului, urmează a fi gazificate 261 de localităţi în perspectiva cu durată medie (tabelul nr.8) şi 827 de localităţi în perspectiva de lungă durată (tabelul nr.9). Lungimea gazoductelor interurbane, care vor fi construite în perioada de durată medie este de 938 km, iar în perioada de durată lungă - 5327 km, costul construcţiei lor fiind evaluat, respectiv, la 177 şi 454 milioane lei.
Pentru construcţia gazoductelor interurbane, inclusiv a gazoductelor de presiune medie, vor fi utilizate mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale şi ale agenţilor din teritoriu, capitalul privat şi investiţiile străine.
În scopul urgentării gazificării teritoriului respectiv, se admite finanţarea construcţiilor gazoductelor magistrale şi a branşamentelor de presiune înaltă şi din mijloacele bugetelor locale, capitalul privat sau prin atragerea investiţiilor străine, respectînd cerinţele donatorilor respectivi.
Măsurile necesare pentru o evidenţă mai veridică a volumelor de gaze primite, livrate şi tranzitate de Republica Moldova, sînt stipulate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1492 din 28 decembrie 2001. Staţiile de măsurare a gazelor, a căror construcţie se impune a fi efectuată în mod prioritar, sînt specificate în tabelul nr.11. Costul construcţiei este evaluat la 92 mil. lei.
Programul prevede construcţia staţiilor cu compresoare de alimentare a automobilelor cu gaze naturale comprimate, care este specificată în tabelul nr.10. În total vor fi construite 10 staţii, dintre care 4 - în perspectiva de durată medie, iar 6 - în perspectiva de lungă durată. Costul construcţiei este evaluat la 36,7 mil. lei. Finanţarea se prevede a fi efectuată din mijloacele proprii ale beneficiarilor, precum şi cu atragerea capitalului privat al investitorilor autohtoni şi străini.
Pentru construcţia reţelelor de distribuţie şi a obiectelor de gazificare din interiorul localităţilor vor fi utilizate mijloacele bugetelor locale, ale agenţilor economici şi cetăţenilor, precum şi capitalul privat. Pentru gazificarea unor instituţii sociale (spitale, şcoli etc.) pot fi obţinute granturi de la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1296 din 31 decembrie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 5-6, art.45).
Conform Programului, pentru gazificarea integrală a Republicii Moldova, sînt necesare 1747,7 mil.lei., inclusiv pentru perspectiva de durată medie -1165 mil. lei.
V. Protecţia mediului înconjurător
Sistemele şi instalaţiile de gaze sînt surse potenţiale de poluare a mediului. De aceea la proiectarea, construcţia şi exploatarea lor este necesar să fie respectate un şir de măsuri, care ar permite reducerea la minimum a acţiunii negative a numitelor obiecte asupra mediului înconjurător.
Totodată, produsele în urma arderii gazelor naturale şi celor lichefiate, în comparaţie cu alte tipuri de combustibil, nu conţin compuşi de sulf şi elemente grele; de asemenea, se reduc substanţial emisiile de dioxid de azot.
Pentru construcţia gazoductelor vor fi alese, de regulă, sectoare de pămînt cu productivitate scăzută pentru gospodăria agricolă. Concomitent, se va prevedea protejarea şi ocrotirea sectoarelor de pămînt de impurificări şi eroziuni prin asigurarea următoarelor măsuri:
organizarea evacuării apelor subterane şi precipitaţiilor atmosferice;
efectuarea măsurilor antierozionale şi antialunecări de teren;
restabilirea solurilor deteriorate în procesul de construcţie.
Reducerea degajărilor nocive în mediul înconjurător, ca rezultat al realizărilor prevederilor Programului, va constitui:
elemente grele - 6000 tone;
oxid de carbon - 13000 tone;
dioxid de sulf - 4600 tone;
dioxid de azot - 130 tone;
îmbinări de plumb - 20 tone.
VI. Concluzii şi recomandări
În baza analizei efectuate a situaţiei privind gazificarea Republicii Moldova, în scopul folosirii mai eficiente a sistemelor de gaze şi asigurării securităţii energetice a ţării, se propun următoarele măsuri:
1. Modernizarea şi lărgirea sistemului de transportare a gazelor.
Construcţia gazoductului magistral Căuşeni-Chişinău, cu o lungime de 75 km - pentru perioada de durată medie.
Atragerea investiţiilor străine în construcţia gazoductelor magistrale Drochia-Ungheni-Iaşi şi a tranşei a doua a gazoductului Ananiev-Tiraspol-Ismail, cu o lungime totală de 111 km - pentru perioada de durată medie.
