Inspecţia Muncii activează în temeiul Legii nr. 140-XV din 10 mai 2001, conform Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81 cu privire la inspecţia muncii şi nr.129 cu privire la inspecţia muncii în agricultură. Potrivit legii, Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale, ce se află în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
    Activitatea Inspecţiei Muncii în anul 2011 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate. Conform acestui document, precum şi Legii nr.140–XV din 10 mai 2001, Inspecţiei Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Pentru atingerea acestui obiectiv, Inspecţia Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.
    În realizarea activităţilor sale Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 96 unităţi. Din acestea 15 unităţi sînt distribuite în aparatul central, iar 81 unităţi distribuite în 10 inspecţii teritoriale de muncă. Din numărul total al inspectorilor încadraţi în Inspecţia Muncii 19 sînt femei. Efectivul Inspecţiei Muncii este constituit din personal cu pregătire profesională în diferite domenii după cum urmează: 46 ingineri, 38 jurişti, 9 economişti şi 3 alte specialităţi.  Structura organizatorică a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport.
    Aspirînd spre realizarea obiectivelor ce-i revin, Inspecţia Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Printre acestea se regăsesc vizite de control, monitorizarea muncii copilului, campanii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, examinarea petiţiilor şi sesizărilor, înregistrarea contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni şi măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale a inspectorilor de muncă, informare, consultare şi sensibilizare.
    Inspecţia Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2011 a realizat 6547 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la peste 5500 unităţi cu un număr de peste 223 mii salariaţi, din care mai mult de 110 mii – femei şi 224 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:
    - în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 3200 de controale;
    - în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3347 de controale.
    Din numărul total de controale:
    - 4214 constituie controale de fond;
    - 1638 controale inopinate;
    - 639 controale tematice;
    - 56 controale repetate.
    Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:
    - 26% – reprezintă unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;
    - 17% – activităţi de servicii colective, sociale şi personale colective;
    - 15% – unităţi din ramura agriculturii;
    - cîte 8% – unităţi din ramura industriei prelucrătoare, ramura de construcţie, şi din domeniul învăţămîntului;
    - 6% – unităţi din ramura de transport;
    - cîte 4% –administraţia publică şi unităţi din domeniul sănătăţii;
    - cîte 2% – unităţi din domeniul energetic, activitate hotelieră.
    În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora, la 232 agenţi economici au fost depistate 1144 persoane, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă:
    - 70 unităţi din domeniul agriculturii şi silviculturii activau, fiind admişi la muncă fără forme legale 549 persoane;
    - 50 unităţi din domeniul comerţului – 80 persoane;
    - 35 unităţi din industria prelucrătoare – 168 persoane;
    - 34 unităţi din alte activităţi şi servicii colective, sociale şi personale – 154 persoane;
    - 20 unităţi din ramura de construcţie – 124 persoane;
    - 15 unităţi din transport – 55 persoane;
    - 8 unităţi din alte domenii de activitate – 14 persoane.
    Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înregistrate 78438 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Indicatorii referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2011 sînt reflectaţi în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Raport.
    Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. La momentul controalelor la 30 de unităţi vizitate activau 224 de angajaţi minori .
    În procesul monitorizării la 9 unităţi din agricultură au fost identificate 19 persoane mai tinere de 18 ani, din care 9 minori cu vîrsta de pînă la 16 ani. Au fost depistate la culesul tutunului 6 persoane. La activităţi de recoltare a fructelor şi strugurilor au fost antrenaţi 153 minori. La 5 angajatori persoane fizice activau nelegal 4 minori în calitate de cioban la oi şi un văcar care ulterior au fost retraşi din activitate.
    La activităţi proscrise minorilor au fost antrenaţi 46 tineri (chelner în bar de noapte, la prelucrarea cerealelor la făţare, la cules şi înşirat tutun ş.a.).
