În temeiul articolelor 8 şi 9 din Legea privind activitatea veterinară  nr. 1538 - XII din 23.06.93, precum şi al prevederilor Regulamentului Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare

ORDON:

1.  Se aprobă Norma sanitară veterinară privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinară de funcţionare a unităţii supuse controlului veterinar şi privind aprobarea practicării activităţii de export cu produse de origine animală şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar, conform anexei.

2.  Direcţia Generală Medicină Veterinară cu Inspectoratul Veterinar de Stat al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare vor întreprinde măsuri de instruire a personalului serviciilor sanitare veterinare de stat judeţene, ale UTA Găgăuzia (Gagauz - Yeri) şi a municipiului Chişinău, în vederea aplicării prevederilor prezentului ordin.

3.  Direcţia Generală Medicină Veterinară cu Inspectoratul Veterinar de Stat şi serviciile sanitare veterinare de stat judeţene, ale UTA Găgăuzia (Gagauz - Yeri) şi a municipiului Chişinău vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

4.  La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispoziţie contrară cu privire la eliberarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi la aprobarea practicării activităţii de export cu produse de origine animală şi alte produse supuse controlului sanitar veterinar.

5.  Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Direcţiei Generale Medicină Veterinară cu Inspectoratul Veterinar de Stat (V. Bahău).

6.  Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Ministerul  Finanţelor  în legatură  cu adresările  parvenite de la inspectoratele fiscale de stat teritoriale si agentii economici privind explicarea modului de calculare a  uzurii  si  deducerii  cheltuielilor  pentru  întretinerea,  reparatia si reconditionarea mijloacelor fixe, comunica urmatoarele.                                  

I. În  cazul cind în evidenta financiara mijloacele fixe care au valoarea reziduala sînt lichidate din initiativa întreprinderii (respectînd cerintele necesare la  lichidarea mijloacelor fixe), atunci baza valorica în scopul impozitarii, conform capitolului IX al Regulamentului cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitarii nr.05/1-CF-07/92 din 25 decembrie 1997 (în continuare Regulament),  nu se diminueaza. Uzura mijloacelor fixe, raportate la categoriile de proprietate II-V se calculeaza reiesind din valoarea reziduala la finele perioadei gestionare, care este egala cu baza valorica. Pentru calcularea uzurii în scopul impozitarii se întrebuinteaza formularul de evidenta unic, aprobat de Ministerul Finantelor  (anexa nr.1 la Regulamentul sus-mentionat).

2. În acelasi mod nu se diminueaza baza valorica în scopul impozitarii si din aceasta suma se calculeaza uzura mijloacelor fixe  în cazul,  cînd  în evidenta financiara, uzura acestor mijloace fixe este calculata pe deplin si întreprinderea a lichidat mijlocul fix prin actul de lichidare.

3. Referitor  la  cheltuielile,  ce  tin  de  reparatia  autoturismelor,  valoarea  carora  depaseste 100 mii lei, explicam urmatoarele.

În conformitate cu art. 24 din Codul fiscal se permite deducerea cheltuielilor ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activitatii de întreprinzator.

Cheltuielile pentru reparatia autoturismelor sus-mentionate se considera cheltuieli legate de desfasurarea activitatii de întreprinzator.

Deoarece prin alineatul (8) art. 27 al Codului fiscal, care  reglementeaza modalitatea deducerii cheltuielilor pentru întretinerea, reparatia si reconditionarea proprietatii nu sînt prevazute careva restrictii în deducerea cheltuielilor, ce tin de reparatia autoturismelor sus-numite, cheltuielile de acest tip pot fi permise spre deduceri în limitele stabilite de articolul dat.

Conform Clasificarii mijloacelor fixe pe categorii de proprietate aprobate prin Hotarîrea Guvernului nr. 1218 din 31 decembrie 1997 "Cu privire la clasificarea mijloacelor fixe în scopul impozitarii", autoturismele se raporta la categoria a IV de proprietate.

Potrivit capitolului VII al Regulamentului, la calcularea marimii cheltuielilor, pentru întretinerea, reparatia si reconditionarea mijloacelor fixe, ce depasesc limita stabilita - baza valorica se considera valoarea  categoriei respective de proprietate la  începutul perioadei gestionare, care este indicata în Registrul evidentei miscarii mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate si uzurii lor în  scopul impozitarii (anexa nr. 1 la Regulament).

