În temeiul art. 20 alin. (5), art. 21 alin. (10) din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 142-148, art. 279) şi art.101 alin.(1) din Legea nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 90-93, art. 401), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică (se anexează).
    2.  Autorităţile publice, autorităţile administraţiei publice centrale şi alte autorităţi administrative, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, vor  asigura:
    1) inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a statului din administrare;
    2) întocmirea proiectului listei bunurilor imobile proprietate publică a statului din administrare, cu indicarea gestionarului şi domeniului la care se propun a fi atribuitе bunurilе imobile, şi transmiterea acesteia către Agenţia Proprietăţii Publice.
    3. Autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile bugetare/publice la autogestiune, autorităţile bugetare independente/autonome şi autorităţile publice la autogestiune vor asigura furnizarea, cu titlu gratuit, a materialelor necesare pentru delimitarea bunurilor imobile proprietate publică.
    4. Finanţarea lucrărilor de furnizare a materialelor necesare delimitării bunurilor imobile proprietate publică va fi efectuată în limita alocaţiilor prevăzute în legea bugetară anuală sau din mijloacele financiare obţinute din alte surse legale.
    5. Agenţia Proprietăţii Publice va asigura organizarea lucrărilor de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică şi monitorizarea procesului de delimitare a bunurilor proprietate publică.
    6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                                       Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                                                       Ion Chicu

    Nr. 63. Chişinău, 11 februarie 2019.


    1. Prezentul Regulament stabileşte modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea, inclusiv a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (în continuare – UTA Găgăuzia), după apartenenţă (de stat sau locală) şi pe domenii (public sau privat).
    2. În cazul în care pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, concomitent cu lucrările de delimitare a proprietăţii publice în mod masiv, se execută lucrări de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică în mod selectiv, autorităţile responsabile informează executanţii lucrărilor despre necesitatea coordonării reciproce a materialelor de delimitare, în scopul neadmiterii erorilor de hotar.
    3.  Divergenţele apărute în procesul delimitării bunurilor imobile se soluţionează pe cale amiabilă. Dacă părţile nu ajung la un consens, litigiile se examinează în instanţa de judecată competentă.
    4. Inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a statului/a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea/UTA Găgăuzia se efectuează, la decizia autorităţii publice centrale/locale/Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, de către comisia de inventariere.
    5. Comisia de inventariere se instituie prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale/dispoziţia preşedintelui raionului/preşedintelui Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia/ dispoziţia primarului dintr-un număr impar de cel puţin trei persoane. În componenţa comisiei de inventariere se includ obligatoriu:
    1) reprezentantul autorităţii publice centrale/locale în a cărei administrare se află bunurile imobile;
    2) conducătorul autorităţii publice/instituţiei bugetare/publice la autogestiune, autorităţii bugetare independente/autonome, autorităţii publice la autogestiune sau altă persoană desemnată de conducător din cadrul acesteia;
    3) contabilul-şef al entităţii care gestionează bunul imobil  sau adjunctul acestuia.
    6. Președintele comisiei de inventariere este reprezentantul autorităţii publice centrale/ locale care a instituit comisia.
    7. Comisia de inventariere are următoarele atribuţii:
    1) identifică bunurile imobile în baza documentelor şi a materialelor deţinute de gestionar;
    2) determină starea bunurilor imobile;
    3) întocmește actul de inventariere a bunurilor imobile proprietate publică, conform anexei nr. 1;
    4) determină apartenenţa și domeniul fiecărui bun imobil în parte;
    5) întocmeşte proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a statului/ a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea, după apartenenţă şi pe domenii, conform anexelor nr.2 şi nr. 3.
    8. La determinarea domeniului bunului imobil, se va ţine cont de:
    1) categoriile de bunuri atribuite prin lege la domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
    2) natura, destinaţia bunurilor şi interesul public (bunuri care nu sînt accesibile uzului direct  al publicului, însă sînt destinate exploatării în cadrul unui serviciu public);
    3) perspectiva utilizării bunului imobil conform destinaţiei iniţiale.
    9. Actul de inventariere şi proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică se semnează de către membrii comisiei de inventariere, se aprobă de conducătorul autorităţii publice centrale/locale care a instituit comisia de inventariere. Proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a statului se prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice.
    10. Pentru executarea lucrărilor de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică incluse în Programul de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, executantul lucrărilor se selectează de către Agenţia Proprietăţii Publice  în modul stabilit de Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, cu excepţia lucrărilor care urmează a fi executate în baza acordurilor de finanţare. Pentru executarea lucrărilor de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică în afara Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, la iniţiativa autorităţilor publice centrale/locale, din mijloacele financiare planificate în bugetul acestora sau obţinute din alte surse legale, executantul lucrărilor se selectează de către autorităţile respective, cu respectarea prevederilor Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice.
    11. Agenţia Proprietăţii Publice  transmite, la cerere,  proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a statului Comisiei pentru delimitarea bunurilor imobile proprietate publică (în continuare – comisia de delimitare) şi executantului lucrărilor pentru organizarea lucrărilor de delimitare.
