În temeiul art. 17 din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 224-233, art. 455), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă Regulamentul cu privire la procedura de executare a hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                              Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                          Andrei Galbur
    Ministrul finanţelor                                             Octavian Armaşu
    Ministrul justiţiei                                                 Vladimir Cebotari

    Nr. 889. Chişinău, 20 iulie 2016.


    1. Regulamentul cu privire la procedura de executare a hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Regulament) stabilește autoritățile responsabile de executarea hotărîrii sau deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Curte), mecanismul de executare a măsurilor cu caracter individual și a celor cu caracter general, precum și elaborarea și prezentarea planurilor și rapoartelor de acțiuni Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (în continuare – Comitet de Miniștri).
    2. În sensul prezentului Regulament următoarele noțiuni semnifică:
    sumă bănească – sumă de bani stabilită, cu titlu de satisfacție echitabilă, prin hotărîrea sau decizia Curții, sau prevăzută de acordul de soluționare amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curții, ori de declarația unilaterală acceptată prin decizia Curții;
    beneficiar – persoană fizică sau juridică căreia, i-a fost atribuită o sumă bănească prin hotărîrea sau decizia Curții, sau prin acordul de soluționare amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curții, ori prin declarația unilaterală acceptată prin decizia Curții;
    plan de acțiuni – document elaborat de Agentul Guvernamental cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiției, în comun cu autoritățile relevante, care stabilește măsurile pe care autoritățile statului urmează să le întreprindă pentru executarea hotărîrilor sau deciziilor Curții;
    raport de acțiuni – document elaborat de Agentul Guvernamental cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiției, în comun cu autoritățile relevante, care reflectă măsurile întreprinse pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curții și/sau oferă o explicație motivată pentru care sînt necesare unele măsuri primordiale și/sau suplimentare.
    3. Guvernul, prin intermediul autorităților publice centrale și/sau locale competente întreprinde, sub controlul Comitetului de Miniștri, măsuri cu caracter individual şi/sau general în scopul executării hotărîrilor și deciziilor Curții şi lichidării consecințelor încălcărilor stabilite de Curte.
    4. Monitorizarea executării hotărîrilor și deciziilor Curții se efectuează de către Agentul Guvernamental, cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiției.
    5. Măsurile cu caracter individual privind achitarea sumelor bănești, se execută de către Ministerul Finanțelor, indiferent de faptul dacă legea bugetului de stat pentru anul în curs prevede sau nu mijloace în acest scop.
    6. Agentul Guvernamental inițiază procedura de executare după rămînerea definitivă a hotărîrii sau deciziei Curții.
    7. Pentru executarea măsurilor cu caracter individual Agentul Guvernamental informează autoritățile relevante în termen de o lună de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau deciziei Curții. Autoritățile informate sînt responsabile de executarea hotărîrii sau deciziei Curții.
    8. Etapele executării hotărîrii sau deciziei Curții sînt următoarele:
    1) traducerea în limba de stat a hotărîrilor sau deciziilor Curții, în cauzele îndreptate împotriva Republicii Moldova;
    2) diseminarea hotărîrilor sau deciziilor Curții;
    3) elaborarea planului de acțiuni în vederea executării hotărîrii sau deciziei Curții, coordonarea acestuia cu autoritățile relevante și prezentarea planului Comitetului de Miniștri;
    4) solicitarea rechizitelor bancare ale beneficiarului sau acordul acestuia în vederea transferării sumelor bănești la un cont special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor;
    5) remiterea spre executare Ministerului Finanțelor a hotărîrilor sau deciziilor Curții;
    6) transferul sumelor bănești la contul special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor sau la contul indicat de către beneficiar, cu informarea Comitetului de Miniștri, precum și a beneficiarului despre acest fapt;
    7) solicitarea de informații de la autoritățile relevante privind măsurile întreprinse și/sau preconizate ca urmare a pronunțării hotărîrii sau deciziei Curții;
    8) elaborarea raportului de acțiuni privind executarea hotărîrii sau deciziei Curții, coordonarea cu autoritățile relevante și prezentarea acestuia Comitetului de Miniștri.