    Din numărul total al persoanelor mai tinere de 18 ani identificate în procesul controalelor – 77 au fost admise la muncă cu încălcarea prevederilor legale - fără încheierea contractelor individuale de muncă, fără emiterea ordinului de angajare, fără evidenţa timpului de muncă şi în lipsa carnetului de muncă.
    În vederea identificării şi soluţionării problemelor ce ţin de securitatea şi sănătatea muncii în agricultură, precum şi întru realizarea Programului de Ţară privind Munca Decentă, Inspecţia Muncii cu sprijinul Biroului subregional Budapesta al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) a iniţiat desfăşurarea Campaniei Naţionale de inspecţie a muncii în agricultură cu genericul „Prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate, riscurile legate de utilizarea echipamentelor mecanizate şi a pesticidelor în agricultură ”.
    Scopul acestei acţiuni a fost de a identifica, preveni şi combate prestarea muncii nedeclarate şi identificarea şi prevenirea riscurilor aferente utilizării echipamentelor mecanizate şi pesticidelor în agricultură.
Campania a inclus trei etape.
    La prima etapă au fost realizate acţiuni organizatorice. Printre acestea se înscriu:
    - identificarea partenerilor de campanie şi convocarea lor într-o şedinţă de lucru cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Centrului Naţional de Medicină Publică, Federaţiei sindicatului lucrătorilor din agricultură, Patronatului din agricultură;
    - selectarea instrumentelor de prevenire, printre care se regăsesc acţiuni, măsuri şi mijloace de sensibilizare;
    - selectarea instrumentelor de implementare a normelor legale, printre care se înscriu acţiuni, măsuri şi mijloace de identificare, combatere a ilegalităţilor şi sancţionare;
    - organizarea şi realizarea Conferinţei de lansare a Campaniei.
    Cu susţinerea OIM a fost organizat un seminar de instruire a participanţilor la Campanie cu durata de o săptămînă în cadrul căruia au fost aduse la cunoştinţă metode şi practici de desfăşurare a Campaniei.
    A doua etapă  a pornit de la 26 septembrie 2011 şi a derulat pînă la 11 noiembrie 2011, constituind faza activă a campaniei. Pe durata acestei etape au fost întreprinse şi realizate acţiuni active de sensibilizare, printre care se înscriu:
    - difuzarea diferitor materiale (pliante, postere, fişe) cu caracter de prevenire ce vizează pericolele legate de prestarea muncii nedeclarate, utilizarea echipamentelor mecanizate şi pesticidelor în agricultură;
    - organizarea şi realizarea de către inspectoratele teritoriale de muncă a 15 întruniri cu reprezentanţii organelor administraţiei publice locale de nivelul doi şi una cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din agricultură;
    - publicarea în presa scrisă locală a 26 articole fiind vizate problemele legate de munca în agricultură;
    - participarea inspectorilor de muncă în 10 emisiuni radiofonice şi televizate, difuzate la nivel local, în care au abordat problematica invocată în cadrul campaniei;
    - consultarea de către inspectorii de muncă în problemele ce ţin de particularităţile muncii în agricultură a mai mult de 1000 de persoane interesate.
    Prioritatea etapei active a campaniei au constituit-o activităţile de control. Acestea au fost realizate concomitent cu acţiunile menţionate mai sus.
    În cadrul campaniei, de către inspectorii de muncă şi partenerii de campanie, au fost vizitate şi supuse controlului 205 unităţi economice cu un număr total de 577 locuri de muncă cu un efectiv de personal mai mare de 10 lucrători şi 496 de locuri de muncă cu un efectiv de personal pînă la 10 lucrători. În unităţile respective, la momentul vizitelor de control, activau peste 14500 de lucrători printre care: 9236 bărbaţi, 5293 femei şi 3 minori. Printre lucrători se înscriu şi 72 migranţi.
