MODIFICAT
    HG1145 din 21.11.18, MO480-485/14.12.18 art.1308; în vigoare 14.01.19


    NOTĂ:
    În Regulament, cuvintele „Departamentul Poliției de Frontieră”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Inspectoratul General al Poliției de Frontieră”, la cazul gramatical corespunzător prin HG1145 din 21.11.18, MO480-485/14.12.18 art.1308; în vigoare 14.01.19



    În vederea executării art.2 din Legea nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 185-199, art. 442), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul cu privire la Sistemul de coordonare a securității frontaliere (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 6 luni din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU INTERIMAR                                Natalia GHERMAN

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor interne                                           Oleg Balan
    Ministrul finanţelor                                                       Anatol Arapu

    Nr. 429. Chişinău, 7 iulie 2015.


    Regulamentul cu privire la Sistemul de coordonare a securității frontaliere  transpune parţial Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 295 din 6 noiembrie 2013.
    1. Regulamentul cu privire la Sistemul de coordonare a securității frontaliere  (în continuare – Regulament) stabilește Sistemul de coordonare a securității frontaliere, precum și cadrul aferent acestuia de cooperare interinstituțională, națională și internațională.
    2. Coordonarea securității frontaliere vizează corelarea activităților specifice, a acțiunilor și operațiunilor de frontieră, a celorlalte activități conexe, precum și cooperarea în cadrul acestora.
    3. Cooperarea de toate categoriile în cadrul coordonării securității frontaliere urmărește organizarea și desfășurarea corelată ori întrunită de activități în domenii de interes comun; sprijinul operațional reciproc; schimbul de date și informații, de analize de risc și pe alte domenii de interes comun; conlucrarea la constatarea amenințărilor și riscurilor; participarea în comun la creșterea gradului de conștientizare a situației și a capacității de acțiune curentă, de proiectare a măsurilor proactive și de reacție în domeniul frontalier în scopul detectării, prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale; contribuie la asigurarea protecției și salvarea vieților.
    4. Prezentul Regulament se aplică în domeniul coordonării securității frontaliere a Republicii Moldova prin:
    1) monitorizarea continuă la nivelul Poliției de Frontieră, precum și prin participarea, în funcție de situație, a altor autorități din sistemul de management integrat al frontierei de stat, a evenimentelor produse la frontiera de stat ori în legătură cu securitatea frontalieră, în vederea cunoașterii situației și sporirii capacității de acțiune;
    2) organizarea și desfășurarea în comun a acțiunilor și operațiunilor specifice;
    3) coordonarea între autoritățile din sistemul de management integrat al frontierei de stat, precum și cu alți parteneri, a acțiunilor și măsurilor de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, a altor activități ilicite ce vizează securitatea frontalieră;
    4) desfășurarea activităților de colectare, prelucrare, păstrare și schimb de date și informații ce privesc coordonarea securității frontaliere;
    5) cooperarea interinstituțională, națională și internațională în domeniul coordonării securității frontaliere.
    5. Sistemul de coordonare a securității frontaliere instituie cadrul necesar pentru corelarea operațională, cooperarea și schimbul de date și informații în domeniul frontalier între autoritățile din sistemul de management integrat al frontierei de stat, cu centrele de coordonare ale statelor-membre ale Uniunii Europene (UE), Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor-membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), precum și cu centrele de coordonare ale altor state.
    6. Prezentul act normativ reglementează Sistemul de coordonare a securității frontaliere, care se compune din:
    1) cadrul instituțional al coordonării securității frontaliere;
    2) cadrul operațional al coordonării securității frontaliere.
    7. La aplicarea prezentului Regulament, autoritățile partenere respectă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, acordă prioritate persoanelor care au nevoie de protecție internațională și celor aflate în situații vulnerabile.
    8. La aplicarea prezentului Regulament, Centrul operaţional de coordonare şi autoritățile partenere respectă normele naţionale şi internaţionale în domeniul protecției datelor cu caracter personal și al secretului de stat.