Finalizarea construcţiei gazoductelor începute anterior şi construcţia noilor gazoducte-branşamente cu o lungime totală de 365 km, inclusiv 190,5 km - pentru perioada de durată medie.
Construcţia a 22 unităţi de staţii de distribuţie a gazelor, inclusiv 12 unităţi - în perioada de durată medie.
Crearea sistemului naţional de evidenţă şi măsurare a gazelor naturale prin construcţia a cinci staţii (S.M.G.) şi puncte de măsurare a gazelor (P.M.G.).
Crearea unui sistem unic de colectare a informaţiei privind consumul de gaze pe republică, conectat printr-un singur dispecerat.
Crearea sistemului de legătură tehnologică între obiectele de gazificare şi implementarea telemecanicii la gazoductele magistrale.
Extinderea gazoductelor interurbane care vor permite de a include în procesul de gazificare circa 90% din localităţile republicii, inclusiv circa 40% - pentru perioada de durată medie.
Construcţia unei instalaţii cu gaze şi aburi în apropierea staţiei de compresare de la Vulcăneşti, în vederea producerii energiei electrice, pentru necesităţile proprii asigurînd concomitent cu agent termic locuinţele din or. Vulcăneşti.
2. Majorarea gradului de solicitare a sistemelor de gaze.
Construcţia a 40 centrale electrice cu ciclu combinat de producere în baza gazelor naturale, inclusiv 11 - în perioada de durată medie, economia de gaze constituind circa 20 milioane m3/an.
Extinderea reţelei de S.C.A.A.G. şi majorarea productivităţii lor pînă la 1745 alimentări/diurnă.
Extinderea razei de acţiune a S.D.G. existente pînă la 15 km, în baza construcţiei gazoductelor interrurale de presiune înaltă din materiale de polimer, mărind astfel gradul de solicitare a S.D.G.
3. Eficientizarea utilizării gazelor şi a investiţiilor.
Elaborarea sistemului de tarife diferenţiate la gaze (vară-iarnă) şi trecerea întreprinderilor, a căror producţie poate fi păstrată 6 luni şi mai mult, la folosirea pe timp de vară a gazelor naturale, majorîndu-se concomitent gradul de solicitare a gazoductelor şi micşorîndu-se volumul de gaze necesare pentru încălzirea materiei prime.
Descentralizarea pînă la 10% a sistemelor de încălzire şi aprovizionare cu apă caldă în oraşele republicii.
Executarea, la gazificarea localităţilor, a reţelelor de distribuţie din ţevi de polietilenă conform unei scheme cu o singură treaptă a gazoductelor de presiune medie. Se va ţine cont de:
- amplasarea gazoductelor în afara proprietăţii private a consumatorului, pentru a avea acces în procesul de exploatare;
- amplasarea mijloacelor de deconectare în afara proprietăţii private, avînd ca urmare posibilitatea deconectării unui singur abonat;
- montarea contoarelor în locuri accesibile.
Realizarea acestor măsuri va permite reducerea costului de construcţie, sporirea gradului de solicitare a gazoductelor şi accelerarea ritmului de gazificare a localităţilor.
Implementarea utilajelor de reglare autonomă a presiunii de ieşire, în funcţie de consumul de gaze.
Transformarea tuturor proceselor tehnologice de încălzire şi uscare a articolelor (produselor) şi materialelor la întreprinderile care folosesc încălzirea la utilizarea gazelor, aplicînd emiţătoare infraroşii.
Folosirea aparatelor de gaze cu un randament minim de 90%, iar pentru încălzirea clădirilor de producţie, încăperilor şi atelierelor - a convectoarelor, ceea ce va genera o economie de gaze de 12,4 milioane m3/an.
Folosirea conductelor din polietilenă cu presiunea de lucru pînă la 1MPa, înlocuindu-le pe cele din oţel, economia mijloacelor financiare în perspectiva de durată medie fiind de 19 mil. lei, iar a energiei electrice - de 244 mii kW/an.
Construirea pe etape a gazoductelor interurbane, pentru a diminua cheltuielile necesare construcţiei etapei întîi, ceea ce ar reduce perioada de recuperare a cheltuielilor.
Acordarea creditelor privilegiate investitorilor pentru construcţia gazoductelor interurbane.
Trecerea transportului auto de tonaj şi pasageri la folosire, în calitate de carburanţi, a gazelor.
Folosirea biogazului, obţinut la staţiile de purificare, pentru producerea energiei electrice şi termice.