    9. Agentul Guvernamental informează beneficiarul despre intrarea în vigoare a hotărîrii sau deciziei Curții și solicită prezentarea setului de acte necesare pentru achitarea sumei bănești, care va conține:
    1) acordul privind transferarea sumelor băneşti la un cont special deschis în acest scop de Ministerul Finanțelor, semnat de către beneficiar;
    2) copia actului de identitate;
    3) cererea beneficiarului cînd acesta solicită transferul sumei bănești la un alt cont, decît cel special deschis în acest scop de Ministerul Finanțelor;
    4) procura autentificată notarial în cazul în care beneficiarul acționează prin intermediul altei persoane și copia actului de identitate a persoanei împuternicite.
    10. Dacă beneficiarul este persoană fizică, sumele bănești nu pot fi achitate altei persoane, decît celei desemnate în mod expres de Curte, cu excepția cazului cînd acesta împuternicește altă persoană cu acest drept, și a cazurilor prevăzute la pct.18.
    11. Dacă Curtea desemnează două sau mai multe persoane în calitate de beneficiar și stabilește o sumă bănească comună pentru toți, aceasta se distribuie în mod egal, daca prin acordul beneficiarilor nu s-a convenit altfel.
    12. Suma bănească se transferă pe un cont special deschis în acest scop de către Ministerul Finanțelor pe numele beneficiarului într-o bancă comercială. Comisionul băncii se achită de către Ministerul Finanțelor. Banca comercială în care va fi deschis contul special pentru transferul sumei bănești se stabilește de către Ministerul Finanțelor. Hotărîrea sau decizia Curţii se consideră executată din momentul înregistrării sumelor băneşti în contul special.
    13. Beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu este în drept să solicite achitarea repetată sau suplimentară a sumei bănești dacă cursul de schimb oficial al euro faţă de moneda națională este diferit în ziua transferului sumei bănești şi în ziua ridicării efective a acesteia.
    14. În cazul în care beneficiarul sau reprezentantul acestuia, împuternicit expres cu acest drept, solicită transferul sumei bănești la un alt cont deschis într-o bancă comercială la alegerea sa, acesta prezintă Agentului Guvernamental rechizitele băncii. Cheltuielile de achitare a comisionului în acest caz se suportă de către beneficiar.
    15. Informația cu privire la rechizitele bancare conține cel puțin următoarele date:
    1) numele, prenumele beneficiarului;
    2) numărul de identificare al beneficiarului;
    3) denumirea băncii, numărul filialei, codul băncii, contul bancar, contul de tranzit.
    16. Actele menționate la pct.15, împreună cu copia hotărîrii sau deciziei Curții în limba de stat, se transmit Ministerului Finanțelor pentru transferarea sumei bănești.
    17. Plata se efectuează în termenul stabilit de hotărîrea sau decizia Curții, de acordul de soluționare amiabilă ori de declarația unilaterală. Dacă un astfel de termen nu este prevăzut, plata se efectuează în termen de 3 luni din ziua în care hotărîrea sau decizia Curții a intrat în vigoare.