    9. Noţiunile utilizate în prezentul Regulament, semnifică următoarele:
    1) autorități partenere – autoritățile naționale din sistemul de management integrat al frontierei de stat care cooperează cu Poliția de Frontieră conform legislaţiei și acordurilor interinstituționale în vigoare; autoritățile statelor străine, organizațiile și misiunile internaționale care cooperează cu Poliția de Frontieră în baza acordurilor internaționale;
    2) capacitate de acțiune, proactivă și de reacție – potențialul Poliției de Frontieră și al autorităților partenere, inclusiv concepția, procedurile, forțele și mijloacele necesare, de a desfășura  în domeniul securității frontaliere acțiunile curente, de anticipare a măsurilor proactive și de stabilire a celor de răspuns;
    3) Centrul operațional de coordonare – subdiviziune din cadrul Direcției generale management operațional a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Acesta facilitează participarea subdiviziunilor Poliției de Frontieră, ale Ministerului Afacerilor Interne, a Serviciului Vamal și a altor autorități din sistemul de management integrat al frontierei de stat la activitatea de coordonare a securității frontaliere;
    4) cererea din partea autorităţilor – solicitarea, precum și transmiterea informațiilor de către autoritățile partenere către Centrul operațional de coordonare;
    5) conștientizarea situației – capacitatea Poliției de Frontieră și a autorităților din sistemul de management integrat al frontierei de stat de monitorizare, detectare, recunoaștere, urmărire și înțelegere a activităților transfrontaliere ilegale. Aceasta se realizează în scopul justificării operaționale a acțiunilor curente, a proiectării măsurilor proactive și de reacție în domeniul frontalier pe baza combinării cunoștințelor existente cu informațiile noi, precum și pentru îmbunătățirea capacități de gestionare a riscurilor specifice;
    6) criminalitate transfrontalieră – activitatea criminală desfăşurată de cetăţenii aceluiaşi stat pe teritoriul mai multor state sau a unui stat străin;
    7) tablou situațional – sistem care asigură, online sau decalat, în funcție de situație, interfața, descrierea, redactarea grafică și prezentarea pe domenii sau integrată, după caz, a datelor și informaţiilor Poliției de Frontieră și primite de la diferite autorități partenere, senzori, platforme și alte surse, în scopul conștientizării situației și sporirii capacității de acțiune, proactive și de reacție la frontiera de stat;
    8) secțiune de frontieră – segment al frontierei de stat a Republicii Moldova căruia i se atribuie, în baza analizei riscurilor, un anumit nivel de impact al gravității situațiilor monitorizate și al celor produse în dinamică;
    9) incident – situație privind migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră ce vizează securitatea frontalieră;
    10) zona prefrontalieră – regiune geografică situată în afara frontierei de stat a Republicii Moldova;
    11) situație de criză – situaţie cauzată de activitatea unor persoane, grupuri de persoane sau de consecinţele unor dezastre naturale sau avarii tehnogene de mari proporţii, ce impun necesitatea întreprinderii de către autorităţile respective ale statului a unor măsuri suplimentare, orientate spre asigurarea funcţionării eficiente a acestora, a altor instituţii ale statului, economiei naţionale şi asigurarea condiţiilor normale pentru viaţa cotidiană a populaţiei.
    10. Sistemul de coordonare a securității frontaliere se bazează pe următoarele principii:
    1) principiul comunității de interese – în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere se formează comunități specifice de interese pentru gestionarea corelată a problematicii prevăzute la pct. 1 - 3;
    2) principiul gestionării coerente și al utilizării resurselor existente – Sistemul de coordonare a securității frontaliere asigură coerența între componentele sale, sprijinul și asistența specifică reciprocă prin promovarea compatibilității, interoperabilității și integrării, precum și folosirea coordonată și eficientă a resurselor;
    3) principiul partajării – informațiile din cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere se prezintă beneficiarilor și partenerilor stabiliți în modul convenit între autoritățile partenere, în timp real, în afara cazului cînd au fost stabilite restricții specifice. Disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor care fac obiectul schimbului reciproc se realizează cu respectarea principiului nevoii de cunoaștere, a reglementărilor privind protecţia secretului de stat şi a datelor cu caracter personal;
    4) principiul standardizării – în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere se asigură nivelul necesar de standardizare a activității pe plan național și internațional;
    5) principiul flexibilității – organizarea și desfășurarea activităților se realizează astfel încît să fie posibilă adaptarea oportună la schimbările ce se produc.
