Curtea de Conturi, în prezenţa secretarului Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova dl Ion Butmalai, consultantului principal al Comisiei administraţie publică şi dezvoltare regională a Parlamentului Republicii Moldova dna Veronica Guţu, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihail Doruc, preşedintelui raionului Cahul dl Avram Micinschi, şefului Direcţiei generale finanţe dna Tatiana Zagorschi, şefului  Direcţiei construcţii, gospodărie comunală şi drumuri dl Eugeniu Ciobanu, şefului Direcţiei generale învăţămînt dna Tatiana Hulub, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul dl Gheorghe Lavric, primarului or.Cahul dl Petru Burlacu, primarului s.Crihana Veche dna Rodica Cucereanu, primarului com.Manta dl Ion Neagu, primarului s.Văleni dna Silvia Ştirbeţ, primarului s.Roşu dl Grigore Furtună, primarului com.Moscovei dl Nicolae Bucicovar, primarului s.Vadul lui Isac dl Ion Iorga, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Cahul pe anul 2011.
    ____________________________________
    ¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    Misiunea de audit s-a realizat în temeiul articolelor 28, 30 alin.(4), 31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd drept scop verificarea: respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Cahul a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare cadrului normativ; administrării şi integrităţii patrimoniului public.
    Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare - UAT).
    _____________________________________
    ² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

    Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi
    Sintetizînd abaterile şi iregularităţile admise de autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Cahul în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public în anul 2011, se atestă că AAPL nu au manifestat interesul necesar în vederea asigurării unei discipline financiar-bugetare rigide, întru promovarea legalităţii şi regularităţii respective în exerciţiul bugetar şi în administrarea patrimoniului public, precum şi pentru realizarea intereselor publice de ordin economico-social. Ca urmare, reieşind din constatările din Raportul de audit, se menţionează că:
    • În perioada auditată, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu au demonstrat preocuparea aferentă asigurării regimului financiar-bugetar prudenţial, astfel autorităţile raionului nerealizînd măsuri sistemice în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar şi, respectiv, neasigurînd  fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea unor indici fiscali şi bugetari, care ar garanta sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II din raion. Totodată, Direcţia generală finanţe (în continuare – DGF) nu şi-a exercitat exhaustiv atribuţiile în cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale, nedispunînd de proceduri şi instrumente ce ţin de formarea bazei de impozitare, nu a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL şi cu organele fiscale, precum şi cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare, ca urmare diminuîndu-se şi responsabilitatea  atribuită DGF prin atribuţiile funcţional-instituţionale. În consecinţă, s-au atestat anumite slăbiciuni instituţionale, cum ar fi: lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activităţile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare aferente formării indicatorilor respectivi.
    • Se relevă că AAPL nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul majorării mărimii transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului. În procesele de elaborare şi de estimare a proiectelor bugetelor UAT pe anul 2011, DGF şi unele AAPL au subestimat veniturile bugetare cu circa 5,5 mil.lei.
    • Lipsa obiectivelor propuse de către AAPL pentru mobilizarea veniturilor şi neaprobarea cadrului metodologic privind evaluările şi prognozele bugetare, incapacitatea existentă în procesul de prognoză şi planificare bugetară, precum şi iresponsabilitatea şi lipsa de interes a AAPL privind dezvoltarea capacităţilor instituţionale de extindere a veniturilor proprii au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale estimate la suma totală de pînă la 21,4 mil. lei.
    • Managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor şi normelor legale, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice. În context, se menţionează necesitatea stringentă de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³,  pentru asigurarea unui monitoring prudent asupra utilizării banilor publici. Astfel:
    ____________________________________
    ³ Legea nr.229 din 23.09.2010 „Privind controlul financiar public intern”.

    → Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în domeniul învăţămîntului pentru UAT şi a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în anul 2011, bugetul raional a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 17,5 mil.lei, din care: 10,7 mil.lei au fost repartizate pentru finanţarea şcolilor sportive şi muzicale, a cabinetului metodic şi contabilităţii centralizate, restul mijloacelor în sumă de 6,8 mil.lei fiind distribuite pentru cheltuieli capitale şi alte cheltuieli ale Consiliului raional, în lipsa criteriilor respective, în condiţii ce nu întrunesc rigorile de transparenţă şi integritate.
    → Deşi, per ansamblu, în anul 2011, cheltuielile efective ale bugetelor UAT din raion au fost executate fără depăşirea nivelului stabilit, unele AAPL de nivelul I au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli în sumă totală de 1,26 mil. lei.
    → Derogările de la cadrul normativ admise de către unele AAPL la efectuarea cheltuielilor privind retribuirea muncii au condiţionat cheltuieli neregulamentare şi neeficiente în sumă totală de 2,7 mil.lei.
    → Se menţionează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, ce ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului,  necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. În aceste condiţii, autorităţile publice locale nu au demonstrat consecvenţă şi durabilitate în realizarea politicilor investiţionale ale raionului. Managementul neadecvat în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu au determinat imobilizarea mijloacelor financiare în sumă totală de 60,5 mil.lei în obiecte nefinalizate, precum şi efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi neeficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în sumă de 1,0 mil.lei.
    → Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice s-a soldat cu: angajarea de lucrări şi servicii cu încheierea ulterioară a contractelor şi în lipsa acestora; efectuarea formală a procedurilor de achiziţii publice, fără desfăşurarea licitaţiilor, cu nerespectarea principiilor de transparenţă şi evitarea procedurilor de achiziţii publice (peste 1,8 mil.lei); achiziţii în lipsa surselor financiare corespunzătoare (0,1 mil.lei); neasigurarea garanţiilor pentru oferta depusă şi de  bună execuţie (peste 2,3 mil.lei); divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor legale de achiziţii publice etc.
    → Nu a fost respectat cadrul normativ-metodologic la constituirea fondului de rezervă, precum şi la utilizarea mijloacelor acestuia.
    • Activitatea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul AAPL în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul defectuos al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:
    → neidentificarea şi necontabilizarea patrimoniului proprietate publică (clădiri şi construcţii) în valoare estimată de circa 23,8 mil. lei, precum şi a documentaţiei de proiect cu valoarea de 5,3 mil. lei;
    → neasigurarea înregistrării drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile în valoare de peste 214,8 mil. lei;
    → denaturări semnificative în rapoartele financiare ale AAPL, prin nereflectarea patrimoniului public în valoare de 158,1 mil.lei, precum şi prin neraportarea la APP a situaţiei privind patrimoniul public gestionat în valoare de 2,2 mil.lei;
    → neînregistrarea în evidenţa contabilă a AAPL a 9 conducte de gaz cu valoarea de peste 36,0 mil. lei;
    → neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică şi privată, evidenţei conforme şi controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce a dus la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică, precum şi la neîncasarea plăţilor cuvenite pentru compensarea pierderilor în urma schimbării destinaţiei terenurilor în sumă de 0,7 mil.lei etc.
    • Managementul contabil necorespunzător, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare; deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora; neregulile în decontări au  determinat  raportarea eronată a  situaţiilor patrimoniale.
    Iregularităţile şi devierile existente în toate domeniile supuse verificării, în linii generale, se datorează: preocupării insuficiente şi lipsei de interacţiune între autorităţile de resort; lipsei unor proceduri formalizate de control intern în procesul bugetar la etapele de evaluare a bazei relevante şi de executare a veniturilor şi a cheltuielilor; lipsei  unui sistem instituţional de măsurare a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice în UAT, care are ca rezultat alocarea discreţionară şi neeconomicoasă a resurselor financiare; lipsei unor prevederi explicite pentru AAPL privind modalitatea ţinerii evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale, precum şi nerespectării/interpretării eronate a unor prevederi din domeniul financiar-contabil; lipsei responsabilităţii din partea unor factori responsabili la exercitarea atribuţiilor funcţionale; managementului contabil defectuos; organizării şi efectuării superficiale a inventarierii anuale a patrimoniului; datoriilor debitoare şi creditoare.
    Curtea de Conturi a constatat că starea de lucruri privind managementul precar de gestiune a fondurilor publice şi disciplina financiară subperformantă este şi consecinţa activităţii necorespunzătoare a organelor desconcentrate, în special, a autorităţii fiscale şi autorităţii de control financiar din subordinea Ministerului Finanţelor.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
    1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Cahul pe anul 2011, anexat la prezenta Hotărîre.
    2. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit:
    2.1. Consiliului raional Cahul, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor Cahul, Crihana Veche, Manta, Roşu, Colibaşi, Văleni, Giurgiu-leşti, Vadul lui Isac, Moscovei şi Iujnoie, şi se cere:
    2.1.1 asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate şi stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;
    2.1.2. Aparatul preşedintelui raionului, în comun cu autorităţile economice, financiare, fiscale şi cadastrale, să realizeze acţiuni complexe şi coordonate, întru evaluarea potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare  autentice în aspect teritorial şi categorie de impozit/taxă;
    2.2. Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, şi se cere confruntarea datelor din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat cu datele primăriilor din raion privind baza de impozitare, per ansamblu, inclusiv  în aspect teritorial şi pe categorii de surse, în vederea asigurării încasării la buget a tuturor veniturilor pasibile;
    2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind: activitatea neadecvată a autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Cahul în procesele de evaluare şi de monitorizare a bazei de impozitare aferente formării fondurilor publice  generale şi locale; generarea unor dezechilibre bugetare exagerate, compensate prin transferuri nefundamentate din contul bugetului de stat;
    2.4. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind: asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei privind patrimoniul public gestionat şi înregistrării corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive privind mecanismul de reevaluare a fondurilor fixe (clădiri şi construcţii), în vederea conformării acestora la valoarea reală/de piaţă;
    2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II  în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;
    2.6. Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă a materialelor privind: înstrăinarea pachetului de acţiuni al Consiliului raional Cahul în Societatea pe acţiuni „Pepiniera piscicolă zonală Cahul”; transmiterea în folosinţă Societăţii cu răspundere limitată „Valiexchimp” a terenurilor proprietate a UAT (primăria s.Văleni); utilizarea neregulamentară a terenurilor din proprietatea primăriei s.Crihana Veche pentru extragerea substanţelor minerale utile;
    2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru informare;
    2.8. Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.
    3. Se ia act că:
    3.1. Aparatul preşedintelui raionului a corectat la conturile contabile cheltuielile aferente documentaţiei de proiect în sumă de 703,0 mii lei, 363,9 mii lei şi 95,0 mii lei;
    3.2. primăriile satelor/comunelor Roşu, Cîşliţa-Prut, Lebedenco (Ursoaia) au înregistrat în evidenţa contabilă, la majorarea valorii de bilanţ, cheltuielile capitale în sumă, respectiv, de 142,3 mii lei, 165,2 mii lei şi 72,7 mii lei.
    4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2.1. - pct.2.5. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                         Serafim URECHEAN

    Nr. 53. Chişinău, 23 noiembrie 2012.