Însa, în legatura cu faptul, ca prin alineatul (7) al art. 26 din Codul fiscal si capitolul IV al Regulamentului  este stabilit, ca pentru autoturismele, valoarea carora depaseste 100 mii lei, uzura în scopul impozitarii nu se calculeaza, atunci în Registrul sus-numit în rîndul "Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului"  valoarea acestor autoturisme  nu se reflecta.

Pentru  determinarea bazei valorice a mijloacelor fixe pe categoria a IV de proprietate este necesar de a efectua calcule suplimentare. Si anume, la suma totala pe aceasta categorie de proprietate din rîndul "Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului" se adauga costul autoturismelor ce depasesc costul de 100 mii lei.

În continuare, în conformitate cu alineatul (8) art. 27 al Codul fiscal este necesar de a calcula limita de 5 la suta, care se permite de raportat la deduceri, daca astfel de cheltuieli au fost suportate de întreprindere.

În cazul în care cheltuielile pentru reparatia mijloacelor fixe pe categoria a IV  de  proprietate au depasit limita de 5 la suta din baza valorica a acestei categorii, marimea depasirii se considera drept cheltuieli pentru reconditionare si se reflecta la majorarea valorii lor.

Aceasta majorare se distribuie proportional între valoarea autoturismului de peste 100 mii lei si valoarea altor obiecte a categoriei a IV de proprietate.

Exemplul I.

În luna februarie a anului 1998 întreprinderea a procurat un autoturism valoarea de intrare a caruia, conform datelor evidentei contabile, constituie 150 000 lei. În anul 1999 acest autoturism a fost supus reparatiei si cheltuielile, ce tin de reparatia lui au constituit 12 000 lei. Alte mijloacele fixe în perioada anului 1999 nu au fost reparate.

Valoarea mijloacelor fixe  raportate la categoria a IV de proprietate la începutul anului conform Registrului evidentei miscarii mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate si uzurii lor în  scopul impozitarii pentru anul 1999 a constituit

50 000 lei (valoarea autoturismului sus-mentionat în rîndul dat nu se reflecta).

La calcularea venitului impozabil pentru anul 1999 între-prinderea are dreptul de a deduce cheltuielile, ce tin de reparatia proprietatii în suma de 10 000 lei ((150 000 Ă 50 000)x 5%).

În   valoarea   totala   a   mijloacelor   fixe,   raportate   la   categoria  a  IV  de  proprietate  (200 000 lei) valoarea automobilului constituie 75%  (150000 lei), iar valoarea altor obiecte 25% (50 000 lei).

Suma depasirii în valoare de 2000 lei se considera drept cheltuieli pentru reconditionare  si în scopul impozitarii se distribuie la majorarea valorii autoturismului dat si a altor obiecte  raportate la categoria a IV de proprietate si se distribuie în modul urmator:

- la majorarea valorii autoturismului- 1500 lei (75% din 2000 lei);

- la majorarea valorii a altor obiecte de proprietate -500 lei (25% din 2000 lei).

4.Modul de calculare a cheltuielilor pentru reparatia mijloacelor fixe procurate pe parcursul anului gestionar.

Exemplul II.

1. Întreprinderea "A" la  începutul anului 1999 n-a avut proprietate la contul "Mijloace fixe."

2.În luna mai a fost procurat un aparat de casa si control la pretul de 4000 lei.

3.În luna noiembrie a fost efectuata reparatia aparatului în suma de 300 lei.

Conform capitolului VII al Regulamentului, baza valorica pentru calcularea sumei cheltuielilor de reparatie a mijloacelor fixe, ce depaseste limita stabilita, reprezinta valoarea lor la începutul perioadei gestionare.

Adica, în cazul cînd aparatul de casa si control a fost procurat în anul 1999 si alte mijloace fixe la începutul perioadei gestionare n-au fost, atunci valoarea lui nu se ia în consideratie la calcularea sumei cheltuielilor pentru reparatie. Respectiv, în perioada gestionara (în scopul impozitarii), cheltuielile de reparatie nu  se permit spre deducere. Cheltuielile pentru reparatiie în cazul dat sînt considerate drept cheltuieli pentru reconditionare si se reflecta la majorarea valorii mijlocului fix  la finele perioadei gestionare, din suma caruia se calculeaza uzura pe anul 1999.