    11. Cadrul instituțional al coordonării securității frontaliere cuprinde:
    1) reglementările ce vizează autoritățile relevante din Sistemul de coordonare a securității frontaliere, procedurile standard de operare interinstituționale aplicabile în Sistem;
    2) structurile autorităților ce dețin atribuții în Sistemul de coordonare a securității frontaliere și componentele interinstituționale constituite pentru îndeplinirea de sarcini specifice.
    12. Autoritățile partenere naționale desfășoară activitățile specifice privind coordonarea securității frontaliere potrivit prevederilor prezentului Regulament și își adaptează cadrul normativ intern pentru asigurarea conformității cu acesta, cu alte reglementări și standarde naționale și internaționale relevante.
    13. Poliţia de Frontieră elaborează și reglementează, de comun acord cu autoritățile partenere naționale:
    1) normele comune aplicabile și modul de îndeplinire a prevederilor acestora, reglementările și procedurile standard de operare interinstituționale necesare desfășurării activităților în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere;
    2) datele, informațiile și bazele de date de interes comun în contextul Sistemului de coordonare a securității frontaliere; rețeaua de comunicații; modul de interconectare a sistemelor informatice; schimbul operativ de date și informații;
    3) modul de efectuare a schimbului de date și informații, a raportărilor și notificărilor reciproce;
    4) codificarea activităților comune și de cooperare desfășurate în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere;
    5) modelul standardizat al fișelor, schemelor; tipizatelor, documentelor, raportărilor și informărilor reciproce;
    6) modul de completare/asigurare cu date și informații a tablourilor situaționale și de valorificare a acestora;
    7) modul de acțiune la evenimente al Poliției de Frontieră și al autorităților partenere în funcție de nivelurile de impact stabilite conform clasificării de la pct.29;
    8) modul de organizare și desfășurare în comun a acțiunilor și operațiunilor specifice, precum și a cooperării în cadrul acestora;
    9) domeniile în care este necesară organizarea grupurilor comune de lucru și participarea persoanelor de legătură, modul de constituire, desemnare și funcționare ale acestora;
    10) domeniile și activitățile interinstituționale care necesită elaborarea de proceduri standard de operare comune;
    11) necesarul de pregătire și modul de desfășurare a activităților comune de formare pe aspecte de interes reciproc a personalului autorităților din Sistemul de coordonare a securității frontaliere;
    12) alte aspecte necesare funcționării Sistemului de coordonare a securității frontaliere.
    14. Autoritățile partenere participă la Sistemul de coordonare a securității frontaliere prin:
    1) Centrul operațional de coordonare;
    2) centrele regionale și locale ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
    3) centrele proprii de coordonare operațională (similare) și/sau alte structuri ale autorităților partenere ori persoane desemnate de către acestea;
    4) componentele interinstituționale constituite pentru îndeplinirea de sarcini specifice.
    15. Centrul operaţional de coordonare funcționează în regim de douăzeci și patru de ore, șapte zile pe săptămînă și coordonează activitatea centrelor de coordonare regionale și locale ale Poliției de Frontieră. Regulamentele de organizare și funcționare ale centrelor regionale și locale se aprobă prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
    16. Centrul operaţional de coordonare monitorizează, planifică şi coordonează  misiunile, acțiunile și operațiunile de frontieră din competenţa Poliției de Frontieră; coordonează activitățile Poliției de Frontieră în cadrul sprijinului operațional reciproc cu autoritățile partenere; coordonează activitățile de cooperare cu autoritățile partenere; coordonează activitatea autorităților din Sistemul de coordonare a securității frontaliere în cazul activităților comune pentru îndeplinirea cărora responsabilitatea revine Poliției de Frontieră; asigură punctul de contact cu autoritățile partenere, cu alte instituții naționale și internaționale.