Organizarea, folosind baza tehnico-materială a întreprinderilor din ţară, a producerii regulatoarelor combinate cu o productivitate de 5-10 m3/oră, micşorîndu-se astfel importul lor, creîndu-se noi locuri de muncă şi reducîndu-se costul utilajelor de gaze.
4. Elaborarea documentaţiei tehnico-normative.
Revizuirea actualelor "Norme şi Reguli în Construcţie" (SNiP) sau folosirea altora, mai progresive, ale altor ţări.
Elaborarea metodei de calculare şi selectare a gazoductelor interrurale, avînd în vedere condiţiile climaterice din ţară şi tehnologiile noi.
Elaborarea noilor "Reguli de securitate în gospodăria de gaze", luînd ca bază standardele şi tehnologiile europene, în scopul reducerii cheltuielilor necesare pentru exploatare.
Corectarea schemelor, elaborate anterior, de gazificare a raioanelor, ţinînd cont de tehnologiile noi. Economia mijloacelor de construcţie necesare pentru construcţia gazoductelor interurbane de circa 60 milioane lei.
Elaborarea modalităţii de debitare a gazelor sub o presiune scăzută în perioada de vară, avînd drept scop reducerea pierderilor în gazoducte.
Elaborarea cadrului juridic pentru demonopolizarea reţelelor de gaze şi crearea întreprinderilor de gaze alternative, proprietate privată, asigurînd astfel concurenţa pe piaţa prestărilor de servicii.
Investiţiile necesare pentru realizarea sus-numitelor măsuri sînt expuse în tabelele nr.6,8,9,10 şi 11.
Tabelul nr.1
Caracteristica gazoductelor magistrale
| Nr.d/o | Denumirea gazoductelor | Data puneriiîn exploatare | Dia-metrul(mm) | Presiu-nea(atm.) | Lungimea (km) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | Ananiev-Tiraspol-Ismail (A.T.I.) | 1988 | 1220 | 75 | 62,91 |
| 2 | (Şebelinka-Dnepropetrovsk-Krivoi Rog-Ismail (Ş.D.K.R.I.) | 1979 | 820 | 55 | 91,82 |
| 3 | Razdelinaia-Ismail (R.I.) | 1974 | 820 | 55 | 92,24 |
| 4 | Ananiev-Cernăuţi-Bogorodceni (A.C.B.) | 1987 | 1020 | 55 | 184,8 |
| 5 | Odesa-Chişinău | 1966 | 530 | 55 | 46,1 |
| 6 | Rîbniţa-Chişinău | 1984 | 530 | 55 | 91,1 |
| 7 | Olişcani-Saharna | 1993 | 530 | 55 | 26,.7 |
| Total: | 595,67 |
Tabelul nr.2
Staţiile în funcţiune de distribuţie a gazelor
| Nr. d/o | Modelul S.D.G. | Moldovatransgaz | Tiraspoltransgaz |
| 1 | BK-GRS -1-30 | 21 | 4 |
| 2 | Energia-3 | 5 | - |
| 3 | Taşkent | 3 | - |
| 4 | BK GRS -2-70 | 10 | 3 |
| 5 | Energia-1 | 7 | - |
| 6 | AGRS-10 | 7 | 4 |
| 7 | BK GRS -1-80 | 2 | - |
| 8 | BK GRS -2-160 | 1 | - |
| 9 | S.D.G. după un proiect individual | 2 | 4 |
| TOTAL: | 58 | 15 |
Tabelul nr.3
Indicii privind gazificarea sectoarelor Republicii Moldova
(situaţia din 1 ianuarie 2002)
| Nr.d/o | Denumirea (judeţul, sectorul) | Numărul localităţilor în sector(unităţi) | Număruldelocalităţi gazificate(unităţi) | Nivelulexistent de gazificare allocalităţilor(%) | Lungimeagazoductelor interurbane existente(km) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | Chişinău, Anenii Noi | 46 | 33 | 71 | 102,0 |
