Curtea de Conturi, în prezența viceministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei dna Viorica Dumbrăveanu, președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale dna Laura Grecu, șefului Serviciului Fiscal de Stat dl Serghei Pușcuța, directorului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă dna Raisa Dogaru; directorului Direcției Generale Asistență Socială a Consiliului Municipal Chișinău dna Ludmila Crăciun, șefului Direcției metodologie din cadrul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanțelor dna Svetlana Plăcintă, precum și a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art. 2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit. a) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Rapoartele auditului de conformitate combinat cu auditul performanței și auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016.
    _____________________________________
    ^1.  Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

    Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, în conformitate cu Programul activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2016 și în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit², având drept scop:
    _____________________________________
    ^2.  Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.12.2015 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2016”; Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”.

    - evaluarea conformității și eficienței unor procese și tranzacții aferente veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat;
    - evaluarea corectitudinii întocmirii Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu exprimarea opiniei de audit.
    Probele de audit au fost colectate la Casa Națională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Națională, sau CNAS) prin analiza și contrapunerea datelor din Sistemul informațional „Protecția Socială”, inclusiv din evidența contabilă a CNAS, cu informațiile solicitate și primite de la terțe părți. De asemenea, au fost efectuate verificări la unele Direcții de asistență socială și la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă a municipiului Chișinău.
    Examinând rezultatele auditului și audiind Rapoartele prezentate, precum şi motivațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi
    Bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS) este administrat de Casa Națională, care este responsabilă de administrarea bugetului și implementarea programelor, în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați. Totodată, entitatea vizată este responsabilă de întocmirea și prezentarea către Guvern a Raportului anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat³, cu asigurarea respectării cadrului general de raportare financiară, precum și de gestionarea mijloacelor BASS şi administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări.
    _____________________________________
    ^3.  Art.73 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

