    MODIFICAT
    HG845 din 04.12.15, MO332-339/11.12.15 art.948

    În temeiul art.33 alin. (2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.

    PRIM-MINISTRU                                                          Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei      Valeriu Lazăr

    Nr. 374. Chişinău, 27 mai 2014.

M E T O D O L O G I A
de planificare a controlului de stat în baza analizei criteriilor de
risc efectuat de către Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile
energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de
întreprinzător
I. Dispoziţii generale

    1. În scopul eficientizării controlului de stat a instalaţiilor energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător conform Legii nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică şi Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, Inspectoratul Energetic de Stat execută planificarea activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc.
    2. Analiza criteriilor de risc se efectuează conform punctajului corespunzător, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa lui, pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare persoană/întreprindere supusă controlului şi este urmată de întocmirea unui clasament al acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.
    3. Nivelul de risc pentru fiecare persoană/întreprindere se determină după nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control necesare în ceea ce priveşte persoana în cauză.

    4. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate de către Inspectoratul Energetic de Stat, a căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune securităţii naţionale/ordinii publice, mediului înconjurător, provocării de avarii, incendii sau a unui pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor în urma activităţii persoanei fizice sau juridice şi gradul acestor daune.
    5. Criteriile de risc sînt grupate în funcţie de subiectul controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare, şi anume:
    1) în funcţie de subiect:
    a) perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului;
    b) gradul de corespundere a instalaţiilor energetice cu cerinţele documentelor normativ-tehnice în vigoare reieşind din parametrii tehnici;
    2) în funcţie de obiect: modul de exploatare a instalaţiilor energetice şi asigurarea nivelului de securitate reieşind din parametrii tehnici;
    3) în funcţie de raporturile anterioare:
    a) data efectuării ultimului control;
    b) încălcările anterioare etc.

    6. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.
    7. Pentru criteriile de risc obligatorii, punctajele sînt acordate după cum urmează:
    1) Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului
    Raţionamentul specific: cu cît mai mare este perioada de activitate pe piaţă a întreprinderii, cu atît mai bine aceasta cunoaşte regulile, cu atît mai atentă este faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii.

Raţionamentul specific: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu a fost inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse anterior (1-3 ani) controlului de stat.

Raţionamentul specific: cu cît mai complicate sînt instalațiile energetice destinate pentru producerea, transportarea, distribuția și utilizarea energiei electrice (existența de generatoare electrice, cazane, transformatoare de putere, întrerupătoare, linii electrice aeriene și în cablu de înaltă tensiune etc.) la întreprinderi, cu atît mai mari sînt cerinţele Normelor privind deservirea, întreţinerea, exploatarea şi asigurarea măsurilor de securitate a instalațiilor de către personalul electrotehnic și riscul nerealizării lor este mai mare.

Categoriile de întreprinderi și caracteristica lor sînt stabilite în anexa la prezenta Metodologie.

[Pct.7 subpct.3) în redacţia HG845 din 04.12.15, MO332-339/11.12.15 art.948]

4) Condițiile de exploatare a instalaţiilor energetice şi nivelul de securitate reieşind din arealul amplasării lor

Raţionamentul specific: cu cît mai aspre sînt condițiile din încăperile în care se mențin și utilizează instalaţiile electrice prevăzute în Normele de amenajare a instalațiilor electrice privind pericolul de electrocutare, avarie sau explozie, cu atît mai mari sînt cerințele în vederea asigurării inofensivității instalațiilor și securității personalului și riscul nerealizării lor este mai mare.

Notă: Caracteristica încăperilor este stabilită în Normele de amenajare a instalațiilor electrice, pag.2 pct. 1.1.13.

[Pct.7 subpct.4) în redacţia HG845 din 04.12.15, MO332-339/11.12.15 art.948]

Raţionamentul specific: lipsa încălcărilor identificate în cadrul ultimului control indică buna-credinţă a antreprenorului şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a legii. Acest fapt poate exonera agentul economic de următorul control. Totodată, existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului economic un grad înalt de risc.