Ministerele si departamentele

Organele fiscale de stat teritoriale

Organele financiare teritoriale

E X P L I C A Ţ I E

cu privire la modul de calculare a  uzurii şi deducerii cheltuielilor pentru întreţinerea, reparaţia şi recondiţionarea mijloacelor fixe

Ministerul Finanţelor, în legătură cu interpelările ce parvin şi pentru asigurarea unei întepretări unice a noţiunii de import şi export de servicii aduce la cunoştinţa organelor fiscale următoarele.

Articolul 93 p.8) al Codului fiscal prevede că import de servicii se consideră prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice aflate în afara Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice - rezidenţi ai Republicii Moldova  sau nerizidenţi ai Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul ei.

Conform articolului 93 p.10) al Codului fiscal export de servicii constituie prestare de servicii de către persoanele fizice şi juridice, rezidenţi ai Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul ei persoanelor juridice şi fizice aflate în afara ţării.

Totodată e necesar de atenţionat asupra faptului, că prevederile articolelor date stabilesc numai normele generale, care determină relaţiile în care pot apărea importul şi exportul de servicii. În acelaşi timp, articolul 111 al Codului fiscal stabileşte o normă specială, privind determinarea locului livrării, care stabileşte condiţiile în dependenţă de care relaţiile apărute pot fi înterpretate ca  import sau export de servicii.

Adică, în dependenţă de faptul unde se află locul livrării - în limitele sau peste hotarele Republicii Moldova, se explică şi abordarea  diferită în aplicarea TVA (cota zero, standartă (livrarea pe teritoriul republicii, aplicarea TVA la importul serviciilor), sau livrarea dată nu se află în jurisdicţia (sfera de acţiune) a legislaţiei fiscale a Republicii Moldova).

Această metodă de stabilire a faptului exportului (importului) serviciului este internaţională şi unanim acceptată (în scopul evitării dublei impuneri) ce se defineşte şi prin normele de impozitare ale Republicii Moldova (art.7(2) al Legii "Privind bazele sistemului fiscal" nr.1198-XII din 17.11.92).    

Totodată, e necesar de menţionat că locul livrării se defineşte ca locul unde se acordă serviciul.

Afară de aceasta, în unele cazuri nu este suficient de a se baza pe acţiunea prevederilor art.93 şi art.111 ale Codului fiscal, de asemenea este necesar de atras atenţie şi asupra acţiunii alineatelor  (2) şi (3) ale art.105 al Codului fiscal, care stabilesc influenţa legăturii dintre livrările de mărfuri şi servicii la export.

Astfel, pentru stabilirea faptului exportului (importului) de servicii este necesar să fie respectate anumite condiţii:

I

- la exportul serviciilor - persoana, care prestează servicii, este  rezident al republicii, iar persoana căreia i se prestează servicii - nerezident (art.93 p.10) al Codului fiscal);

- la importul serviciilor - persoana, care prestează servicii, este nerezident, iar persoana căreia i se prestează servicii - rezident (art.93 p.8) al Codului fiscal).

II

- la exportul serviciilor - locul livrării serviciului se află în afara republicii (art.111 al Codului fiscal).

- la importul serviciilor - locul livrării serviciul se află pe teritoriul Republicii Moldova (art.111 al Codului fiscal).

În afară de cele expuse mai sus în cazul atribuirii livrării de servicii ca servicii exportate ori utilizate în ţară urmează a se conduce de prevederile art.105(2) şi 105(3) al Codului fiscal.

III

- la exportul serviciilor, cînd livrarea serviciilor e legată de exportul de mărfuri (art.105 (3) al Codului fiscal);

- la importul serviciilor, cînd livrarea de servicii e legată de livrarea mărfurilor (art.105 (2) al Codului fiscal).

De exemplu, dacă agentul economic străin, prestează servicii rezidentului republicii (prevederile art.93 p.10 al Codului fiscal) şi locul livrării a serviciilor date este teritoriul republicii (prevederile art.111 al Codului fiscal), atunci are loc importul serviciilor şi serviciile date se supun impozitării în Republica Moldova. În situaţia cînd locul livrării serviciilor nu este Republica Moldova adică serviciile date se acordă pe teritoriul altui stat, şi el, aflîndu-se în afara jurisdicţiei (sferei de acţiune) legislaţiei moldoveneşti, urmează  să se impoziteze cu TVA în acel stat, unde se prestează (conform normelor în vigoare în statul dat).

