Aprobată  

prin Hotărîrea Guvernului nr. 486

CONCEPŢIA

salubrizării localităţilor din Republica Moldova

Introducere

    Reformele care au avut loc în economia naţională, condiţionează necesitatea direcţionării şi concretizării  politicii de stat  în domeniul salubrizării localităţilor din Moldova.

    Salubrizarea localităţilor se efectuează prin servicii publice speciale, organizate, coordonate, reglementate, conduse, monitorizate şi controlate de autorităţile publice locale.

    Conform legislaţiei în vigoare, serviciile publice de salubrizare a localităţilor sînt servicii scoase din subordinea autorităţilor publice centrale şi constituite ca structuri autonome gestionare, atribuindu-li-se patrimoniu propriu în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

    Serviciile publice de salubrizare se organizează pentru soluţionarea nevoilor populaţiei, ale instituţiilor  publice şi ale agenţilor economici. Statul sprijină prin măsuri legislative şi economice dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor publice de salubrizare, precum şi a infrastructurii specifice acestora.

    Bazele politicii de salubrizare a localităţilor sînt specificate în Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, Legea nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, Legea nr. 1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere, Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 28 iunie 2000 "Privind aprobarea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.

    Obiectivul principal al prezentei Concepţii este direcţionarea şi concretizarea politicii în domeniul salubrizării şi igienizării localităţilor, îmbunătăţirea stării igienice a localităţilor ţării, diversificarea şi consolidarea capacităţilor serviciilor publice de salubrizare, ridicarea responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în acest domeniu.

I. Principiile de organizare a activităţilor de salubrizare şi obiectivele

serviciilor publice de salubrizare a localităţilor

    1. Principiile

    Serviciile publice de salubrizare se organizează şi funcţionează în baza următoarelor principii:

    a) protecţia sănătăţii publice;

    b) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

    c) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

    d) autonomia locală şi descentralizarea;

    e) calitatea şi continuitatea serviciilor;

    f) tarife echitabile şi accesibile tuturor utilizatorilor;

    g) nediscriminarea şi egalitatea tuturor utilizatorilor;

    h) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi a capitalului public;

    i) asigurarea unui mediu de concurenţă loială;

    j) dezvoltarea durabilă a localităţilor.

    2. Activităţi de salubrizare

    Serviciile publice de salubrizare cuprind următoarele activităţi:

    a) precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor solide, cu excepţia deşeurilor toxice, periculoase şi a celor cu regim special;

    b) înfiinţarea şi administrarea rampelor de depozitare a deşeurilor, a staţiilor de transfer şi a celor de prelucrare a compostului;

    c) termovalorificarea deşeurilor menajere solide;

    d) măturatul, spălatul căilor publice, întreţinerea spaţiilor şi a parcurilor;

    e) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi punerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau îngheţ;

    f) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor;

    g) dezinsecţia, dezinfectarea şi deratizarea.

    3. Obiectivele salubrizării

    Obiectivele organizării şi activităţii serviciilor publice de salubrizare sînt următoarele:

    a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale  populaţiei prin creşterea calităţii şi eficienţei acestor servicii;

    b) creşterea calităţii vieţii populaţiei prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor, în principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei structuri edilitare moderne, ca bază a dezvoltării economice şi în scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru autorităţile locale;

    c) dezvoltarea durabilă a serviciilor;

    d) protecţia mediului înconjurător.

II. Relaţiile dintre operatorii de servicii  de salubrizare
şi utilizatori

    Relaţiile dintre prestatorii de servicii de salubrizare şi utilizatori se desfăşoară pe baza contractelor. Astfel, între autorităţile administraţiei publice locale şi prestatorii de servicii se pot încheia contracte de delegare de gestiune, în forma directă sau indirectă, conform hotărîrilor adoptate de consiliile locale.

    În procesul delegării, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programului de dezvoltare a serviciilor de salubrizare, precum şi dreptul de a controla şi supraveghea:

    a) modul de respectare şi îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de prestatorii de servicii publice;

    b) capacitatea şi parametrii serviciilor prestate;

    c) modul de administrare, exploatare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare  şi/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană, încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;

    d) modul de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciile publice.

    Aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor publice de salubrizare, a regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia, a criteriilor şi procedurilor de exercitare a controlului ţine de competenţa exclusivă a consiliilor locale.

    Consiliile  locale  pot delega integral sau parţial numai activităţile de operare şi gestionare a serviciilor publice de salubrizare, pregătirea şi realizarea investiţiilor aferente acestora, precum şi colectarea sumelor datorate de utilizator.

III. Starea actuală  a serviciilor publice de salubrizare

    Organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea serviciilor publice de salubrizare se condiţionează de prevederile legislaţiei naţionale şi directivelor Uniunii Europene.

    1. Starea serviciilor publice la nivel european

    În concepţia europeană, serviciile publice de salubrizare, ca servicii publice de interes general, au următoarele caracteristici:

    universalitate;

    egalitatea tratamentului;

    continuitate;

    siguranţă a persoanelor şi a serviciului;

    adaptabilitate şi gestiune pe termen lung;

    transparenţă.