| 2 | Lăpuşna, Basarabeasca | 10 | 4 | 40 | 9,9 |
| 3 | Edineţ, Briceni | 39 | 5 | 13 | 15,5 |
| 4 | Cahul, Cahul | 51 | 6 | 12 | 20,9 |
| 5 | Cahul, Cantemir | 54 | 1 | 2 | 7,7 |
| 6 | Ungheni, Călăraşi | 44 | 1 | 2 | 2,4 |
| 7 | Tighina, Căuşeni | 48 | 13 | 27,1 | 62,7 |
| 8 | Lăpuşna, Cimişlia | 39 | 3 | 8 | 12,1 |
| 9 | Chişinău, Criuleni | 43 | 22 | 51 | 101,4 |
| 10 | Edineţ, Donduşeni | 30 | 3 | 10 | 11,9 |
| 11 | Soroca, Drochia | 40 | 15 | 38 | 55,6 |
| 12 | Chişinău, Dubăsari | 15 | 7 | 47 | 23,9 |
| 13 | Edineţ, Edineţ | 49 | 2 | 4 | 1,9 |
| 14 | Bălţi, Făleşti | 75 | 6 | 8 | 24,7 |
| 15 | Soroca, Floreşti | 77 | 6 | 8 | 7,8 |
| 16 | Bălţi, Glodeni | 34 | 4 | 12 | 17,8 |
| 17 | Lăpuşna, Hînceşti | 63 | - | - | - |
| 18 | Chişinău, Ialoveni | 34 | 4 | 12 | 36,0 |
| 19 | Lăpuşna, Leova | 39 | - | - | - |
| 20 | Ungheni, Nisporeni | 39 | - | - | - |
| 21 | Edineţ, Ocniţa | 33 | 12 | 36 | 23,9 |
| 22 | Orhei, Orhei | 75 | 10 | 13 | 25,2 |
| 23 | Orhei, Rezina | 41 | 6 | 15 | 19,3 |
| 24 | Bălţi, Rîşcani | 55 | 4 | 1 | 9,2 |
| 25 | Bălţi, Sîngerei | 68 | 1 | 1,5 | 4,5 |
| 26 | Soroca, Soroca | 66 | 1 | 1,5 | 32,0 |
| 27 | Chişinău, Străşeni | 38 | 5 | 13 | 20,9 |
| 28 | Soroca, Şoldăneşti | 33 | 6 | 18 | 12,9 |
| 29 | Tighina, Ştefan Vodă | 26 | 12 | 46 | 49,0 |
| 30 | Taraclia, Taraclia | 27 | 14 | 52 | 54,6 |
| 31 | Orhei, Teleneşti | 55 | 1 | 0,2 | 3,6 |
| 32 | Ungheni, Ungheni | 74 | - | - | - |
| 33 | U.T.A. Găgăuzia | 32 | 27 | 84 | 95,1 |
| 34 | Mun.Chişinău | 34 | 13 | 38 | 150,3 |
| 35 | Mun.Bălţi | 3 | 1 | 33 | 65,3 |
| 36 | Mun.Tighina | 2 | 2 | 100 | - |
| Total: | 1528 | 247 | 20 | 1050,0 |
Tabelul nr.4
Centralele de încărcare cu gaze
| Nr.d/o | Locul amplasării | Productivitatea (mii tone/an) | Capacitatea bazei de păstrare (m3) |
| 1 | Jud.Chişinău, or.Străşeni | 40 | 2000 |
| 2 | Judeţul Bălţi, mun. Bălţi | 8 | 800 |
| 3 | U.T.A. Găgăuzia, mun.Comrat | 25 | 1280 |
| 4 | Or.Rîbniţa | 12 | 1000 |
| 5 | Judeţul Chişinău, s.Varniţa | 6 | 500 |
| 6 | Mun.Ungheni | 60 | 1800 |
| 7 | Jud.Chişinău, s.Socoleni | 35 | 3500 |
| 8 | Judeţul Edineţ, s.Cupcini | 20 | 700 |
| 9 | Mun. Tiraspol | 12 | 1000 |
| 10 | Mun.Chişinău, or.Vatra | 12 | 200 |
| 11 | U.T.A. Găgăuzia, mun.Comrat | 12 | 250 |
| Total: | 242 | 13030 |
Tabelul nr.5
Punctele de încărcare cu gaze
| Nr.d/o | Locul amplasării | Capacitatea bazei depăstrare (m3) |
| 1 | Judeţul Cahul, s.Cucoara | 100 |
| 2 | Judeţul Lăpuşna, or. Leova | 100 |
| 3 | Judeţul Lăpuşna, mun.Hînceşti | 200 |
| 4 | Judeţul Edineţ, or. Ocniţa | 6 |
| 5 | Judeţul Edineţ, or.Briceni | 18 |
| 6 | Judeţul Soroca, s.Gura Camencii | 100 |
| 7 | Judeţul Soroca, mun.Soroca | 12 |
| 8 | Judeţul Tighina, or.Ştefan Vodă | 24 |
| 9 | Judeţul Chişinău, or.Ialoveni | 18 |
| 10 | Judeţul Chişinău, or.Anenii Noi | 12 |
| 11 | Judeţul Orhei, mun.Orhei | 72 |
| 12 | U.T.A. Găgăuzia, mun.Comrat | 6 |