    12. Comisia  de delimitare are următoarele atribuţii:
    1) verifică corectitudinea determinării hotarelor bunurilor imobile pe planul de contur;
    2) verifică corectitudinea identificării apartenenţei şi domeniului bunurilor imobile, prin contrapunerea  actelor normative, administrative, materialelor de amenajare şi organizare a teritoriului,  cartografice;
    3) definitivează proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică;
    4) coordonează planul de contur, procesul-verbal al comisiei de delimitare şi lista bunurilor imobile proprietate publică.
    13. Pentru executarea lucrărilor în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile, comisia de delimitare se instituie de Agenţia Proprietăţii Publice. În componenţa acesteia sînt incluşi următorii reprezentanţi desemnaţi prin ordinul/dispoziţia conducerii autorităţii administraţiei publice centrale/locale:
    1) reprezentantul Agenţiei Proprietăţii Publice – preşedintele comisiei;
    2) reprezentantul  autorităţii publice locale;
    3) specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    4) reprezentantul Consiliului raional (municipal)/Adunării Populare a UTA Găgăuzia (după caz);
    5) şeful serviciului raional relaţii funciare  şi cadastru/UTA Găgăuzia;
    6) reprezentanţii autorităţilor publice centrale;
    7) reprezentantul Întreprinderii de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”;
    8) executantul lucrărilor de delimitare.
    14. În cazul executării lucrărilor în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile, Comisia de delimitare se convoacă de către Agenţia Proprietăţii Publice, pe măsura prezentării spre examinare şi coordonare a materialelor de delimitare, dar nu mai rar decît o dată pe lună. Comisia de delimitare poate funcţiona în componenţă deplină sau fiecare membru al comisiei va lucra separat, fără a se convoca  şedinţele comisiei.
    15. În cazul executării lucrărilor de delimitare în mod selectiv sau masiv în afara Programul de stat de delimitare a bunurilor imobile, materialele de delimitare se coordonează separat cu fiecare membru al comisiei de delimitare. Autorităţile publice centrale/locale desemnează prin ordin/dispoziţie, reprezentanţii săi în comisia de delimitare.
    16. Componenţa comisiilor de delimitare, în cazul executării lucrărilor de delimitare în mod selectiv sau masiv în afara Programul de stat de delimitare a bunurilor imobile, se stabileşte în modul următor:
    1) componenţa comisiei de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a statului:
    a) reprezentantul Agenţiei Proprietăţii Publice – preşedintele comisiei;
    b) reprezentantul autorităţii publice centrale care administrează bunul imobil;
    c) reprezentantul autorităţii publice centrale care gestionează bunul imobil;
    d) reprezentantul Întreprinderii de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”;
    e) reprezentantul  autorităţii administraţiei publice locale;
    f) specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    g) şeful serviciului raional relaţii funciare şi cadastru/UTA Găgăuzia (după caz);
    h) executantul lucrărilor de delimitare;
    2) componenţa comisiei de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea:
    a) reprezentantul Consiliului raional (municipal)/ al Adunării Populare a UTA Găgăuzia (după caz) – preşedintele comisiei;
    b) şeful serviciului raional relaţii funciare şi cadastru/UTA Găgăuzia (după caz);
    c) reprezentantul  autorităţii publice locale;
    d) specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    e) reprezentantul autorităţii publice centrale din domeniu;
    f) reprezentantul Agenţiei Proprietăţii Publice;
    g) reprezentantul Întreprinderii de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”;
    h) executantul lucrărilor de delimitare;
    3) componenţa comisiei de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi:
    a) reprezentantul  autorităţii publice locale – preşedintele comisiei;
    b) specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    c) şeful serviciului raional relaţii funciare şi cadastru/UTA Găgăuzia (după caz);
    d) reprezentantul autorităţii publice centrale din domeniu;
    e) reprezentantul Agenţiei Proprietăţii Publice;
    f) reprezentantul Întreprinderii de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”;
    g) executantul lucrărilor de delimitare;
    4) componenţa comisiei de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa mun. Chişinău şi Bălţi:
    a) reprezentantul  autorităţii publice locale – preşedintele comisiei;
    b) specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    c) reprezentantul serviciului municipal relaţii funciare şi cadastru;
    d) reprezentantul autorităţii publice centrale din domeniu;
    e) reprezentantul Agenţiei Proprietăţii Publice;
    f) reprezentantul Întreprinderii de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”;
    g) executantul lucrărilor de delimitare.
    17. Delimitarea bunurilor imobile proprietate publică include următoarele etape:
    1)  lucrări pregătitoare;
    2)  identificarea bunurilor imobile proprietate publică;
    3)  elaborarea planului de contur şi întocmirea/ definitivarea listelor bunurilor imobile;
    4)  întocmirea procesului-verbal privind delimitarea bunurilor imobile;
    5)  coordonarea materialelor de delimitare;
    6)  întocmirea planului geometric;
    7)  întocmirea raportului lucrării;
    8)  recepţia lucrărilor.
    18. Procesul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică se finalizează odată cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestora şi a domeniului respectiv în registrul bunurilor imobile.