    18. Plata sumei bănești, poate fi făcută altei persoane decît cea desemnată de Curte în următoarele cazuri:
    1) dacă beneficiarul desemnat de către Curte este minor, plata sumei băneşti se face reprezentantului legal al minorului. În cazul în care Curtea dispune achitarea sumei băneşti personal minorului, aceasta poate fi ridicată de către reprezentantul legal, care este obligat să gestioneze suma în favoarea nemijlocită a minorului. În cazul unui conflict de interese între minor și reprezentantul legal, plata se face unei terțe persoane, desemnate de către autoritatea tutelară;
    2) dacă beneficiarul desemnat de către Curte este o persoană fără capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu limitată, suma bănească se achită reprezentantului legal al beneficiarului. În cazul în care persoana fără capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu limitată nu are un reprezentant legal sau între aceștia există un conflict de interese suma bănească se achită instituțiilor abilitate cu atribuții în domeniul protecției drepturilor și intereselor beneficiarului și/sau     a proprietății sale și care urmează ulterior să asigure plata către beneficiarul desemnat de Curte;
    3) în caz de deces al beneficiarului suma bănească se achită succesorilor săi în ordinea stabilită de legislație;
    4) dacă beneficiarul desemnat de Curte se află în detenție suma bănească se transferă la contul de peculiu al deținutului;
    5) dacă beneficiarul desemnat de către Curte nu poate fi găsit sau contactat sumele se plasează într-un cont bancar special deschis pe numele beneficiarului și se păstrează timp de 3 ani;
    6) în cazul în care beneficiarul nu ridică sumele bănești de pe contul special deschis de Ministerul Finanțelor în banca comercială în decurs de 3 ani din ziua transferului, se consideră că beneficiarul a renunțat la dreptul său, iar suma stabilită de către Curte se face venit la stat şi se transferă de banca comercială la bugetul de stat;
    7) în cazul în care beneficiarul refuză să intre în posesia sumelor bănești, refuzul se efectuează în scris și se consideră că acesta a renunțat la dreptul său, iar suma stabilită de către Curte se face venit la stat şi se transferă de banca comercială la bugetul de stat;
    8) beneficiarul poate solicita executarea hotărîrii sau deciziei Curţii după transferarea sumelor în bugetul de stat de pe contul special deschis de Ministerul Finanţelor în legătură cu expirarea termenului de 3 ani, doar după ce a fost repus în termen de către instanța de judecată pentru motive întemeiate.
    19. Dacă beneficiarul este persoană juridică, setul de acte necesare transferului sumelor bănești trebuie să conțină și rechizitele bancare cu indicarea denumirii băncii comerciale, codului fiscal, denumirii băncii, numărului filialei, codului băncii, contului bancar, contului de tranzit.
    20. Dacă persoana juridică se află în proces de insolvabilitate, plata sumelor bănești se efectuează la contul bancar de acumulare, gestionat de către administratorul/lichidatorul insolvabilității.
    21. În cazul în care beneficiarul în calitate de persoană juridică s-a reorganizat sau a fost lichidată plata se efectuează succesorului persoanei juridice beneficiar, în modul prevăzut de legislație.
    22. Plata sumelor bănești se efectuează pe teritoriul Republicii Moldova.
    23. În cazul în care Curtea stabilește suma bănească unei persoane care nu are reședința în Republica Moldova și nu specifică în mod expres locul de plată, suma se achită în statul de reședință al beneficiarului în conformitate cu cererea sa.
    24. Moneda de referință, în raport cu care Curtea stabilește mărimea sumei care urmează a fi achitată beneficiarului, este euro.
    25. Suma bănească stabilită de Curte se convertește în lei moldovenești, conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la data efectuării efective a transferului.
    26. În cazul în care beneficiarul solicită transferarea sumei bănești într-un alt stat unde acesta își are reședința, se aplică cursul valutar oficial al Băncii Naționale a Moldovei valabil la data efectuării transferului.
    27. La cererea beneficiarului achitarea poate avea loc într-o altă monedă decît cea indicată de Curte, cu condiția suportării cheltuielilor de convertire a monedei de către beneficiar.
    28. Moneda indicată de către Curte se utilizează și pentru plata dobînzilor de întîrziere.
    29. După efectuarea transferului la contul beneficiarului, Ministerul Finanțelor informează Agentul Guvernamental, care la rîndul său informează despre acest fapt Comitetul de Miniștri, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Agentul Guvernamental completează un formular special, care conține informații privind denumirea cauzei, numărul cererii, suma bănească stabilită în euro și în valută națională, data efectuării transferului, cursul valutar la data transferului și alte comentarii, după caz. La formular se anexează dovada transferului sumei bănești beneficiarului.