    17. Pentru îndeplinirea misiunii sale, Centrul operaţional de coordonare îndeplinește următoarele atribuții:
    1) monitorizează activitatea operațională a structurilor Poliției de Frontieră cu atribuții privind controlul frontierei sau la care acestea participă;
    2) colectează, prelucrează, stochează, actualizează datele și informațiile provenite din cadrul Poliției de Frontieră și/sau transmise de autoritățile partenere;
    3) asigură, în limitele competenței, schimbul de date și informații cu autoritățile partenere prin intermediul mijloacelor la dispoziție;
    4) asigură cooperarea promptă în domeniul de competență între autoritățile partenere, fără a aduce atingere competenţelor acestora, în baza documentelor interinstituționale de cooperare, a prezentului Regulament și procedurilor standard de operare aplicabile;
    5) realizează și actualizează tabloul situațional național, asigură integralitatea, integritatea şi securitatea datelor și informațiilor aferente acestuia;
    6) sprijină organizarea, planificarea, coordonarea, punerea în aplicare și monitorizarea activităților specifice Sistemului de coordonare a securității frontaliere;
    7) organizează, planifică şi coordonează acțiuni și operațiuni la frontieră desfășurate de Poliția de Frontieră, precum și de către aceasta în cooperare cu autoritățile partenere;
    8) evaluează trimestrial măsurile operaţionale proprii, activitățile comune cu autorităţile partenere, funcționarea Sistemului de coordonare a securității frontaliere, rezultatele obținute, neajunsurile constatate și informează conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și autoritățile partenere cu privire la aspectele de interes;
    9) efectuează schimbul reciproc de informații privind zborurile aeronavelor (aparatelor de zbor) la altitudini joase, precum și zborurile planificate în zona de frontieră;
    10) prezintă conducerii Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și autorităților partenere, trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie, informații analitice privind situația la frontiera de stat.
    18. Autoritățile partenere, prin centrele proprii de coordonare operațională (similare) și/sau alte structuri ori persoane desemnate, iau parte la activitatea specifică prin:
    1) transmiterea oportună, în limita competențelor și prin modalitatea convenită, a datelor și informațiilor stabilite pentru elaborarea şi actualizarea tabloului situaţional național;
    2) participarea cu forțele și mijloacele proprii la acțiunile și operațiunile comune organizate în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere;
    3) participarea la grupurile comune de analiză a riscurilor și pe alte domenii de interes pentru Sistemul de coordonare a securității frontaliere;
    4) participarea reciprocă, în funcție de necesități, a persoanelor de legătură, în baza acordurilor interinstituționale, la activități în cadrul Centrului operaţional de coordonare și în alte structuri ale autorităților partenere;
    5) participarea la activitățile comune de formare pe aspecte de interes reciproc a personalului autorităților din Sistemul de coordonare a securității frontaliere;
    6) corelarea normativă și elaborarea procedurilor standard de operare comune.
    19. Solicitările reciproce între autoritățile partenere pot fi refuzate în scris numai pe motive de ordin tehnic, financiar, tactic, a securității statului, precum și din alte cauze temeinic justificate, cu argumentarea corespunzătoare a situației. Cooperarea se reia imediat ce motivul invocat ca refuz încetează.
    20. Pentru organizarea, planificarea, desfășurarea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităților specifice și pentru cooperarea eficace în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere, autoritățile partenere înființează grupuri comune de lucru în domenii de interes reciproc și desemnează persoane de contact.
    21. Cadrul operațional al coordonării securității frontaliere cuprinde:
    1) tablourile situaționale, rețelele de comunicații și sistemele informatice aferente;
    2) coordonarea operațională a acțiunilor și operațiunilor curente, anticiparea măsurilor proactive și stabilirea celor de răspuns;
    3) cooperarea între autoritățile partenere.
    22. Tablourile situaționale sînt instrumentele utilizate în procesul de coordonare a securității frontaliere. Acestea asigură platforma integrată pentru îndeplinirea atribuțiilor Centrului operaţional de coordonare și pentru participarea la Sistemul de coordonare a securității frontaliere a autorităților partenere, prin organizarea și desfășurarea procesului de culegere, evaluare, comparare, analiză, interpretare, utilizare și schimb al informațiilor.
    23. Centrul operaţional de coordonare realizează pe baza datelor și informațiilor provenite de la Poliția de Frontieră, de la autoritățile partenere și din alte surse, următoarele tablouri situaționale:
    1) tabloul situațional național, care include tablourile situaționale ale Poliției de Frontieră, la nivel regional și local;
    2) tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră/frontalieră.