    Constatările expuse în Raportul auditului de conformitate combinat cu auditul performanței asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 relevă că veniturile BASS au fost influențate de activitățile cu rezerve ale entităților implicate. Astfel,
    - înregistrarea plătitorilor de contribuții la BASS, nu în toate cazurile, s-a efectuat în termenele legale, iar entitățile implicate nu au efectuat sistematic reconcilierea datelor, ceea ce nu asigură evidența completă a plătitorilor la nivel național;
    - măsurile de disciplinare a plătitorilor care nu s-au înregistrat la BASS au fost insuficiente, astfel încât 24 de subdiviziuni teritoriale ale CNAS (60,0%) nu au constatat contravenții pentru asemenea neconformități;
    - datele sistemului informațional aferente numărului de plătitori înregistrați și statutului acestora nu corespund celor prezentate de CNAS pentru 24 de puncte teritoriale (58,5%), ceea ce nu oferă o bază exactă pentru evaluarea veniturilor;
    - excluderea din evidență a unor plătitori la BASS și a obligațiunilor acestora s-a efectuat, în unele cazuri, fără temei sau fără indicarea, ori cu indicarea eronată în sistemul informațional a datelor reale, ceea ce a determinat raportarea neveridică a indicatorilor;
    - atribuirea unor statute plătitorilor în lipsa reglementărilor și justificărilor din partea entităților abilitate a dus la radierea neconformă a acestora din Registrul plătitorilor de contribuții;
    - prezentarea de către plătitori a dărilor de seamă aferente BASS la un  nivel scăzut (55,7%) și neaplicarea măsurilor contravenționale de sancționare a acestora limitează procesul monitorizării asupra contribuțiilor ce urmează a fi încasate la buget;
    - netransferarea de către plătitori a contribuțiilor în mărimea cuvenită și în termenele stabilite a determinat formarea restanțelor la BASS (358,8 mil.lei), iar în 3 cazuri - în sume semnificative (de peste 10,0 mil.lei).
    Cheltuielile BASS au fost planificate pentru anul 2016 pe programe și subprograme cu unele rezerve, determinate de asistența și ghidarea insuficientă din partea autorităților centrale implicate și responsabile (Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Finanțelor). Astfel, nu a fost stabilită modalitatea efectuării unei analize, pentru asigurarea corespunderii subprogramelor cu prioritățile politicii în domeniu. Respectiv, la stabilirea structurii subprogramelor nu a fost asigurat cadrul logic al programului, adică legătura directă dintre elemente. Setul indicatorilor de performanță, nu a fost prioritizat corespunzător scopurilor și obiectivelor și nu va oferi posibilitatea evaluării performanțelor privind implementarea politicilor în domeniu. De asemenea, pentru sectorul social nu a fost creată o bază de date cu informații financiare și nefinanciare aferente programelor/subprogramelor, prin ce nu se asigură continuitatea acestui proces și consecvența stabilirii obiectivelor. Structura actuală a subprogramelor BASS va influența rezultatele evaluării performanțelor prin nereflectarea impactului real al politicilor, oferind date aferente doar achitării drepturilor acordate.
    Acordarea și verificarea conformității acordării ajutorului social și ajutorului pentru perioada rece a anului se realizează prin intermediul mai multor autorități  (Direcțiile de asistență socială, Casa Națională, Î.S. „Posta Moldovei”, Inspecția Socială), care nu conlucrează eficient, ceea ce a determinat stabilirea prestațiilor în cuantum majorat, nerecuperarea plăților achitate neconform și neasigurarea evidenței sumelor care urmează a fi recuperate. Astfel, Direcțiile de asistență socială au acordat ajutoare sociale fără a dispune de informații privind toate drepturile solicitanților care generează venituri, precum și de asigurarea că datele oferite de solicitanți sunt veridice. Din sumele achitate neconform, Inspecția Socială a înaintat spre restituire suma de 1,4 mil.lei. Real Direcțiile de asistență socială au recuperat de la beneficiari doar 0,2 mil.lei, dat fiind faptul că activitățile și responsabilitățile prevăzute entităților nominalizate nu sunt însoțite de mecanisme legale de recuperare a mijloacelor achitate neconform. Totodată, se denotă lipsa la Casa Națională a informației privind sumele care urmează a fi recuperate, situație determinată de neprevederea modului de conlucrare între CNAS și Inspecția Socială.
    Plățile neridicate privind prestațiile sociale acordate șomerilor de către Agențiile Ocuparea Forței de Muncă, aflate la conturile bancare tranzitorii, au fost raportate ca utilizate integral, fapt ce influențează asupra corectitudinii reflectării indicatorilor în rapoartele privind executarea BASS.