    19. La etapa lucrărilor pregătitoare, executantul lucrărilor solicită de la autorităţile responsabile materialele necesare delimitării:
    1) proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a statului – de la Agenţia Proprietăţii Publice;
    2) proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi – de la autorităţile publice locale de nivelul întîi;
    3) proiectul listei bunurilor imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul  al doilea – de la autorităţile publice locale de nivelul al doilea;
    4) materialele de evidenţă grafică (cantitativă şi calitativă) a terenurilor unităţii administrativ-teritoriale (inclusiv: fişa cadastrală centralizatoare cu anexe şi harta de contur la scara 1:10000) – de la Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” sau succesorul de drept al acesteia;
    5) materialele de delimitare precedentă a bunurilor imobile (registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului/ a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi unităţii administrativ-teritoriale de nivelul  al doilea (pentru consultare) – de la Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” sau succesorul de drept al acesteia;
    6) datele privind harta digitală liniară – de la Întreprinderea de Stat Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru „INGEOCAD” sau succesorul de drept al acesteia;
    7) materialele ortofotoplan – de la Întreprinderea de Stat Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru „INGEOCAD”sau succesorul de drept al acesteia;
    8) planul cadastral, planul de nivel (după caz), informaţia din registrul bunurilor imobile despre bunurile imobile înregistrate, informaţia din Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor – de la Agenţia Servicii Publice;
    9) informaţiile din Registrul patrimoniului public – de la Agenţia Proprietăţii Publice.
    20. La necesitate, executantul lucrărilor examinează documentaţia cadastrală existentă din arhiva organului cadastral teritorial (dosarul tehnic, dosarul cadastral, baza de date grafică, numerele convenţionale).
    21. Materialele stipulate la punctul 19 se furnizează în termen de pînă la 7 zile lucrătoare de la data solicitării şi se păstrează în arhiva executantului lucrărilor de delimitare, potrivit Indicatorului documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile Republicii Moldova, întocmit în conformitate cu Legea nr. 880/1992  privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova.
    22. La executarea lucrărilor de delimitare, executantul lucrărilor, în comun cu reprezentantul administratorului/gestionarului bunului imobil, utilizînd materialele acumulate, identifică pe materialul cartografic bunurile imobile proprietate publică.
    23. Identificarea bunurilor imobile se efectuează prin determinarea amplasamentului bunurilor imobile, în baza listelor bunurilor imobile şi a materialelor cartografice prezentate.
    24. Identificarea bunurilor imobile se efectuează:
    1) în intravilan, în baza:
    a) materialelor ortofotoplan;
    b) documentelor de drept asupra bunurilor imobile;
    c) materialelor de atribuire;
    d) planului cadastral existent;
    e) informaţiei din registrul bunurilor imobile;
    f) planurilor urbanistice şi documentaţiei de proiect (în cazul existenţei acestora);
    g) altor acte normative şi materiale informative în care sînt stipulaţi parametrii bunului imobil;
    2) în extravilan, în baza:
    a) hărţii de contur (la scara 1:10000). Conturul reprezintă suprafaţa de teren atribuită după parametrii cantitativi şi calitativi, limitată prin părţi de obiecte fizice (drum, fîşii forestiere, obiecte acvatice etc.) şi reprezentată pe harta de contur şi cadastrul funciar general printr-un număr de contur;
    b) materialelor ortofotoplan;
    c) cadastrului funciar general;
    d) materialelor de evidenţă grafică (cantitativă şi calitativă);
    e) materialelor de atribuire;
    f) informaţiei din registrul bunurilor imobile.
    25. Fiecărui bun identificat i se atribuie un număr de identificare (de la 1 la n), care se indică într-un cerculeţ, iar numerele construcţiilor se vor prelua din dosarul de inventariere. În caz dacă pentru anumite construcţii lipseşte dosarul de inventariere, numerele construcţiilor se vor conferi în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri şi încăperi izolate, aprobată prin ordinul directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 7 din 17 ianuarie 2015.
    26. În cazul în care, la identificarea bunului imobil conform materialelor prezentate asupra unui bun imobil pretind mai multe autorităţi, executantul lucrărilor de delimitare solicită prezentarea documentelor suplimentare (extrasul din registrul deţinătorilor de terenuri, extrasul din cadastrul funciar general, ce confirmă apartenenţa terenului, eliberat de serviciul raional relaţii funciare şi cadastru).
    27.  Identificarea se finalizează cu determinarea şi reprezentarea pe harta de contur (la scara 1:10000) a tuturor bunurilor imobile proprietate publică delimitate. Harta de contur cu reprezentarea bunurilor imobile identificate se păstrează în arhiva executantului lucrărilor de delimitare.
    28. După identificarea bunurilor imobile, executantul lucrării, în comun cu reprezentantul autorităţii publice care administrează/gestionează bunul imobil, determină hotarele bunurilor imobile şi elaborează planul de contur (document tehnic care conţine schema de încadrare, reprezentarea grafică  şi caracteristicile tehnice ale bunurilor imobile şi se coordonează de comisia de delimitare).
    29. Determinarea hotarului bunului imobil se efectuează în birou, în baza materialelor cartografice acumulate, enumerate la punctul 19, sau pe teren, în cazul în care hotarul nu poate fi clar definit pe ortofotoplan sau este necesară verificarea pe teren a hotarului. În cazul determinării hotarului pe teren, executantul lucrărilor în comun cu reprezentantul autorităţii/entităţii publice care administrează/gestionează bunul imobil, titularii de drepturi ai bunurilor imobile adiacente întocmesc schema de stabilire a hotarului, care se anexează la planul de contur.