    24. Pentru realizarea și exploatarea tablourilor situaționale se utilizează rețeaua de comunicații constituită în acest scop.
    25. Centrul operaţional de coordonare întocmeşte și actualizează permanent tabloul situațional național.
    26. Tabloul situațional național cuprinde informații colectate din următoarele surse:
    1) echipamentul tehnic, staționar și mobil;
    2) patrulele de supraveghere a frontierei și alte elemente de dispozitiv care efectuează misiuni de monitorizare;
    3) echipele mobile ale Poliției de Frontieră;
    4) centrele de coordonare regionale, locale;
    5) alte autorități și sisteme naționale relevante, inclusiv ofițerii de legătură, centrele operaționale și punctele de contact;
    6) autoritățile partenere;
    7) senzorii, dispozitivele și echipamentele care furnizează date despre situația aeriană la frontiera de stat.
    27. Tabloul situaţional naţional este format din următoarele straturi:
    1) stratul evenimentelor;
    2) stratul operațional;
    3) stratul analitic.
    28. Stratul evenimentelor este format din următoarele substraturi:
    1) substratul criminalității transfrontaliere, care conține date și informații aferente infracționalității specifice și contravențiilor comise la frontiera de stat și în zona de frontieră;
    2) substratul situațiilor de criză, care conține date și informații privind accidentele, catastrofele naturale și cele provocate de om, precum și orice alte situații grave la frontiera de stat, în zona de frontieră şi care pot avea impact semnificativ asupra securităţii frontaliere și managementului frontierei de stat;
    3) substratul altor evenimente produse în context frontalier, care conține date și informații privind persoane, vehicule, ambarcațiuni neidentificate și suspecte, prezente la frontiera de stat, în zona de frontieră, precum și orice alt eveniment care poate afecta securitatea frontalieră.
    29. În funcție de starea identificată pe baza elementelor de analiză stabilite, Centrul atribuie fiecărui incident din stratul de evenimente al tabloului situațional național un nivel de impact al gravității acestuia. Nivelurile de impact se clasifică, gradual, în impact „redus”, „mediu” și „ridicat”. Centrul operaţional de coordonare transmite clasificarea evenimentelor la centrele locale și regionale de coordonare ale Poliției de Frontieră.
    30. Stratul operațional al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:
    1) substratul situației forțelor și mijloacelor, care cuprinde date și informații privind starea și tipul forțelor și mijloacelor la dispoziție, a celor aflate în misiuni, a rezervelor, a forțelor și mijloacelor alocate pentru acțiuni comune de către autoritățile partenere (număr, compunere, poziția, ora, direcția de deplasare etc.);
    2) substratul caracteristicilor terenului, care conţine date și informaţii despre  condițiile de teren, timp, anotimp și meteorologice la frontiera de stat și în alte arii de interes operativ.
    31. Stratul analitic al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:
    1) substratul informațiilor, care conține date și informații privind evoluția situației și indicatorii-cheie relevanți;
    2) substratul analitic, care cuprinde produse analitice, rapoarte de monitorizare, note de informare, alte date și informații utile în context analitic;
    3) substratul informațiilor operative, care conține informații analizate, în special  cele necesare atribuirii nivelurilor de impact și coordonării acțiunilor și operațiunilor de frontieră;
    4) substratul imagistic și al datelor geografice, care conține imagistica de referință, hărți de fundal, validarea informațiilor analizate și analize privind modificările (imagistica de observare a terenului), precum și detectarea acestora, date geografice și hărți, alte elemente necesare susținerii tabloului situațional.
    32. Centrul operaţional de coordonare alcătuiește și actualizează tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră/frontalieră pentru a furniza în timp real beneficiarilor din cadrul Poliției de Frontieră și autorităților partenere date și informații, analize oportune, relevante, eficace și exacte referitoare la această arie de interes.
    33. Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră/frontalieră cuprinde informații colectate din următoarele surse:
    1) Centru operaţional de coordonare, centrele regionale și locale de coordonare ale Poliției de Frontieră, persoanele de legătură;
    2) autoritățile partenere.
    34. Centrul operaţional de coordonare atribuie, conform clasificării prezentate la pct.29, niveluri de impact incidentelor din stratul evenimentelor aferente tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră/ frontalieră. Centrul transmite clasificarea evenimentelor la centrele locale și regionale de coordonare ale Poliției de Frontieră și autorităților partenere, potrivit procedurilor standard de operare aplicabile.