    30. Pe lîngă plata sumelor bănești, pot fi prevăzute și alte măsuri cu caracter individual care rezultă din hotărîrea sau decizia Curții:
    1) restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor beneficiarului prevăzute de legislație (restitutio in integrum);
    2) redeschiderea procedurilor la nivel național, în special dacă:
    a) beneficiarul continuă să suporte consecințele negative, ca urmare a deciziilor instanțelor naţionale, care nu pot fi remediate decît prin reexaminarea cauzei la nivel național;
    b) Curtea a constatat că decizia instanţei naţionale contestată este în esenţă contrară Convenţiei;
    с) încălcarea constatată a fost cauzată de erori procedurale de o asemenea gravitate, încît apare neîncrederea în privinţa veridicității rezultatului procedurilor naţionale contestate.
    31. Alte măsuri cu caracter individual se execută în termenul fixat în hotărîrea sau decizia Curții.
    32. În termen de trei luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau deciziei Curții, Agentul Guvernamental informează Guvernul, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, alte autorități relevante despre încălcările constatate de Curte, problemele ce vizează executarea acestora și măsurile cu caracter general ce urmează a fi întreprinse.
    33. Executarea măsurilor cu caracter general are drept scop prevenirea eventualelor încălcări ale Convenției, în special a celor sistematice, identificate de Curte.
    34. Hotărîrile și deciziile Curții, traduse în limba de stat, se includ în Registrul de stat al hotărîrilor și deciziilor Curții și se publică pe pagina web oficială a Agentului Guvernamental. Acestea pot fi publicate integral sau în formă de rezumate, precum și extrase, pe paginile web oficiale ale altor autorități, buletine informative, reviste de drept și alte surse.
    35. Hotărîrea sau decizia Curții se transmite tuturor autorităților relevante pentru informare și întreprinderea următoarelor măsuri:
    1) adoptarea sau modificarea actelor normative;
    2) instruirea judecătorilor, procurorilor, avocaților, precum și a altor persoane, a căror activitate profesională ține de executarea hotărîrilor și deciziilor Curții;
    3) alte măsuri, determinate de supravegherea procesului de executare a hotărîrilor și deciziilor Curții.
    36. Planul de acțiuni este un document care se actualizează sistematic pe tot parcursul procesului de executare. Planul de acțiuni poate fi modificat în cazul în care autoritățile relevante consideră că măsurile planificate inițial trebuie să fie revizuite în funcție de noile evoluții.
    37. Un plan de acțiuni este necesar în:
    1) cazuri de referință (precedente);
    2) grupuri de cazuri;
    3) cazuri repetitive (clon) ale căror cazuri precedente au fost închise;
    4) cazuri de soluționări amiabile ce conțin măsuri specifice altele decît plata unei sume de bani.
    38. Raportul de acțiuni se întocmește în baza planului de acțiuni. Dacă nu este necesară întreprinderea anumitor măsuri sau acțiuni ori acestea au fost deja întreprinse, întocmirea planului de acțiuni pentru acestea nu mai este obligatoriu, întocmindu-se în acest sens un raport de acțiuni.
    39. Planul de acțiuni trebuie să fie succint și să se refere exclusiv la executarea hotărîrii sau deciziei definitive.
    40. Pentru facilitarea elaborării planului și/sau raportului de acțiuni, măsurile se clasifică în funcție de importanța acestora pentru procesul de executare a hotărîrii sau deciziei Curții:
    1) măsuri imperative pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curții care se includ în mod prioritar și se explică în planul și/sau în raportul de acțiuni;
    2) măsuri suplimentare care completează prima categorie și depășesc acțiunile strict necesare pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curții, dar care sînt utile pentru continuitatea procedurii de executare.