    30. Pe planul de contur se reprezintă toate construcţiile amplasate pe terenul delimitat. În cazul determinării hotarului construcţiei în baza materialelor cartografice, hotarul se reprezintă pe perimetrul acoperişului construcţiei, iar în cazul determinării hotarului în teren, construcţiile se măsoară pe perimetrul exterior pentru determinarea suprafeţei la sol.
    31. Hotarele bunurilor imobile se reprezintă pe planul de contur potrivit modelelor indicate în tabelul 1. Tipul liniilor este reprezentat conform clasificatorului stilurilor programei MapInfo (v. 8.5).
    32. În funcţie de categoria de destinaţie a terenurilor proprietate publică, la determinarea hotarului terenurilor se respectă următoarele cerinţe:
    1) pentru terenurile aferente drumurilor – hotarul se determină ţinînd cont de limitele zonelor drumurilor publice stabilite în anexa nr. 1 la Legea drumurilor nr. 509/1995. În cazul intersecţiei drumurilor, la determinarea hotarelor, prioritate se va da drumului de categorie mai înaltă;
    2) pentru terenurile aferente căii ferate – hotarul se determină în temeiul materialelor cartografice deţinute de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. În cazul intersecţiei căii ferate cu drumuri de orice categorie, la determinarea hotarelor, prioritate se va da căii ferate. În cazul intersecţiilor denivelate (calea ferată intersectează drumul prin pasaj superior (poduri) sau pasaj inferior (tunel), prioritate se va da drumului;
    3) pentru păduri – hotarul se determină în temeiul materialelor amenajării silvice şi de evidenţă a plantaţiei silvice, materialelor evidenţei grafice;
    4) pentru terenurile fondului apelor – hotarul se determină ţinînd cont de fîşiile riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă în conformitate cu prevederile Legii nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă. În cazul intersecţiei terenurilor fondului apelor (ape curgătoare) cu terenurile obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară (cale ferată, drumuri de orice categorie), la determinarea hotarelor, prioritate se va da terenurilor fondului apelor;
    5) pentru liniile de transport electric de tensiune înaltă (35 - 750 kV), hotarul se determină ţinînd cont de suprafaţa necesară pentru protecţia pilonilor, calculată pe baza normativelor şi parametrilor stabiliţi în funcţie de tipul (modelul) pilonilor;
    6) pentru terenurile aferente reţelelor de străzi din intravilanul localităţii, hotarul se determină ca un bun imobil integru, pentru fiecare stradă în parte (identificată prin denumirea străzii), în limitele unui sector cadastral;
    7) pentru terenurile aferente reţelelor de drumuri, plantaţiilor perene, hotarul se determină ca un bun imobil integru, în limitele unui sector cadastral;
    8) pentru obiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotarul se determină ţinînd  cont de suprafaţa necesară, calculată în baza normativelor şi parametrilor stabiliţi de legislaţia din domeniu.
    33. În situaţia în care pe terenurile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale se suprapun terenurile proprietate privată, modalitatea de determinare a hotarelor bunurilor imobile depinde de tipul de suprapunere:
    1) în cazul în care, pe terenurile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale (drumuri, păduri, ape, fîşii riverane, terenuri aferente obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară), se suprapun grafic terenurile aflate în proprietate privată, această suprapunere fiind condiţionată de erorile comise la elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului (erori de măsurare, de prelucrare a datelor sau de întocmire a planului cadastral în sistemul de coordonate convenţional), terenurile proprietate publică vor fi delimitate indiferent de suprapunere, iar erorile vor fi corectate concomitent cu lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică de către executantul lucrărilor de delimitare sau în cadrul lucrărilor de corectare a erorilor;
    2) în cazul în care terenul proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea a fost transmis în proprietate privată şi drepturile asupra acestuia sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile, suprafaţa terenului privatizat se exclude din suprafaţa terenului delimitat. Suprafaţa terenului transmisă în proprietate privată se indică în planul de contur drept  „bun neconform”, iar lista acestor bunuri, sub formă de tabel, se include în raportul lucrării. Informaţia respectivă se transmite autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale de nivelul al doilea ce administrează terenurile respective;
    3) în cazul în care pe terenurile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sînt identificate terenuri, însă drepturile asupra acestora nu sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile sau drepturile sînt înregistrate pe numele autorităţii publice locale de nivelul întîi, în temeiul actelor normative (de exemplu: Codul funciar nr. 828/1991, Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, Legea privind administraţia publică locală nr. 436/2006, altor acte normative), suprafaţa acestor terenuri se include în suprafaţa bunurilor imobile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
    34. În cazul în care bunul imobil proprietate publică identificat este înregistrat în registrul bunurilor imobile, executorul lucrării examinează corespunderea hotarelor din planul cadastral existent cu situaţia actuală şi, în comun cu reprezentantul autorităţii publice competente, decide asupra corectitudinii hotarelor şi necesităţii de modificare a acestora.