    35. Pentru realizarea atribuțiilor Poliției de Frontieră și ale autorităților partenere se asigură compatibilitatea, interoperabilitate și integrarea, potrivit necesităților operaționale, a rețelelor de comunicații și sistemelor informatice relevante. Acestea susțin capacitatea de acțiune, proactivă și de reacție în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere; asigură caracterul operațional al tablourilor situaționale; desfășurarea activităților specifice; cooperarea și efectuarea schimbului de informații.
    36. Rețelele de comunicații și sistemele informatice asigură:
    1) coordonarea activităților specifice în domeniul Sistemului de coordonare a securității frontaliere ale Poliției de Frontieră și autorităților partenere;
    2) cooperarea operațională;
    3) interconectarea unităților operative relevante ale Poliției de Frontieră și ale autorităților partenere;
    4) schimbul bilateral și multilateral de informații în timp real;
    5) desfăşurarea conferințelor video și altor activități ce necesită comunicarea multiplă și simultană;
    6) colectarea, stocarea și actualizarea informațiilor.
    37. Poliția de Frontieră, în comun cu autoritățile partenere, asigură compatibilitatea, interoperabilitatea și integrarea necesară ale rețelelor de comunicații și sistemelor informatice în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere.
    38. În cadrul utilizării rețelelor de comunicații și sistemelor informatice aferente Sistemului de coordonare a securității frontaliere, autoritățile partenere respectă aspectele reglementate în comun conform pct. 13.
    39. În cadrul tablourilor situaționale, Centrul operaţional de coordonare, de comun acord cu centrele regionale și locale, clasifică secțiunile de frontieră pe următoarele niveluri de impact, stabilite conform prevederilor pct. 29:
    1) secțiuni de frontieră cu nivel de impact „redus”, în cazul în care criminalitatea transfrontalieră și/sau migrația ilegală produse în aria respectivă au influență minimă asupra securității frontaliere;
    2) secțiuni de frontieră cu nivel de impact „mediu”, în cazul în care criminalitatea transfrontalieră și/sau migrația ilegală produse în aria respectivă au influență moderată asupra securității frontaliere;
    3) secțiuni de frontieră cu nivel de impact „ridicat”, în cazul în care criminalitatea transfrontalieră și/sau migrația ilegală produse în aria respectivă sînt grave și au influență semnificativă asupra securității frontaliere.
    40. Porţiunea de frontieră moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean, necontrolat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, se atribuie la nivelul de impact „ridicat”, care produce efecte complexe la adresa securităţii frontaliere, precum şi a securităţii statului în general.
    41. Centrul operaţional de coordonare evaluează periodic gravitatea situațiilor monitorizate și a celor produse în dinamică și modifică nivelul de impact al secțiunilor de frontieră, ținînd cont de tablourile situaționale.
    42. În funcție de situația din sectorul de responsabilitate, centrele regionale și locale de coordonare pot solicita Centrului să revizuiască nivelul de impact al secțiunilor de frontieră proprii, cu argumentarea corespunzătoare a propunerii.
    43. Centrul operaţional de coordonare asigură coordonarea operațională a acțiunilor și operațiunilor curente, anticiparea măsurilor proactive și stabilirea celor de răspuns în funcție de situație.
    44. Centrul operaţional de coordonare pune de acord operațional acțiunile și operațiunile curente ale subdiviziunilor Poliției de Frontieră și a componentelor autorităților partenere care cooperează cu aceasta. Pentru coordonarea în cadrul Poliției de Frontieră, Centrul utilizează tablourile situaționale și aplică procedurile standard de operare interne. În situația acțiunilor și operațiunilor desfășurate în cooperare, Poliția de Frontieră și autoritățile partenere utilizează procedurile standard de operare comune elaborate conform înțelegerilor realizate potrivit prevederilor pct. 13.