    În cadrul controalelor a fost stabilit, că din numărul total de 2051 de echipamente agricole verificate, 555 prezentau diferite riscuri de accidentare:
    - lipsa împrejmuirilor de protecţie la axele de rotire, transmisiile cardanice, transmisiile prin lanţ şi curea, transmisiile prin roţi zimţate;
    - lipsa sau nefuncţionarea sistemului de blocare a pornirii demarorului în caz de cuplare a cutiei de viteze;
    - lipsa carcaselor de protecţie a lucrătorului în caz de răsturnare a tractorului sau agregatelor;
    - alte deficienţe de securitate.
    În 66 unităţi nu erau elaborate schemele traseelor de mişcare a tehnicii agricole pe terenuri accidentale (în pantă sau în rampă). De asemenea, s-a stabilit că 567 de lucrători (tractorişti, combaineri) nu au fost instruiţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, iar  la 81 locuri de muncă lipseau instrucţiunile respective.
    În cadrul vizitelor de control s-a stabilit că numai 20 de agenţi economici dispuneau de depozit pentru depozitarea şi livrarea pesticidelor. În 12 cazuri nu se ţinea evidenţa stocării şi livrării pesticidelor. La 5 agenţi, nu era semnalizat locul de depozitare a pesticidelor. La alte 14 depozite lucrătorii nu erau dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat lucrărilor desfăşurate. În majoritatea cazurilor lucrătorii, antrenaţi la lucrările cu pesticide şi alte substanţe chimice, nu au fost instruiţi şi nu cunoşteau regulile de comportament la utilizarea lor. Toţi agenţii economici ce utilizau pesticide şi alte substanţe chimice nu dispuneau de un loc special amenajat pentru decontaminarea maşinilor agricole. Majoritatea depozitelor nu erau asigurate cu soluţii neutralizante, nu erau dotate cu lavoare, vestiare s.a..
    Pe parcursul acţiunilor de campanie au fost identificate şi deficienţe ce ţin de dotările social sanitare şi auxiliare necesare în activităţile legate de utilizarea pesticidelor şi altor substanţe chimice în agricultură.
    Din motive de necorespundere a stării tehnice şi exploatării cu abateri de la actele normative de securitate şi sănătate în muncă, şi în scopul evitării pericolelor de accidentare, a fost sistată funcţionarea a 33 echipamente de muncă, care ulterior au fost repuse în funcţiune după înlăturarea deficienţelor depistate.
    Concomitent, au fost depistate 183 persoane ce desfăşurau munca fără forme legale la 22 agenţi economici. Şi prin urmare fără nici un fel de măsuri de securitate şi sănătate în muncă. În urma intervenţiei colaboratorilor Inspecţiei Muncii au fost repuse în drepturi 90 persoane cu care au fost legalizate relaţiile de muncă.
    La etapa finală au fost sistematizate şi prelucrate toate informaţiile despre acţiunile întreprinse pe durata campaniei, prezentate de inspecţiile teritoriale de muncă. Din acestea rezultă că măsurile şi acţiunile întreprinse de inspectorii de muncă au condus la diminuarea, chiar pe durata campaniei, cu circa 35-40 la sută a riscurilor identificate, precum şi cu 50 la sută a fost redus numărul persoanelor ce prestau muncă nedeclarată.
    Astfel, unităţile economice, reacţionînd adecvat la acţiunile şi măsurile dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control au întreprins măsuri de conformare şi înlăturare a neajunsurilor depistate.
    Pe durata campaniei nu a fost comunicat şi înregistrat la Inspecţia Muncii nici un accident de muncă grav sau mortal produs în agricultură.
    În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinate 3150 petiţii, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Din numărul total de adresări din partea cetăţenilor în:
    - 47 %  de cazuri au fost semnalizate probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;
    - 16 % -  neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate;
    - 11 % -  concedierea salariaţilor;
    - 20% din petiţii au semnalizat munca nedeclarată, sau refuzul angajatorului de a încheia contracte individuale de muncă cu lucrătorii;
    - 4% au avut în vizor probleme ce ţin de reţinerea sau completarea incorectă a carnetelor de muncă şi neacordarea concediilor anuale de odihnă şi suplimentare plătite;
    - 2% constituie probleme ce ţin de neachitarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, neacordarea concediului pentru îngrijirea copilului şi încălcarea regimului timpului de muncă.