    35. În cazurile în care hotarele terenului proprietate publică înregistrat în registrul bunurilor imobile necesită a fi actualizate, se întocmeşte  actul de constatare privind modificarea planului cadastral existent al terenului. Actul de constatare este parte componentă a planului de contur.
    36. În cazul în care, în procesul delimitării terenului, se identifică porţiuni de teren transmise anterior în arendă, locaţiune, gestiune etc., formate ca terenuri de sine stătătoare, executantul lucrărilor, consultînd autoritatea publică ce administrează terenul, delimitează terenul integru, totodată reprezentînd şi hotarele terenurilor formate anterior.
    37. Modificările se descriu în actul de constatare, parte componentă a planului de contur. Autoritatea publică va înştiinţa gestionarii despre modificările care urmează să fie efectuate în documentaţia cadastrală şi va iniţia procedura de modificare a contractelor de arendă/ locaţiune etc.
    38. În cazul suprapunerii hotarelor terenului proprietate publică nou-delimitat cu hotarele unităţilor administrativ-teritoriale sau hotarele intravilanului localităţii, executantul lucrărilor examinează materialele privind stabilirea hotarelor din Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.
    39. În cazul în care pentru hotarele unităţii administrativ-teritoriale/intravilanului localităţii nu se identifică  materiale privind stabilirea hotarelor, executantul lucrărilor execută lucrările de actualizare a segmentului de hotar al unităţii administrativ-teritoriale/ de stabilire a hotarelor intravilanului localităţii.
    40.  În cazul în care la determinarea hotarelor pe planul de contur, reprezentanţii autorităţilor publice nu sînt de acord cu hotarul determinat, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, părţile argumentează în scris obiecţiile, anexînd documentele confirmative.
    41. Dacă părţile nu soluţionează litigiul în perioada indicată, bunurile imobile se califică drept „zonă de litigiu”, se delimitează şi se reprezintă pe planul de contur ca contururi separate.
    42.  În cazul în care se constată devieri între suprafaţa terenului delimitat şi suprafaţa înscrisă în documentul ce confirmă dreptul de proprietate, aceste devieri fiind cauzate de precizia materialelor cartografice şi metoda calculării suprafeţei, se consideră veridică suprafaţa terenului delimitat.  
    43.  Executantul lucrărilor solicită de la organul cadastral teritorial rezervarea numerelor cadastrale pe măsura realizării lucrărilor de delimitare.
    44.  După finalizarea determinării hotarelor se elaborează planul de contur conform modelului prezentat la anexa nr. 4, pe care se reprezintă următoarele:
    1)  reprezentarea grafică, inclusiv:
    a) materialele ortofotoplan;
    b) hotarele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) hotarele intravilanului localităţii;
    d) hotarele sectoarelor cadastrale;
    e) hotarele bunurilor imobile înregistrate în baza de date a cadastrului;
    f) hotarele, suprafaţa şi numerotarea terenurilor proprietate publică delimitate;
    g) hotarele şi numerotarea construcţiilor proprietate publică delimitate (după caz);
    h) hotarele bunurilor imobile calificate drept „bunuri neconforme” (după caz);
    i) hotarele terenurilor proprietate publică calificate drept „zonă de litigiu” (după caz);
    j) numerele cadastrale;
    2) schema de încadrare (harta de contur la scara 1:10000);
    3) caracteristicile tehnice ale bunurilor imobile delimitate (tipul bunului, numărul cadastral, apartenenţa, suprafaţa, categoria de destinaţie, modul de folosinţă, domeniul) – numai în cazul lucrărilor de delimitare  în mod selectiv;
    4) semne convenţionale;
    5)  indicatorul.
    45. În cazul executării lucrărilor de delimitare în mod masiv, pe planul de contur se reprezintă toate bunurile imobile delimitate.  
    46. Planul de contur se coordonează de către gestionarii bunurilor imobile delimitate. Termenul de coordonare a planului – pînă la 5 zile lucrătoare de la data prezentării.
    47. Dacă gestionarii adiacenţi bunului imobil calificat drept „zonă de litigiu” nu coordonează planul de contur, executantul lucrării de delimitare informează autorităţile publice centrale/ locale care administrează acest bun privind litigiul, cu anexarea notelor şi documentelor confirmative prezentate de părţi.
    48. Concomitent cu elaborarea planului de contur, se definitivează lista bunurilor imobile proprietate publică (pentru fiecare autoritate publică centrală, pentru administraţia publică locală de nivelul întîi şi al doilea) şi se întocmeşte procesul-verbal a comisiei de delimitare.
    49. Lista bunurilor imobile proprietate publică se întocmeşte conform anexelor nr. 5 şi nr. 6 şi include următoarele informaţii:
    1) tipul bunului;
    2) categoria de destinaţie/modul de folosinţă;
    3) adresa bunului imobil (în cazul existenţei planului de adrese);
    4) numărul cadastral al terenului/ construcţiei/ încăperii izolate;
    5) suprafaţa bunurilor imobile;
    6) numărul de niveluri ale construcţiei;
    7) denumirea entităţii care gestionează bunul imobil;
    8) domeniul (public sau privat).