În situaţia, cînd rezidentul republicii dă în arendă agentului economic străin proprietatea ce îi aparţine şi care este amplasată pe teritoriul Republicii Moldova, atunci indiferent de faptul, că apar relaţii între rezident şi nerezident al republicii, locul livrării, conform art.111 (1 "a") al Codului fiscal reprezintă Republica Moldova şi, prin urmare export de servicii nu are loc, şi respectiv serviciul în cauză se supune impozitării cu TVA la cota standart.

Totodată, luînd în consideraţie existenţa multiplelor tratări ale prevederilor articolului 111 din CF, Ministerul Finanţelor consideră necesar de a examina unele cazuri cele mai frecvente întîlnite în practică.

  I. Activitatea de consulting, audit şi altă activitate similară lor

Firma de audit - rezident al Republicii Moldova la comanda companiei americane efectuează în republică un control de audit privind studierea situaţiei financiare a uneia din întreprinderile moldoveneşti. Pentru efectuarea controlului se implică firma ucraineană (în baza unui contract separat). Ulterior datele privind controlul efectuat se transmit (prin Internet) în Romănia, unde în baza contractului încheiat între firma de audit moldovenească şi firma romănă, ele se supun analizei şi generalizării. Apoi datele prelucrate de către firma romănească se transmit firmei moldoveneşti prin Internet, care, la rîndul său, le expediază prin Internet în SUA - beneficiarului serviciului.

Să examinăm toate relaţiile existente în situaţia dată şi aplicarea TVA la valoarea lor.

1.Prestarea serviciilor firmei americane de către firma moldovenească.

Dat fiind faptul, că serviciul se prestează pe teritoriul Republicii Moldova, conform acţiunii art.111 (1) p."b" al Codului fiscal locul livrării lui este Republica Moldova. De  aceea, serviciul dat nu trebuie să fie examinat în calitate de serviciu la export, şi prin urmare, se supune impozitării cu TVA la cota standard.

2. Prestarea serviciului de către firma ucraineană firmei moldoveneşti.

Întrucît, serviciul se prestează pe teritoriul republicii, conform acţiunii  art.111 (1) "b" al Codului fiscal, locul livrării lui se consideră Republica Moldova. De accea serviciul dat urmează să fie clasificat ca importat şi, în conformitate cu cerinţele art.95 "b" al Codului fiscal trebuie să fie impozitată cu TVA.

3. Prestarea serviciului firmei moldoveneşti de către firma romănă.

Deoarece serviciul se prestează nemijlocit pe teritoriul Romăniei, locul livrării este Romănia, potrivit acţiunii prevederilor art.111 (1) "d" al Codului fiscal. Deaceea, serviciul dat nu poate fi privit în calitate de serviciu importat şi dat fiind faptul, că în cazul dat prin Codul fiscal nu se prevăd anumite cerinţe în partea ce ţine de impozitare, serviciul în cauză nu poate fi supus impozitării cu TVA în Republica Moldova.

În cazul dacă în exemplul dat serviciile de audit sub formă de efectuarea controlului la întreprinderea, care se află pe teritoriul republicii, dar nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al ei se prestează de firma moldovenească, atunci ţinînd cont de prevederile art.11(3) al Legii bugetului pe anul 1999 şi art. 111 (1) p."b" al Codului fiscal, precum şi de particularităţile existente în Moldova în partea ce ţine de extinderea jurisdicţiei legislaţiei pe teritoriul ei - serviciul prestat se consideră ca exportat.

II. Prelucrarea materiei prime a clientului pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

Firma italiană roagă producătorul moldovenesc să efectueze prelucrarea materiei prime a clientului temporar importate din Italia la capacităţile sale şi ulterior să expedieze produsul, rezultat în urma prelucrării, în adresa beneficiarului.

Întrucît prelucrarea materiei prime se efectuează pe teritoriul Republicii Moldova, atunci conform acţiunii prevederilor art.111 (1) p."b" al Codului fiscal, locul livrării reprezintă Republica Moldova. Dar, dat fiind faptul că livrarea serviciilor este legată de livrarea mărfurilor (indiferent de faptul în a cui proprietate este marfa în cauză), potrivit art.105 (3) al Codului fiscal, livrarea serviciului se consideră parte a exportului de mărfuri. Şi în acest caz serviciul de prelucrare nu poate fi considerat ca impozabil cu TVA la cota standard, deoarece la exportul de mărfuri (incluzînd preţul serviciului de prelucrare) se aplică TVA la cota zero, conform art.104 al Codului fiscal.