| 13 | U.T.A. Găgăuzia, or.Ceadîr-Lunga | 6 |
| 14 | Judeţul Taraclia, mun.Taraclia | 12 |
| 15 | Judeţul Ungheni, mun.Ungheni | 38 |
| Capacitatea totală a bazei de păstrare: | 724 |
Tabelul nr.6
Construcţia gazoductelor magistrale şi a branşamentelor
| Nr.d/o | Denumereaobiectului | Lungimea(km) | Construit(km) | Costul(mil.lei) | Anul dării în exploatare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| I. Gazoducte magistrale | |||||
| 1 | Căuşeni-Chişinău | 75,0 | 252,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 2 | Drochia-Ungheni-Iaşi | 95,0 | 450,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 3 | Ananiev-Tiraspol-Ismail, a II-a tranşă | 16,0 | - | Perspectivă de durată lungă (2020) | |
| Total: | 186,0 | 702,0 | |||
| II. Gazoducte - branşamente cu S.D.G. | |||||
| 1 | Sîngerei | 20,0 | 5,0 | 14,1 | Perspectivă de durată medie (2010) |
| 2 | Chiperceni, jud.Orhei | 2,8 | 2,8 | 1,25 | Perspectivă de durată medie (2010) |
| 3 | Grebleşti-Străşeni | 0,3 | 1,8 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 4 | Hînceşti, jud.Lăpuşna | 22,0 | 8,0 | 12,0 | Perspectivă de durată medie (2010) |
| 5 | Ştefan Vodă, jud.Tighina | 34,9 | 7,0 | 28,72 | Perspectivă de durată medie (2010) |
| 6 | Teleneşti, jud.Orhei | 32,0 | 24,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 7 | Cuhureştii de Sus, jud.Soroca | 6,5 | 6,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 8 | Ungheni | 71,0 | 60,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 9 | Găvănoasa, jud.Cahul | 1,0 | 1,5 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 10 | Tocuz, jud.Tighina | - | 0,8 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 11 | Făleşti, jud. Bălţi | 6,0 | 6,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 12 | Nisporeni, jud.Ungheni | 41,0 | 25,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 13 | Leova, jud.Lăpuşna | 52,7 | 45,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 14 | Cantemir, jud.Cahul | 25,0 | 17,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 15 | Căinari, jud.Tighina | 2,5 | 1,9 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 16 | Parcani, jud. Soroca | 13,0 | 12,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 17 | Zgărdeşti, jud.Bălţi | 0,3 | 1,8 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 18 | Corneşti, jud.Ungheni | 8,0 | 5,5 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 19 | Sărăteni, jud.Lăpuşna | 15,0 | 8,0 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| 20 | Sănătăuca, jud.Soroca | 11,0 | 13,5 | Perspectivă de durată medie (2010) | |
| Total: | 365,0 | 22,8 | 285,87 | ||
Notă. Sursele de finanţare: bugetul de stat şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, investiţii private.
Termenele de îndeplinire a lucrărilor vor fi concretizate pe măsura alocării mijloacelor financiare şi atragerii investiţiilor.