    50. Procesul-verbal cu privire la delimitarea bunurilor imobile proprietate publică, în cazul executării lucrărilor de delimitare în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile, se întocmeşte conform anexei nr. 7, iar în cazul executării lucrărilor de delimitare în mod selectiv sau masiv în afara Programul de stat de delimitare a bunurilor imobile, procesul-verbal se întocmeşte conform modelelor din anexele nr. 8, nr.9 şi nr. 10, şi va conţine informaţii despre numărul de terenuri, construcţii şi încăperi izolate delimitate, obiecţiile şi propunerile la delimitarea bunurilor, informaţii/acte utilizate în procesul delimitării.
    51. La fiecare proces-verbal cu privire la delimitarea bunurilor imobile proprietate publică se anexează lista bunurilor imobile proprietate publică delimitate şi planul de contur al bunurilor imobile proprietate publică.
    52. Planul de contur, listele bunurilor imobile proprietate publică şi procesele-verbale  ale comisiei de delimitare se transmit spre coordonare comisiei de delimitare (în funcţie de modul de executare şi tipul proprietăţii). Comisiei de delimitare i se va pune la dispoziţie tot setul de documente, concluziile gestionarilor bunurilor imobile, precum şi alte documente şi explicaţii care vor fi necesare.
    53. Dacă planul de contur (elaborat în timpul lucrărilor de delimitare în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile) a fost coordonat de către toţi gestionarii de bunuri imobile implicaţi, membrii comisiei de delimitare pot coordona planul de contur, procesele-verbale şi listele bunurilor imobile proprietate publică, în termen de pînă la 5 zile lucrătoare de la data prezentării materialelor de către executantul lucrării de delimitare, fără a se convoca  în şedinţă.
    54. Dacă planul de contur (elaborat în timpul lucrărilor de delimitare în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile) nu a fost coordonat de către toţi gestionarii de bunuri imobile implicaţi sau membrii comisiei de delimitare nu coordonează separat materialele de delimitare, Agenţia Proprietăţii Publice, în termen de 5 zile de la prezentarea materialelor, convoacă şedinţa  comisiei de delimitare.
    55. Planul de contur, listele bunurilor imobile proprietate publică şi procesele-verbale ale comisiei de delimitare (elaborate în cadrul lucrărilor de delimitare în mod selectiv sau masiv în afara Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile) se coordonează de către membrii Comisiei de delimitare, în termen de pînă la 5 zile lucrătoare de la data prezentării materialelor.
    56. În cazul în care materialele nu se coordonează în termenul stabilit sau se remite refuz nemotivat, materialele de delimitare se consideră coordonate.
    57. Dacă divergenţele privind hotarele şi apartenenţa bunurilor nu se soluţionează în cadrul comisiei de delimitare, obiecţiile argumentate ale membrilor comisiei de delimitare se indică în procesul-verbal cu privire la delimitarea bunurilor imobile proprietate publică. 
    58. Faptul necoordonării de către toţi membrii comisiei de delimitare a planului  de contur şi a listelor bunurilor imobile proprietate publică nu suspendă procesul de delimitare. Acesta continuă pentru bunurile imobile pentru care nu au fost formulate obiecţii.
    59. Autorităţile publice centrale care nu dispun de bunuri imobile în hotarele unităţii administrativ-teritoriale în care se execută lucrările de delimitare  în mod masiv vor informa, prin demers, Agenţia Proprietăţii Publice despre acest fapt şi nu vor participa la coordonarea materialelor de delimitare.
    60. După coordonarea planului de contur, a listelor bunurilor imobile proprietate publică şi a proceselor-verbale ale comisiei de delimitare se întocmeşte planul geometric al bunurilor imobile delimitate.
    61. Planul geometric al terenului delimitat se întocmeşte conform modelului din anexa nr. 11 şi conţine următoarele informaţii:
    1) schema de încadrare;
    2) reprezentarea grafică a bunurilor imobile:
    a) hotarele sectorului cadastral (se reprezintă în cazul delimitării în mod masiv);
    b) hotarul terenului proprietate publică delimitat;
    c) reprezentarea tuturor construcţiilor (autorizate şi neautorizate) amplasate pe teren;
    d) numărul cadastral al terenului;
    e) porţiunile de teren date anterior în arendă, locaţiune, gestiune etc.;
    3)  caracteristicile tehnice (tipul bunului, număr cadastral, apartenenţa, suprafaţa, categoria de destinaţie, modul de folosinţă, domeniul) – în cazul lucrărilor de delimitare  în mod selectiv;
    4) semnele convenţionale;
    5) catalogul coordonatelor – în cazul lucrărilor de delimitare în mod selectiv;
    6) indicatorul.
    62. În cazul executării lucrărilor de delimitare în mod masiv, planul geometric va conţine reprezentarea grafică a tuturor terenurilor delimitate.
    63. În funcţie de modul de executare şi tipul proprietăţii, planul geometric se semnează de către:
    1) în cazul executării lucrărilor în mod masiv în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile:
    a) reprezentantul autorităţii publice centrale care administrează bunurile imobile;
    b) primarul şi specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei;
    c) preşedintele raionului/ başcanul UTA Găgăuzia şi specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a raionului/ UTA Găgăuzia;
    d)  executantul lucrării;
    2) în cazul executării lucrărilor în mod selectiv sau masiv, în afara Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile:
    a) reprezentantul autorităţii publice centrale/ locale care administrează bunurile imobile;
    b)  executantul lucrării.