De acceea, organele vamale ale republicii la exportul produsului finit, rezultat din prelucrare, de facto efectuează perfectarea vamală a exportului de servicii de prelucrare efectuat pe teritoriul vamal al republicii, care se include în componenţa valorii produsului exportat rezultat din prelucrare (calcularea plăţilor obligatorii la perfectarea vamală se efectuează nu reieşind din valoarea produsului prelucrării, ci din valoarea serviciului prestat).

Reieşind din cele expuse şi ţinînd cont de acţiunea prevederilor  articolelor 93 p.10), 104, 105 (3) ale Codului fiscal, serviciul de prelucrare se califică de export şi se supune impozitării cu TVA la cota zero.

În partea ce ţine de aplicarea TVA pe serviciul de prelucrare executat pe teritoriul vamal al republicii a materiei prime a clientului (temporar importată în  republică) de către mai mulţi rezidenţi ai Republicii Moldova, urmează de a se călăuzi de prevederile scrisorii Ministerului Finanţelor  nr.27(10-13-02/1-2756) din 2.08.99 "Cu privire la aplicarea TVA".

  

  III. Activitate concertistică, sportivă şi altă activitate similară

Locul livrării serviciilor date, conform prevederilor art.111 (1) "c" al Codului fiscal, este locul real al prestării lor.

De aceea, în cazul dacă rezidentului republicii i se prestează de către nerezidentul republicii servicii de  organizare a concertului (şi alte servicii similare), atunci serviciul dat, deoarece este prestat în republică, urmează să fie supus impozitării ca serviciu de import în baza acţiunii art. 95 "b" al Codului fiscal (fără drept la deducere conform 102(1) al Codului fiscal) . Totodată, în toate cazurile, indiferent de relaţiile ce au loc, preţul biletelor de intrare la acţiunile teatral-concertistice se impozitează cu TVA pe principii generale.

De exemplu, firma ucraineană, prezentînd interesele interpretului de estradă din Federaţia Rusă, a încheiat, cu firma moldovenească un contract privind organizarea concertului în or.Bălţi. Comercializarea biletelor la această manifestare se efectuează din partea firmei moldoveneşti, iar ulterior firma ucraineană primeşte de la firma moldovenească mijloacele încasate de la concert care i se cuvin.

În  acest caz, firma ucraineană conform contractului, prestează servicii firmei moldoveneşti. Dat fiind faptul, că concertul se desfăşoară  în or.Bălţi,  în baza prevederilor art.111 (1) "c" al Codului fiscal, locul livrării reprezintă  Republica Moldova. În conformitate cu art. 95 "b" al Codului fiscal, firma moldovenească este obligată să calculeze spre achitare la buget TVA pe faptul importului de serviciu prestat ei de către firma ucraineană.

În situaţia cînd artiştii moldoveni îşi desfăşoară activitatea sa peste hotarele Republicii Moldova (turnee, concerte, etc.), locul livrării acestor servicii se consideră locul, unde de facto activitatea dată se desfăşoară.

De exemplu, firma moldovenească a încheiat contract cu firma romănă cu privire la petrecerea concertului interpretului moldovean în Romănia. În cazul dat, deoarece concertul se desfăşoară în Romănia, atunci în baza prevederilor art.111(1) p."c" al Codului fiscal locul livrării reprezintă Romănia şi firma moldovenească în baza art. 104 al Codului fiscal impozitează serviciile prestate de către ea cu TVA la cota zero.  

  

IV. Arendarea mijloacelor de transport

Conform art.111 (1) p."b" al Codului fiscal locul livrării serviciilor de dare în arendă a mijloacelor de transport reprezintă locul real al prestării serviciilor. Adică, la determinarea locului livrării a serviciilor date este necesar de ţinut cont de locul exploatării  mijloacelor de transport date în arendă.