    Investițiile și reparațiile capitale realizate nu au avut la bază o planificare pe deplin justificată, fiind relevate carențe în procesul de analiză a propunerilor și al determinării necesităților reale. Acest fapt denotă că subdiviziunea responsabilă nu deține informații actualizate și reale privind necesarul pe fiecare obiectiv în parte, precum și nivelul de executare a contractelor, adică nu se asigură o monitorizare suficientă a executării investițiilor și reparațiilor capitale pe obiecte. 
    Totodată, atestarea de către audit a contractării de lucrări suplimentare, dar indispensabile, care nu au fost prevăzute în proiectele de investiții capitale, relevă activitatea nesatisfăcătoare a unor operatori în procesul de construcție, prin elaborarea unor proiecte cu rezerve și deficiențe. Acest fapt a generat cheltuieli suplimentare suportate de beneficiar privind proiectarea adăugătoare a lucrărilor, precum și contractarea pentru îndeplinirea ulterioară a lor.
    Managementul procesului de achiziționare a biletelor de recuperare a sănătății prin tratament sanatorial și reabilitare pentru persoane asigurate a fost defectuos, ceea ce a determinat desfășurarea necorespunzătoare a procedurilor de achiziționare, cu contractarea unor oferte neconforme în valoare de 8,5 mil.lei, iar în unele cazuri, cu utilizarea ineficientă, cu efectuarea supraplăților de mijloace publice, precum și cu indici de fraudă în sumă de 1,9 mil.lei.
    Gestionarea de către CNAS a sistemului informațional complex și specific, unic la nivel național, care conține informații privind plătitorii de contribuții la BASS, persoanele asigurate, dar și beneficiarii de prestații sociale, necesită îmbunătățiri. Verificările de audit la acest capitol au relevat:
    -  deficiențe în gestionarea procesului de efectuare a modificărilor și de soluționare a incidentelor;
    - documentarea insuficientă a modificărilor în structura și configurarea sistemului;
    - lipsa divizării și segregării funcțiilor între mediile sistemului (dezvoltare, testare și producție) și persoanele care operează cu sistemul informațional (furnizorii de servicii de mentenanță și personalul CNAS);
    - implicarea în procesul de generare a unor rapoarte a specialiștilor din domeniul tehnologiilor informaționale și lipsa controalelor documentate de verificare repetată și de contrapunere.
    Cele enumerate pot compromite securitatea și integritatea datelor și informațiilor din sistemul informațional al entității. Astfel, pentru diminuarea riscurilor aferente, acestuia urmează a-i fi sporită securitatea, prin proceduri de control sigure din partea CNAS, inclusiv în procesul de operare a modificărilor și de gestionare a incidentelor de către furnizorii serviciilor de mentenanță și de deservire a echipamentului și a sistemului informațional etc.
    Misiunea de audit financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat a cuprins evaluarea corespunderii rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a rapoartelor financiare⁴ cu cerințele cadrului de raportare. Rezultatele misiunii atestă că întocmirea rapoartelor privind executarea BASS s-a realizat în conformitate cu reglementările unui cadru de raportare care a fost aprobat cu întârziere pentru CNAS. Totodată, prevederile neexhaustive ale acestuia nu au permis aprecierea corectitudinii reflectării de către CNAS a indicatorilor executați în rapoartele privind executarea BASS. Situația privind reglementarea neexhaustivă în Normele metodologice în vigoare a particularităților de raportare a executării BASS a fost atestată de Curtea de Conturi și în cadrul auditului precedent⁵, fiind înaintată Ministerului Finanțelor cerința de a întreprinde, în comun cu Casa Națională de Asigurări Sociale, măsuri în vederea aducerii în concordanță a prevederilor normative referitoare la metodele de raportare a executării BASS. În acest context, se menționează că noul cadru de raportare a fost aprobat fără a se ține cont de această cerință, fapt ce necesită reiterarea și precizarea acesteia în Hotărârea actuală. De asemenea, la întocmirea rapoartelor financiare, CNAS nu a asigurat completitudinea informațiilor prezentate, în contextul principiului contabilității de angajamente⁶, la capitolul datorii, iar formatul acestor rapoarte nu a fost aprobat în modul corespunzător. În aceste condiții, auditul își exprimă opinia cu rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    ______________________________________
    ^4. Bilanțul contabil, Raportul privind fluxul mijloacelor bănești, Raportul privind rezultatele financiare, Raportul privind fluxul de capital propriu.
    ^5. Hotărârea Curții de Conturi nr.11 din 19.05.2016 cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015.
    ^6. Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007.

    Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) și art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
    1. Se aprobă Rapoartele auditului de conformitate combinat cu auditul performanței și auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, conform Anexei nr.1 și Anexei nr.2.
    2. Prezenta Hotărâre și Rapoartele de audit se remit:
    2.1. Casei Naționale de Asigurări Sociale și se cere:
    2.1.1. să implementeze recomandările din Rapoartele de audit;
    2.1.2. să revizuiască și să ajusteze cadrul normativ intern privind procesul de evidență și raportare a BASS (Planul de conturi și Instrucțiunea privind evidența contabilă), în contextul cadrului legal-normativ nou, și să asigure coordonarea acestuia cu Ministerul Finanțelor, întru asigurarea consolidării conforme și exacte a bugetului public național;
    2.2. Consiliului de Administrație al Casei Naționale de Asigurări Sociale, pentru documentare cu privire la rezultatele auditului, și se cere monitorizarea executării cerințelor și implementării recomandărilor înaintate;
    2.3. Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru examinare conform competențelor, și se cere:
    2.3.1. să ajusteze cadrul regulator prin prevederea exhaustivă a bazei de calcul a venitului global la acordarea ajutorului social, la capitolul venituri obținute din toate tipurile de pensii și prestații sociale lunare, ținând cont de constatările Curții de Conturi privind neluarea în calcul a prestațiilor calculate, dar neridicate, și asigurarea colaborării între Casa Națională și organele de asistență socială în aspectul vizualizării în SIA „Asistența socială” a informației privind drepturile la prestații calculate, dar neridicate;
    2.3.2. să analizeze erorile generate de SIA „Asistența socială” și să întreprindă măsurile necesare în vederea determinării cauzelor și neadmiterii acestora pe viitor;
    2.3.3. să asigure stabilirea, în cadrul regulator, a responsabililor și a mecanismului de restituire a plăților achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social și de ajutor pentru perioada rece a anului, precum și reflectarea de către CNAS a mijloacelor care urmează a fi restituite;
    2.3.4. să examineze cadrul legal în vigoare în aspectul actualității și necesității de formare a Fondului de șomaj și să propună modificări de rigoare ale acestuia;
    2.3.5. să revizuiască, în comun cu Casa Națională de Asigurări Sociale, structura subprogramelor (scopul, obiectivele, indicatorii de performanță), în contextul cadrului logic al acestora, întru asigurarea corespunderii cu prioritățile politicilor sectoriale și, respectiv, a performanței implementării acestora;
    2.4. Ministerului Finanțelor, pentru examinare conform competențelor, și se cere:
    2.4.1. să analizeze și să revadă, în comun cu Casa Națională de Asigurări Sociale, structura subprogramelor BASS (program/subprogram și activități), ținând cont de specificul prestațiilor acordate prin intermediul CNAS, în scopul facilitării determinării performanței atinse, comparativ cu asumările și resursele utilizate, și  reflectării impactului politicilor;
    2.4.2. să prevadă expres conținutul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care urmează a fi întocmit de Casa Națională de Asigurări Sociale, în aspectul rapoartelor componente;
    2.4.3. să prevadă exhaustiv modul de reflectare a indicatorilor: executat, achitat și efectiv, în Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în contextul specificului CNAS, ținând cont de ajustările necesare (supraplăți, restituiri etc.), și, totodată, asigurarea reflectării acestora conform principiilor contabilității;
    2.4.4. să prevadă formatul și modul de întocmire a rapoartelor financiare de către CNAS, întru asigurarea consolidării conforme și exacte a bugetului public național;
    2.4.5. să ajusteze cadrul normativ, la capitolul veniturile BASS, pentru a asigura raportarea reală/conformă a indicatorilor, ținând cont de termenele de prezentare lunară a Raportului privind executarea BASS, conform clasificației economice (Formularul nr.3 CNAS) și Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
    2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru examinare conform competențelor, precum și pentru identificarea măsurilor de responsabilizare a operatorilor implicați în procesul aferent lucrărilor privind investițiile și reparațiile capitale (proiectare, expertizare a proiectelor, geodezie etc.), în aspectul activității nesatisfăcătoare;
    2.6. Comisiilor parlamentare permanente economie, buget şi finanțe și protecție socială, sănătate şi familie, pentru informare;
    2.7. Procuraturii Generale, cu anexarea materialelor aferente situațiilor constatate de audit, pentru examinare după competență și calificare, sub aspectul legii penale, a acțiunilor/inacțiunilor persoanelor responsabile și/sau implicate în procedurile de achiziționare a biletelor de recuperare a sănătății prin tratament sanatorial, care au generat utilizarea ineficientă, cu supraplăți și indici de fraudă în sumă de 1,9 mil.lei.
    3. Despre executarea cerințelor din subpunctele 2.1 - 2.4 ale prezentei Hotărâri, inclusiv privind implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 5 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREȘEDINTELE CURȚII DE CONTURI                Veaceslav UNTILA

    Nr. 18. Chişinău, 18 mai 2017.

    anexa nr.1

    anexa nr.2