    64. Raportul lucrării se întocmeşte pe suport de hîrtie, conform modelelor din anexele prezentului Regulament. Raportul lucrării va conţine obligatoriu:
    1) planul de contur;
    2) lista bunurilor imobile proprietate publică;
    3) procesul-verbal al comisiei de delimitare;
    4) planul geometric.
    65. Raportul lucrării trebuie să fie cusut, numerotat şi semnat de executantul lucrărilor.
    66. Raportul lucrării în format electronic (fişier pdf) conţine copiile scanate ale actelor raportului şi se întocmeşte de către executant în formate standardizate care să permită tipizarea, accesul şi transferul de date, cu aplicarea semnăturii electronice avansate  calificate. Pentru obiectele informaţionale (sectoare cadastrale, terenuri, clădiri), formatul fişierelor este: mid/mif  sau tab.
    67. Raportul lucrării în format electronic se întocmeşte cu respectarea următoarelor cerinţe:
    1) scanarea documentelor se face la o rezoluţie optimă de minimum 150 dpi;
    2) număr de culori – „foto”;
    3) toate documentele să fie aranjate consecutiv;
    4) toate datele şi imaginile din documente să fie clar vizibile;
    5) imaginile să nu fie înclinate şi să nu conţină benzi negre.
    68. Pentru obiectele informaţionale (sectoare cadastrale, terenuri, clădiri etc.), executantul lucrării completează obligatoriu datele atributive (textuale şi grafice) în volumul stabilit şi întocmeşte pachetul digital.
    69. Pachetul digital are următoarea structură şi conţinut:
    NrCadastral/Localitate (directorie),  unde: la NrCadastral – se indică numărul cadastral, iar Localitatea – se indică denumirea localităţii;
    Plan geometric (subdirectorie):
    Terenuri (fişiere)
    Cladiri(în cazul delimitării clădirilor) (fişiere)
    FixPct, FixHtr (în cazul stabilirii hotarelor fixe) (fişiere)
    Grevări (după caz) (fişiere)
    Încăperi izolate (în cazul delimitării încăperilor izolate) (fişiere)
    HCSectoareRM (în cazul modificării sectorului cadastral) (fişiere)
    Raport (subdirectorie):
    NrCadastral/ Localitatea.pdf (Raportul lucrării, unde la NrCadastral – se indică numărul cadastral, iar Localitatea – se indică denumirea localităţii.
    70. Executantul lucrării depune la Agenţia Servicii Publice cererea de recepţie cu anexarea raportului lucrării şi a pachetului digital.
    71. Recepţia raportului lucrării este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepţie din cadrul Agenţiei Servicii Publice.
    72. Termenul de recepţie a raportului lucrării este de cel mult 5 zile lucrătoare, în cazul lucrărilor  de delimitare în mod selectiv, şi de pînă la 30 de zile lucrătoare, în cazul lucrărilor în mod masiv, de la data primirii cererii.
    73. Verificarea raportului lucrării constă în:
    1) verificarea componenţei raportului lucrării;
    2) verificarea respectării cerinţelor de calitate la întocmirea raportului în format electronic, conform punctului 67;
    3) verificarea existenţei semnăturilor necesare pe componentele raportului, conform cerinţelor prezentului Regulament;
    4) verificarea corespunderii elementelor planului geometric, aprobat de autorităţile publice competente, cu obiectele informaţionale prezentate în format digital;
    5) verificarea calităţii obiectelor informaţionale în format digital (completitudinea cu date atributive).
    74. Recepţia nu include verificarea corectitudinii efectuării măsurătorilor, întocmirii planului de contur şi a planului geometric, determinării hotarelor de către autoritatea publică competentă, calculării suprafeţei bunului imobil, corectitudinii stabilirii apartenenţei.
    75. Dacă raportul lucrării şi pachetul digital corespund cerinţelor prezentului Regulament, se întocmeşte avizul de recepţie a lucrării şi se transmite executantului lucrării.
    76. În cazul în care se constată erori la compartimentul „Componenţa raportului” (lipsa unui act) sau erori comise la întocmirea datelor grafice, se întocmeşte nota de constatare a divergenţelor, în care se nominalizează toate divergenţele constatate şi completările necesare (cu referire la acte normative), şi se transmite solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepţie.
    77. Executantul lucrărilor corectează şi prezintă raportul lucrării şi pachetul digital corectat în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notei de constatare a divergenţelor.