    41. Măsurile întreprinse și/sau planificate se expun clar, accesibil și coerent.
    42. Planul sau raportul de acțiuni are următoarele secțiuni:
    1) descrierea cauzei sau grupului de cauze în speță;
    2) măsuri individuale;
    3) măsuri generale;
    4) concluzii ale autorităților;
    5) anexe (după caz).
    43. Descrierea cauzei include o scurtă referire la obiectul cauzei sau grupului de cauze, un rezumat al faptelor relevante, cu indicarea încălcărilor constatate de Curte.
    44. Fapte relevante sînt cele care au condus la constatările Curții. Chiar dacă acestea sînt descrise detaliat în compartimentul privind măsurile generale, rezumatul trebuie să conțină aceeași informație, cu precizarea obligatorie a datei încălcării.
    45. Autoritățile competente identifică cadrul legal și/sau practica instanțelor naționale aplicabilă la momentul producerii încălcării și semnalează efectuarea unor modificări în timp.
    46. Descrierea măsurilor individuale include următoarele: asigurarea transferului la contul beneficiarului a sumei bănești stabilite de Curte și întreprinderea altor măsuri cu caracter individual, în particular consecințele încălcării suferite de beneficiar, pagubele acoperite prin acordarea sumei bănești, măsurile întreprinse și/sau preconizate pentru remedierea consecințelor încălcării constatate de Curte, care nu sînt acoperite de suma respectivă.
    47. Cînd nu se impune întreprinderea măsurilor individuale, în planul de acțiuni se indică motivul din care reiese că consecințele încălcării persistă, nu pot fi reparate sau pot fi redresate doar parțial.
    48 Dacă măsurile individuale necesare depind de adoptarea în prealabil a măsurilor generale, în planul de acțiuni se menționează acest fapt.
    49. În grupurile mari de cauze, planul sau raportul de acțiuni include informații privind măsurile individuale pentru toate cauzele care fac parte din grupul respectiv şi care se prezintă într-o anexă a planului sau raportului de acțiuni.
    50. Atunci cînd o nouă cauză se adaugă la un grup de cauze, informațiile cu privire la măsurile individuale necesare pot fi indicate, inițial, într-o comunicare separată, urmînd a fi adăugate în planul sau raportul de acțiuni la momentul actualizării acestuia.
    51. În cazul unei încălcări continue, cum ar fi procedurile judiciare în curs, se precizează măsurile pe care autoritățile intenționează să le întreprindă în acest sens, cu stabilirea unui termen aproximativ pentru punerea lor în aplicare. Aceleași reguli sînt aplicabile măsurilor individuale pentru lichidarea consecințelor unei încălcări.
    52. Secțiunea care descrie măsurile generale include informații privind publicarea și diseminarea hotărîrii sau deciziei, concluziile autorităților privind sursa încălcării constatate de Curte, evaluarea gradului încălcării și propunerile referitoare la măsurile generale întreprinse sau preconizate.
    53. Măsurile necesare ce urmează a fi realizate se evaluează în raport cu situația actuală.
    54. Planul de acțiuni evidențiază modul în care măsurile vor remedia încălcările menționate în hotărîrea sau decizia Curții și dezvăluie modul în care aceste măsuri vor preveni încălcări similare în viitor.
    55. Cînd măsurile individuale sau generale necesare pentru remedierea uneia sau mai multor încălcări sînt luate în considerare în contextul altor cauze sau grupuri de cauze, atunci este suficientă o simplă trimitere în text la acestea.
    56. La întreprinderea mai multor măsuri planul sau raportul de acțiuni poate include, alături de informațiile de evaluare a impactului măsurilor adoptate, un calendar indicativ pentru alte etape ale procesului de executare a hotărîrilor sau deciziilor Curții.
    57. Concluzia autorităților se referă la originea încălcării constatate de către Curte, la necesitatea întreprinderii măsurilor generale sau, după caz, a unor măsuri generale suplimentare, precum și la soluțiile identificate în vederea evitării unor asemenea încălcări în viitor.