Tabelul nr.7
Pronosticul consumului de gaze naturale pe ramurile economiei
naţionale în perioada de durată medie (milioane m3/an)
| Nr.d/o | Denumerea(judeţul, sectorul) | Industrie | Energetică | Gospodăria agricolă şi industria prelucrătoare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1 | Cahul, Cahul | - | 6,4 | - |
| 2 | Ungheni, Călăraşi | 0,16 | - | - |
| 3 | Tighina, Căuşeni | - | 14,0 | - |
| 4 | Edineţ, Edineţ | - | - | 0,160 |
| 5 | Bălţi, Făleşti | 3,13 | 40,4 | 1,900 |
| 6 | Soroca, Floreşti | 0,01 | 0,005 | |
| 7 | Lăpuşna, Hînceşti | - | 40,4 | - |
| 8 | Ungheni, Nisporeni | - | - | 1,410 |
| 9 | Edineţ, Ocniţa | - | 0,140 | |
| 10 | Orhei, Orhei | - | 66,9 | - |
| 11 | Bălţi, Rîşcani | - | - | 0,160 |
| 12 | Bălţi, Sîngerei | - | 40,4 | - |
| 13 | Soroca, Soroca | - | - | 2,630 |
| 14 | Tighina, Ştefan Vodă | - | - | 1,410 |
| 15 | Taraclia | - | 41,5 | - |
| 16 | Orhei, Teleneşti | - | 20,4 | - |
| 17 | Ungheni, Ungheni | 0,007 | - | - |
| 18 | Mun. Chişinău | 2,63 | 83,0 | 0,140 |
| 19 | Mun. Bălţi | - | 100,6 | - |
| 20 | U.T.A. Găgăuzia | 0,008 | 66,9 | 0,160 |
| TOTAL: | 5,95 | 520,9 | 8,100 |
Tabelul nr.8
Indicii privind gazificarea sectoarelor Republicii Moldova
în perioada de durată medie
| Nr.d/o | Denumirea(judeţul, sectorul) | Numărul de localităţi ce vor fi gazificate de la zero (unităţi) | Nivelul gazificării (%) | Lungimea gazoductelorinterurbane(km) | Costul estimativ al construcţiei(mil. lei) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | Chişinău, Anenii Noi | 4 | 80 | 13,0 | 2,049 |
| 2 | Lăpuşna, Basarabeasa | 6 | 100 | 16,2 | 3,694 |
| 3 | Edineţ, Briceni | 11 | 41 | 46,8 | 8,090 |
| 4 | Cahul, Cahul | 12 | 35 | 81,7 | 21,475 |
| 5 | Cahul, Cantemir | 10 | 20 | 25,0 | 5,188 |
| 6 | Ungheni, Călăraşi | 13 | 32 | 94,0 | 11,472 |
| 7 | Tighina, Căuşeni | 7 | 42 | 30,5 | 4,261 |
| 8 | Lăpuşna, Cimişlia | 6 | 23 | 22,0 | 6,364 |
| 9 | Chişinău, Criuleni | 8 | 70 | 17,6 | 3,317 |
| 10 | Edineţ, Donduşeni | 7 | 37 | 26,6 | 3,944 |
| 11 | Soroca, Drochia | 9 | 60 | 38,6 | 5,490 |
| 12 | Chişinău, Dubăsari | 4 | 100 | 11,8 | 1,671 |
| 13 | Edineţ, Edineţ | 16 | 37 | 61,2 | 10,919 |
| 14 | Bălţi, Făleşti | 9 | 20 | 18,1 | 5,329 |
| 15 | Soroca, Floreşti | 7 | 17 | 19,5 | 3,284 |
| 16 | Bălţi, Glodeni | 6 | 29 | 24,2 | 3,475 |
| 17 | Lăpuşna, Hînceşti | 8 | 13 | 38,0 | 6,373 |
| 18 | Chişinău, Ialoveni | 8 | 35 | 26,3 | 6,677 |
| 19 | Lăpuşna, Leova | - | - | - | - |
| 20 | Ungheni, Nisporeni | - | - | - | - |
| 21 | Edineţ, Ocniţa | 11 | 70 | 21,6 | 4,319 |
| 22 | Orhei, Orhei | 9 | 25 | 22 | 3,936 |
| 23 | Orhei, Rezina | 8 | 34 | 35,4 | 8,406 |
| 24 | Bălţi, Rîşcani | 7 | 34 | 38,4 | 5,041 |
| 25 | Bălţi, Sîngerei | 6 | 11 | 14,5 | 2,609 |
| 26 | Soroca, Soroca | 5 | 8 | 16,4 | 4,166 |
| 27 | Chişinău, Străşeni | 11 | 42 | 34,6 | 5,476 |
| 28 | Orhei, Şoldăneşti | 6 | 36 | 24,1 | 3,501 |
| 29 | Tighina, Ştefan Vodă | 5 | 65 | 20,5 | 2,957 |
| 30 | Taraclia, Taraclia | 4 | 85 | 15,8 | 1,953 |
| 31 | Orhei, Teleneşti | 11 | 22 | 43,6 | 12,925 |
| 32 | Ungheni, Ungheni | 8 | 10 | 19,5 | 6,204 |
| 33 | U.T.A. Găgăuzia | 5 | 91 | 20,9 | 2,994 |
| 34 | Mun.Chişinău | 12 | 90 | - | - |
| 35 | Mun. Bălţi | 2 | 100 | - | - |
| TOTAL | 261 | 40,0 | 938 | 177,059 |
Notă. Sursele de finanţare: mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale, contribuţia Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, agenţilor economici din teritoriu şi ale cetăţenilor. Termenele de gazificare vor fi concretizate pe măsura alocării mijloacelor financiare şi atragerii investiţiilor.