    45. În funcție de nivelul de impact, Centrul operaţional de coordonare asigură coordonarea acțiunilor și operațiunilor curente ale Poliției de Frontieră, după cum urmează:
    1) în cazul în care secțiunea de frontieră este clasificată cu nivelul de impact „redus”, subdiviziunea Poliției de Frontieră organizează și desfășoară misiunile de control al frontierei, supravegherea sistematică a sectorului de responsabilitate pe baza analizei riscurilor, asigură prezența în zonă a personalului și resurselor necesare pentru patrulare, urmărire, identificare și interceptare;
    2) în cazul în care secțiunea de frontieră este clasificată cu nivelul de impact „mediu”, pe lîngă măsurile prevăzute la subpct.1), se asigură intensificarea măsurilor operaționale, cu solicitarea, după caz, a suportului regional sau central al Poliției de Frontieră;
    3) în cazul în care secțiunea de frontieră este clasificată cu nivelul de impact „ridicat”, pe lîngă măsurile prevăzute la subpct.1) și 2), se folosesc, rezervele Poliției de Frontieră, forțele și mijloacele autorităților partenere. În această situație, Centrul operaţional de coordonare informează autoritățile partenere interesate cu privire la evoluția situației, măsurile luate, respectiv necesare la nivel național, și solicită sprijinul acestora, după caz.
    46. Măsurile proactive se concep în baza tablourilor situaționale, a altor date și informații obținute și se realizează de către Centru operaţional de coordonare pentru Poliția de Frontieră și de acesta, în comun cu autoritățile partenere, pentru situațiile punctuale sau care privesc ansamblul Sistemul de coordonare a securității frontaliere. Măsurile proactive vizează proiectarea în avans a acțiunilor și operațiunilor de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, migrației ilegale, a situațiilor de criză și incidentelor, în scopul surprinderii elementelor infractoare, obținerii și menținerii inițiativei operative, al descoperirii și stopării înainte de consumare a intențiilor acestora. Măsurile proactive se organizează, planifică, implementează și evaluează, după caz, de către Poliția de Frontieră sau de către aceasta în cooperare cu autoritățile partenere.
    47. Măsurile de reacție se inițiază ca răspuns la situațiile ce se produc în mod curent, precum și a celor neprevăzute, în caz de criză, incidente și evenimente și se gestionează conform procedurilor standard de operare elaborate în acest sens.
    48. Centrul operaţional de coordonare cooperează cu autoritățile partenere naționale, cu structurile specializate ale altor state, inclusiv din UE, cu instituții, organizații și misiuni internaţionale ce dețin competenţe în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere și/sau a migrației ilegale.
    49. Cooperarea se realizează în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate între autoritățile partenere prin aplicarea procedurilor standard de operare interinstituționale elaborate în acest scop.
    50. Centrul operaţional de coordonare prezintă anual șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră raportul privind funcționarea Sistemului de coordonare a securității frontaliere, pe care îl prezintă și autorităților partenere. Concluziile privind modul de organizare și desfășurare a activităților în cadrul Sistemului de coordonare a securității frontaliere se valorifică în sistemul instruirilor efectuate de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și autoritățile partenere și se folosesc pentru perfecționarea activității în domeniu.
    51. Atunci cînd se utilizează tabloul situațional național pentru prelucrarea de date cu caracter personal, datele respective se prelucrează în conformitate cu legislația relevantă privind protecția datelor cu caracter personal.
    52. Datele se prelucrează exclusiv în scopurile menționate la punctul 3 din prezentul Regulament și vor fi stocate pe o perioadă care nu va depăşi durata necesară atingerii scopurilor pentru care sînt colectate şi ulterior prelucrate.
    53. În special, prelucrarea unor asemenea date respectă principiile necesității și proporționalității, iar transmiterea mai departe sau alt tip de comunicare a acestor date cu caracter personal prelucrate de Centru către țări terțe sînt interzise.
    54. Centrul operaţional de coordonare și autoritățile partenere au obligația de a nu dezvălui date cu caracter personal, precum și de a se asigura că datele care urmează a fi transmise sînt corecte și necesare pentru atingerea scopului prevăzut.
    55. Centrul operaţional de coordonare și autoritățile partenere vor prelucra doar date cu caracter personal strict necesare și neexcesive scopului stabilit, precum și cu asigurarea unui nivel adecvat de securitate și confidențialitate din partea  personalului responsabil, respectînd garanțiile pentru asigurarea drepturilor subiecților de date cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.