    Din numărul total de petiţii:
    - 49,7% – petiţii parvenite din partea bărbaţilor,
    - 35,8% – din partea femeilor;
    - 14,5% – sînt adresări colective.
    O petiţie a parvenit din partea unui minor, privind neachitarea salariului. La intervenţia inspectorului de muncă a fost repus în drepturi.
    Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de campanie şi de examinare a petiţiilor, şi sesizărilor, întreprinse de Inspecţia Muncii scot în evidenţă faptul, că angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:
    - contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);
    - durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 – 105, 107,109, 110, 111);
    - salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);
    - securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare; neefectuarea atestării locurilor de muncă (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186-XVI din 10.07.2008).
    În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor, admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă, neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus, neacordarea concediului suplimentar plătit, cu lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.
    Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.
    În acest sens de către inspectorii de muncă, au fost emise prescripţii în care se conţin mai mult de 78 mii măsuri şi acţiuni de  remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv şi prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise.
    Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 862 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 18 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (15 – art. 55 alin.2 Cod contravenţional (CC), 1 – art.57 alin.1 CC, 2 – art.58 CC), în 178 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 114 procese-verbale se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă.
    Indicatori referitori la procesele-verbale cu privire la contravenţie, întocmite de către inspectorii de muncă şi înaintate instanţelor judecătoreşti spre examinare, sînt reflectaţi în anexa nr.4 la prezentul Raport.
    În anul 2011 subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au înregistrat 1127 contracte colective de muncă. Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.5 la prezentul Raport.
    Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă
    Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2011 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de securitate şi sănătate în muncă 5761 unităţi cu un efectiv de peste 20 lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 592798 salariaţi, din care 327113 femei, 228 persoane sub vîrsta de 18 ani şi 5741 persoane cu capacităţi funcţionale limitate.
    Numărul unităţilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2011, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 6 la prezentul Raport.
    Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare circa 22 mii salariaţi. Aceasta constituie 3,7 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 11233 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr.7 şi nr.8 la prezentul Raport.
    Pentru realizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, pe parcursul anului 2011 unităţile vizate în statistici, au cheltuit în ansamblu circa 217756,9 mii lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr.9 la prezentul Raport.
    Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 452 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,7625 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).
    Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 15843 determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 35,05 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat). Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 10 şi nr. 11 la prezentul Raport.
    Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
    Potrivit art.13 lit. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.
    Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.
    Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.
    Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă.
    Astfel pe parcursul anului 2011, la Inspecţia Muncii au fost comunicate 366 accidente, (inclusiv 3 accidente produse în anii precedenţi). Din numărul accidentelor comunicate – 4 accidente mortale şi 2 grave s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs atît la angajatori – persoane juridice cît şi la angajatori – persoane fizice.
    Prin dispoziţia şefului Inspecţiei Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 139 de accidente, în urma cărora au suferit 164 persoane. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 227 accidente cu incapacitate temporară de muncă.
    Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 107 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 39 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 41 persoane, 57 grave – în care au suferit 81 persoane şi 11 accidente cu incapacitate temporară de muncă.
    În 3 accidente, din numărul total de accidente cu incapacitate temporară de muncă cercetate de inspectorii de muncă au suferit 3 persoane mai tinere de 18 ani. Aceste evenimente s-au produs în agricultură prin cădere din tractor, în comerţ şi în industria materialelor de construcţie prin cădere la acelaşi nivel.
    Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă, că ponderea cea mai mare revine agriculturii şi silviculturii – 13 accidente de muncă grave şi 11 mortale, urmată de industria prelucrătoare şi construcţii.
    Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale 96 la număr, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise în adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.
    Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată. În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.
    Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2011 se estimează la 3336,7 mii lei, din care 63 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 3 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 28 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 6 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
    Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 118603 salariaţi, din care 70461 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.
    Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2011 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.
    Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 9515 zile-om. Aceasta constituie 64 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2406 zile-om sau 16 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 616 zile-om, ceea ce constituie 4 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.
    Formarea inspectorilor de muncă şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de aceştia solicită de la Inspecţia Muncii atenţie deosebită. Astfel pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate mai mult de 15 seminare instructiv-didactice. Realizarea acestor acţiuni au derulat cu concursul specialiştilor din cadrul aparatului Inspecţiei Muncii, experţilor străini.
    În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă, pe parcursul lunii februarie 2011 au fost desfăşurate seminare regionale cu tematica „Tehnici de cercetare a accidentelor de muncă. Perfectarea proceselor-verbale de cercetare a accidentelor de muncă” şi „Evaluarea riscurilor profesionale. Perfectarea documentelor de evaluare.”
    La 27-28 aprilie 2011 colaboratorii Inspecţiei Muncii au participat la lucrările seminarului de instruire cu tematica „Consultări naţionale privind îmbunătăţirea prestării serviciilor publice pentru abilitarea femeilor şi bărbaţilor în RM” pentru implementarea proiectului UN WOMEN în Republica Moldova.
    În conformitate cu programul de reciclare a funcţionarilor publici, în perioada februarie-mai 2011 de către Academia de administraţie publică în colaborare cu Cancelaria de Stat, au fost organizate cursuri de perfecţionare cu tematicile „Adaptarea şi integrarea în funcţia publică”, „Management şi planificare strategică”, „Managementul şi elaborarea programelor şi proiectelor” şi „Noul management public”, unde au fost antrenaţi 8 funcţionari publici de conducere şi de execuţie din cadrul Inspecţiei Muncii.
    Inspecţia Muncii a fost prezentă la seminarul internaţional „Experienţe şi perspective de combatere a traficului de fiinţe umane în scopuri de exploatare prin muncă în Ucraina, Moldova şi Belarus”, organizat de Centrul Internaţional pentru protecţia drepturilor femeilor „La Strada Ukraina”, care a avut loc la Kiev în perioada 26-27 mai 2011.
    La iniţiativa Ataşatului Ambasadei Republicii Austria în Republica Moldova cu suportul Ministerului Federal al Muncii, Afacerilor Sociale şi Protecţiei Consumatorului al Republicii Austria, în perioada 31 mai – 1 iunie a fost organizat primul seminar bilateral de experţi din Republica Moldova şi Austria, consacrat temei dreptului muncii, securităţii şi sănătăţii la locul de muncă şi dialogului social la care au  participat 20 inspectori de muncă.
    În perioada 6-10 iunie 2011 au fost organizate şi desfăşurate Cursuri de formatori pentru inspectorii de muncă, oferit de OIM în contextul programului muncii decente, în cadrul cărora au participat 22 de inspectori de muncă.
    Cu suportul financiar al Guvernului Suediei, în perioada 29-30 iunie 2011 a fost desfăşurat Cursul de instruire pentru Inspecţia Muncii cu tematica „Egalitatea de gen în contextul accesului pe piaţa muncii şi a condiţiilor la locul de muncă”, organizat de OIM pentru 25 inspectori de muncă.
    În perioada 12-16 septembrie de către Biroul Internaţional al Muncii a fost organizat un curs de instruire privind „Evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă şi modul de gestionare a lor”, în cadrul căruia au fost instruiţi 20 inspectori de muncă.
    În perioada 26-30 septembrie de către Biroul Internaţional al Muncii cu sediul la Budapesta a fost organizat un curs de trening pentru 20 de inspectori „Inspecţia muncii în agricultură” cu lansarea „Campaniei naţionale privind controlul modului de conformare la prevederile actelor legislative şi altor acte normative la exploatarea maşinilor şi mecanismelor, utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, în domeniul agriculturii şi industriei prelucrătoare”, moderat de către un expert OIM.