Tabelul nr. 9
Indicii privind gazificarea sectoarelor Republicii Moldova
în perspectivă pe perioada de lungă durată
| Nr.d/o | Denumirea(judeţul, sectorul) | Numărul de localităţi ce vor fi gazificatede la zero(unităţi) |
Nivelul gazificării(%) | Lungimea gazoductelor interurbane(km) |
Costul estimativ al construcţiei(mil. lei) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | Chişinău, Anenii Noi | 8 | 90 | 22,0 | 4,113 |
| 2 | Lăpuşna, Basarabeasca | - | 100 | - | - |
| 3 | Edineţ, Briceni | 18 | 79 | 86,3 | 13,486 |
| 4 | Cahul, Cahul | 27 | 81 | 77,2 | 16,465 |
| 5 | Cahul, Cantemir | 36 | 80 | 103,8 | 21,850 |
| 6 | Ungheni, Călăraşi | 25 | 80 | 62 | 11,973 |
| 7 | Tighina, Căuşeni | 20 | 79 | 61,7 | 11,526 |
| 8 | Lăpuşna, Cimişlia | 25 | 80 | 96,2 | 18,181 |
| 9 | Chişinău, Criuleni | 7 | 82 | 20,2 | 4,152 |
| 10 | Edineţ, Donduşeni | 16 | 80 | 76,7 | 9,390 |
| 11 | Soroca, Drochia | 11 | 80 | 40 | 7,020 |
| 12 | Chişinău, Dubăsari | - | 100 | - | - |
| 13 | Edineţ, Edineţ | 25 | 81 | 98,4 | 15,514 |
| 14 | Bălţi, Făleşti | 50 | 79 | 179,3 | 34,744 |
| 15 | Soroca, Floreşti | 54 | 78 | 141,1 | 30,866 |
| 16 | Bălţi, Glodeni | 18 | 80 | 81,15 | 10,753 |
| 17 | Lăpuşna, Hînceşti | 45 | 79 | 92,4 | 20,005 |
| 18 | Chişinău, Ialoveni | 17 | 81 | 31,4 | 10,586 |
| 19 | Lăpuşna, Leova | 34 | 80 | 77,8 | 15,309 |
| 20 | Ungheni, Nisporeni | 34 | 80 | 87,6 | 19,009 |
| 21 | Edineţ, Ocniţa | 6 | 81 | 16,1 | 4,089 |
| 22 | Orhei, Orhei | 45 | 79 | 79,5 | 13,271 |
| 23 | Orhei, Rezina | 24 | 80 | 67,5 | 11,847 |
| 24 | Bălţi, Rîşcani | 36 | 80 | 84,2 | 10,758 |
| 25 | Bălţi, Sîngerei | 50 | 80 | 122,4 | 24,193 |
| 26 | Soroca, Soroca | 47 | 79 | 124,5 | 28,186 |
| 27 | Chişinău, Străşeni | 17 | 83 | 68,2 | 9,421 |
| 28 | Orhei, Şoldăneşti | 15 | 80 | 63,1 | 8,852 |
| 29 | Tighina, Ştefan Vodă | 6 | 83 | 25,7 | 5,064 |
| 30 | Taraclia, Taraclia | 3 | 90 | 16,1 | 2,313 |
| 31 | Orhei, Teleneşti | 36 | 81 | 76,6 | 23,584 |
| 32 | Ungheni, Ungheni | 55 | 79 | 121,2 | 37,518 |
| 33 | U.T.A. Găgăuzia | 3 | 95 | 26,6 | 3,064 |
| TOTAL: | 827 | 87,3 | 5327 | 454,038 |
Tabelul nr.10
Construcţia staţiilor de compresare şi alimentare a automobilelor cu gaze în perspectivă
| Nr.d/o | Denumirea(judeţul, sectorul) | Numărul de localităţi ce vor fi gazificate de la zero (unităţi) |
Nivelul gazificării(%) | Lungimea gazoductelor interurbane(km) |
Costul estimativ al construcţiei(mil. lei) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | Chişinău, Anenii Noi | 8 | 90 | 22,0 | 4,113 |
| 2 | Lăpuşna, Basarabeasca | - | 100 | - | - |
| 3 | Edineţ, Briceni | 18 | 79 | 86,3 | 13,486 |
| 4 | Cahul, Cahul | 27 | 81 | 77,2 | 16,465 |
| 5 | Cahul, Cantemir | 36 | 80 | 103,8 | 21,850 |