    Principalele probleme abordate de Uniunea Europeană cu privire la viitorul acestor servicii sînt:

    globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenţă;

    privatizarea;

    descentralizarea;

    întărirea coeziunii sociale;

    dezvoltarea durabilă.

    În ţările din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte organizarea serviciilor publice de salubrizare există doua tendinţe majore:

    tendinţa de globalizare a serviciilor şi de deschidere a pieţei, însoţită de apariţia şi dezvoltarea unor mari companii, uneori transnaţionale;

    tendinţa de menţinere a controlului de către autorităţile guvernamentale sau locale, prin asocierea în gestionarea acestor servicii cu companiile private, în cadrul unor parteneriate public-private.

    2. Starea serviciilor publice în  Moldova

    În Moldova se constată o rămînere în urmă destul de accentuată sub aspectul organizatoric, tehnic, al calităţii şi  continuităţii în domeniul salubrizării. Majoritatea covîrşitoare a localităţilor rurale nu dispun de servicii publice de salubrizare (cu excepţia celor de lîngă oraşele mari).

    O deosebită îngrijorare trezeşte insuficienţa bazei tehnice a serviciilor publice existente, care este de o uzură fizică şi morală pronunţată  şi, care ca urmare, conduce la o slabă calitate a serviciilor (cu mult sub cerinţele Uniunii Europene) şi la un randament scăzut. Pe parcursul anilor 2001-2004 s-a observat o tendinţă de micşorare a numărului de autovehicule destinate pentru lucrările de salubrizare - cu 12 % faţă de anul 2000, iar coeficientul utilizării acestora nu depăşeşte 50 %. În pofida faptului că în 2005 parcul de autovehicule a crescut cu 21 unităţi, numărul total este mult sub necesităţile gospodăriilor comunale.

În urma inventarierii efectuate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale s-a constatat o situaţie ecologică nesatisfăcătoare la rampele de depozitare a deşeurilor menajere solide. Din numărul total de 1670 de rampe existente numai 882 (circa 50 %) sînt autorizate. O parte de deşeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, o altă parte se aruncă în ravene, luncile rîurilor, pe terenurile agricole şi împădurite, fapt ce conduce la apariţia unui număr considerabil de gunoişti stihiinice.

    În urma controalelor efectuate în cadrul bilunarilor ecologice, în anul 2005 au fost depistate şi lichidate circa 2500 gunoişti stihiinice pe o suprafaţă totală de 250 ha, în anul 2006 - 1400 gunoişti pe o suprafaţă de 100 ha. Aceste gunoişti sînt situate preponderent în fîşiile riverane şi zonele de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă, ravene, fîşii forestiere, în fîşiile de protecţie a drumurilor auto şi căilor ferate, în fondul silvic, pe terenuri agricole, în intravilanul localităţilor. Aceste gunoişti prezintă un pericol considerabil pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei.    

    În Republica Moldova, ca rezultat al frecventelor reorganizări şi modificări structurale, fuziuni şi divizări ale organelor administrative centrale,   s-a creat situaţia în care regulamentele funcţionale ale acestora nu conţin o expunere clară şi justă a obligaţiunilor şi responsabilităţilor, a funcţiilor de supraveghere de stat în domeniul salubrizării, ceea ce face insuficientă promovarea politicii de stat în domeniu.  În această ordine de idei se cere o analiză minuţioasă a legilor în vigoare şi a mecanismelor de implementare a lor în scopul determinării şi delimitării clare a abilităţilor şi responsabilităţilor între  ministere, alte autorităţi administrative centrale înşişi şi autorităţile administraţiei publice locale.

    Legislaţia în vigoare prevede un şir de practici controversate ale organelor de control, reglementare, licenţiere, autorizare, aprobare, fapt ce pune în dificultate activitatea agenţilor economici, mai ales a celor cu caracter privat.

    Ca urmare, se cere completarea legislaţiei în vigoare cu prevederi privind asigurarea salubrizării localităţilor, definirea clară a responsabilităţii instituţiilor în domeniu.

IV. Direcţiile prioritare ale politicii de salubrizare a localităţilor

    1. Diversificarea formelor de organizare şi realizare a serviciilor de salubrizare

    Descentralizarea serviciilor publice de salubrizare, efectuată în baza legislaţiei în vigoare, creează premize pentru realizarea lor fie prin subdiviziuni de specialitate proprii ale consiliilor locale, fie prin agenţi economici privaţi sau printr-un parteneriat public-privat, atestaţi în modul stabilit.

    1.1. Forme de realizare

    Formele de realizare a serviciilor de salubrizare pot fi:

    a) gestiune directă în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale;

    b) gestiune indirectă prin:

    concesionarea serviciului;

    locaţia de gestiune (închiriere).