De exemplu, firma germană a dat în arendă întreprinderii de transport moldoveneşti camioane, efectuînd perfectarea vamală a exportului mijloacelor de transport peste hotarele Germaniei. Întreprinderea moldovenească utilizează aceste camioane pentru efectuarea:

1. Serviciilor de transport pe teritoriul Republicii Moldova;

2. Serviciilor de transport internaţional.

În primul caz, cînd camioanele se utilizează la transportarea pe teritoriul Republicii Moldova locul livrării serviciului de dare în arendă a camioanelor în baza prevederilor art.111 (1) "b" al Codului fiscal se consideră Republica Moldova. De aceea, în acest caz serviciul de dare în arendă reprezintă serviciu de import şi urmează a fi impozitată cu TVA în conformitate cu cerinţele

art. 95 "b" al Codului fiscal.

În al doilea caz cînd exploatarea camioanelor se efectuează în traficul internaţional serviciile de darea lui în arendă, nu pot fi considerate ca livrate pe teritoriul Republicii Moldova şi prin urmare acest serviciu, conform  art.111 (1) p."b" al Codului fiscal, nu poate fi supus impozitării cu TVA.

Reguli analogice de stabilire a locului livrării şi modului de aplicare a TVA se extind şi asupra cazurilor, cînd arendatorul este rezident al Republicii Moldova, iar arendaşul - nerezident.

Adică, dînd în arendă mijloacele de transport nerezidentului fără  scoaterea lor peste hotarele Republicii Moldova folosirea lor efectivă se efectuează pe teritoriul republicii şi arendatorul - rezident al republicii efectuează livrarea pe teritoriul ei. În baza prevederilor art.111 (1) p."b" al Codului fiscal el trebuie să o impoziteze cu TVA la cota standart. În  situaţia scoaterii mijloacelor de transport date în arendă nerezidentului (confirmată prin perfectarea vamală respectivă - declaraţia vamală) serviciul dat (folosirea efectivă) se prestează în afara Republicii Moldova şi trebuie să fie impozitat la cota zero.

V. Reparaţia bunurilor  mobiliare

De exemplu, rezidentul republicii în baza contractului încheiat cu nerezident exportă temporar bunurile (utilajul) proprii în scopul efectuării reparaţiei bunurilor.

În această situaţie serviciile de reparaţie se efectuează peste hotarele Republicii Moldova şi, în conformitate cu articolul 111 (1) p."d" al Codului fiscal locul livrării lor reprezintă locul real al prestării acestor servicii. Totodată, ţinînd cont de acţiunea prevederilor articolului 105 (2) serviciile de reparaţie în cazul dat însoţesc livrarea mărfurilor. În legătură cu faptul, că marfa (utilajul) dată se introduce (se importă) pe teritoriul vamal al Republicii Moldova  serviciile prestate de reparaţie, sînt considerate de  import şi se supun impozitării cu TVA reieşind din cerinţele articolului 95 "b" al Codului fiscal.

Analogic, efectuarea reparaţiilor bunurilor mobiliare temporar introduse în republică ce aparţin nerezidentului, reprezintă export de servicii. În acest caz pe serviciile date TVA se aplică la cota zero.

Urmează de a lua în consideraţie, că regula dată se referă la prestarea serviciilor în baza contractelor încheiate cu nerezidenţi (subiecţi ai activităţii de antreprenoriat). În cazurile cînd livrarea serviciilor se efectuează în adresa persoanelor

fizice - contra numerar, în afara limitelor activităţii economice externe ai rezidentului, stabilirea faptului exportului serviciilor este imposibil. TVA trebuie să se aplice la cota standartă.

De exemplu, la transportarea mărfii cu transportul auto prin teritoriul Republicii Moldova şoferul (angajatul) firmei romăneşti, din cauza deteriorării automobilului s-a adresat la atelierul de reparaţie al automobilelor. Reparaţia dată cu condiţia achitării în numerar a fost efectuată la adresarea persoanei fizice. Serviciul dat se supune impozitării cu TVA la rezidentul Republicii Moldova (atelierul de reparaţii) pe principii generale.

  

VI. Prestarea serviciilor informaţionale de către rezidenţii prin intermediul reţelelor informaţionale globale precum şi a serviciilor de reclamă

În prezent un şir de agenţi economici în  activitatea sa economică pe contractele încheiate folosesc bazele de date ale organizaţiilor informaţionale internaţionale, amplasează anunţuri de publicitate peste hotarele Republicii Moldova. De serviciile privind utilizarea bazei de date ale organizaţiilor informaţionale, în prezent se folosesc, în temei, instituţiile financiare, organizaţiile de transport etc.