| 6 | Ungheni, Călăraşi | 25 | 80 | 62 | 11,973 |
| 7 | Tighina, Căuşeni | 20 | 79 | 61,7 | 11,526 |
| 8 | Lăpuşna, Cimişlia | 25 | 80 | 96,2 | 18,181 |
| 9 | Chişinău, Criuleni | 7 | 82 | 20,2 | 4,152 |
| 10 | Edineţ, Donduşeni | 16 | 80 | 76,7 | 9,390 |
| 11 | Soroca, Drochia | 11 | 80 | 40 | 7,020 |
| 12 | Chişinău, Dubăsari | - | 100 | - | - |
| 13 | Edineţ, Edineţ | 25 | 81 | 98,4 | 15,514 |
| 14 | Bălţi, Făleşti | 50 | 79 | 179,3 | 34,744 |
| 15 | Soroca, Floreşti | 54 | 78 | 141,1 | 30,866 |
| 16 | Bălţi, Glodeni | 18 | 80 | 81,15 | 10,753 |
| 17 | Lăpuşna, Hînceşti | 45 | 79 | 92,4 | 20,005 |
| 18 | Chişinău, Ialoveni | 17 | 81 | 31,4 | 10,586 |
| 19 | Lăpuşna, Leova | 34 | 80 | 77,8 | 15,309 |
| 20 | Ungheni, Nisporeni | 34 | 80 | 87,6 | 19,009 |
| 21 | Edineţ, Ocniţa | 6 | 81 | 16,1 | 4,089 |
| 22 | Orhei, Orhei | 45 | 79 | 79,5 | 13,271 |
| 23 | Orhei, Rezina | 24 | 80 | 67,5 | 11,847 |
| 24 | Bălţi, Rîşcani | 36 | 80 | 84,2 | 10,758 |
| 25 | Bălţi, Sîngerei | 50 | 80 | 122,4 | 24,193 |
| 26 | Soroca, Soroca | 47 | 79 | 124,5 | 28,186 |
| 27 | Chişinău, Străşeni | 17 | 83 | 68,2 | 9,421 |
| 28 | Orhei, Şoldăneşti | 15 | 80 | 63,1 | 8,852 |
| 29 | Tighina, Ştefan Vodă | 6 | 83 | 25,7 | 5,064 |
| 30 | Taraclia, Taraclia | 3 | 90 | 16,1 | 2,313 |
| 31 | Orhei, Teleneşti | 36 | 81 | 76,6 | 23,584 |
| 32 | Ungheni, Ungheni | 55 | 79 | 121,2 | 37,518 |
| 33 | U.T.A. Găgăuzia | 3 | 95 | 26,6 | 3,064 |
| TOTAL: | 827 | 87,3 | 5327 | 454,038 |
Tabelul nr.11
Construcţia staţiilor şi punctelor de măsurare a gazelor
în perspectiva pe perioada de durată medie
| Denumirea obiectului | Costul(mil. lei) | Executant | Sursa de finanţare |
| S.M.G. în preajma s. Tocuz, judeţul Tighina (Gazoductele magistrale A.T.I., Ş.D.C.R.I., R.I.) | 56,2 | S.R.L. "Moldovatransgaz" | Grand "TACIS", mijloace proprii, S.R.L. "Moldovatransgaz" |
| P.M.G. "Gura Bîcului"(Gazoductul magistral Odesa-Chisinău) | 6,3 | S.R.L. "Moldovatransgaz" | Mijloace proprii, S.A. "Moldova-Gaz" |
| P.M.G. "Hădărăuţi"(Gazoductul magistral A.C.B.) | 11,3 | S.R.L. "Moldovatransgaz" | Mijloace proprii, S.A. "Moldova-Gaz" |
| P.M.G. "Krasnenikoe"(Gazoductul magistral A.C.B.) | 10,8 | S.R.L. "Tiraspoltransgaz" | Mijloace proprii, S.R.L. "Tiraspoltransgaz" |
| P.M.G. "Saharna"(Gazoductul magistral Rîbniţa-Chişinău) | 5,3 | S.R.L. "Moldovatransgaz" | Mijloace proprii, S.A. "Moldova-Gaz" |
| Introducerea sistemelor telemetrice lagazoductele magistrale | 1,4 | S.R.L. "Moldovatransgaz" | Mijloace proprii, S.A. "Moldova-Gaz" |
| Modernizarea serviciului de dispecerat | 0,7 | S.A. "Moldova-Gaz",S.R.L. "Moldovatransgaz" | Mijloace proprii, S.A. "Moldova-Gaz" |
| TOTAL: | 92,0 |