HGA363/2014 ID intern unic: 353174 Версия на русском | Fişa actului juridic | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Republica Moldova | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
GUVERNUL | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
HOTĂRÎRE
Nr. 363
din 27.05.2014 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Publicat : 03.06.2014 în Monitorul Oficial Nr. 142-146 art Nr : 412 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
MODIFICAT HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212 NOTĂ: Pe tot parcursul textului, cuvîntul „Inspectorat”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „Agenție”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212 În temeiul prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Metodologia de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei și Infrastructurii. [Pct.2 modificat prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212] PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr Nr. 363. Chişinău, 27 mai 2014. Anexa
la Hotărîrea Guvernului nr.363 din 27 mai 2014
METODOLOGIA
de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc I. Dispoziţii generale
1. Metodologia de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc (în continuare –Metodologie) stabileşte cadrul organizatoric şi metodologic de planificare a activităţilor de control de stat asupra activităţilor şi / sau lucrărilor desfăşurate în domeniul securităţii industriale, în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru viaţa şi sănătatea persoanelor, precum şi de impactul asupra mediului înconjurător.
2. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control al Agenției pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Agenție), şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.
[Pct.2 modificat prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212] 3. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent economic supus controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.
4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare agent economic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control necesare în privinţa agentului economic în cauză.
II. Stabilirea criteriilor de risc
5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale agentului economic controlat cu Agenția, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea provocării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, cauzării de prejudicii mediului înconjurător în urma activităţii agentului economic, precum şi gradul acestor daune.
6. Criteriile de risc sînt selectate în funcţie de subiectul controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare cu Agenția. 7. Criteriile de risc pentru domeniul securităţii industriale sînt stabilite conform competenţelor Agenției, tipului raporturilor şi valorilor sociale pe care le apără, respectiv prejudiciilor ce urmează a fi evitate.
8. Criteriile de risc selectate respectă următoarele principii:
1) sînt relevante scopului activităţii Agenție; 2) acoperă toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de Agenție şi, în mod special, sînt relevante activităţii agentului economic şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea; 3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă; 4) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc. 9. Criteriile de risc utilizate în mod obligatoriu vor fi următoarele:
1) perioada în care agentul economic controlat desfăşoară activitatea supusă controlului; 2) data efectuării ultimului control; 3) încălcările anterioare. 10. Criteriile de risc specifice planificării controlului asupra activităţilor şi/sau lucrărilor desfăşurate în domeniul securităţii industriale vor fi următoarele:
1) gradul de uzură a utilajului; 2) categoria de pericol al obiectului industrial periculos; 3) numărul obiectelor industriale periculoase deţinute de agentul economic. III. Gradarea intensităţii riscului
11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
12. La acordarea punctajelor se ţine cont de ponderea fiecărui nivel în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît de la nivelul minim la nivelul maxim de risc să fie reflectat un registru complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile.
13. Pentru criteriile de risc obligatorii, punctajele sînt acordate în felul următor:
1) Perioada în care agentul economic desfăşoară activităţi supuse controlului
Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada de activitate pe piaţă a agentului economic, cu atît mai bine acesta cunoaşte regulile, cu atît mai atent este faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, implementează sisteme interne de control al calităţii prin asigurarea permanentă cu personal calificat la executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos şi respectarea normelor de securitate.
2) Data efectuării ultimului control
Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat.
3) Încălcările anterioare
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor identificate la ultima dată de efectuare a controlului indică buna-credinţă a agentului economic şi tendinţa lui de a respecta legea, respectiv un risc scăzut de încălcare a acesteia. Astfel, acest fapt poate exonera agentul economic de următorul control. Din contra, existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului economic un grad înalt de risc.
14.Criteriile de risc specifice activităţii Agenției sînt punctate după cum urmează: 1) Gradul de uzură a utilajului: instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice Raţionamentul general: obiectele industriale periculoase care nu dispun de utilaj tehnic sau cele ale căror instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice sînt exploatate în termenul stabilit în actele constatatoare ale acestora prezintă risc minim, spre deosebire de cele al căror termen de exploatare este prelungit. Cu cît mai multe ori termenele de exploatare au fost prelungite după expirarea termenului normativ de exploatare a utilajului, cu atît creşte probabilitatea riscului producerii unor avarii sau catastrofe cu caracter tehnogen.
2) Categoria de pericol al obiectului industrial periculos Raţionamentul general: obiectele industriale incluse în categoria I de pericol prezintă un risc înalt pentru viaţa şi sănătatea persoanelor şi mediul înconjurător faţă de cele incluse în categoria IV de pericol; totodată, agentul economic care nu dispune de obiecte industriale periculoase, însă desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale, prezintă un risc de pericol mai mic.
3) Numărul obiectelor industriale periculoase deţinute de agentul economic Raţionamentul general: numărul de obiecte industriale periculoase deţinute de un agent economic ar putea evidenţia mulţimea pasibilă a neconformităţilor admise de agentul economic în desfăşurarea activităţilor şi/sau lucrărilor în domeniul securităţii industriale. Or, respectivul criteriu de risc va contribui la argumentarea frecvenţei controlului la acelaşi agent economic, fapt determinat de deţinerea multiplelor obiecte industriale periculoase. Astfel, cu cît mai multe obiecte industriale periculoase deţine un agent economic, cu atît mai mare este gradul de risc atribuit acestuia.
IV. Ponderarea criteriilor 15. Ponderea fiecărui criteriu va fi stabilită în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa lui pentru domeniul specific de control.
16. Ponderea este determinată pentru fiecare criteriu de risc, în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate.
17. Periodic, ponderile atribuite fiecărui criteriu de risc sînt revizuite în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de informaţiile actualizate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate. V. Aplicarea criteriilor în raport cu agenţii economici
18. Media ponderată a gradelor specifice de risc se stabileşte în baza următoarei formule: Rg = (W1R1+ W2R2+ W3R3+ W4R4+ W5R5 +W6R6) * 200, unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului; 1, 2, 3, 4, 5, 6 – criteriile de risc; w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea; R – gradul de risc pentru fiecare criteriu. 19. În urma aplicării formulei, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.
20. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, agenţii economici sînt listaţi, în vîrful clasamentului fiind plasaţi cei care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi). Agenţii economici din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.
21. În baza clasamentului, Agenția întocmeşte proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, pe care îl expediază spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite de Guvern.
22. Clasamentul se utilizează de Agenție pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent economic. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în acelaşi timp mai multe întreprinderi cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
23. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenția elaborează un raport, în care determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărui agent economic.
VI. Crearea şi menţinerea sistemului de date necesar
aplicării criteriilor de risc
24. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului prezentat, Agenția menţine o bază de date, care reflectă cel puţin:
1) lista tuturor agenţilor economici pasibili de a fi supuşi controlului, cu datele individuale de identificare; 2) istoricul activităţii de control; 3) profilul fiecărui agent economic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea agentului în cauză etc. 25. Agenția reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an. |