    1.2. Forme de organizare

    Ca forme de organizare  a serviciilor de salubrizare pot fi:

    a) servicii specializate în cadrul structurilor autorităţilor publice locale;

    b) societăţi  comerciale  la nivel municipal, raional, sătesc (comună) pentru un singur tip de servicii sau pentru toate serviciile în ansamblu;

    c) asocieri cu participarea a mai multor localităţi;

    d) societăţi  comerciale ale unor companii străine (internaţionale) înregistrate în Republica Moldova, care pot avea contracte de concesiune pentru unul sau mai multe servicii în una sau mai multe localităţi.

    2. Extinderea sistemelor pentru serviciile de salubrizare şi creşterea gradului de acces a populaţiei la aceste servicii

    Se are în vedere:

    a) extinderea ariei serviciilor de salubrizare cu includerea tuturor localităţilor;

    b) asigurarea accesului la serviciul de salubrizare a tuturor categoriilor de populaţie prin implementarea unor tarife rezonabile pentru prestarea serviciilor;

    c) crearea de companii mari, rezultate din asocierea operatorilor mari viabili cu autorităţile administraţiei publice locale şi operatorii locali;

    d) asigurarea controlului  direct asupra acestor servicii de către autorităţile administraţiei publice locale care rezultă din statutul lor de membru în companiile care gestionează serviciile.

    3. Crearea cadrului legal, normativ şi instituţional pentru promovarea economiei de piaţă în dezvoltarea serviciilor de salubrizare

    Promovarea economiei de piaţă presupune:

    a) acces liber la licenţiere pentru orice operator care demonstrează capacităţile cerute;

    b) crearea condiţiilor favorabile pentru a asigura desfăşurarea liberei concurenţe;

    c) favorizarea, în cadrul legal naţional, a investiţiilor şi a formelor de organizare privată;

    d) atragerea capitalului privat în finanţarea dezvoltării infrastructurii locale a serviciilor de salubrizare;

    e) instituţionalizarea creditului local în finanţarea dezvoltării serviciilor publice de salubrizare prin intermediul  unei bănci abilitate cu astfel de împuterniciri şi căreia i se va acorda facilităţi pentru sprijinirea creditului local. În Uniunea Europeană acest instrument financiar este utilizat cu succes.

    Activitatea tuturor operatorilor de prestare a serviciilor de salubrizare trebuie să se bazeze pe norme şi regulamente de funcţionare, care sînt egale pentru toţi operatorii, indiferent de forma juridică şi de organizare, şi care asigură mediul concurenţial, aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale şi elaborate în baza metodologiilor elaborate de autoritatea publică centrală competentă. Autorităţile administraţiei publice locale asigură transparenţa acestor norme şi regulamente şi utilizarea tarifelor suportabile.

    4. Promovarea parteneriatului social

    O importanţa deosebită în asigurarea succesului organizării serviciilor publice de salubrizare o are asigurarea participării tuturor partenerilor sociali la fundamentarea şi luarea deciziilor care au impact major asupra populaţiei.

    În acest sens eforturile trebuie direcţionate spre:

    amplificarea implicării structurilor din societatea civilă, în principal a sindicatelor şi patronatelor, în elaborarea de strategii, politici şi programe;

    realizarea unor proiecte de parteneriat în scopul consolidării legăturilor cu asociaţiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor serviciului de salubrizare.

    5. Informarea publicului larg şi instruirea specialiştilor

    Obiectivul principal în domeniul informării publicului larg, instruirii specialiştilor şi funcţionarilor publici, pregătirii profesionale este de a pune la dispoziţia acestora cele mai actuale informaţii şi cunoştinţe despre salubrizarea localităţilor. Modalităţile de atingere a acestui scop pot fi următoarele:

    a) organizarea cursurilor, seminarelor şi forumurilor la nivel local, naţional şi internaţional;

    b) schimbul de experienţe prin deplasări ale specialiştilor, funcţionarilor publici şi reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale în ţările care au obţinut performanţe în domeniu, dispun de cele mai bune practici şi tehnici de salubrizare;

    c) elaborarea şi diseminarea materialelor informative prin mediile de informare şi publicaţiile accesibile, pachetelor de materiale educaţionale şi didactice pentru grupuri specifice (tineretul studios, specialişti şi funcţionari din domeniu, grupuri vulnerabile ale populaţiei etc.);

    d) implicarea în organizarea cursurilor, seminarelor şi forumurilor, în elaborarea materialelor informative, educaţionale şi didactice a experţilor din ministere şi agenţiile de profil, profesorilor universitari, savanţilor instituţiilor ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, experţilor din alte ţări.

    Planurile de desfăşurare a acestor forme de instruire, educaţie, informare trebuie să cuprindă acţiuni la următoarele compartimente:

    legislaţia şi normativele naţionale şi internaţionale;

    managementul deşeurilor;

    soluţii pentru colectare, transport şi procesare finală utilizate în ţările dezvoltate;

    amenajarea, exploatarea, metodele şi tehnicile avansate folosite la rampele de depozitare a deşeurilor;

    metodele şi tehnicile de termovalorificare  şi  compostare a deşeurilor;

    aspecte economice;

    protecţia mediului înconjurător.

    PLAN