    În perioada 24-26 octombrie, la invitaţia ITM Galaţi din România, 4 colaboratori ai Inspecţiei Muncii au participat la manifestările organizate în cadrul Săptămînii europene pentru securitate şi sănătate în muncă, fiind coordonată de Agenţia europeană cu sediul la Bilbao, unde s-au reunit în activitate inspectori de muncă, lucrători desemnaţi, şefi ai serviciilor interne şi externe de prevenire şi protecţie din 10 judeţe din România şi mun. Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor.
Inspectori din cadrul ITM Chişinău au participat la al V-lea atelier de lucru de pregătire/instruire a funcţionarilor pentru implementarea angajamentelor asumate de RM faţă de UE, în contextul negocierii Acordului de     Asociere cu U.E. Acest atelier de lucru face parte din „Programul de Instruire pentru implementarea acordului de Asociere a Moldovei cu UE, instruiri pentru – Dezvoltarea capacităţilor Autorităţilor Publice din R.M. pentru Integrare Europeană”, organizat de către P.N.U.D. Moldova şi finanţat de Agenţia Internaţională de Dezvoltare din Suedia.
    În perioada 17-22 noiembrie inspectorii-şefi au luat parte la lucrările seminarelor regionale de instruire cu genericul „Securitatea şi sănătatea în muncă”, „Mandatul, atribuţiile şi competenţele comisiei teritoriale pentru consultări şi negocieri colective” organizate de Confederaţia Naţională a Patronatului.
    La 18 noiembrie în cadrul Inspecţiei Muncii a fost organizat şi desfăşurat seminarul de instruire a colaboratorilor Inspecţiei Muncii cu tematica „Prevenirea şi combaterea acţiunilor de corupere” cu suportul colaboratorilor C.C.C.E.C., la care au participat inspectorii de muncă din cadrul inspecţiei teritoriale de muncă Chişinău şi aparatului central al Inspecţiei Muncii.
    Reprezentanţii Inspecţiei Muncii au luat parte la desfăşurarea, în perioada 29-30 noiembrie în oraşul Skopje, Macedonia, a atelierului de lucru tehnic cu genericul „Campanii de inspecţie privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi munca nedeclarată”, organizat de OIM cu participarea reprezentanţilor Inspecţiilor Muncii şi a partenerilor sociali din Ucraina, Macedonia, Albania, Moldova şi experţilor internaţionali din Franţa, Belgia şi Portugalia.
    Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 26 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 42 apariţii în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa 90 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.
    Cu instituirea Zilei securităţii şi sănătăţii în muncă (28 aprilie) au fost organizate în mun. Chişinău, în comun cu reprezentanţii organelor sindicale din învăţămînt şi administraţia publică locală, seminare consacrate muncii fără pericole de accidentare, cu participarea reprezentanţilor patronatelor şi specialiştilor de protecţia muncii de la unităţi economice din municipiu.
    Toate acţiunile de inspecţie întreprinse în anul 2011  scot în evidenţă o tendinţă stabilă de conformare la rigorile legislaţiei şi de respectare a acesteia.
    Concomitent se mai întîlnesc şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi apărute şi cu un efectiv de personal mic.
    Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.
    Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.
    Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspecţia Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioadă raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspecţiei Muncii şi subdiviziunilor sale structurale circa 1700 persoane.
    În perioada de referinţă, Inspecţia Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă şi securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 7000 persoane.
    Pe parcursul anului 2011 Inspecţia Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii, şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din Codul muncii şi Codul contravenţional.
    Rezultatele obţinute, confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni.
    Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului „muncii nedeclarate”;
    - monitorizarea nediscriminării în muncă.
    Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.

    ŞEFUL INSPECŢIEI MUNCII                            Dumitru STĂVILĂ

    iunie 2012

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13