Relevanţa acestui criteriu este diferită în timp din cauza mai multor factori, cum ar fi: tendinţa controlorilor de a preveni, de a depista şi, după caz, de a sancţiona în toate cazurile de control; în timp, controalele vor fi din ce în ce mai bine organizate, astfel încît vor conduce la o rată mai înaltă de încălcări depistate, odată cu perfecţionarea mecanismelor de control în baza riscurilor etc. Din aceste considerente se impune reevaluarea periodică a ponderii (importanţei) criteriului în cauză şi a modalităţii de atribuire a gradului de risc.

4. Pentru fiecare criteriu este stabilită o pondere în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa lui pentru domeniul energetic. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de activitate.

5. Ponderea fiecărui criteriu de risc se determină în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari pentru un criteriu impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.

    10. La determinarea ponderii, pentru fiecare criteriu se ţine cont de:
    1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului Energetic de Stat;
    2) influenţa criteriului ales asupra prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat;
    3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
    11. Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate, printr-un ordin emis de către şeful Inspectoratului Energetic de Stat, este obligatorie. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă reducerea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

12. După determinarea criteriilor ce vor fi utilizate şi a ponderii lor, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

    unde:
    Rg – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;
    1, 2, n – criteriile de risc;
    w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;
    R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

    13. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 13, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.
    14. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt aranjaţi într-o listă, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi). Agenţii economici din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.
    15. În baza clasamentului este întocmit proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, care va fi expediat spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite de Guvern.
    16. Clasamentul este utilizat pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare persoană. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în acelaşi timp mai multe întreprinderi cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
    17. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea este elaborat un raport, prin care se determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total, se modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.

VI. Crearea şi menţinerea sistemului de date necesar
aplicării criteriilor de risc

    18. Sistemul de analiză a controalelor în baza criteriilor de risc este fundamentat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, Reţelele Electrice de Distribuţie, producători, transportatorul de energie electrică, consumatorii finali de energie electrică şi alţi petiţionari.
    19. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului prezentat, Inspectoratul Energetic de Stat menţine o bază de date, care va reflecta cel puţin:
    1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;
    2) istoricul activităţii de control;
    3) profilul fiecărui agent economic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea agentului în cauză etc.
    20. Inspectoratul Energetic de Stat reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexă
la Metodologia de planificare a controlului
de stat în baza analizei criteriilor de risc
efectuat de către Inspectoratul Energetic
de Stat la instalațiile energetice
ale agenților economici ce prestează
activități de întreprinzător

    1. Producătorii de energie electrică și termică au în gestiune: cazane electrice pentru producere a aburului de înaltă presiune, turbine, generatoare electrice, transformatoare de putere și liniile electrice aeriene (LEA) de 110 kV etc.
    2. Transportatorii energiei electrice au în gestiune: stații electrice cu tensiune 110/35/10kV și LEA de înaltă tensiune.
    3. Distribuitorii de energie electrică (rețele electrice de distribuție) au în gestiune: transformatoare de putere 10/0,4kV, liniile electrice aeriene și în cablu 10-0,4kV.
    4. Consumatorii de energie electrică se grupează în funcție de puterea contractată si nivelul de tensiune:
    a) consumatori mici – puterea contractată nu depăşeşte 100 kW, inclusiv şi nivel de tensiune pînă la 1000 V, care utilizează instalațiile de iluminat, utilajul electrotehnic, receptoarele și mașinile cu tensiune pînă la 400 V etc.;
    b) consumatori mici – puterea contractată nu depăşeşte 100 kW inclusiv şi tensiune peste 1000 V, care utilizează instalații de iluminat, electroîncălzitoare, electroboilere și alte receptoare pentru necesitățile de producere și încălzire a încăperilor de producere, au la balanță transformatoare de putere, liniile electrice aeriene și în cablu cu tensiune supra 1000 V;
    c) consumatori mari – puterea contractată depăşeşte 100 kW şi tensiune pînă la 1000 V, care utilizează rețeaua de iluminat electrică a încăperilor de producere și a teritoriilor, utilaj electric si maşini cu tensiune pînă la 1000 V etc.;
    d) consumatori mari – puterea contractată depăşeşte 100 kW şi tensiune peste 1000 V, care utilizează rețeaua de iluminat electric a încăperilor de producere și teritoriilor, utilaj electric și maşini, electroboilere, cazane electrice pentru necesități de producere si alimentare cu apa caldă etc., transformatoare de putere, liniile electrice aeriene și în cablu cu tensiune supra 1000 V.