    58. Raportul de acțiuni conține concluzia autorităților responsabile cu privire la măsurile individuale și generale adoptate în scopul executării hotărîrilor sau deciziilor Curții, cu solicitarea către Comitetul de Miniștri de scoatere de sub supraveghere a cauzei date.
    59. Dacă o cauză repetitivă (clon) este încă sub supravegherea Comitetului de Miniștri în contextul altei cauze sau grup de cauze, în raportul de acțiuni se indică acest fapt, precizînd angajamentul autorităților de a remedia încălcarea constatată în această cauză.
    60. Pentru detalierea și argumentarea declarațiilor sau măsurilor întreprinse, planul sau raportul de acțiuni poate fi însoțit de anexe. În astfel de situații, în planul sau raportul de acțiuni se include un rezumat al informațiilor conținute în anexe.
    61. După colectarea informațiilor de la autoritățile responsabile, Agentul Guvernamental, cu suportul direcției specializate, elaborează proiectul planului sau raportului de acțiuni. În funcție de complexitatea cauzei și de tipul de măsuri generale care trebuie executate, poate fi creat un grup de lucru din reprezentanții autorităților publice, societății civile, altor instituții și organizații implicate în procesul de executare a hotărîrilor și deciziilor Curții.
    62. Planul sau raportul de acțiuni se întocmește în limba de stat, și se transmite spre coordonare autorităților relevante care, în termen de 10 zile, prezintă, după caz, propunerile, obiecțiile și comentariile lor.
    63. Planul sau raportul de acțiuni se prezintă Comitetului de Miniștri în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau a deciziei Curții.
    64. Prezentarea planului sau raportului de acțiuni înainte de termenul indicat este necesară în situații de urgență sau dacă printr-o hotărîre sau decizie pilot s-a stabilit un termen-limită pentru adoptarea anumitor măsuri prevăzute de către Curte. În acest caz, planul de acțiuni se prezintă în timp util Comitetului de Miniștri, cu respectarea termenului stabilit de Curte.
    65. Hotărîrea sau decizia pilot determină baza jurisprudenței cu privire la toate problemele invocate în cazuri similare și servește drept ghid pentru hotărîrile sau deciziile ulterioare. Planul de acțiuni pentru această categorie de hotărîri sau decizii se întocmește în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
    66. Pentru cazurile care implică măsuri individuale urgente, autoritățile prezintă informații cu privire la măsurile individuale imediat după ce hotărîrea devine definitivă, dacă este necesar, într-o comunicare separată. Aceste informații se includ ulterior în planul sau în raportul de acțiuni complet care se prezintă în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii.
    67. Planul sau raportul de acțiuni se actualizează la existenţa unor evoluții în adoptarea măsurilor planificate sau neplanificate dar necesare. Acest lucru implică prezentarea măsurilor puse în aplicare de la data prezentării versiunii anterioare a planului de acțiuni, împreună cu o evaluare a impactului acestora.
    68. În procesul actualizării planului sau raportului de acțiuni se asigură transparența dificultăților ce apar la punerea în aplicare a planului sau raportului de acțiuni și se indică soluțiile pentru depășirea acestora.
    69. Structura planului sau raportului de acțiuni actualizat este similară celui inițial. Toate informațiile actualizate se sistematizează într-un singur document, fără referire la comunicările anterioare. În cazuri excepționale, cînd planul de acțiuni se completează cu o comunicare separată, este important ca această comunicare să fie însoţită, cît mai curînd posibil, de prezentarea unui plan sau raport de acțiuni consolidat, după caz.
    70. După definitivarea planului sau raportului de acțiuni în baza opiniilor autorităților relevante, acesta se transmite Comitetului de Miniștri, în termenul stabilit care, în funcţie de gradul realizării măsurilor, poate decide adoptarea unei rezoluții finale de încetare a examinării cauzei.