În aceste situaţii dat fiind faptul că aceste servicii se prestează la locul aflării furnizorului lor, atunci conform prevederilor articolului 111 (1) "d" al Codului fiscal locul livrării serviciului dat se consideră locul real al prestării serviciilor, adică ţara în care se află furnizorul.

Serviciul dat nu poate fi considerat de import, deoarece se prestează în afara sferii acţiunii legislaţiei fiscale ale Republicii Moldova şi prin urmare serviciul în cauză trebuie să fie impozitat în ţara aflării furnizorului şi în republică nu se supune impozitării repetate.

În cazul, dacă agenţii economici ai republicii prestează la comanda nerezidenţilor servicii de reclamă (informaţionale) în Moldova, atunci întrucît locul prestării lor se află pe teritoriul republicii, în baza acţiunii prevederilor articolului 111 (1) p."b" al Codului fiscal aceste servicii se supun impozitării cu TVA la cota standart.

VII. Prestarea serviciilor de intermediere

De exemplu, conform contractului cu firma moldovenească firma romănă prestează servicii de căutare a furnizorului de marfă pe teritoriul Italiei. Locul prestării serviciilor - Italia. Dat fiind faptul că serviciile date se prestează nemijlocit pe teritoriul Italiei, atunci conform acţiunii prevederilor art.111 (1) p."d" al Codului fiscal locul livrării se consideră Italia. De aceea, serviciul în cauză nu poate fi considerat de import şi, întrucît, în acest caz cerinţele privind impozitare nu sînt prevăzute prin Codul fiscal, serviciul dat nu poate fi supus impozitării cu TVA în Republica Moldova.

Referitor la modalitatea calculării, declarării şi achitării TVA la importul serviciilor urmează de condus de următoarele.

În corespundere cu prevederile art.101(4) al Codului fiscal suma TVA, ce urmează a fi achitată pe serviciile prestate pentru subiecţii impozabili în perioada fiscală în care ele au fost efectuate conform art.94 lit.c) se adaugă la suma TVA care urmează a fi achitată pe mărfurile, serviciile livrate de către fiecare subiect impozabil în perioada fiscală corespunzătoare.

Termenele obligaţiunii fiscale şi termenele de plată ale TVA la importul serviciilor se stabilesc în baza Legii bugetului pe anul corespunzător. Conform art.16(3) al Legii bugetului pe anul 1999 este prevăzut, că plata taxei pe valoarea adăugată la serviciile importate se efectuează la momentul beneficierii de aceste servicii. Adică subiectul impozabil, la momentul primirii serviciului (data perfectării actului de predare-primire a serviciilor sau altui document ce autentifică faptul executării obligaţiunilor persoanei care acordă serviciul faţă de persoana care beneficiază de acest serviciu), în corespundere cu prevederile scrisorii Ministerului Finanţelor nr.21(10-23-02/1-1492) din 26.06.98 este obligat să calculeze impozitul spre achitare, eliberînd factura TVA şi reflectînd-o în Registrul de evidenţă a livrărilor. Valoarea impozabilă la importul serviciilor reprezintă valoarea serviciului prestat (primit). În caz dacă prin contractul privind livrarea serviciilor nu este prevăzută valoarea ei, atunci în calitate de valoare impozabilă cu TVA se consideră valoarea de piaţă a acestui serviciu.

Dacă, în contractul privind acordarea serviciilor este prevăzut, că serviciul se prestează (primeşte) pe etape, atunci impozitării trebuie să fie supusă valoarea fiecărei etape de prestare (primire) a serviciului la momentul acordării lui. În cazurile, cînd serviciul se acordă neîntrerupt şi se prestează pe parcursul unei perioade de timp îndelungat, atunci momentul primirii serviciului se consideră ziua decontării beneficiarului de serviciu cu persoana care prestează serviciul indicat.

Trebuie de menţionat, că în corespundere cu art.102(1) al Codului fiscal, nu se permite trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe serviciile importate.

În declaraţia TVA valoarea impozabilă şi suma TVA calculată la importul serviciilor se reflectă în rîndul 2 .            

Despre cele expuse de adus la cunoştinţa contribuabililor.

Inspectoratele fiscale

de stat ale republicii

ViceministruL FINANŢELOR          Nicolae LUCHIAN

Chişinău, 13 aprilie 2000.

Nr. (10-13-02/1-1769)14.