    78. Recepţia materialelor corectate în termenul stabilit se efectuează fără achitarea repetată a serviciului.
    79. Dacă executantul lucrărilor nu a prezentat raportul corectat în termenul stabilit, prezentarea repetată a materialelor spre recepţie se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
    80. Verificarea repetată se execută în termen de pînă la 5 zile lucrătoare, în cazul lucrărilor  de delimitare în mod selectiv, şi de pînă la 30 de zile lucrătoare, în cazul lucrărilor de delimitare  în mod masiv. Dacă la verificarea repetată au fost depistate noi erori la componentele corectate, materialele se restituie definitiv executantului (cu nota de constatare a divergenţelor), iar prezentarea ulterioară a materialelor corectate spre recepţie se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
    81. Refuzul de recepţionare poate fi contestat în instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
    82. După recepţionarea raportului lucrării, executantul lucrărilor de delimitare transmite materialele de delimitare după cum urmează:
    1) în cazul delimitării  în mod selectiv sau masiv în afara Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile: două exemplare ale raportului se prezintă beneficiarului, iar al treilea exemplar rămîne în arhiva executorului;
    2) în cazul delimitării masive în cadrul Programului de stat de delimitare a bunurilor imobile:
    a) două exemplare ale raportului lucrării se prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice;
    b) două exemplare ale raportului lucrării (în cazul delimitării clădirilor şi încăperilor izolate) se prezintă autorităţii publice centrale care administrează bunurile imobile;
    c) două exemplare ale raportului lucrării se prezintă autorităţii publice locale de nivelul întîi;
    d) două exemplare ale raportului lucrării se prezintă autorităţii publice locale de nivelul al doilea/Adunării Populare a UTA Găgăuzia;
    e) un exemplar al raportului lucrării rămîne în arhiva executantului lucrării de delimitare.
    83. Agenţia Proprietăţii Publice/autoritatea publică locală asigură, în termen pînă la 30 de zile lucrătoare, aprobarea în modul stabilit a listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului/autorităţii publice locale de nivelul întîi şi al doilea/Adunării Populare a UTA Găgăuzia. În cazul în care în termenul stabilit, listele nu se aprobă sau se remite refuz nemotivat, listele bunurilor imobile proprietate publică a statului/autorităţii publice locale de nivelul întîi şi al doilea/Adunării Populare a UTA Găgăuzia se consideră aprobate pozitiv.
    84. Delimitarea  încăperilor izolate se efectuează în mod selectiv, la solicitarea titularului de drept.
    85.  Identificarea încăperilor izolate se finalizează cu determinarea şi reprezentarea conturului încăperii izolate, în limitele conturului nivelului.
    86. Conturul încăperii izolate se determină pe marginea  exterioară a pereţilor clădirii şi/sau spaţiilor comune (scări, coridoare, tambure etc.) şi trebuie să conţină toate camerele din componenţa acesteia.
    87. În cazul în care în arhiva organului cadastral teritorial există planul de nivel, conturul încăperii izolate se va reprezenta pe planul existent, în cazul în care nu există  – executantul lucrării va stabili conturul nivelului conform dimensiunilor obţinute ca rezultat al realizării măsurătorilor pe teren (suprafaţa exterioară a nivelului clădirii) şi va încadra conturul încăperii izolate în conturul nivelului. Suprafaţa totală a încăperii izolate se va concretiza în cadrul lucrărilor cadastrale la  nivel de clădiri şi încăperi izolate, realizate la cererea titularului de drept. Operarea modificărilor în registrul bunurilor imobile se va efectua în baza planului geometric al încăperii izolate.
    88. Pe planul de nivel, întocmit conform actelor normative în domeniu, se reprezintă următoarele:
    1) reprezentarea grafică a conturului nivelului şi a conturului încăperii izolate;
    2) indicatorul care va conţine informaţii privind coordonarea cu membrii comisiei de delimitare (prin aplicarea semnăturilor persoanelor responsabile împuternicite şi ştampilelor autorităţilor) şi semnătura executantului lucrării;
    3) explicaţia (tipul bunului imobil, apartenenţa, suprafaţa, numărul cadastral, modul de folosinţă).
    89. Pentru obiectele informaţionale (încăperi izolate), formatul fişierelor este dxf.
    90. Planul geometric al încăperii izolate delimitate se întocmeşte conform actelor normative în domeniu şi conţine următoarele informaţii:
    1) conturul încăperii izolate;
    2) schema de poziţionare a încăperii izolate pe planul de nivel;
    3) numărul cadastral al încăperii izolate;
    4) numărul de adresă al încăperii izolate, numărul nivelului;
    5) suprafaţa conturului încăperii izolate;
    6) destinaţia şi modul de folosinţă;
    7) indicatorul.
    91. Înregistrarea bunurilor imobile proprietate publică şi a drepturilor asupra lor se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în a căror rază de acţiune se află bunul imobil.
    92. Materialele de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică se prezintă spre înregistrare la organul cadastral teritorial de către administrator/gestionar sau executantul lucrărilor de delimitare.
    93. Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor se efectuează din contul bugetului autorităţii publice sau din contul surselor alocate în cadrul Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile.
    94. La înregistrarea bunurilor imobile proprietate publică se înscrie în mod obligatoriu domeniul, potrivit documentelor prezentate.
    95. În cazul în care litigiul la momentul înregistrării masive a bunurilor imobile proprietate publică nu este soluţionat, bunurile imobile calificate şi reprezentate pe planul de contur drept „zonă de litigiu” se înregistrează în registrul bunurilor imobile fără indicarea apartenenţei, cu menţiunea „în proces de delimitare”. Intabularea dreptului se va efectua după soluţionarea litigiului.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11